Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGEA Nr. 71 din 29 decembrie 1969 privind contractele economice
Întãrirea autoconducerii muncitoresti şi a autogestiunii economico-financiare a fiecãrei unitãţi socialiste, în cadrul conducerii unitare a întregii activitãţi economice prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, impune perfecţionarea continua a raporturilor contractuale, în scopul stimulãrii creşterii eficientei economice, largirii schimburilor de produse, lucrãri şi servicii, precum şi pentru fundamentarea, realizarea şi depãşirea sarcinilor de plan. Asigurarea disciplinei de plan şi contractuale face necesar ca pe toate treptele organizatorice sa se acţioneze ferm pentru respectarea integrala a obligaţiilor privind încheierea şi executarea contractelor economice, reducerea duratelor de aprovizionare-fabricaţie-desfacere şi accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor materiale şi bãneşti. În domeniul activitãţii de comerţ exterior, sistemul contractelor economice trebuie sa asigure intensificarea activitãţii de comerţ exterior şi cooperãrii economice internaţionale, a schimburilor economice ale tarii noastre cu alte tari. Aplicarea noului mecanism economico-financiar şi perfecţionarea continua a contractelor economice, întãrirea rolului acestora în fundamentarea şi realizarea sarcinilor de plan, trebuie sa conducã la creşterea cointeresarii şi a rãspunderii unitãţilor socialiste, a colectivelor de oameni ai muncii şi a organelor de conducere colectivã, pentru gospodãrirea eficienta a partii din avutia nationala încredinţatã lor spre administrare, în vederea satisfacerii cerinţelor economiei naţionale.
CAP. 1 Principii de baza ART. 1 Contractul economic are rolul de a reglementa realizarea producţiei în cantitãţile, calitatea şi termenele stabilite, precum şi raporturile financiare dintre unitãţile socialiste, cu respectarea costurilor şi a celorlalţi indicatori economici şi financiari, în conformitate cu prevederile planului naţional unic, în vederea infaptuirii obiectivelor prevãzute pentru dezvoltarea economico-socialã şi a satisfacerii cerinţelor activitãţii de export şi cooperare economicã internationala. Relaţiile reciproce de producţie şi financiare dintre unitãţile socialiste stabilite prin contractele economice trebuie sa asigure îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor ce revin unitãţilor respective pentru valorificarea superioarã a tuturor resurselor materiale şi de forta de munca, utilizarea cu maximum de eficienta a capacitãţilor de producţie, ridicarea nivelului calitativ al întregii activitãţi economice. Prin conţinutul şi funcţiile sale, contractul economic constituie un instrument de baza în activitatea de planificare şi de realizare a prevederilor înscrise în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 2 Contractul economic intern, privind livrarea de produse, executarea de lucrãri şi prestarea de servicii între unitãţile socialiste, trebuie sa asigure fundamentarea şi înfãptuirea obiectivelor şi sarcinilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, în conformitate cu Directivele Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-socialã a tarii. ART. 3 Contractul extern, dintre unitãţile socialiste şi partenerii strãini, trebuie sa asigure folosirea avantajelor participãrii la diviziunea internationala a muncii, extinderea schimburilor externe şi a cooperãrii economice în producţie, fundamentarea şi realizarea planului de comerţ exterior, în condiţiile creşterii continue a potenţialului tehnic şi economic al Republicii Socialiste România, cu respectarea stricta a principiilor suveranitãţii şi independentei naţionale, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne. ART. 4 Contractele economice interne dintre unitãţile socialiste se vor încheia pe baza sarcinilor stabilite în planul cincinal, înaintea începerii executãrii acestuia, în care scop unitãţile socialiste sînt obligate: a) sa asigure contractarea integrala a producţiei stabilite prin planul cincinal, pe baza portofoliului de comenzi, a normativelor de plan şi în conformitate cu destinatiile din balantele de produse; b) sa încheie contracte pe termen lung, pe baza orientarilor şi prognozelor de dezvoltare în perspectiva a economiei naţionale, îndeosebi pentru materiile prime de baza, maşini, utilaje şi instalaţii cu ciclu lung de fabricaţie; c) sa încheie contractele pentru obiectivele de cercetare ştiinţificã, dezvoltare tehnologicã şi introducerea progresului tehnic pentru intreaga perioada a ciclului de realizare, de la iniţierea lucrãrilor şi pînã la asimilarea rezultatelor în producţie. La data actualizãrii, potrivit legii, a planului anual prin decret al Consiliului de Stat, sarcinile de plan trebuie sa aibã la baza contracte ferme, practic integral pentru consumul intern. Pe baza prevederilor de plan actualizate, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele şi întreprinderile vor lua mãsurile necesare pentru definitivarea contractãrii şi asigurãrii tuturor condiţiilor în vederea realizãrii sarcinilor stabilite. ART. 5 Contractele externe se vor încheia în concordanta cu obiectivele şi sarcinile stabilite prin planul cincinal. Raporturile contractuale cu partenerii strãini se vor stabili astfel încît, la data aprobãrii, prevederile din planurile anuale referitoare la producţia pentru export, la importurile necesare, precum şi la acţiunile de cooperare, sa fie fundamentate prin contracte ferme, contracte cadru, comenzi sau convenţii, care sa asigure certitudinea desfacerii producţiei şi a aprovizionarii tehnico-materiale. În acest scop, unitãţile socialiste sînt obligate: a) sa încheie contracte pe termen lung, ţinînd seama de orientãrile şi prognozele de dezvoltare ale economiei naţionale şi de acordurile de colaborare cu alte tari pentru livrãrile în cadrul acţiunilor de cooperare internationala şi îndeosebi pentru cooperare în producţie, pentru produsele destinate exportului, maşini, utilaje şi instalaţii cu ciclu lung de fabricaţie, precum şi pentru importurile principalelor materii prime; b) sa asigure din timp oferte tehnico-comerciale necesare pentru valorificarea superioarã şi diversificarea producţiei pentru export pe baza contractualã, în funcţie de cerinţele pieţei externe; c) sa asigure raporturi de continuitate cu partenerii strãini, schimburi echitabile, reciproc avantajoase, acţiuni de import-export corelate, promovarea unor forme noi, eficiente, de comerţ şi cooperare. ART. 6 La încheierea contractelor externe şi în dezvoltarea relaţiilor comerciale internaţionale se va urmãri asigurarea unui echilibru pe tari, grupe de tari şi zone geografice, între importuri şi exporturi, în cadrul echilibrului general prevãzut prin plan, corespunzãtor prevederilor balanţei de plati externe aprobatã. Producţia pentru export, efectuarea exporturilor, precum şi acţiunile de cooperare, trebuie sa fie astfel realizate încît sa asigure resursele necesare pentru importuri şi sporirea rezervelor în valuta ale statului, sa conducã la îmbunãtãţirea continua a eficientei economice, a rentabilitatii şi beneficiilor unitãţii producãtoare şi de comerţ exterior, la creşterea venitului naţional şi, pe acesta baza, la consolidarea puterii de cumpãrare a monedei naţionale, atît pe plan intern, cît şi în raport cu alte monede. ART. 7 Unitãţile socialiste sînt obligate sa-şi asigure, pe perioade indelungate, portofoliul de comenzi, constituit din totalitatea comenzilor beneficiarilor şi contractelor interne şi externe, pentru desfacerea producţiei, care sa conducã la folosirea integrala şi cu maximum de eficienta a capacitãţilor de producţie. Contractele interne şi externe pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale se încheie pe perioade de lungã durata, potrivit direcţiilor de dezvoltare în perspectiva a economiei naţionale. ART. 8 În cadrul activitãţii de constituire a portofoliului de comenzi unitãţile socialiste au obligaţia: a) sa studieze temeinic şi sa soluţioneze în calitate de producãtor cererile consumatorilor interni şi ale pieţei externe, astfel încît dezvoltarea capacitãţilor şi structura producţiei sa corespundã nevoilor concrete ale economiei; b) sa încheie contracte, în cadrul profilului lor de fabricaţie, pentru toate produsele comandate de beneficiari în structura şi sortimentatia corespunzãtoare sarcinilor de plan, pentru satisfacerea cerinţelor consumului intern şi ale exportului; c) sa facã propuneri, potrivit legii, în cazul în care nu este asigurata desfacerea unor produse, pentru realizarea cu capacitatile de producţie respective a produselor solicitate de beneficiari, îndeosebi pentru export; d) sa ia mãsuri de modernizare continua a produselor destinate consumului intern şi exportului, pentru fabricarea de mãrfuri care sa valorifice superior materiile prime, la un nivel tehnic ridicat şi competitiv, cu costuri de producţie reduse. Se interzice lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme pentru consumul intern sau pe piata externa. În condiţiile legii, se vor putea introduce în fabricaţie mãrfuri care fac obiectul tranzacţiilor de bursa şi licitaţii, precum şi alte mãrfuri justificate de cererile pieţei externe, pe baza contractului încheiat cu întreprinderea de comerţ exterior, înaintea încheierii contractului extern. ART. 9 În executarea contractelor economice, unitãţile socialiste, organele în subordinea cãrora se afla acestea, rãspund de întãrirea disciplinei de plan şi contractuale, de respectarea integrala a obligaţiilor asumate prin contracte, de reducerea duratei de aprovizionare-fabricaţie-desfacere şi accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, de utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor materiale şi bãneşti. ART. 10 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele în subordinea cãrora se afla unitãţile furnizoare şi beneficiare rãspund de încheierea şi urmãrirea contractelor economice, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Organele de conducere colectivã ale unitãţilor socialiste au obligaţia sa ia toate mãsurile necesare pentru încheierea şi executarea contractelor economice, în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan. Directorii şi, în raport de atribuţiile de serviciu ce îi revin, personalul muncitor al unitãţii rãspund nemijlocit de încheierea la termen a contractelor şi de îndeplinirea întocmai a obligaţiilor asumate prin acestea. ART. 11 Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodãririi Fondurilor Fixe împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale, centralele şi coordonatorii de balante rãspund de organizarea şi urmãrirea, la nivelul economiei naţionale, a activitãţii de încheiere şi executare a contractelor economice pentru desfacerea producţiei la intern şi de asigurarea aprovizionarii tehnico-materiale, în cadrul echilibrului general stabilit prin plan. ART. 12 Unitãţile economice producãtoare, centralele, întreprinderile de comerţ exterior, ministerele şi celelalte organe centrale cu sarcini de export rãspund de asigurarea cu prioritate a fondului de marfa pentru export, de efectuarea exporturilor în condiţii de calitate superioarã, cu respectarea riguroasã a condiţiilor şi termenelor prevãzute în contractele externe, precum şi de încasarea integrala şi la timp de la partenerii strãini a drepturilor în valuta. ART. 13 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, ministerele, centralele şi întreprinderile producãtoare vor acţiona pentru fundamentarea şi pregãtirea în condiţii optime a planului de comerţ exterior, pentru stabilirea de raporturi de cooperare economicã internationala şi îndeosebi de cooperare în producţie cu întreprinderi şi firme din alte tari şi rãspund de asigurarea de contracte pe perioade cît mai lungi, prin care sa se realizeze un echilibru între importuri şi exporturi, de urmãrirea executãrii contractelor, de adaptarea operativã a producţiei la cerinţele pieţei externe. CAP. 2 Contractele economice dintre unitãţile socialiste SECŢIUNEA I Încheierea contractelor economice ART. 14 Contractele economice, în raport de obicei, pot fi de livrare de materii prime, materiale şi produse, de cooperare în producţie, proiectare, lucrãri de construcţii-montaj şi alte prestaţii specifice relaţiilor economice dintre unitãţile socialiste. Conţinutul categoriilor de contracte prevãzute la alin. 1 se stabileşte potrivit prezentei legi, reglementãrilor specifice domeniului de activitate respectiv, precum şi cu respectarea cadrului determinat prin contracte model elaborate pe ramuri, grupe de produse sau categorii de lucrãri şi servicii. Contractele model se aproba de ministere, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru domeniile lor de activitate, cu avizul ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale interesate şi cu acordul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe. ART. 15 Contractele economice interne, dintre unitãţile socialiste, se încheie pe urmãtoarele durate: a) pe perioade de 15-20 ani pentru materii prime de baza - cãrbuni cocsificabili şi energetici, sisturi bituminoase, ţiţei, gaze naturale destinate chimizarii, minereuri feroase, neferoase, nemetalifere şi alte produse ale industriei extractive; b) pe perioada corespunzãtoare îndeplinirii sarcinilor din planul cincinal, pentru intreaga producţie stabilitã prin plan; c) pe intreaga durata de execuţie, dacã aceasta depãşeşte perioada planului cincinal, în cazul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice destinate obiectivelor de investiţii, al altor utilaje cu ciclu lung de fabricaţie al lucrãrilor de construcţii-montaj şi în alte asemenea situaţii. Unitãţile socialiste sînt obligate sa asigure prin contracte, pe perioade de lungã durata, toate cooperarile necesare realizãrii produselor sau livrãrilor complexe, ţinînd seama de specializarea producţiei şi de necesitatea stabilirii unor raporturi de continuitate între unitãţile ce coopereazã. ART. 16 În cazul unor acţiuni noi stabilite pe parcursul îndeplinirii planului cincinal, contractele economice se vor încheia la data aprobãrii acţiunii, pe durata corespunzãtoare îndeplinirii sarcinii de plan respective. ART. 17 În cazul unor produse pentru care, la data contractãrii, nu sînt precizate sortimentele, tipurile, dimensiunile sau alte caracteristici necesare executãrii obligaţiilor asumate, pãrţile vor prevedea termenele de prezentare a acestora, care nu vor putea depãşi şase luni înainte de data livrãrii. Pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile cu o durata mai mare a ciclului de fabricaţie, documentaţiile tehnice şi comenzile se vor preda de cãtre beneficiari în cadrul termenelor prevãzute în anexa, care face parte integrantã din prezenta lege. ART. 18 Pentru bunurile destinate fondurilor pieţei a cãror sortimentatie variaza frecvent în raport cu cerinţele pieţei interne se vor încheia contracte cadru, pe intreaga perioada a planului cincinal, care se vor adapta şi detalia anual sau, dupã caz, în funcţie de sezon. De asemenea, se vor încheia contracte cadru şi pentru livrarea produselor noi ce urmeazã sa fie asimilate în perioada planului cincinal. Pãrţile vor detalia şi concretiza prevederile acestor contracte dupã aprobarea omologãrii şi introducerii în fabricaţie a produselor contractate. ART. 19 În cazul livrãrilor complexe - utilaje, echipamente, instalaţii şi linii tehnologice - se încheie un singur contract între furnizorul general şi beneficiar. Furnizorul general rãspunde de realizarea în întregime a obiectului livrãrii complexe, în care scop trebuie sa asigure, în principal: a) livrarea utilajelor, subansamblelor, echipamentelor din ţara şi import, la termenele prevãzute în graficul de eşalonare a investiţiei şi în condiţiile stabilite în documentaţiile aprobate; b) calitatea furniturilor şi funcţionarea utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice la parametrii aprobaţi; c) acordarea asistenţei tehnice la montaj, la efectuarea probelor tehnologice şi la punerea în funcţiune a capacitãţilor, în condiţiile prevãzute prin contracte; d) livrarea pieselor de prima dotare şi a documentaţiilor pentru executarea pieselor de schimb, în condiţiile stabilite potrivit legii; e) şcolarizarea şi instruirea personalului de exploatare a echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice livrate. În funcţie de specificul livrãrii complexe, furnizorul general rãspunde şi de îndeplinirea celorlalte obligaţii prevãzute de lege în sarcina sa. ART. 20 Pentru realizarea livrãrilor complexe furnizorul general va încheia contracte de cooperare cu unitãţile specializate în fabricarea unor pãrţi componente, piese, ansamble sau subansamble, prin care se vor asigura, în principal: a) ritmicitatea livrãrilor de pãrţi componente, piese, ansamble şi subansamble, în concordanta cu termenele stabilite pentru executarea livrãrii complexe; b) calitatea produselor livrate în cooperare, cu respectarea întocmai a documentaţiilor tehnico-constructive ale obiectului livrãrii complexe; c) asistenta tehnica şi, dupã caz, prestarea de servicii specializate; d) stabilirea regimului de garanţii pentru toţi furnizorii care coopereazã; termenele de garanţie se calculeazã de la data predãrii obiectului livrãrii complexe cãtre beneficiar; e) încadrarea costurilor de producţie ale furniturilor în prevederile bugetelor de venituri şi cheltuieli la toate unitãţile care coopereazã. Conţinutul contractelor de cooperare trebuie sa fie în concordanta cu clauzele principale din contractul încheiat între furnizorul general şi beneficiar şi sa corespundã prevederilor din programele de cooperare aprobate. Prevederile prezentului articol se aplica şi în cazul contractelor de cooperare încheiate între furnizorul principal al unui produs complex şi unitãţile colaboratoare specializate. ART. 21 Pentru utilajele tehnologice şi instalaţiile complexe, pãrţile sînt obligate sa stabileascã prin contract, în principal, urmãtoarele clauze: a) termenele de livrare a utilajelor sau instalaţiilor, corelate cu ciclul de montaj, cu termenul de punere în funcţiune, precum şi cu durata transportului, fiind interzise realizarea şi livrarea de utilaje care sa fie imobilizate în stocuri; b) termenele şi responsabilitãţile de predare a documentaţiei tehnice complete pentru întregul obiectiv sau pe ansamble şi subansamble ce se pot executa independent, ţinînd seama de termenele de livrare a utilajelor stabilite potrivit lit. a) şi de ciclul de fabricaţie al acestora; c) obligaţiile furnizorilor de a asigura documentaţiile de montaj, asistenta tehnica la locul de montare, probele de punere în funcţiune, şcolarizarea personalului de exploatare, livrarea de piese de schimb şi efectuarea de prestaţii în perioada de garanţie. Beneficiarii de investiţii vor prevedea în contractele ce le încheie cu unitãţile de proiectare clauze privind garanţiile necesare pentru predarea în termen şi completa a documentaţiilor tehnice definitive de execuţie. ART. 22 Contractele economice se încheie prin acordul pãrţilor, pe baza şi în executarea sarcinilor ce revin unitãţilor socialiste din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, şi vor trebui, dupã caz, sa cuprindã, în principal: a) identificarea unitãţilor socialiste contractante şi a persoanelor împuternicite sa semneze contractul; b) durata de executare a obligaţiilor contractuale, prin determinarea cantitãţii, stabilirea condiţiilor de calitate şi recepţie, adaptarile şi îmbunãtãţirile constructive şi tehnologice ce trebuie aduse produselor; c) defalcarea cantitativã, pe termene calendaristice de