Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Republicată în temeiul art. VI din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 august 2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 253/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 24 iulie 2023, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 28 noiembrie 2023, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 672/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 5 decembrie 2011 şi, ulterior, a mai fost modificată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordonanţa Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III pct. 1 din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 30 august 2017, aprobată prin Legea nr. 115/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 18 mai 2018.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementează organizarea şi exercitarea auditului public intern în entităţile publice.
ART. 2
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) audit public intern - activitate funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă;
b) autoritate publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice structurile asociative ale autorităţilor publice locale şi alte persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică şi sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;
c) cadrul general de competenţe profesionale al auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare cadrul general de competenţe profesionale - cuprinde domeniile şi, în cadrul lor, cunoştinţele, abilităţile şi valorile profesionale necesare exercitării activităţii de audit public intern în entităţile publice şi care sunt specificate în Standardul Ocupaţional „Auditor intern în sectorul public“;
d) cadrul organizatoric şi funcţional al activităţii de audit public intern - organizarea şi asigurarea funcţionării auditului public intern prin înfiinţarea unui compartiment de audit public intern constituit din minimum 2 posturi de auditori interni, cu normă întreagă şi cu asigurarea resurselor financiare necesare ocupării posturilor prevăzute şi funcţionării compartimentului, sau asigurarea funcţiei de audit public intern de către organul ierarhic superior ori prin aderarea la sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern;
e) Carta auditului public intern - document oficial care defineşte scopul, obiectivele, organizarea, competenţele, responsabilităţile şi autoritatea structurii de audit în cadrul entităţii publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de asigurare şi consiliere, metodologia de lucru, regulile de conduită a auditorilor interni şi stabileşte necesitatea accesului la documente, bunuri şi informaţii, cu ocazia misiunilor de audit desfăşurate;
f) certificat de atestare - document emis de Ministerul Finanţelor, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), care certifică îndeplinirea condiţiilor necesare şi oferă dreptul ca o structură asociativă a autorităţilor publice locale să asigure funcţia de audit public intern în sistem de cooperare;
g) compartiment de audit public intern - noţiune generică privind tipul de structură funcţională de bază a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor şi de riscurile asociate de la nivelul entităţii publice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajaţi cu normă întreagă;
h) control intern - totalitatea politicilor şi procedurilor elaborate şi implementate de managementul entităţii publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entităţii într-un mod economic, eficient şi eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor managementului; protejarea bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor; calitatea documentelor contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii de încredere pentru management;
i) control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din unităţile centrale responsabile cu armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi de audit;
j) cooperare pentru asigurarea activităţii de audit public intern în entităţile publice locale - exercitarea activităţii de audit public intern pentru mai multe entităţi publice locale de compartimente de audit public intern organizate la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum şi la nivelul altor structuri asociative de utilitate publică de interes general pentru administraţia publică locală, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale; condiţiile şi termenii cooperării sunt stabiliţi într-un singur acord de cooperare;
k) dobândirea competenţelor - procesul prin care se obţin cunoştinţele, abilităţile şi valorile profesionale necesare unei persoane pentru a planifica şi executa misiuni de audit public intern la entităţile publice şi a căror deţinere este verificată prin testare tip grilă în domeniile prezentate la art. 20 alin. (3);
l) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
m) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;
n) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;
o) entitate publică - autoritatea publică, instituţia publică, compania/societatea naţională, regia autonomă, societatea la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică, precum şi entitatea finanţată în proporţie de peste 50% din fonduri publice;
p) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi din fonduri externe nerambursabile;
r) guvernanţă - ansamblul proceselor şi structurilor implementate de management în scopul informării, direcţionării, conducerii şi monitorizării activităţilor entităţii publice către atingerea obiectivelor sale;
s) instituţie publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, oraşele, municipiile, judeţele, sectoarele şi municipiul Bucureşti, instituţiile publice centrale şi locale subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice, indiferent de modul de finanţare a activităţii lor;
ş) instituţie publică mică - instituţia care efectuează anual cheltuieli de cel mult 500.000 de lei pe o perioadă de 3 ani consecutivi;
t) instituţii autorizate - instituţii de învăţământ superior acreditate în România, precum şi furnizori de formare profesională autorizaţi de Autoritatea Naţională pentru Calificări (A.N.C.)*);
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 22 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ţ) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;
u) pista de audit - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea, precum şi a modului de arhivare a documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită, totodată, reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers;
v) recomandările neacceptate - recomandările cuprinse în proiectul raportului de audit public intern şi neacceptate de structura auditată;
w) recomandările neînsuşite - recomandările cuprinse în raportul de audit public intern cu care conducătorul entităţii publice nu este de acord;
x) Standard ocupaţional „Auditor intern în sectorul public“ - document aprobat în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care precizează unităţile de competenţă şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor specifice privind ocupaţia de auditor intern în sectorul public**);
**) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului din finalul lit. t).
y) structuri asociative ale autorităţilor publice locale, denumite în continuare structuri asociative - includ: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi alte forme asociative de interes general pentru administraţia publică locală, constituite potrivit legii, precum şi structurile teritoriale cu personalitate juridică ale acestora, după caz.
CAP. II
Organizarea auditului public intern
ART. 3
(1) Obiectivul general al auditului public intern în entităţile publice îl reprezintă îmbunătăţirea managementului acestora şi poate fi atins, în principal, prin:
a) activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităţilor publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă;
b) activităţi de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile publice, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale.
(2) Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul entităţilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.
(3) Ministerul Finanţelor şi Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entităţile economice din domeniul public.
ART. 4
Auditul public intern este organizat astfel:
a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);
b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
c) comitetele de audit intern;
d) compartimentele de audit public intern din entităţile publice.
ART. 5
(1) Se înfiinţează Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit public intern în sectorul public.
(2) CAPI cuprinde 11 membri, astfel:
a) preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România;
b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane;
c) specialişti cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane;
d) directorul general al UCAAPI;
e) experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică şi juridic - 2 persoane;
f) un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităţilor publice locale;
g) un reprezentant al Curţii de Conturi a României.
(3) Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanţelor, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului***).
***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) CAPI va fi condus de un preşedinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; preşedintele convoacă întâlnirile CAPI.
(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi.
(6) Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.
(7) Membrii CAPI vor primi o indemnizaţie de şedinţă egală cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizaţia se suportă din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanţelor.
ART. 6
În realizarea obiectivelor sale, CAPI are următoarele atribuţii principale:
a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;
b) dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern;
c) dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintă Guvernului;
d) avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
e) dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
f) analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emiţând o opinie asupra consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de aceştia;
g) analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisă de audit, precum şi pregătirea profesională comună a auditorilor;
h) avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI.
ART. 7
(1) În cadrul Ministerului Finanţelor se constituie Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe servicii de specialitate, în subordinea directă a ministrului finanţelor.
(2) UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanţelor, cu avizul CAPI.
(3) Directorul general este funcţionar public şi trebuie să aibă o înaltă calificare profesională în domeniul financiar-contabil şi/sau al auditului, cu o competenţă profesională corespunzătoare, şi să îndeplinească cerinţele Codului privind conduita etică a auditorului intern.
ART. 8
În realizarea obiectivelor sale, UCAAPI are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează, conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi monitorizează la nivel naţional această activitate;
b) dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;
c) dezvoltă şi implementează proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele internaţionale, inclusiv manualele de audit intern;
d) dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;
e) elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern*);
*) A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 12 februarie 2004.
f) avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;
g) dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activităţii de audit public intern şi elaborează raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;
h) efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
i) verifică respectarea de către compartimentele de audit public intern, inclusiv de către cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, prin evaluarea activităţii acestora şi, în situaţia în care se constată nerespectarea reglementărilor, propune măsurile corective necesare îmbunătăţirii activităţilor. Pentru faptele care constituie abateri disciplinare informează conducerea entităţii pentru aplicarea sancţiunilor în conformitate cu regulamentul intern de organizare;
j) stabileşte cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activităţii de audit public intern în entităţile publice locale;
k) îndrumă entităţile publice locale şi structurile asociative în implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea activităţii de audit public intern;
l) stabileşte, în condiţiile legii, pentru domeniile cadrului general de competenţe profesionale, cunoştinţele, abilităţile şi valorile pe care o persoană trebuie să le deţină pentru exercitarea activităţii de audit public intern;
m) coordonează sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul de atestare a structurilor asociative ale autorităţilor publice locale, precum şi sistemul de formare profesională a auditorilor interni din entităţile publice;
n) avizează numirea/destituirea şefilor compartimentelor de audit public intern din entităţile publice;
o) cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarităţii activităţilor de audit public intern şi audit public extern şi a creşterii eficienţei acestora, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii publice din România, cu respectarea independenţei, funcţiilor şi cerinţelor specifice fiecărei profesii;
p) cooperează cu autorităţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeană.
