Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
ART. 1 Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii, care implica activitatea de creştere, nutritie, ameliorare, reproducţie şi protecţia animalelor. ART. 2 Prezenta lege reglementeazã desfãşurarea de cãtre crescatorii de animale a activitãţilor enumerate la art. 1, pentru animalele din urmãtoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blana, canide, feline, pãsãri, peşti, albine şi viermi de mãtase. ART. 3 Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor elaboreazã şi promoveazã politici privind creşterea şi ameliorarea animalelor, coordoneazã intreaga activitate din domeniu, iar împreunã cu organele administraţiei publice locale sprijinã asociaţiile profesionale ale crescatorilor de animale. ART. 4 În înţelesul prezentei legi, crescatorii de animale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin în proprietate speciile de animale prevãzute la art. 2, înscrise în Registrul de evidenta agricolã.
CAP. 2 Creşterea şi exploatarea animalelor
ART. 5 (1) Creşterea şi exploatarea animalelor este activitatea desfasurata de crescatorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obţinerii de produşi şi produse animaliere. (2) Activitatea de creştere a animalelor se realizeazã în exploataţii zootehnice, asociaţii şi crescatorii individuale. (3) În alegerea sistemelor de creştere şi a tehnologiilor de exploatare crescatorii de animale sunt obligaţi sa previnã poluarea, deteriorarea mediului ambiant şi sa respecte regulile de protecţie a animalelor, precum şi mãsurile de apãrare a sãnãtãţii acestora. ART. 6 Asociaţiile profesionale ale crescatorilor de animale care fac dovada reprezentãrii la nivel naţional, pe principiul piramidal, a majoritãţii crescatorilor pentru care a fost constituitã asociaţia sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creştere şi a politicilor pe produs. ART. 7 Patrimoniul zootehnic al crescatorilor de animale este constituit din efectivele de animale menţionate la art. 2, împreunã cu construcţiile aferente. ART. 8 (1) Construcţiile zootehnice aflate în proprietatea unitãţilor administrativ-teritoriale, care se preteaza la creşterea animalelor şi pasarilor şi sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în administrare asociaţiilor crescatorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor sa desfãşoare activitãţi zootehnice. (2) Terenurile de sub construcţii şi cele de incinta vor fi date în administrare, fãrã plata, pe perioada desfãşurãrii activitãţii. (3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinaţie agricolã, din rezerva, pentru asigurarea necesarului de furaje crescatorilor de animale care populeaza spaţiile prevãzute la alin. (1). (4) La concesionarea terenurilor cu destinaţie agricolã de la Agenţia Domeniilor Statului, în scopul producerii furajelor, crescatorii de animale au prioritate. ART. 9 În scopul evidenţierii statistice, al apãrãrii sãnãtãţii, stabilirii valorii genetice, înregistrãrii, deplasarii, etichetarii şi al valorificãrii efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 10 Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor împreunã cu Institutul Naţional de Statistica asigura un sistem informaţional statistic privind cunoaşterea evoluţiei efectivelor de animale şi a productiilor zootehnice şi organizeazã recensaminte ale animalelor domestice la toţi deţinãtorii de animale. ART. 11 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pentru dezvoltarea producţiei animaliere, poate acorda crescatorilor de animale prime la vanzarecumparare, alocaţii şi avantaje fiscale pe produs, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare. (2) Condiţiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora şi forma de acordare se stabilesc anual prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat. ART. 12 Calitatea de crescator de animale, precum şi de membru al unei asociaţii profesionale de profil da drept de preemţiune la obţinerea de licenţe, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în vederea valorificãrii la export a animalelor şi a produselor de origine animaliera.