executare, eşalonate pe ani şi trimestre; d) preţurile şi tarifele în vigoare la data încheierii contractului, aprobate de organele în drept; preţurile şi tarifele se vor putea stabili, în condiţiile legii, şi la o data ulterioara încheierii contractului, urmînd ca prima livrare sau prestare sa se facã pe baza preţului sau tarifului aprobat; modalitatea de plata; e) modalitãţile de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistenta tehnica şi regimul de garanţii; f) condiţiile de ambalare, marcare, etichetare şi expediţie, relaţiile de transport optimizate; g) rãspunderile contractuale ale pãrţilor; h) orice alte clauze necesare executãrii întocmai a obligaţiilor asumate prin contract. ART. 23 În contractele economice nu pot fi cuprinse clauze contrare legii. Clauzele prin care se incalca prevederile legale sînt nule, urmînd a fi înlocuite cu prevederile corespunzãtoare legii. Contractul va fi în întregime nul numai dacã înlocuirea clauzei nule nu este posibila. ART. 24 Contractele economice se încheie de cãtre întreprinderi, precum şi de cãtre centrale sau alte unitãţi socialiste, potrivit legii. Pentru unitãţile noi, prevãzute a fi puse în funcţiune dupã data aprobãrii planului, contractele economice privind desfacerea producţiei şi aprovizionarea tehnico-materialã se vor încheia de cãtre centrale sau alte unitãţi socialiste în subordinea cãrora acestea urmeazã sa funcţioneze. Dupã înfiinţare unitãţile noi devin, de drept, pãrţi în contract. Raporturile contractuale dintre unitãţile socialiste, precum şi modificarea acestora, se stabilesc în forma scrisã. Comanda confirmatã în scris, în termenul prevãzut de lege, sau executarea acesteia de îndatã echivaleaza cu contract încheiat. ART. 25 Contractele economice se vor încheia în cadrul unei perioade de cel mult 90 de zile, cu respectarea urmãtoarelor termene: a) unitatea beneficiara va emite comenzi în termen de 20 de zile de la data primirii normativelor de plan, iar în cazul produselor pentru care se elaboreazã şi balante materiale, de la data primirii repartitiilor; b) în termen de 30 de zile de la primirea comenzii beneficiarului, unitatea furnizoare este obligatã sa emita proiectul de contract sau, dupã caz, confirmarea comenzii; c) unitatea beneficiara are obligaţia sa restituie proiectul de contract semnat, cu sau fãrã obiecţii, în termen de 20 de zile de la data cînd l-a primit; d) cînd sînt obiecţii la contract, pãrţile, dacã sînt din aceeaşi localitate, trebuie sa le concilieze în termen de 10 zile, iar dacã sînt din localitãţi diferite, în termen de 15 zile; convorbirea beneficiarului este în sarcina furnizorului; e) furnizorul este obligat sa sesizeze, în termen de 5 zile organul competent pentru soluţionarea eventualelor obiecţii neconciliate; în cazul depãşirii termenului de sesizare, obiecţiile beneficiarului se considera acceptate, dacã nu contravin legii. ART. 26 Neînţelegerile ivite cu prilejul încheierii contractelor economice, inclusiv cele privind refuzul de a contracta pe baza normativelor de plan aprobate sau repartitiilor emise, care nu au putut fi conciliate la pãrţile contractante, se vor rezolva de cãtre: a) centrale, în cazul în care pãrţile contractante aparţin de aceeaşi centrala; b) ministerul sau alt organ central, în cazul în care pãrţile contractante aparţin de centrale diferite, subordonate aceluiaşi minister sau organ central, iar neînţelegerile nu au putut fi conciliate de centralele respective; comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru unitãţile socialiste din subordinea lor; c) ministere, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, în cazul în care pãrţile contractante sînt în subordinea unor organe diferite, iar neînţelegerile nu au putut fi conciliate de centralele de care aparţin; d) Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, în termen de 20 de zile de la sesizare, în cazul în care ministerele, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti nu cad de acord asupra rezolvarii neintelegerilor. Soluţionarea se va face pe baza justificarilor prezentate de pãrţi şi, dupã caz, cu participarea acestora. Organele prevãzute la lit. a), b) şi c) au obligaţia sa soluţioneze neînţelegerile precontractuale în termen de cel mult 10 zile de la sesizare, cînd acestea au sediul în aceeaşi localitate, sau 15 zile, cînd sînt din localitãţi diferite; în cazul nerealizarii unui acord, le revine obligaţia sa sesizeze organele competente, în 5 zile de la expirarea termenului de soluţionare stabilit. Hotãrîrea data în rezolvarea neintelegerilor ivite cu prilejul încheierii contractului face parte din contract pe data cînd a fost încheiat. În cazul refuzului de contractare, hotãrîrea tine loc de contract pînã la perfectarea acestuia de cãtre pãrţi. În cazul refuzului nejustificat de a contracta, organele competente sa rezolve neînţelegerile precontractuale vor face şi propuneri de sancţionare a persoanelor vinovate, potrivit legii. SECŢIUNEA 2 Adaptarea contractelor economice şi condiţiile în care acestea pot fi modificate ART. 27 Contractele economice dintre unitãţile socialiste se vor adapta anual de cãtre pãrţi, prin punerea lor de acord cu îmbunãtãţirile ce se aduc, potrivit legii, planurile anuale. În acest scop: a) odatã cu actualizarea planului anual prin decret al Consiliului de Stat se vor actualiza şi sarcinile din planul cincinal pentru anul urmãtor, astfel încît sa se emita din timp repartiţiile care vor sta la baza adaptãrii contractelor încheiate, pentru produsele ce fac obiectul balantelor materiale; b) repartiţiile se vor emite de coordonatorii de balante şi vor cuprinde furnizorii şi beneficiarii, cantitãţile, caracteristicile tehnico-economice de identificare a produselor şi perioadele de livrare: c) contractele se vor adapta concomitent cu elaborarea lucrãrilor de plan, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea executãrii planului anual, pînã la data la care, potrivit legii, se actualizeazã planul anual prin decret al Consiliului de Stat. Pãrţile sînt obligate sa adapteze contractele şi în situaţiile în care, în condiţiile legii, se modifica prevederile de plan, balantele materiale şi repartiţiile pe baza cãrora contractele au fost încheiate. ART. 28 Modificarea sau denunţarea unilaterala a contractului economic este interzisã. De asemenea, modificarea contractului prin acordul pãrţilor nu se poate face dacã aceasta priveşte elemente cuprinse în balantele materiale şi în repartiţii. Pãrţile pot aduce modificãri contractelor numai în ce priveşte clauzele pe care le-au stabilit, potrivit competentelor ce le revin, exclusiv prin acordul lor de vointa. ART. 29 Dacã pãrţile, de comun acord, stabilesc modificãri în prevederile contractelor încheiate, partea care a solicitat modificarea suporta consecinţele patrimoniale ce decurg din aceasta, potrivit legii. ART. 30 În cursul executãrii contractelor, pãrţile au obligaţia sa actualizeze prevederile acestora în funcţie de cerinţele introducerii şi promovãrii continue a progresului tehnic. ART. 31 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele şi întreprinderile rãspund de asigurarea stocurilor normate, de încadrarea stricta în volumul acestora, în scopul realizãrii continuitãţii şi a ritmicitatii îndeplinirii sarcinilor de plan. Pentru prevenirea formãrii de stocuri de materii prime, materiale, piese de schimb şi produse supranormative ori pentru lichidarea acestora, în situaţiile în care unitãţile socialiste realizeazã economii suplimentare de materiale, folosesc inlocuitori ai unor materiale deficitare, apar schimbãri în structura producţiei, modificãri ale sarcinilor de plan, sau din alte cauze, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele şi întreprinderile sînt obligate sa ia de îndatã mãsurile prevãzute de lege pentru asigurarea repunerii stocurilor respective în circuitul economic. Pe baza acestor mãsuri, cu aprobãrile şi în condiţiile prevãzute de lege, unitãţile socialiste sînt obligate sa asigure, dupã caz, adaptarea, modificarea sau încetarea contractelor economice. ART. 32 Prevederile art. 25 şi 26 se aplica în mod corespunzãtor la adaptarea, modificarea sau actualizarea contractelor economice. SECŢIUNEA 3 Executarea contractelor economice şi disciplina contractualã ART. 33 Unitãţile socialiste sînt obligate sa execute contractele economice în natura, cu respectarea întocmai a cantitãţii, calitãţii, termenelor şi celorlalte obligaţii asumate. Contractele economice sînt executorii pe intreaga durata pentru care au fost încheiate. ART. 34 Produsele şi lucrãrile contractate se vor livra pe baza de recepţie cantitativã şi calitativã. Pãrţile contractante pot conveni, ţinînd seama de natura produselor, ca livrarea sa se facã şi prin autoreceptie. Modalitãţile de recepţie sau autoreceptie se prevãd în contracte, cu respectarea prevederilor legale. ART. 35 Pentru utilaje tehnologice, instalaţii şi alte produse de complexitate tehnica ridicatã, recepţia de cãtre beneficiar este obligatorie. Acesta va putea face recepţia şi pe faze de fabricaţie. ART. 36 Unitãţile producãtoare şi beneficiare ale produselor agrozootehnice destinate constituirii fondului de stat sînt obligate sa asigure predarea, recepţia şi primirea acestora, la termenele din graficele de livrare stabilite prin contract. Unitãţile producãtoare sînt obligate sa predea la cel mai apropiat centru de colectare produsele agrozootehnice uşor alterabile, în cazul în care beneficiarul nu s-a prezentat, conform graficelor, pentru recepţie. Predarea se face pe baza recepţiei efectuate de centrul de colectare în prezenta unui delegat al consiliului popular local sau altui delegat neutru, competent. Centrele de colectare sînt obligate sa receptioneze, sa preia şi sa valorifice aceste produse. Unitatea producãtoare rãspunde pentru pagubele cauzate