ART. 9
(1) Instituţiile publice centrale care efectuează în cursul unui exerciţiu bugetar cheltuieli mai mari de 2.000.000.000 de lei trebuie să constituie un comitet de audit intern pentru a acţiona în vederea creşterii eficienţei activităţii de audit public intern.
(2) Comitetul de audit intern cuprinde între 5 şi 7 membri, numiţi de conducătorul instituţiei publice centrale, şi are următoarea componenţă:
a) auditori interni cu experienţă de minimum 5 ani, 2-3 persoane;
b) specialişti cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al instituţiei publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;
c) conducătorul compartimentului de audit public intern.
(3) Auditorii interni nominalizaţi la alin. (2) lit. a) îşi desfăşoară activitatea în alte instituţii publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituţiei publice în cauză.
(4) Specialiştii nominalizaţi la alin. (2) lit. b) îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei publice centrale şi nu ocupă funcţii de conducere.
(5) Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la alin. (2) lit. a) şi b).
(6) Comitetul de audit intern este condus de un preşedinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcţia de preşedinte.
(7) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.
(8) Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit public intern din cadrul instituţiei publice centrale.
(9) Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizaţie de şedinţă stabilită în aceleaşi condiţii ca indemnizaţia de şedinţă a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI); indemnizaţia se suportă din bugetul de stat, prin bugetul instituţiei publice centrale în cauză.
(10) Comitetul de audit intern se întruneşte de două ori pe an, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, numai pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) şi f).
(11) La cererea conducătorului instituţiei publice centrale, preşedintele comitetului de audit intern va participa la şedinţele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.
(12) Instituţiile publice care efectuează în cursul unui exerciţiu bugetar cheltuieli mai mici de 2.000.000.000 de lei pot constitui comitete de audit intern în scopul creşterii eficienţei activităţii de audit intern.
ART. 10
În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are următoarele atribuţii principale:
a) dezbate şi avizează planul multianual şi planul anual pentru activitatea de audit public intern;
b) analizează recomandările neînsuşite de conducătorul entităţii publice sau de conducătorul entităţii aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, cauzele care au condus la această situaţie şi emite un punct de vedere cu privire la consecinţele neimplementării, pe care îl înaintează conducătorului entităţii publice, concomitent cu informarea UCAAPI;
c) avizează Carta auditului public intern;
d) examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern şi propune conducătorului instituţiei publice centrale măsurile necesare;
e) analizează şi avizează Raportul anual al activităţii de audit public intern;
f) avizează acordurile de cooperare cu alte instituţii publice privind exercitarea activităţii de audit public intern.
ART. 11
Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:
a) conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de conducere colectivă are obligaţia asigurării cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern;
b) entităţile publice locale care cooperează pentru asigurarea activităţii de audit public intern utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entităţii organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz; compartimentul de audit astfel constituit se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi;
c) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor;
d) la entităţile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite şi efectuează în cursul exerciţiului bugetar anterior cheltuieli mai mici de 5.000.000 de lei şi nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de către Ministerul Finanţelor, prin UCAAPI, pe bază de protocol de colaborare. Plafonul stabilit se actualizează anual cu indicele preţurilor de consum prin ordin al ministrului finanţelor şi se afişează pe site-ul Ministerului Finanţelor;
e) conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii publice care a decis aceasta.
ART. 12
(1) Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directă a conducătorului entităţii sau a organului de conducere colectivă/colegială, după caz.
(2) Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entităţii/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entităţi publice, numirea/destituirea se face cu avizul entităţii publice ierarhic superioare, în condiţiile legii.
(3) Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.
(4) Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori interni, pe baza volumului de activitate, mărimii şi complexităţii entităţii şi a entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea entităţii publice, ţinând cont de atribuţiile şi competenţele prevăzute în actele de înfiinţare, organizare şi funcţionare ale acesteia şi având în vedere riscurile asociate activităţilor desfăşurate de entitatea publică.
(5) Cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de emiterea deciziei privind modificarea compartimentului de audit public intern, reducerea numărului de posturi de auditori interni sau desfiinţarea compartimentului, conducătorul entităţii informează UCAAPI şi Curtea de Conturi a României.