CAP. 3 Nutritia animalelor
ART. 13 (1) Nutritia animalelor, în înţelesul prezentei legi, este o activitate zootehnica de interes major prin care se asigura conversia optima a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale şi de sinteza care, prin folosirea în hrana animalelor, asigura desfãşurarea normalã a funcţiilor vitale şi valorificarea potenţialului de producţie şi reproducţie al acestora. (2) În sensul prezentei legi, activitãţile privind nutritia animalelor se referã la: a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea şi valorificarea plantelor de nutret; b) fabricarea, comercializarea şi utilizarea nutreturilor combinate, precum şi a altor preparate furajere din producţia interna sau din import, destinate nutritiei animalelor; c) producerea şi folosirea biopreparatelor furajere; d) stabilirea ratiilor şi normelor de furajare în funcţie de tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor. ART. 14 Nutreturile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substantele energetice, substantele minerale şi preparatele speciale trebuie sa corespundã parametrilor de calitate şi salubritate stabiliţi prin norme ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi ale Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei. ART. 15 (1) Controlul producerii nutreturilor combinate şi preparatelor furajere se realizeazã prin inspecţia oficialã efectuatã de cãtre unitãţi specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, care urmãresc ca producerea, importul, fabricarea, circulaţia, comercializarea şi folosirea acestora sa se efectueze în conformitate cu reglementãrile legale privind protecţia sãnãtãţii oamenilor, animalelor şi a mediului. (2) Condiţiile şi criteriile ce trebuie îndeplinite de unitãţile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutreturilor combinate şi preparatelor furajere se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. (3) Inspectiile se fac în toate etapele de producţie şi de manufacturare, înainte de comercializare, la import şi export şi la utilizarea produsului. ART. 16 Sunt considerate furaje de natura vegetala: cerealele, leguminoasele şi plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale şi perene, precum şi alte plante anuale destinate folosirii ca nutreturi, masa verde, fibroase deshidratate natural şi artificial, suculente, cat şi produse care provin din producţia secundarã a culturilor realizate în teren arabil şi din producţia pajiştilor naturale şi a pãdurilor. ART. 17 Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege urmãtoarele categorii de terenuri: a) pajistile comunale care fac parte din domeniul privat al statului şi se afla în administrarea consiliilor locale respective; b) pajistile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociaţiilor de pasunat; c) pajistile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zone inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunãrii, care nu intra în primele doua categorii şi sunt folosite numai în timpul prielnic pasunatului, aparţinând domeniului public al statului; d) pajistile cu regim special, cu excepţia perimetrelor de protecţie ecologica, a rezervaţiilor naturale, a parcurilor naturale şi naţionale; e) terenurile arabile şi cele provenite din pajistile comunale destinate producerii de furaje şi seminţe de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrãri de imbunatatire a pajiştilor. ART. 18 (1) Terenurile evidentiate ca pajişti, aparţinând consiliilor locale comunale, obstilor sau unor asociaţii de crescatori, se folosesc în exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, în vederea obţinerii de masa verde, fan sau seminţe, perdele de protecţie a pajiştilor, construcţii zoopastorale, lucrãri de îmbunãtãţiri funciare pentru creşterea potenţialului de producţie al pajiştilor. (2) Administrarea pajiştilor comunale, orãşeneşti şi municipale intra în atribuţiile consiliilor locale, care vor stabili în rãspunderea directa şi nemijlocitã a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele pastorale şi în planurile anuale de exploatare a pajiştilor de pe raza unitãţilor administrativ-teritoriale respective. Gospodãrirea acestor suprafeţe se face cu consultarea crescatorilor de animale, cu asistenta tehnica a specialiştilor din unitãţi subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor. ART. 19 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin organele de specialitate, elaboreazã strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor, parametrii tehnici şi metodologia recomandatã deţinãtorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevãzute în normele metodologice. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin organele de specialitate, împreunã cu consiliile judeţene şi cu consiliile locale, elaboreazã strategia de organizare şi exploatare a pajiştilor şi prezintã, în mod distinct, reglementãri stricte privind transhumanta ovinelor, ca forma de punere în valoare a resurselor furajere montane şi alpine. ART. 20 (1) Pãşunile împãdurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de imbunatatire şi exploatare a acestora, întocmite de unitãţile de specialitate autorizate. (2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. ART. 21 Terenurile evidentiate ca pãşuni, fanete şi pãşuni împãdurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinaţie forestierã, cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare. ART. 22 (1) Terenurile ocupate de pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie vor fi constituite în perimetre de ameliorare de interes naţional, pe care se vor executa lucrãri de repunere în valoare şi amenajare, corespunzãtor reglementãrilor legale în vigoare, fãrã schimbarea proprietarului. (2) În vederea executãrii lucrãrilor prevãzute la alin. (1), în cadrul perimetrelor stabilite, deţinãtorii de pajişti sunt obligaţi sa punã la dispoziţie terenurile respective pe perioada realizãrii proiectelor şi sa aplice prevederile acestora. ART. 23 Lucrãrile de protecţie şi ameliorare a pajiştilor naturale se realizeazã din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
CAP. 4 Ameliorarea animalelor
ART. 24 (1) Ameliorarea efectivelor de animale reprezintã o activitate cu caracter prioritar în strategia dezvoltãrii zootehniei româneşti şi se desfãşoarã de cãtre structuri de specialitate, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu consultarea asociaţiilor crescatorilor de animale. (2) Zonarea în teritoriu a speciilor, raselor şi tipurilor de animale, în funcţie de condiţiile agroecologice şi de interesele social-economice, precum şi activitatea de ameliorare a acestora se realizeazã prin programe naţionale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioada determinata de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu sprijinul asociaţiilor profesionale ale crescatorilor de animale, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor. (3) Ameliorarea genetica a animalelor se realizeazã prin lucrãri de selecţie şi hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performantelor zootehnice şi prin reproducţie dirijata. ART. 25 (1) Coordonarea şi controlul activitãţii de ameliorare a efectivelor de animale se fac de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi se realizeazã de instituţii şi organizaţii implicate în acest proces, dupã cum urmeazã: a) instituţii pentru controlul oficial al performantelor productive la animale şi evaluãri genetice şi structuri teritoriale abilitate în acest scop; b) asociaţii ale crescatorilor de animale, constituite potrivit legislaţiei în vigoare; c) unitãţi specializate de insamantari artificiale, precum şi cele producãtoare de material seminal, ferme zootehnice de elita, depozite de reproducatori, acreditate şi autorizate în acest scop. (2) Atribuţiile şi competentele acestor structuri organizatorice trebuie sa corespundã programelor naţionale de ameliorare pe specii, conform actelor normative în vigoare. ART. 26 Controlul oficial al performantelor zootehnice se organizeazã şi se desfãşoarã în conformitate cu normele şi instrucţiunile elaborate de unitãţile specializate şi abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor. ART. 27 Conservarea resurselor genetice constituite din populaţii de animale restrânse numeric, în pericol sau pe cale de dispariţie, se finanţeazã de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor. ART. 28 Pentru protejarea şi dezvoltarea patrimoniului genetic naţional din zootehnie, în concordanta cu programele naţionale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile şi exporturile de animale de reproducţie, material seminal, embrioni şi oua de incubatie se avizeazã de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor. ART. 29 Ameliorarea efectivelor de animale este o activitate de interes public şi se finanţeazã de la bugetul de stat, în limita sumelor prevãzute cu aceasta destinaţie, din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pentru urmãtoarele acţiuni: a) individualizarea, codificarea animalelor şi constituirea bazei de date; b) controlul performantelor zootehnice; c) lucrãrile pentru stabilirea valorii de ameliorare.
CAP. 5 Reproductia animalelor
ART. 30 (1) Procesul de reproducţie a animalelor este o activitate de baza în zootehnie, necesarã pentru reluarea ciclurilor de producţie. (2) Reproductia animalelor se organizeazã şi se desfãşoarã prin insamantari artificiale, monta naturala şi transfer de embrioni. (3) Crescatorii de animale sunt liberi sa aleagã pentru efectivele proprii metoda de reproducţie prevãzutã la alin. (2). ART. 31 (1) Înfiinţarea şi organizarea noilor unitãţi specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal, insamantari artificiale la animale necesita autorizarea de funcţionare eliberata de instituţiile abilitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor. (2) Condiţiile pentru acreditarea şi autorizarea unitãţilor specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal congelat şi insamantari artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor. ART. 32 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, înfiinţarea de noi staţiuni sau puncte sãteşti de monta naturala. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin unitãţile specializate din teritoriu, va autoriza pentru monta naturala reproducatori ai crescatorilor de animale, cu respectarea cerinţelor zootehnice şi sanitar-veterinare. ART. 33 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor de monta naturala, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor. (2) Consiliile locale organizeazã şi asigura buna funcţionare a staţiunilor de monta naturala, conform legilor în vigoare. (3) Consiliile locale sunt obligate sa asigure staţiunilor de monta naturala terenul cu destinaţie agricolã necesar pentru producerea furajelor. ART. 34 Prin material biologic de reproducţie testat se înţelege orice reproducator, material seminal, oua de incubatie, ovule, zigoti şi embrioni individualizati în sistem unitar şi înregistraţi în cãrţile de rasa. ART. 35 (1) Pentru promovarea în interes public a reproductiei şi selecţiei animalelor de producţie se finanţeazã de la buget, prin alocaţii anuale acordate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, acţiunile care urmeazã: a) controlul oficial al performantelor de producţie; b) lucrãrile pentru evaluarea valorii de ameliorare şi de bonitare; c) contavaloarea materialului seminal indigen utilizat la insamantarile artificiale se suporta în proporţie de pana la 100%, în funcţie de valoarea de ameliorare a reproducatorilor, atestata şi autorizata oficial, precum şi a agentului criogenic folosit la conservare. (2) Se finanţeazã din bugetele administraţiei publice locale activitãţile: a) lucrãrile necesare pentru atribuirea codurilor şi numerelor de înmatriculare a animalelor de producţie; b) organizarea depozitelor de reproducatori. ART. 36 Biotehnologia transferului de embrioni şi manipularile genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenta institutelor de cercetãri ştiinţifice şi de învãţãmânt superior de profil, iar aplicarea în practica se efectueazã sub controlul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
CAP. 6 Protecţia animalelor
ART. 37 (1) Crescatorilor de animale le este interzis sa producã animalelor durere, suferinta, neliniste sau invaliditate, cu buna ştiinţa. (2) Durerea evitabila este cauzatã animalelor prin lovire sau accidente traumatice. (3) Suferinta, alta decât cea provocatã de durere, este cauzatã animalelor de infometare, sete sau oboseala excesiva. (4) Starea de neliniste este cauzatã de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasã sau incarcerarea severã, singuratate, de introducere în spaţiul lor de viata a unor animale din alte specii sau din aceeaşi specie fãrã o acomodare prealabilã, de senzatia de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de socuri luminoase sau electrice. (5) Invaliditatea voita este cauzatã animalelor prin lucrãri experimentale. (6) În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protecţie a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor. ART. 38 Animalele vor fi cazate, hranite şi adapate în funcţie de specie, gradul de dezvoltare şi adaptare. ART. 39 Deţinãtorii de animale vor respecta condiţiile optime de creştere şi exploatare, conform tehnologiei.
CAP. 7 Raspunderi şi sancţiuni
ART. 40 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea administrativã, contravenţionalã, civilã sau penalã, dupã caz. ART. 41 (1) Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte: a) falsificarea înscrisurilor în certificatele de origine şi valoare de ameliorare sau în alte evidente oficiale; b) înscrierea în etichetele de prezentare a nutreturilor combinate a unor date care nu corespund cu compozitia chimica a acestora; c) folosirea de pesticide sau de alte substanţe toxice fãrã avertizarea deţinãtorilor de animale din zona; d) producerea şi vânzarea neautorizata de nutreturi combinate sau de aditivi furajeri; e) schimbarea destinaţiei suprafeţelor de pajişti în alte categorii de folosinta, fãrã aprobare legalã; f) distrugerea unor loturi semincere prin pasunat, cosit sau pe alta cale; g) utilizarea în alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrãri privind întreţinerea şi îmbunãtãţirea pajiştilor; h) executarea de lucrãri de manipulare genetica la animale, fãrã aprobarea forului de specialitate imediat superior. (2) Infracţiunile prevãzute la alin. (1) lit. c), e) şi f) se pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani. (3) Infracţiunile prevãzute la alin. (1) lit. a), b), d), g) şi h) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. ART. 42 (1) Constituie contravenţii la prezenta lege, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, sãvârşirea de cãtre persoanele fizice sau juridice a urmãtoarelor fapte: a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve şi puiet de peste, oua de incubatie pentru hibrizi comerciali şi oua de viermi de mãtase, în afarã unitãţilor specializate, autorizate în acest scop, sau de la reproducatori, pentru folosirea cãrora nu s-au emis autorizaţii, precum şi introducerea şi utilizarea celor provenite din import, fãrã a dispune de autorizaţia necesarã; b) executarea neautorizata a transferului de