ca urmare a nepredarii la timp a produselor centrului de colectare cel mai apropiat. ART. 37 Unitatea beneficiara este obligatã sa verifice, în condiţiile prevãzute de lege, pe parcursul executãrii produsului contractat, modul în care unitatea furnizoare îndeplineşte clauzele convenite cu privire la calitate. ART. 38 Unitãţile socialiste au obligaţia sa livreze numai produse care corespund condiţiilor de calitate prevãzute în contractele economice. Produsele refuzate de unitatea beneficiara pentru lipsuri calitative se considera nelivrate dacã furnizorul nu asigura remedierea sau înlocuirea lor, în termenul stabilit de comun acord cu beneficiarul. ART. 39 Receptionarea şi acceptarea de cãtre unitatea beneficiara a produselor ce nu corespund calitãţii prevãzute în contracte sau, dupã caz, în standarde, norme tehnice şi caiete de sarcini, atrag şi rãspunderea acesteia pentru paguba adusã avutului obştesc. În perioada de garanţie, unitatea furnizoare rãspunde pentru calitatea produselor, iar dupã expirarea acesteia, pentru vicii ascunse, constatate potrivit legii. ART. 40 Unitãţile furnizoare sînt obligate sa livreze produsele la termenele prevãzute în contract. Livrarea produselor la o alta data se poate face în urmãtoarele cazuri: a) livrarea produselor cu anticipatie se poate face numai cu acordul pãrţilor, dat prealabil fiecãrei livrãri. În cazul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor destinate obiectivelor de investiţii, livrarea anticipata se poate face numai cu acordul bãncii finanţatoare prin care se atesta ca achiziţionarea în devans a utilajelor este justificatã economic, fiind asigurate condiţii pentru montarea şi darea lor în exploatare înainte de termenele stabilite prin documentaţia tehnico-economicã aprobatã; b) livrarea produselor cu intirziere se poate face numai cu acordul prealabil al beneficiarului, care va putea sa refuze primirea produselor dacã datoritã intirzierii este în imposibilitate de a le mai folosi sau s-ar depãşi nivelul stocurilor normate determinate potrivit legii. În cazurile prevãzute la lit. b) furnizorul este obligat sa plãteascã beneficiarului penalitãţile şi despagubirile datorate, potrivit legii. ART. 41 Produsele trec în administrarea directa sau proprietatea unitãţii beneficiare, dupã caz: a) pe data predãrii produselor cãtre unitatea beneficiara; b) pe data predãrii produselor cãtre organizaţia de transport, în cazul în care expedierea produselor este în sarcina unitãţii furnizoare. Organizaţiile de transport au obligaţia de a asigura transportul produselor în bune condiţii şi rãspund, în caz de daune, pentru prejudiciul cauzat; c) pe data trecerii produselor în custodia unitãţii furnizoare, cu acordul unitãţii beneficiare şi în condiţiile legii. Pe data trecerii produselor în proprietatea sau administrarea directa a unitãţii beneficiare, aceasta datoreazã plata preţului produsului sau a prestaţiei, iar riscurile trec asupra sa. Transmiterea dreptului de proprietate ori a dreptului de administrare directa în cazul produselor livrate unitãţilor Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne se face în condiţiile prevãzute prin decret al Consiliului de Stat. Lucrãrile se transmit în administrarea directa sau proprietatea unitãţilor beneficiare pe data recepţiei. ART. 42 Unitatea socialistã furnizoare poate accepta, la cererea beneficiarului, ca executarea contractului sa înceteze dacã aceasta nu determina nerealizarea sarcinilor de plan şi dacã beneficiarul suporta cheltuielile care nu pot fi recuperate, efectuate de producãtor pînã la data încetãrii contractului. Pentru produsele la care se elaboreazã balante materiale, încetarea contractului se poate face numai cu adaptarea corespunzãtoare, în condiţiile legii, a repartitiilor. SECŢIUNEA 4 Rãspunderea contractualã ART. 43 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale împreunã cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodãririi Fondurilor Fixe rãspund de luarea tuturor mãsurilor necesare pentru asigurarea executãrii întocmai a obligaţiilor asumate de unitãţile socialiste prin contracte, de efectuarea unui control riguros al îndeplinirii obligaţiilor contractuale de cãtre pãrţi şi de stabilirea rãspunderii persoanelor vinovate pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a prevederilor din contractele încheiate. Dacã dupã încheierea contractului se constata ivirea unor cauze, altele decît forta majorã, care ar pune una din pãrţi în imposibilitatea de a-l executa, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, cãrora partea le este subordonata, au obligaţia sa ia mãsurile necesare pentru a asigura executarea contractului. ART. 44 Unitatea socialistã care nu executa obligaţiile asumate prin contract ori le executa necorespunzãtor datoreazã celeilalte pãrţi penalitãţi, precum şi despãgubiri, în vederea repararii prejudiciului cauzat din culpa sa. Despãgubirea se datoreazã numai în mãsura în care prejudiciul nu a fost acoperit în întregime prin plata penalitatilor prevãzute în contract şi priveşte atît paguba efectiv suferitã, cît şi beneficiul nerealizat. ART. 45 Pãrţile sînt de drept în intirziere dacã nu îşi executa obligaţiile la termenele prevãzute prin contract. Beneficiarul rãspunde de neexecutarea contractului dacã nu-şi respecta obligaţiile de a cãror îndeplinire depinde executarea acestuia. ART. 46 Unitatea socialistã a carei obligaţie contractualã nu poate fi executatã din cauza de forta majorã, constatatã potrivit legii, este apãratã de rãspundere şi are obligaţia sa aducã la cunostinta celeilalte pãrţi imposibilitatea de executare survenitã, în termen de 5 zile de la data apariţiei acestei cauze, şi sa-i comunice actele doveditoare, în termen de cel mult 15 zile de la aceeaşi data; de asemenea, este obligatã sa-i comunice de îndatã data încetãrii cazului de forta majorã. Cazurile de forta majorã se analizeazã şi se confirma de cãtre Comitetul de Stat al Planificarii, pentru produsele ale cãror balante se aproba prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, şi de cãtre Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, pentru produsele ce fac obiectul celorlalte balante. ART. 47 Penalitãţile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice sînt urmãtoarele: 1. pentru fiecare zi de intirziere a executãrii obligaţiei, pe durata corespunzãtoare îndeplinirii sarcinii din planul anual 0,1% în primele 10 zile, 0,2% în urmãtoarele 20 de zile şi 0,3% în perioada ce depãşeşte 30 de zile, pînã la data executãrii în natura a prestaţiei, renunţãrii de cãtre beneficiar la aceasta potrivit art. 40 sau imposibilitãţii executãrii obligaţiei din cauza de forta majorã, dacã intirzierea este cu privire la: a) predarea sau, dupã caz, ridicarea produselor, preluarea lucrãrilor ori primirea serviciilor; b) prezentarea la termenele stabilite în contract a specificatiilor ori a detaliilor necesare executãrii contractului, precum şi, în cazul utilajelor tehnologice şi instalaţiilor complexe, predarea la termenele convenite a documentaţiei tehnice pentru întregul obiectiv sau pe ansamble şi subansamble ce se pot executa independent; c) punerea la dispoziţie a ambalajelor de cãtre beneficiar cînd, potrivit contractului, îi revine aceasta obligaţie, sau restituirea în termen a ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare-pachetizare şi altor mijloace asemãnãtoare. Penalitatea se calculeazã, în cazul prevãzut la lit. a), la preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei, în cazul prevãzut de lit. b), la preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei ce nu a putut fi executatã, iar în cazul prevãzut la lit. c), la preţul prestaţiei nerealizate datoritã ambalajelor ce nu au fost puse la dispoziţie sau la preţul ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare-pachetizare şi altor mijloace asemãnãtoare, în cazul nerestituirii; 2. pentru nerespectarea modalitatii de efectuare a recepţiei sau autoreceptiei, 2% din preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei ce trebuiau recepţionate, dacã nu se aplica penalitãţile pentru intirzierea executãrii obligaţiei potrivit pct. 1 lit. a); 3. pentru neexecutarea un natura a obligaţiei asumate prin contract, la data expirãrii duratei corespunzãtoare îndeplinirii sarcinii din planul anual, 8% din preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei neexecutate; 4. pentru încãlcarea obligaţiilor privitoare la: a) marcare, stantare, etichetare sau trimiterea actelor de livrare ce trebuie sa însoţeascã documentele de transport, 1% din preţul fiecãrui lot astfel livrat; b) trimiterea certificatelor de calitate, a buletinelor de analiza, a instrucţiunilor de folosire sau cãrţii tehnice a produsului şi a certificatelor de garanţie, 2% din preţul fiecãrui lot astfel livrat; 5. pentru fiecare zi de intirziere a plãţii preţului, de la data cînd acesta este datorat pînã la efectuarea plãţii, 0,1% în primele 10 zile, 0,2% în urmãtoarele 20 de zile şi 0,3% în perioada ce depãşeşte 30 de zile, din suma ce trebuia achitatã; 6. pentru fiecare zi de refuz nejustificat al plãţii preţului sau de nerestituire a unei sume încasate, fãrã indreptatire, de la data refuzului pînã la data plãţii, respectiv de la data încasãrii sumei nedatorate pînã la restituirea acesteia, 0,3% din valoarea preţului neachitat sau a sumei nerestituite, dupã caz; 7. pentru înstrãinarea sau consumarea de produse preluate în custodie, fãrã consimţãmîntul prealabil al unitãţii în favoarea cãreia s-a constituit custodia, 10% din valoarea produselor înstrãinate sau consumate. Pãrţile vor putea stabili prin contracte penalitãţi mai mari decît cele prevãzute în prezentul articol, precum şi aplicarea de penalitãţi pentru încãlcarea altor obligaţii decît cele prevãzute la pct. 1-7, ţinînd seama de specificul relaţiilor