(6) Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul structurii judeţene cu personalitate juridică a structurii asociative a autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum şi la nivelul altor structuri asociative de utilitate publică de interes general pentru administraţia publică locală este dimensionat, ca număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activităţii de audit public intern la toate entităţile publice locale cuprinse în acordul de cooperare; cheltuielile ocazionate de organizarea şi de funcţionarea activităţii de audit public intern desfăşurată în sistem de cooperare constituie obligaţii financiare rezultate din acordul de cooperare, care se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale semnatare ale acordului de cooperare, proporţional cu activitatea de audit public intern desfăşurată.
(7) Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.
ART. 13
Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:
a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;
b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
h) verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.
CAP. III
Desfăşurarea auditului public intern
ART. 14
Tipurile de audit sunt următoarele:
a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b) auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile;
d) auditul tehnologiilor informaţionale, care examinează şi evaluează riscurile, politicile, procedurile, operaţiunile, aplicaţiile, managementul datelor şi infrastructura entităţii publice în domeniul tehnologiei informaţiei.
ART. 15
(1) Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică, cel puţin o dată la 4 ani, inclusiv asupra activităţilor entităţilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, după caz, iar prioritizarea misiunilor de audit intern se face pe baza analizei de risc şi a solicitărilor Curţii de Conturi a României.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), la elaborarea planului multianual, conducătorul entităţii sau organul de conducere colectivă/colegială poate aproba depăşirea termenului de 4 ani, cu cel mult un an, la propunerea fundamentată a conducătorului compartimentului de audit public intern.
(3) Auditul public intern prevăzut de prezenta lege, desfăşurat de către autorităţile şi instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale nu se exercită asupra activităţii de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale, respectiv cu privire la datele şi informaţiile obţinute, identitatea surselor de informaţii, metodele şi mijloacele concrete utilizate, precum şi la alte date şi informaţii specifice.
ART. 16
(1) Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public intern se elaborează de către compartimentul de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii publice, prin consultare cu entităţile publice ierarhic superioare, ţinând seama de solicitările şi recomandările Curţii de Conturi a României şi ale organismelor Comisiei Europene.
(2) La elaborarea planului multianual de audit public intern, precum şi pe parcursul implementării acestuia, misiunile solicitate de Curtea de Conturi a României au prioritate.
(3) Proiectele planurilor multianuale şi proiectele planurilor anuale de audit public intern ale entităţilor publice locale care îşi asigură activitatea de audit prin cooperare se elaborează în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) şi se centralizează în planul multianual şi în planul anual de audit ale entităţii publice organizatoare, respectiv ale structurii asociative, după caz.
(4) Conducătorul entităţii publice aprobă anual proiectul planului de audit public intern.
(5) Cu aprobarea conducătorului entităţii publice, auditorii interni din cadrul compartimentului de audit public intern desfăşoară misiuni de audit ad-hoc, necuprinse în planul anual de audit, în condiţiile prevăzute la art. 17 şi în conformitate cu o procedură proprie elaborată în baza normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, pe care şi-o dezvoltă prin normele metodologice specifice entităţii publice, avizată de UCAAPI sau de organul ierarhic superior, după caz.
ART. 17
(1) În realizarea misiunilor de audit auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare.
(2) Obiectivele misiunii de audit public intern sunt definite cu claritate, pentru fiecare misiune în parte, în funcţie de rezultatul evaluării riscului şi al controlului intern şi abordează procesele de management al riscului, de control şi de guvernanţă asociate domeniului auditabil.
ART. 18
(1) Compartimentul de audit public intern notifică structura care va fi auditată cu 15 zile calendaristice înainte de declanşarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul, principalele obiective şi durata misiunii de audit; notificarea va fi însoţită de Carta auditului public intern.
(2) Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu.
(3) Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditată are obligaţia să ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.
(4) Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătură cu structura auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată. Totodată auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de reverificări financiare şi contabile legate de activităţile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularităţii activităţii respective.
(5) Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest sens printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document care să indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului.
(6) Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de strictă specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunităţii contractării de servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice.
ART. 19
(1) Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflectă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările. Raportul de audit public intern este însoţit de documente justificative.
(2) Proiectul raportului de audit public intern se transmite la structura auditată; aceasta poate comunica, în maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni.
(3) În termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile, în vederea acceptării recomandărilor formulate.
(4) Aspectele acceptate, precum şi cele rămase în divergenţă în urma reuniunii de conciliere se descriu şi se justifică în raportul de audit public intern, într-o secţiune distinctă.