embrioni sau a insamantarilor artificiale pentru alte animale decât cele în proprietate; c) nerespectarea normelor şi instrucţiunilor tehnice privind efectuarea montei şi asigurarea numãrului de reproducatori masculi folosiţi în staţiuni comunale şi puncte de monta naturala sau prin contracte civile; d) monta clandestina, constând în folosirea reproducatorilor masculi neautorizati la monta femelelor; e) neprezentarea şi nedeclararea animalelor recenzorilor care efectueazã recensamintele agricole; f) menţinerea de reproducatori masculi necastrati cu intenţia de a fi folosiţi la monta clandestina; g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreturi combinate sau de premixturi furajere; h) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afarã perioadei stabilite pentru pasunat; i) refuzul de cãtre titularii de pajişti de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiştilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrãrilor prevãzute în acestea; j) neîndeplinirea de cãtre deţinãtorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevãzute în contract; k) circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzeazã deteriorarea acestora; l) organizarea şi punerea în funcţiune de noi exploataţii zootehnice fãrã autorizaţii emise de organele abilitate în acest sens; m) poluarea şi/sau deteriorarea mediului ambiant; n) nerespectarea protecţiei animalelor; o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a înştiinţa stapanul, deţinãtorul sau organul competent, în cazul gasirii unui animal ratacit, pãrãsit sau abandonat a cãrui viata, sãnãtate ori integritate corporalã este în primejdie; p) darea în folosinta a pajistei, fie pentru pasunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptãţite la pajiste; r) utilizarea amenajãrilor piscicole în alte scopuri decât creşterea pestilor. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu amenda de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. f), k), o) şi p); b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. e), i) şi n); c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. d), h), j) şi r); d) cu amenda de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. c), g) şi m); e) cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevãzute la lit. a), b) şi l). (3) La propunerea primarului din unitatea administrativteritoriala unde s-a sãvârşit una dintre contravenţiile prevãzute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contravenţiei constatate în zile-munca în folosul comunitãţii. (4) Valoarea unei zile-munca se calculeazã luându-se ca baza de referinta salariul minim pe economie valabil la acea data. (5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat şi la bugetul local, dupã caz. (6) Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexeazã periodic prin hotãrâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. ART. 43 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, de prefecţi şi de personalul abilitat al Ministerului de Interne. ART. 44 Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completeazã cu cele ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
CAP. 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 45 În scopul perfecţionãrii procesului decizional, pe lângã Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor funcţioneazã Consiliul zootehnic consultativ, numit prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, în componenta cãruia intra specialişti din cercetarea ştiinţificã, învãţãmântul superior agricol, agenţi economici cu capital de stat şi privat din agricultura, reprezentanţii unor asociaţii profesionale ale crescatorilor de animale. ART. 46 Definirea termenilor specifici zootehniei utilizaţi este înscrisã în anexa care face parte integrantã din prezenta lege. ART. 47 (1) Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga: <>Legea nr. 8/1971 privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971; <>Legea nr. 40/1975 privind creşterea şi ameliorarea animalelor, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975; <>Legea nr. 2/1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982; Decretul nr. 139/1977 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea organizãrii sericiculturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 12 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VACAROIU
ANEXA 1
DEFINIREA UNOR TERMENI SPECIFICI ZOOTEHNIEI