economice pentru care au încheiat contractul. ART. 48 Litigiile patrimoniale dintre unitãţile socialiste cu privire la neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a contractelor economice se soluţioneazã de Arbitrajul de Stat sau alte organe arbitrale, prevãzute de lege. CAP. 3 Contractele de comerţ exterior şi de cooperare economicã internationala SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune ART. 49 Activitatea de comerţ exterior şi de cooperare economicã internationala constituie monopol de stat şi se desfãşoarã potrivit politicii partidului şi statului privind lãrgirea şi diversificarea relaţiilor economice externe, în concordanta cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 50 Schimburile economice externe şi relaţiile de cooperare economicã internationala se realizeazã prin contracte, ce se încheie în conformitate cu prevederile de plan, precum şi ale acordurilor de lungã durata, convenţiilor sau altor înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistã România este parte. ART. 51 În dezvoltarea relaţiilor economice externe cu toate ţãrile socialiste, cu ţãrile în curs de dezvoltare şi celelalte state se va asigura promovarea larga a acţiunilor de cooperare în producţie şi a celorlalte forme de cooperare economicã internationala şi, pe aceasta baza, realizarea echilibrului între importuri şi exporturi, îndeosebi prin încheierea de contracte în contrapartida pe termen lung. Importurile de instalaţii, maşini, utilaje şi subansamble se vor angaja cu precãdere în cadrul acţiunilor de cooperare şi al acţiunilor de export în contrapartida de produse din ramura construcţiei de maşini. În cadrul acţiunilor de cooperare economicã internationala se va urmãri totodatã constituirea de societãţi mixte şi alte forme de cooperare în producţie pentru realizarea de obiective complexe, executarea de construcţii industriale şi civile, prestarea activitãţilor de inginerie tehnologicã, consultanţa, asistenta tehnica, efectuarea unor acţiuni de interes comun. ART. 52 Activitatea de comerţ exterior şi de cooperare economicã internationala se desfãşoarã pe baza urmãtoarelor categorii de contracte: a) contracte externe încheiate cu parteneri strãini; b) contracte interne pentru realizarea operaţiilor de export, import şi cooperare economicã internationala, încheiate între unitãţile producãtoare pentru export sau beneficiare de importuri şi întreprinderile de comerţ exterior. SECŢIUNEA 2 Contracte externe A. Încheierea contractelor ART. 53 Ofertarea şi contractarea de cãtre unitatea de comerţ exterior a mãrfurilor de export se vor face numai în condiţiile prevãzute de lege, prin promovarea produselor, lucrãrilor şi serviciilor care asigura valorificarea superioarã a resurselor materiale utilizate, au un nivel calitativ ridicat şi sînt competitive pe piata externa. De asemenea, se va urmãri extinderea exporturilor care valorifica conceptia proprie, sub forma de licenţe, documentaţii tehnice şi livrãri complexe. Oferta se elaboreazã de unitãţile de comerţ exterior, pe baza prospectarii pieţei externe şi a prevederilor din convenţiile interne, încheiate potrivit legii, referitoare la fondul de marfa în structura sortimentala şi eşalonarea prevãzute prin plan, pentru fiecare unitate producãtoare, precum şi la parametrii de calitate şi celelalte condiţii necesare realizãrii exportului. În cazul în care partenerii strãini solicita livrarea unor mãrfuri cu caracteristici diferite fata de cele prevãzute în convenţiile de la alin. 2, oferta se definitiveaza cu acordul unitãţii producãtoare. Oferta va cuprinde condiţiile şi modalitãţile de plata, finanţare sau creditare şi celelalte elemente necesare pentru încheierea contractului, precum şi termenul în care poate sa fie acceptatã. ART. 54 Unitãţile producãtoare sînt obligate sa ofere şi sa punã în fabricaţie pentru export, precum şi pentru realizarea diverselor forme de cooperare internationala, acele produse care au un nivel tehnic şi calitativ ridicat, asigura valorificarea superioarã a materiilor prime şi sînt competitive pe pieţele externe. ART. 55 Contractarea mãrfurilor la import se face urmãrindu-se asigurarea echilibrului între importuri şi exporturi prin analiza comparativa şi negocierea ofertelor partenerilor strãini sau prin emiterea de comenzi, ţinînd seama de prospectarea pieţei externe. Pentru încheierea contractului se va da prioritate, în condiţiile prevãzute de lege, ofertei care asigura satisfacerea optima a cerinţelor dezvoltãrii economiei naţionale şi a relaţiilor economice externe. ART. 56 Unitãţile de comerţ exterior vor acţiona pentru încheierea, cu precãdere, de contracte externe pe termen lung. În acest scop: a) contractele de lungã durata se încheie, de regula, pe perioade de 5 ani sau mai mari; b) contractele pentru importul materiilor prime de baza se stabilesc astfel încît sa asigure aprovizionarea acestora pe perioade de 15-25 ani; c) contractele de cooperare economicã internationala pentru livrãri de mãrfuri, coproductie, prestãri de servicii şi executãri de lucrãri în condiţii de reciprocitate, se stabilesc îndeosebi pe perioade de 10-15 ani; d) contractele de cooperare pentru construirea şi exploatarea în comun cu partenerul strãin de obiective economice noi în Republica Socialistã România sau în strãinãtate, precum şi pentru modernizarea de unitãţi existente în industrie, agricultura şi alte ramuri sau pentru realizarea de acţiuni comerciale pe terţe pieţe, se stabilesc pe intreaga perioada de realizare a obiectivului cooperãrii. Contractele externe se vor putea stabili şi pe durate mai scurte, în funcţie de ciclul de fabricaţie al produselor sau de particularitãţile prestaţiilor convenite. ART. 57 La anumite mãrfuri, în special maşini, utilaje şi instalaţii complexe, la care asigurarea calitãţii produselor, a performantelor tehnice şi comportarea în exploatare sînt hotaritoare pentru pãstrarea pieţelor externe, unitãţile de comerţ exterior vor încheia, concomitent cu contractul extern de livrare, contractul de "service" şi vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru asigurarea acestei activitãţi şi a pieselor de schimb necesare. ART. 58 Contractele de cooperare privind exporturile complexe - instalaţii şi alte obiective executate în strãinãtate - se încheie şi se realizeazã, în condiţiile prevãzute prin decret al Consiliului de Stat, de cãtre centrale industriale sau alte unitãţi economice, în calitate de furnizor general. Furnizorul general rãspunde de realizarea exportului complex, în condiţiile şi la termenele prevãzute în contractul extern, în care scop trebuie sa asigure, în principal: a) contractarea utilajelor, materialelor, subansamblelor, liniilor tehnologice, echipamentelor cu subfurnizorii, a lucrãrilor de cercetare şi proiectare cu proiectantul general, precum şi a lucrãrilor de construcţii-montaj şi serviciilor de specialitate cu antreprenorul general; b) livrarea, recepţia şi transportul instalaţiilor, utilajelor, materialelor şi documentaţiilor exportate, controlul calitãţii acestora, conform reglementãrilor în vigoare; c) punerea în funcţiune a instalaţiei contractate, efectuarea probelor pentru demonstrarea realizãrii parametrilor proiectati, executarea eventualelor remedieri, predarea instalaţiei şi îndeplinirea obligaţiilor în perioada de garanţie, conform prevederilor contractului extern; d) asistenta tehnica şi pregãtirea personalului beneficiarului extern, în ţara sau pe santierele din strãinãtate, în condiţiile convenite cu partenerul strãin; e) eficienta şi competitivitatea exporturilor complexe şi încasarea în termen a drepturilor cuvenite prin livrãrile şi lucrãrile executate. ART. 59 Contractele privind importurile de instalaţii complexe, precum şi contractele pentru constituirea de societãţi mixte, se încheie potrivit reglementãrilor specifice prevãzute de lege în aceste domenii. Prevederile art. 53-57 se aplica în mod corespunzãtor şi pentru contractele externe ce au ca obiect prestãri de servicii sau executãri de lucrãri. ART. 60 Contractele externe de export, import şi de cooperare economicã internationala se încheie de cãtre întreprinderile de comerţ exterior, precum şi de cãtre centrale, unitãţi producãtoare, executante de lucrãri sau prestatoare de servicii, autorizate, potrivit legii, sa efectueze direct operaţii comerciale pe piata externa. Unitãţile economice prevãzute la alin. 1 au autonomie în prospectarea pieţei externe, alegerea partenerilor strãini, negocierea şi încheierea contractelor, cu respectarea dispoziţiilor legale. ART. 61 În funcţie de natura şi obiectul operatiei comerciale pot fi încheiate contracte de vînzare-cumpãrare, de cooperare în producţie, executare de lucrãri, depozit, mandat şi reprezentare comercialã, acordare de asistenta tehnica, întreţinere de maşini, utilaje şi instalaţii, transport şi expeditii internaţionale, constituire de societãţi mixte, transfer de tehnologie, asigurãri, turism şi altele, practicate în relaţiile comerciale internaţionale. Pentru facilitarea încheierii şi executãrii contractelor externe, pot fi folosite condiţii generale, contracte tip, contracte cadru şi alte forme de unificare a practicilor comerciale pe piata internationala. ART. 62 Raporturile contractuale cu partenerii strãini, precum şi modificarea acestor raporturi, se constata în forma scrisã, cu respectarea condiţiilor pentru validitatea convenţiilor. ART. 63 Contractele externe se încheie prin acordul pãrţilor şi trebuie sa cuprindã, în funcţie de specificul operatiei de comerţ exterior, în principal: a) identificarea pãrţilor şi reprezentanţilor lor, precum şi determinarea obiectului contractului; b) durata contractului, termenele şi locul de executare a obligaţiilor, modalitãţile de recepţie şi de rezolvare a eventualelor reclamaţii; c) preţul şi