(5) Conducătorul compartimentului de audit public intern, după asumarea prin semnătură a raportului de audit public intern şi a rezultatelor reuniunii de conciliere, îl transmite pentru analiză şi avizare:
a) conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea;
b) numai conducătorului entităţii publice locale care îşi asigură activitatea de audit prin cooperare, pentru misiunile de audit public intern proprii, şi nu informează alte persoane fizice sau juridice, cu excepţia celor prevăzute de lege, despre date, fapte sau situaţii constatate cu ocazia desfăşurării misiunilor;
c) conducătorului instituţiei publice mici.
(6) În termen de 45 de zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit public intern, persoanele prevăzute la alin. (5) avizează raportul de audit public intern.
(7) Neînsuşirea parţială sau în totalitate a recomandărilor de către persoanele de la alin. (5) se motivează în scris, iar motivarea se comunică compartimentului de audit public intern.
(8) Conducătorul compartimentului de audit public intern informează comitetul de audit intern, organul ierarhic superior sau UCAAPI, după caz, cu privire la recomandările neînsuşite de conducătorul entităţii.
(9) Recomandările asupra cărora s-a dispus în condiţiile alin. (6) sau, după caz, au fost neînsuşite potrivit alin. (7) se comunică structurii auditate.
(10) Structura auditată informează compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Şeful compartimentului de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de susţinere.
(11) Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează UCAAPI sau organului ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
CAP. IV
Auditorii interni
ART. 20
(1) Auditorii interni care sunt funcţionari publici sunt recrutaţi, se supun regimului juridic privind incompatibilităţile, au drepturi şi obligaţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare*), precum şi cu prevederile prezentei legi.
*) A se vedea prevederile art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de audit public intern.
(3) Cadrul general de competenţe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperă, potrivit Standardului ocupaţional aprobat pentru această ocupaţie, cel puţin următoarele domenii:
a) audit intern;
b) managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă;
c) management;
d) contabilitate;
e) finanţe publice;
f) tehnologia informaţiei;
g) drept.
(4) Structurile asociative, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. y), asigură funcţia de audit public intern în sistem de cooperare numai dacă sunt atestate de Ministerul Finanţelor, prin UCAAPI.
(5) În vederea atestării, structura asociativă depune la UCAAPI o cerere, însoţită de documente din care să rezulte îndeplinirea următoarelor criterii:
a) structura asociativă este persoană juridică şi deţine statutul de utilitate publică, fiind alcătuită numai din unităţi administrativ-teritoriale, potrivit statutului acesteia;
b) structura asociativă are prevăzută în statutul său asigurarea funcţiei de audit public intern în sistem de cooperare;
c) existenţa hotărârilor autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale de aderare la sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern;
d) existenţa hotărârii adunării generale a structurii asociative de înaintare a cererii în vederea atestării;
e) încheierea unui singur acord de cooperare;
f) înfiinţarea unui singur compartiment de audit public intern;
g) dimensionarea compartimentului de audit public intern s-a realizat conform alin. (8).
(6) Structura asociativă încheie un singur acord de cooperare şi înfiinţează un singur compartiment de audit public intern, prevăzut cu funcţie de conducere şi dimensionat cu minimum 2 auditori interni, cu normă întreagă. Orice modificare sau completare a acordului de cooperare se face prin act adiţional.
(7) În cazul în care, ca urmare a verificărilor realizate de UCAAPI, ulterior emiterii certificatului, structura asociativă nu mai îndeplineşte oricare dintre criteriile menţionate la alin. (5), certificatul de atestare îşi pierde de drept valabilitatea, dacă structura asociativă nu pune în aplicare măsuri care să conducă la îndeplinirea criteriilor menţionate, în termen de 3 luni de la data scrisorii prin care se comunică rezultatele verificării.
(8) În cazul în care structura asociativă are mai mult de 5 unităţi administrativ-teritoriale care au aderat la sistemul de cooperare, numărul minim al auditorilor interni, ca normare de personal cu normă întreagă, este primul număr natural mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma împărţirii la 5 a numărului unităţilor administrativ-teritoriale care au aderat la acest sistem.
(9) Certificatul de atestare se eliberează în termen de 3 luni de la data depunerii cererii, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, criteriile menţionate la alin. (5).
(10) Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea şi stabilirea drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţă cu regulamentele proprii de funcţionare a entităţii publice, precum şi cu prevederile prezentei legi.