1. Ameliorarea animalelor - modificarea structurii genetice a populatiilor de animale supuse selecţiei în succesiunea generaţiilor, în vederea obţinerii unor producţii animaliere mai mari. 2. Patrimoniu genetic - totalitatea efectivelor înregistrate numeric ale populatiilor de animale, de pãsãri, din sericicultura, apicultura şi piscicultura, izolate reproductiv dupã rase sau grupate în linii pure de hibrizi, recunoscute oficial ca surse genetice valoroase pentru ameliorarea speciei din care fac parte. 3. Valoarea genetica - puterea de transmitere la urmaşi a performantelor de producţie ale unui animal cuprins în lucrãrile de selecţie. 4. Lucrãri de selecţie - complex de acţiuni şi metode de identificare a indivizilor dintr-o populaţie de animale, recunoscuţi ca tipuri dorite pentru admiterea la reproducere în detrimentul altor tipuri nedorite, care sunt eliminate. 5. Hibridare - incrucisarea animalelor din rase sau specii diferite, dar apropiate genetic. 6. Animale de reproducţie - populaţii de animale aparţinând unei rase, linii pure sau metisi, care sunt: ● individualizate în sistem unitar de identificare sigura, simpla şi permanenta pe tot parcursul vieţii; ● au fost, se afla sau pot fi luate în controlul performantelor zootehnice - sunt înscrise în evidentele oficiale de selecţie; ● au sau li se pot emite certificate de origine şi valoare productiva. 7. Individualizarea - procedeu de stabilire a identitãţii fiecãrui animal astfel încât sa poatã fi recunoscut în orice împrejurare şi în tot cursul vieţii sale, pana la ieşirea din sfera exploatãrii. 8. Controlul performantelor - procedeu folosit pentru mãsurarea şi stabilirea performantelor productive, inclusiv a calitãţii produselor obţinute de la animale, iar pentru a avea caracter oficial, efectuarea şi înregistrarea acestora trebuie sa fie realizate de o instituţie de stat, neutra şi impartiala, sau de o organizaţie abilitata în acest scop. 9. Certificat de origine şi valoare productiva - document tipizat, întocmit şi eliberat de instituţii abilitate în acest scop, în care sunt specificate originea (ascendenta) şi performanţele de producţie, ca rezultanta a controlului oficial, pentru un animal de reproducţie. 10. Carte de rasa (Registru genealogic) - inventarierea animalelor de-a lungul generaţiilor dintr-o rasa sau populaţie izolata reproductiv, în care se înscriu performanţele productive şi valorile de ameliorare ale acestora, fiind principalul instrument tehnic de dirijare a procesului de selecţie în direcţia dorita. 11. Monta naturala - imperecherea masculului cu femelele în condiţii fiziologice naturale. 12. Insamantare artificiala - procedeu tehnic de depunere a materialului seminal în porţiunea aparatului genital femel care asigura garanţia fecundarii. 13. Transfer de embrioni - biotehnologie pentru scurtarea intervalului între generaţii şi accelerarea difuzãrii progresului genetic, prin utilizarea unor metode de inalta tehnicitate la recoltarea şi depunerea embrionilor de la donatoare genetic valoroase la reproducere - gazda pana la fatare. 14. Embrion - stadiu de dezvoltare a unui organism viu, de la faza de ou fecundat, parcurgand toate fazele fiziologice naturale pana la fat - constituirea organelor vitale. 15. Material seminal - produsul glandelor sexuale al unui reproducator autorizat, pentru a putea fi recoltat şi preluat în vederea conservãrii capacitãţii fecundate, pana la folosirea lui la insamantarea artificiala a femelelor. 16. Unitate de insamantari artificiale - un complex de mijloace materiale, cu organizare şi amenajãri specifice, în care reproducatorii masculi selecţionaţi şi autorizaţi oficial sunt intretinuti şi folosiţi în scopul recoltarii şi conservãrii materialului seminal ce va fi distribuit pentru insamantari artificiale. 17. Staţiuni de monta - spaţii special amenajate pentru întreţinerea reproducatorilor şi pentru imperecherea naturala a masculului cu femela, sub supraveghere tehnica. 18. Incubatia - procedeu tehnologic care realizeazã condiţiile capabile sa asigure dezvoltarea normalã a embrionului din ou, în perioada caracteristica speciei, în scopul obţinerii prin ecloziune a unui organism viu, normal dezvoltat. 19. Ou (oua) de incubatie - ou (oua) fecundat/fecundate, normal constituit/constituite morfologic, care provin de la indivizi sanatosi şi cu potenţial genetic autentic valoros. 20. Ferme (nuclee) de elita - exploataţii zootehnice cu condiţii optime de întreţinere - furajare şi cazare - a unui efectiv de rasa curata sau în experiment genetic, supus lucrãrilor de selecţie, de la care se difuzeazã descendenta de-a lungul generaţiilor obţinute în progres genetic. 21. Depozite de reproducatori - unitãţi specializate în creşterea şi întreţinerea reproducatorilor masculi, destinaţi cu prioritate montei naturale dirijate şi efectuate sezonier, în scopul reconditionarii şi folosirii economicoase pentru o perioada mai lungã. 22. Aditivi furajeri - ingrediente sau substanţe chimice care se adauga la sortimentele furajere de baza sau la o parte din acestea, pe parcursul fluxului de fabricaţie a furajelor combinate, cu scopul de a satisface unele cerinţe specifice: profilaxia şi combaterea unor boli, stimularea ritmului de creştere şi a producţiei, corectarea gustului şi a mirosului. 23. Premixtura furajera - amestec uniform al uneia sau mai multor ingrediente împreunã cu un suport furajer. 24. Ratie - amestecul de nutreturi în cantitãţi masurabile, ce urmeazã a fi consumat de un animal în 24 de ore, respectând normele stabilite ştiinţific. 25. Norma - conţinutul în substanţe nutritive corelate proporţional, care sa asigure necesarul unui animal timp de 24 de ore, atât pentru întreţinerea funcţiilor vitale, cat şi pentru elaborarea producţiei.
───────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