modalitatea de plata, mãsurile pentru prevenirea unor eventuale deprecieri monetare; d) garanţiile privind calitatea mãrfii, condiţiile de ambalaj, marcare şi etichetare, expediere şi transport; e) clauze asiguratorii corespunzãtoare, ţinînd seama de tendintele conjuncturii externe şi interesele economiei naţionale; f) rãspunderile contractuale ale pãrţilor, legislaţia aplicabilã şi jurisdicţia competenta, precum şi alte clauze necesare, care se vor conveni de cãtre pãrţi, în condiţiile stabilite prin Codul general al activitãţii de comerţ exterior al Republicii Socialiste România. ART. 64 Contractul poate fi modificat numai prin acordul de vointa al pãrţilor. B. Executarea contractelor externe ART. 65 Unitãţile socialiste rãspund de livrarea la termen a mãrfurilor destinate exportului, cu respectarea condiţiilor de calitate şi a performantelor tehnice ale acestora, de asigurarea controlului exigent al calitãţii produselor provenite din import, precum şi de îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe care şi le-au asumat prin contractele încheiate. Unitãţile de comerţ exterior sînt obligate sa asigure încasarea integrala şi la timp a preţului mãrfurilor exportate sau, dupã caz, primirea mãrfurilor în contrapartida, precum şi realizarea tuturor celorlalte drepturi ce li se cuvin potrivit contractului. ART. 66 Obligaţiile de livrare a produselor destinate exportului, prevãzute în contractele economice, rãmîn în vigoare pe toatã durata de valabilitate a angajamentelor stabilite în raporturile cu partenerii strãini şi în limitele prevãzute în contractele încheiate cu aceştia. ART. 67 Pentru asigurarea executãrii contractelor de export şi de cooperare economicã internationala, întreprinderile de comerţ exterior împreunã cu unitãţile producãtoare vor stabili programe pentru fiecare contract, care vor cuprinde mãsuri privind realizarea produselor, organizarea cooperãrii între întreprinderi, a "service"-ului şi asistenţei tehnice. ART. 68 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale şi întreprinderile de comerţ exterior vor controla, prin reprezentanţii proprii, la uzine şi fabrici, modul cum se introduc în fabricaţie şi se realizeazã mãrfurile contractate la export, precum şi în cadrul acţiunilor de cooperare economicã internationala, vor determina luarea de mãsuri operative pentru respectarea obligaţiilor contractuale şi nu vor admite livrarea cãtre partenerii strãini a produselor care nu corespund condiţiilor contractuale. Pentru produsele destinate exportului, inclusiv în cadrul acţiunilor de cooperare, în special maşini, utilaje, instalaţii, la care asigurarea calitãţii produselor, a performantelor tehnice şi comportarea în exploatare sînt hotaritoare în promovarea exporturilor, întreprinderile de comerţ exterior pot efectua controlul calitãţii prin organe specializate de control pe baza de contract. Organele de control tehnic al calitãţii din unitãţi şi cele ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor vor controla pe fluxuri de fabricaţie modul cum se respecta procesele tehnologice, pentru a evita producerea de mãrfuri necorespunzãtoare calitativ fata de prevederile din contracte. ART. 69 Controlul calitãţii mãrfurilor provenite din import se asigura în condiţiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat. ART. 70 Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România poate, potrivit legii, sa efectueze controlul calitativ şi cantitativ al mãrfurilor destinate exportului sau provenite din import, pe baza mandatului partenerilor strãini sau, dupã caz, al întreprinderilor româneşti. ART. 71 Orice import sau export se realizeazã numai pe baza de autorizaţie, eliberata de cãtre Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, în condiţiile legii, pentru fiecare produs sau grupa de produse. SECŢIUNEA 3 Contractele interne pentru realizarea operaţiunilor de export şi import ART. 72 Unitãţile producãtoare îşi desfãşoarã activitatea de comerţ exterior prin intermediul întreprinderilor de comerţ exterior, în afarã de cazul în care sînt autorizate, potrivit legii, sa efectueze direct operaţii comerciale pe piata externa. Raporturile dintre unitãţile producãtoare şi întreprinderile de comerţ exterior, pentru desfãşurarea operaţiilor de export sau import, se stabilesc, în condiţiile legii, prin contracte economice de comision, contracte economice de livrare, executãri de lucrãri sau prestãri de servicii pentru export. ART. 73 La încheierea contractului economic de comision pãrţile sînt obligate sa stabileascã: a) operaţiunile comerciale care urmeazã a se efectua în nume propriu de cãtre întreprinderea de comerţ exterior, pe seama unitãţii economice care a împuternicit-o; b) condiţiile de negociere a operaţiunilor de comerţ exterior şi documentaţiile tehnico-economice necesare îndeplinirii împuternicirii acordate; c) alte elemente pentru concretizarea desfãşurãrii relaţiilor dintre pãrţi. ART. 74 Unitatea producãtoare rãspunde de executarea obligaţiilor stabilite pe seama sa prin actele încheiate de cãtre întreprinderea de comerţ exterior, în limitele împuternicirii acordate. Beneficiarii de importuri vor plati întreprinderii de comerţ exterior contravaloarea mãrfurilor importate dupã vamuire. Încheierea sau modificarea contractului extern, ca şi a oricãrui alt act, în condiţii diferite de cele oferite de cãtre unitatea producãtoare, îi sînt opozabile acesteia numai dacã au fost efectuate cu acordul sau prealabil sau în mãsura în care le-a confirmat. Dreptul asupra mãrfii şi riscurile corespunzãtoare se transmit direct, în condiţiile contractului extern, de la unitatea producãtoare pentru export la partenerul strãin sau de la acesta la unitatea beneficiara de import, în funcţie de natura operatiei de comerţ exterior. ART. 75 Contractele economice de livrare, executãri de lucrãri sau prestãri de servicii pentru export se încheie pe baza contractelor externe, în termen de 10 zile de la data primirii comenzilor emise de cãtre întreprinderile de comerţ exterior. În condiţiile legii, aceste contracte pot fi încheiate şi înainte de contractele externe. Contractele vor cuprinde obligaţii în stricta corelare cu contractele externe corespunzãtoare. ART. 76 Unitãţile producãtoare au obligaţia sa asigure livrarea la termen şi în structura corespunzãtoare a pieselor de schimb necesare pentru funcţionarea şi exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor exportate. ART. 77 Contractelor interne pentru realizarea operaţiunilor de export şi import le sînt aplicabile, în raport de specificul activitãţii de comerţ exterior, prevederile cap. II din prezenta lege. SECŢIUNEA 4 Rãspunderea contractualã ART. 78 Rãspunderea patrimonialã a pãrţilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate prin contractul extern se stabileşte prin clauzele acestuia. Întreprinderile de comerţ exterior, precum şi, dupã caz, unitãţile autorizate sa efectueze direct operaţiuni comerciale pe piata externa, vor urmãri realizarea despãgubirilor ce li se cuvin pentru încãlcarea obligaţiilor contractuale de cãtre partenerul strãin. ART. 79 Unitãţile producãtoare rãspund pentru toate pagubele sau cheltuielile suportate de întreprinderile de comerţ exterior ca urmare a unor pretenţii formulate de partenerii strãini şi care sînt determinate de încãlcarea obligaţiilor asumate de aceste unitãţi prin contract. Despãgubirile stabilite potrivit alin. 1 se datoreazã numai în mãsura în care daunele nu sînt acoperite de penalitãţi. ART. 80 Neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor prevãzute în contractul economic de comision are drept consecinta plata, de cãtre partea în culpa, a urmãtoarelor penalitãţi: a) pentru nerespectarea termenelor de inaintare a documentaţiilor tehnico-economice, stabilite prin contract, inclusiv a documentelor necesare încasãrii valorii mãrfii livrate, 100 de lei pentru fiecare zi de intirziere; b) pentru nerezolvarea de cãtre unitatea producãtoare a reclamatiilor, a cererilor de daune sau penalitãţi, formulate de partenerii strãini, în termenele prevãzute în contractul extern, 0,03% pe luna, calculat la valoarea mãrfii reclamate sau a pretenţiilor formulate; c) pentru depãşirea de cãtre întreprinderea de comerţ exterior a termenului prevãzut în contractul economic de comision pentru lansarea cererilor de oferta în exterior, precum şi pentru încãlcarea termenului de transmitere a reclamatiilor externe, 0,01% pentru fiecare decada de intirziere, calculatã la valoarea specificatiei, fisei tehnice sau reclamaţiei externe întîrziate; d) pentru nerespectarea termenului de încunoştiinţare a unitãţii producãtoare asupra imposibilitãţii executãrii contractului extern din cauza de forta majorã sau din culpa partenerului strãin, 50 de lei pentru fiecare zi de intirziere; e) pentru refuzul nejustificat al întreprinderii de comerţ exterior de a deconta în termen sumele încasate din vînzarea mãrfurilor exportate, 0,3% pentru fiecare zi de intirziere. Intirzierea în efectuarea plãţii comisionului se penalizeaza potrivit reglementãrilor legale referitoare la neplata preţului. Dacã prejudiciul cauzat prin încãlcarea unei obligaţii contractuale nu este acoperit de penalitãţi, partea în culpa va plati daune în completare, pînã la acoperirea integrala a acestuia. ART. 81 Neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice de livrare pentru export atrage pentru partea în culpa plata dublului penalitatilor prevãzute la art. 47 pct. 1-6 inclusiv. Pentru remiterea cu intirziere de cãtre unitatea producãtoare a documentelor necesare încasãrii valorii mãrfii livrate se aplica penalitatea prevãzutã la art. 80 lit. a). CAP. 4 Atribuţii şi raspunderi SECŢIUNEA 1 Atribuţiile şi rãspunderile ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale şi unitãţilor economice ART. 82 