ART. 21
(1) Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, astfel încât prin activitatea de audit desfăşurată să adauge valoare şi să ajute la îmbunătăţirea activităţii entităţii publice, conform cadrului normativ în vigoare, normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
(2) Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altă funcţie.
(3) Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.
(4) Auditorii interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern desfăşurat la o entitate publică.
(5) Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice.
(6) Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etică a auditorului intern.
(7) Auditorii interni au obligaţia să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi valorile în cadrul formării profesionale continue, care se realizează prin:
a) participarea, cu acordul conducătorului entităţii publice, la cursuri şi seminare pe teme specifice domeniului cadrului de competenţe al auditului public intern sau domeniului entităţii publice;
b) studii individuale pe teme aprobate de conducătorul compartimentului de audit public intern;
c) elaborarea şi publicarea de materiale de specialitate.
(8) Formarea profesională continuă se realizează în cadrul unei perioade de minimum 15 zile lucrătoare pe an, activitate care intră în responsabilitatea conducătorului compartimentului de audit public intern, precum şi a conducerii entităţii publice.
(9) Conducătorul compartimentului de audit public intern elaborează, anual, planul de formare profesională a auditorilor interni, aprobat de conducătorul entităţii publice, şi urmăreşte realizarea acestuia.
ART. 22
(1) Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice.
(2) Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.
(3) Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern al entităţilor publice.
(4) Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
(5) Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.
(6) Auditorii interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)-(5) au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern.
CAP. V
Contravenţii şi sancţiuni
ART. 23
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
a) încălcarea obligaţiei de a asigura cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);
b) încălcarea obligaţiei de a elabora norme de audit public intern specifice entităţii publice, precum şi neprezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 13 lit. a);
c) încălcarea obligaţiei de a elabora proiectul planului de audit public intern, conform prevederilor art. 13 lit. b);
d) refuzul personalului de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea auditată, de a prezenta documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3);
e) nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/ destituirea conducătorului compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor interni, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2), respectiv ale art. 20 alin. (2).
f) neelaborarea de către conducătorul compartimentului de audit public intern a raportului anual al activităţii de audit public intern, până la data de 15 martie a anului următor pentru anul încheiat;
g) neavizarea de către persoanele menţionate la art. 19 alin. (5), în termen de 45 de zile lucrătoare, a raportului de audit public intern, potrivit art. 19 alin. (6).
ART. 24
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac astfel:
a) de către reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. b), c) şi e), constatate la entităţile publice la care conducătorul exercită calitatea de ordonator principal de credite;
b) de către reprezentanţii împuterniciţi ai organului ierarhic superior, la nivelul entităţilor publice aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. b), c) şi e);
c) de către reprezentanţii împuterniciţi de conducătorul entităţii publice, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. d);
d) de către reprezentanţi ai Curţii de Conturi pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. a), f) şi g).
ART. 25
Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 26
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*) Ministerul Finanţelor va elabora norme metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern**).
*) Prezenta lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2014.
ART. 27
La data intrării în vigoare a prezentei legi*) se abrogă art. 2 lit. c), i), k)-n), p), u), art. 6-9, 28, art. 29 alin. (2), art. 32 lit. a)-e), art. 34 alin. (1) lit. a) şi b), art. 37 alin. (3), precum şi orice alte dispoziţii referitoare la auditul public intern din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 301/2002***).
***) A se vedea Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II, III şi V din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, aprobată cu completări prin Legea nr. 253/2003, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 672/2002 şi care se aplică în continuare ca dispoziţii proprii ale actului modificator:
"ART. II
Structurile asociative ale autorităţilor publice locale care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, asigură funcţia de audit public intern în sistem de cooperare au obligaţia depunerii documentaţiei şi obţinerii certificatului de atestare în termen de 9 luni de la data aprobării metodologiei de emitere a certificatului de atestare, sub sancţiunea încetării, de drept, a acestei activităţi. Pentru obţinerea certificatului de atestare, structurile asociative trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a criteriilor prevăzute la art. 20 alin. (5) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.
ART. III
După împlinirea termenului prevăzut la art. II, dacă structura asociativă semnatară a acordului de cooperare nu a obţinut certificatul de atestare, aplicabilitatea acordului de cooperare pentru activitatea de audit public intern încetează de drept.
...............................................................................................
ART. V
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prin ordin al ministrului finanţelor se aprobă metodologia de emitere a certificatului de atestare a structurilor asociative ale autorităţilor publice locale în vederea asigurării activităţii de audit public intern în sistem de cooperare."
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