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, fiecare în domeniul sau de activitate, rãspund de încheierea şi executarea contractelor economice dintre unitãţile socialiste, precum şi dintre acestea şi partenerii strãini, în care scop sînt obligate sa ia mãsuri pentru: a) organizarea prospectarii pieţei interne şi externe, asigurarea constituirii portofoliului de comenzi de cãtre unitãţile în subordine; b) organizarea procesului de încheiere a contractelor economice, de adaptare a acestora, în conformitate cu prevederile de plan; c) asigurarea fundamentarii sarcinilor de plan pe baza de contracte, pentru acoperirea sarcinilor din întregul cincinal; d) elaborarea planurilor de aprovizionare şi emiterea comenzilor, cu respectarea normelor şi normativelor de consum şi de stoc aprobate; e) organizarea cooperãrii în producţie, adoptarea operativã a producţiei pentru satisfacerea cerinţelor pieţei interne şi externe, ridicarea calitãţii şi competitivitatii produselor destinate exportului, valorificarea superioarã a acestora pe piata externa; f) urmãrirea executãrii contractelor economice, îndeosebi sub aspectul respectãrii termenelor de livrare, cantitãţii şi calitãţii produselor; g) luarea din timp a mãsurilor necesare pentru prevenirea sau înlãturarea oricãror cauze care ar putea conduce la neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a contractelor; h) întocmirea de cataloage comerciale şi actualizarea acestora. ART. 83 Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe rãspunde de buna desfãşurare a activitãţii de contractare şi de asigurare pe baza de contracte a desfacerii producţiei şi a aprovizionarii tehnico-materiale la intern, în care scop: a) asigura, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, fundamentarea pe baza de contract a sarcinilor de plan din domeniul desfacerii producţiei şi aprovizionarii tehnico-materiale; b) asigura emiterea din timp a repartitiilor cu respectarea stricta a normelor de consum şi de stoc aprobate şi urmãreşte adaptarea şi definitivarea contractelor, în condiţiile prezentei legi; c) controleazã, la ministere, centrale şi întreprinderi, modul în care este organizatã şi se desfãşoarã activitatea de încheiere şi executare a contractelor economice; organizeazã şi rãspunde de încheierea şi executarea contractelor economice prin reţeaua proprie de baze şi depozite; d) ia mãsuri operative pentru respectarea disciplinei contractuale şi adaptarea corespunzãtoare a contractelor, în scopul asigurãrii continuitãţii şi ritmicitatii producţiei, potrivit prevederilor de plan. ART. 84 Bãncile finanţatoare sînt obligate sa nu admitã finanţarea şi creditarea lansãrii în fabricaţie, precum şi aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil şi energie pentru produsele care nu au asigurata desfacerea prin contracte. Curtea Superioarã de Control Financiar, Ministerul Finanţelor şi organele de control financiar vor verifica, în cadrul atribuţiilor ce le revin, aplicarea prevederilor alin. 1. ART. 85 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale rãspunde de contractarea fondului de marfa pentru export, a acţiunilor de cooperare economicã internationala şi a importurilor necesare, în care scop: a) asigura, împreunã cu ministerele economice, celelalte organe centrale şi întreprinderile de comerţ exterior, acoperirea cu contracte externe a planului de export, import şi cooperare economicã internationala, încheierea de contracte externe de lungã durata; b) asigura, împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale, realizarea exportului de instalaţii şi obiective economice complexe, executarea de lucrãri de construcţii şi montaj în strãinãtate, acordarea de asistenta tehnica, precum şi activitãţile de inginerie tehnologicã, consultanţa şi alte activitãţi asemãnãtoare; c) urmãreşte încheierea, la timp, a contractelor între întreprinderile de comerţ exterior şi unitãţile economice producãtoare, executante de lucrãri sau prestatoare de servicii, în vederea realizãrii integrale şi la termen a contractelor externe; d) urmãreşte specificarea din timp de cãtre ministere a mãrfurilor din import, contractarea şi livrarea acestora potrivit necesitãţilor producţiei şi realizãrii investiţiilor; e) controleazã introducerea în fabricaţie şi realizarea mãrfurilor contractate la export, precum şi modul de îndeplinire a acţiunilor de cooperare economicã internationala; ia mãsuri, împreunã cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, pentru efectuarea transporturilor internaţionale; f) propune spre aprobare, în condiţiile legii, unitãţile industriale şi agricole care urmeazã a se specializa pentru producţia de export. ART. 86 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale şi Ministerul Afacerilor Externe sînt împuternicite sa negocieze şi sa încheie, în condiţiile legii, acorduri, convenţii, protocoale şi alte înţelegeri comerciale şi de cooperare internationala. Ministerele şi celelalte organe centrale pot negocia şi încheia, atunci cînd sînt împuternicite, acorduri, convenţii şi protocoale şi alte înţelegeri comerciale şi de cooperare economicã internationala. Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, ministerele şi celelalte organe centrale rãspund de îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din înţelegerile încheiate cu alte state în domeniul relaţiilor economice externe. ART. 87 Centralele, întreprinderile şi celelalte unitãţi economice rãspund de asigurarea disciplinei contractuale, atît în relaţiile interne, cît şi în cele cu partenerii strãini, în care scop sînt obligate sa ia mãsuri pentru: a) constituirea portofoliului de comenzi, pe baza rezultatelor prospectarii pieţei interne şi externe; b) organizarea şi participarea la tîrguri şi expoziţii de mostre, pregãtirea, pe cheltuiala lor, de colecţii de mostre, cataloage, albume şi prospecte pentru produsele din profilul propriu de fabricaţie, în numãrul necesar întreprinderii de comerţ exterior şi beneficiarilor interni, astfel încît sa asigure cunoaşterea temeinica a caracteristicilor tehnico-economice ale mãrfurilor ce fac obiectul contractelor; c) încheierea de contracte economice pentru intreaga producţie prevãzutã în planul cincinal, precum şi pe termen lung, în condiţiile prezentei legi; d) adaptarea şi detalierea, potrivit legii, a contractelor încheiate; e) realizarea sarcinilor ce le revin cu privire la cooperarea în producţie, orientarea producţiei în funcţie de cerinţele consumatorilor interni şi ale pieţei externe, precum şi cu privire la ridicarea calitãţii şi competitivitatii produselor; f) emiterea de comenzi pentru acoperirea necesarului de materii prime, materiale şi produse, din ţara şi din import, cu respectarea stricta a normelor şi normativelor de consum şi de stoc aprobate; g) realizarea producţiei şi livrarea produselor contractate la termenele, în cantitatea şi calitatea stabilite în contractele încheiate, urmãrirea ritmicitatii aprovizionarii tehnico-materiale conform nevoilor producţiei, folosirea cu maxima eficienta a tuturor resurselor materiale. ART. 88 Fiecare unitate economicã se ocupa nemijlocit şi rãspunde de activitatea de comerţ exterior, chiar dacã nu intra în relaţii directe cu piata externa, ci îşi realizeazã aceasta activitate prin intermediul centralei sau întreprinderii de comerţ exterior. În cazul în care îşi desfãşoarã activitatea de comerţ exterior prin intermediul unei unitãţi care realizeazã direct operaţii comerciale pe piata externa, unitatea economicã este obligatã sa participe, de regula, la prospectarea pieţei externe şi la negocierea sau contractarea produselor proprii. ART. 89 Întreprinderile de comerţ exterior rãspund, potrivit obiectului lor de activitate, de îndeplinirea planului de export şi valorificarea superioarã a mãrfurilor pe piata externa, precum şi de realizarea importurilor planificate, în condiţiile de calitate şi la termenele necesare unitãţilor beneficiare, în care scop sînt obligate: a) sa participe la licitaţii în strãinãtate, în condiţiile promovãrii continue a exportului de licenţe, maşini, utilaje, instalaţii complexe, lucrãri de construcţii-montaj şi alte mãrfuri şi servicii; b) sa negocieze şi sa încheie contractele externe la preţurile cele mai avantajoase, în condiţii de plata şi de derulare care sa fie în concordanta cu interesele şi cu posibilitãţile financiare şi de producţie ale unitãţilor economice producãtoare sau beneficiare; c) sa prospecteze permanent şi sistematic piata externa şi sa informeze unitãţile producãtoare asupra nivelului preţurilor şi tendinţelor pieţei externe la produsele care fac obiectul lor de activitate; d) sa sprijine unitãţile producãtoare în orientarea şi adaptarea operativã a producţiei la cerinţele pieţei; e) sa participe la tîrguri şi expoziţii internaţionale, sa organizeze reclama comercialã, sa asigure materiale de propaganda comercialã, cataloage, prospecte şi alte materiale pentru produsele din nomenclatorul lor. În atribuţiilor ce le revin, întreprinderile de comerţ exterior vor conlucra cu centrele şi unitãţile economice care livreaza mãrfuri la export sau care beneficiazã de produse din import pentru asigurarea eficientei fiecãrei operaţii de comerţ exterior în parte. Prevederile acestui articol se aplica în mod corespunzãtor centralelor şi unitãţilor economice autorizate, potrivit legii, sa efectueze direct operaţii de comerţ exterior. SECŢIUNEA 2 Atribuţiile şi rãspunderile personalului unitãţilor economice ART. 90 Contractele economice dintre unitãţile socialiste se semneazã de cãtre directorul unitãţii. Contractele externe se semneazã de directorul întreprinderii de comerţ exterior sau, dupã caz, al unitãţii autorizate sa efectueze operaţii comerciale pe pieţe externe. În condiţiile legii, contractul poate fi semnat de cãtre o alta persoana imputernicita în acest scop. Principalele contracte de import şi de export - în mod deosebit exportul şi importul de utilaje complexe şi acţiunile de cooperare în producţie - sînt semnate şi de directorul general al centralei, chiar dacã centrala sau unitatea care livreaza marfa la export sau primeşte produse din import acţioneazã pe pieţele externe prin intermediul unei unitãţi de comerţ exterior. Semnarea contractului se va face numai dupã exercitarea controlului preventiv, în condiţiile legii. ART. 91 Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii rãspund, potrivit legii, de stabilirea mãsurilor necesare pentru încheierea la timp a contractelor interne şi externe şi de asigurarea livrãrii produselor şi îndeplinirea celorlalte obligaţii la termenele prevãzute în contracte. Rãspunderea membrilor biroului executiv nu exclude rãspunderea directorului şi contabilului şef în angajarea cheltuielilor materiale şi bãneşti. ART. 92 În domeniul încheierii şi executãrii contractelor economice, personalul muncitor al unitãţilor are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) sa fundamenteze tehnico-economic comenzile şi sa le emita în termenele prevãzute de lege; b) sa contracteze desfacerea producţiei şi aprovizionarea tehnico-materialã în condiţiile şi termenele stabilite de lege; c) sa întocmeascã toate lucrãrile legate de contractare, sa elaboreze contractul cu respectarea dispoziţiilor legale, cu un conţinut corespunzãtor, care sa asigure executarea acestuia; d) sa aducã la îndeplinire sarcinile ce-i revin cu privire la asigurarea calitãţii produselor contractate, respectarea termenelor de expediţie, a condiţiilor de ambalare, efectuarea recepţiei, realizarea integrala a obligaţiilor asumate de unitate prin contract. ART. 93 Persoanele vinovate de neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate de unitãţile socialiste prin contractele interne, inclusiv cele privind activitatea de export, import şi cooperare economicã internationala, precum şi prin contractele externe, rãspund material şi disciplinar pentru prejudiciile cauzate, iar dacã fapta constituie infracţiune, penal şi civil, potrivit legii. ART. 94 Persoana vinovata de sãvîrşirea, în cadrul obligaţiilor de serviciu, a urmãtoarelor fapte ce constituie abateri disciplinare, se sancţioneazã: 1. cu desfacerea disciplinarã a contractului de munca: a) lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte; b) aprovizionarea cu materiale şi produse pentru realizarea unei producţii fãrã desfacerea asigurata; 2. cu retrogradarea în funcţie sau în categorie, în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durata de 1-3 luni: a) neasigurarea prin contracte a executãrii comenzilor care corespund normativelor de plan aprobate şi repartitiilor emise sau, dupã caz, contractelor externe; b) neluarea mãsurilor de organizare a încheierii contractelor economice; c) neluarea mãsurilor de realizare a obligaţiilor contractuale asumate de cãtre pãrţile contractante; d) neurmarirea şi neluarea de mãsuri pentru încheierea şi executarea contractelor de cãtre organele în subordinea cãrora se afla pãrţile contractante şi coordonatorii de balante; 3. cu reducerea retributiei şi a indemnizaţiei de conducere pe 1-3 luni cu 5-10%, cu retragerea uneia sau mai multor gradatii sau trepte de retribuire pe 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi la nivelul de baza, diminuarea acestuia cu 5-10%, pe aceeaşi perioada: a) nerespectarea termenelor de emitere a comenzilor, a proiectelor de contract, precum şi de restituire de cãtre beneficiar a contractului semnat; b) încãlcarea termenelor de conciliere a obiectiilor la contract sau de rezolvare a neintelegerilor ivite cu prilejul încheierii contractelor economice, inclusiv cele privind refuzul de a contracta. În funcţie de gravitatea faptei, împrejurãrile în care a fost sãvîrşitã, gradul de vinovãţie a persoanei şi alte elemente prevãzute de lege, pentru abaterile de la disciplina contractualã, inclusiv cele de la pct. 1-3, se va putea aplica oricare alta sancţiune disciplinarã prevãzutã de Codul muncii. Constatarea abaterii şi aplicarea sancţiunii se fac potrivit legii. ART. 95 În cazul în care abaterile prevãzute la art. 94 se constata de cãtre organe le de control ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de organele de control bancare, ale Ministerului Finanţelor, ale Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi ale Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, aplicarea sancţiunii disciplinare se va face la propunerea organelor de control respective. ART. 96 Lansarea în fabricaţie a unor produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte interne sau externe sau efectuarea aprovizionarii pentru producţie cu încãlcarea legii, prin care se creeazã pagube însemnate avutului obştesc, constituie infracţiune şi se pedepseşte în condiţiile art. 248 sau 249 Cod penal, dupã caz, dacã fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni mai grave. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 97 Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile Codului civil, în mãsura în care nu sînt potrivnice legii de fata sau naturii raporturilor dintre unitãţile socialiste. ART. 98 Contractele model prevãzute la art. 14 se vor elabora în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. ART. 99 Dispoziţiile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, precum şi acţiunilor de cooperare dintre unitãţile de stat şi ale cooperaţiei sau ale altor organizaţii obşteşti. NOTA: Potrivit art. II din Legea nr. 3/1979 modificãrile şi completãrile aduse Legii nr. 71/1969 intra în vigoare pe data publicãrii acesteia în Buletinul Oficial (14 iulie 1979). Pe aceeaşi data se abroga H.C.M. nr. 306/1970 privind unele mãsuri pentru aplicarea Legii contractelor economice, publicatã în Buletinul Oficial nr. 35 din 15 aprilie 1970, cu completãrile ulterioare, <>H.C.M. nr. 1011/1972 privind unele mãsuri pentru aplicarea prevederilor Legii contractelor economice nr. 71/1969, publicatã în Buletinul Oficial nr. 95 din 29 august 1972, <>H.C.M. nr. 1708/1974 privind termenele de predare de cãtre beneficiari a comenzilor şi documentaţiilor tehnice de comanda, pentru maşinile şi utilajelor cu perioade mai indelungate de pregãtire tehnica şi organizatoricã şi pentru unele materii prime şi materiale de baza, precum şi termenele pentru încheierea contractelor economice aferente, publicatã în Buletinul Oficial nr. 3 din 6 ianuarie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
ANEXA 1
NORMATIV privind termenele de predare de cãtre beneficiari, înaintea anului de plan în care se solicita livrarea, a comenzilor şi documentaţiilor tehnice de comanda, pentru maşinile şi utilajele cu perioade mai indelungate de pregãtire tehnica şi organizatoricã
------------------------------------------------------------------------------- Termenele de predare - în luni - a comen- zilor şi documenta- tiilor tehnice, Grupa de produse înaintea anului de plan pentru livrãri- le solicitate în : -------------------- Sem. I Sem. II ------------------------------------------------------------------------------- 1 2 3 ------------------------------------------------------------------------------- I. Utilaje ce se executa dupã proiecte de execuţie
1. Maşini şi utilaje tehnologice pentru industria metalurgica (instalaţii de aglomerare, cocsochimice, furnale, otelarii cu convertizoare, laminoare şi altele asemenea) 6 (8) 3 (8) 2. Utilaje tehnologice pentru industria chimica, prelucrarea ţiţeiului, stuf, hirtie, celuloza (instalaţii de electroliza, de preparare a acidului sulfuric, azotic, desulfurari, piroliza şi altele asemenea) 6 (8) 3 (8) 3. Maşini şi utilaje tehnologice pentru industria materia- lelor de construcţii şi refractare (linii de ciment, insta- latii pentru produse refractare), maşini şi utilaje pentru industria lemnului, plãci aglomerate 6 (8) 3 (8) 4. Maşini şi utilaje tehnologice pentru instalaţii din industria alimentara şi complexele agrozootehnice 6 (8) 3 (8) 5. Utilaje pentru ridicat, transportat şi manipulat 9 6 6. Maşini şi utilaje pentru lucrãri miniere (instalaţii de haldat, excavatoare cu rotor şi altele asemenea) 6 (8) 3 (8) 7. Pompe centrifugale cu grad de complexitate ridicat şi cu motoare electrice speciale, din care : - categoria III, IV (pompe speciale) 13 10 - categoria V, VI şi VII (pompe grele) 15 12 8. Ventilatoare industriale (echipate cu motoare electrice speciale) 15 12
II. Utilaje ce se executa dupã chestionare tehnice
1. Cazan de abur termoenergetic de 1035 t ab/h 21 18 2. Cazan de abur termoenergetic de 525 t ab/h 18 9 3. Cazan de abur de 105-420 t ab/h 12 9 4. Rest cazane de abur industrial şi pãrţi speciale centrale 9 6 5. Cazane de apa fierbinte pentru termoficare 9 6 6. Turbina cu abur de 600-700 MW 29 24 7. Turbina cu abur de 330 MW 23 18 8. Turbina cu abur de 50-160 MW 21 18 9. Rest turbine cu abur 9 9 10. Turbina hidraulica de 23,5 MW Francisc 21 9 11. Turbina hidraulica de 20-40 MW Kaplan 18 9 12. Rest turbine hidraulice 12 9 13. Motoare electrice sincron pentru utilaje energetice şi speciale 12 9 14. Maşini şi utilaje pentru cercetãri geologice, foraj şi exploatarea sondelor 12 9
III. Utilaje ce se comanda dupã cataloagele întreprinderilor furnizoare
1. Motor Diesel naval semirapid şi lent 9 6 2. Maşini-unelte agregate 6 3 3. Elemente pentru construcţii şi confecţii metalice tipizate şi refolosibile 6 3 -------------------------------------------------------------------------------
NOTA: 1. La utilaje complexe, prin termen de livrare se înţelege anul de plan în care este prevãzutã terminarea livrãrii. 2. Termenele din paranteza se aplica numai atunci cînd pentru realizarea produselor sînt necesare importuri.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
