Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
ART. 1 În România, vita de vie se cultiva, cu precãdere, în arealele consacrate tradiţional acestei activitãţi, situate mai ales în zona colinarã, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. Arealele destinate culturii viţei de vie, denumite areale viticole, sînt supuse delimitãrii teritoriale. ART. 2 (1) Plantaţiile de vita de vie se grupeazã, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri. Definiţiile acestora sînt date în anexa nr. 1. (2) Plantaţiile de vita de vie situate în afarã perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sînt considerate vii rãzleţe. ART. 3 Din patrimoniul viticol naţional fac parte urmãtoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de vita de vie roditoare, plantaţiile de port-altoi, plantaţiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi, pentru înrãdãcinare, şi şcolile de vite; b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişãrii viilor, aflate în perioada de pregãtire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeazã sau unesc masivele viticole existente şi care prezintã condiţii pentru a fi cultivate cu vita de vie. ART. 4 (1) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigura efectuarea şi actualizarea lucrãrilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi altor produse vitivinicole cu denumire de origine. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe baza de must şi vin şi a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datoritã condiţiilor naturale, soiurilor de vita de vie cultivate şi tehnologiilor de cultura aplicate, permit obţinerea unor produse de inalta calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului în care au fost produse. ART. 5 (1) Lucrãrile de delimitare teritorialã a arealelor viticole se evidenţiazã distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastru viticol, şi urmãresc: a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de terenuri prevãzute la art. 3; b) identificarea şi delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine; c) evidenta plantaţiilor viticole şi a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe deţinãtori şi parcele. (2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreunã cu Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie stabilesc norme de întocmire a Cadastrului viticol, ţinînd seama de prevederile generale ale <>Legii cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 .
Secţiunea a 2-a Producerea materialului sãditor viticol ART. 6 (1) În viticultura se admite folosirea urmãtoarelor categorii de material sãditor: a) vite altoite; b) vite nealtoite din soiuri roditoare; c) vite portaltoi. (2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri. (3) Pentru producerea vitelor sînt admise urmãtoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi; b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrãdãcinare; c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrãdãcinare. (4) Materialul de înmulţire prevãzut la alin. (3) trebuie sa provinã din plantaţii-mama specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. ART. 7 Producerea, controlul calitãţii şi comercializarea materialului sãditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calitãţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole.
Secţiunea a 3-a Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole
ART. 8 (1) Soiurile de vita de vie aflate în cultura se clasifica în urmãtoarele categorii: recomandate, autorizate, tolerate şi interzise. (2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigura elaborarea lucrãrii de zonare a soiurilor de vita de vie recomandate şi autorizate pentru cultura, în cadrul fiecãrui areal, şi actualizarea periodicã a acesteia. ART. 9 Înfiinţarea plantaţiilor de vita de vie se face cu precãdere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afarã arealelor viticole pot fi înfiinţate plantaţii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafeţe, de preferinta comasate în apropierea localitãţilor, amplasate în special pe terenuri în panta, pe terasele rîurilor sau pe alte terenuri mai puţin favorabile altor culturi agricole. ART. 10 (1) În arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor din afarã arealelor viticole, înfiinţarea de plantaţii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberata de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi alimentaţie judeţene, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3,0 ha este necesarã prezentarea de cãtre solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de cãtre unitatea de cercetãri vitivinicole din zona. (2) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege sotii şi copiii necãsãtoriţi, dacã gospodãresc împreunã cu pãrinţii lor. (3) Direcţiile generale pentru agricultura şi alimentaţie judeţene vor înştiinţa autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror raza teritorialã este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. ART. 11 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de vita de vie în suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum şi extinderea celor existente peste aceasta suprafata se fac numai cu soiuri recomandate şi autorizate. Modificarea sortimentului unor plantaţii existente, prin suprltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii. (2) Sînt interzise plantarea de hibrizi direct producãtori în arealele viticole şi în extravilanul localitãţilor situate în afarã arealelor viticole, precum şi folosirea materialului sãditor provenit din vite de hibrizi direct producãtori, pentru plantarea în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. (3) În intravilanul localitãţilor din afarã arealelor viticole, plantarea hibrizilor direct producãtori poate fi facuta pe suprafata de cel mult 0,1 ha de agent economic sau de familie, numai pentru asigurarea consumului familial. (4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinta, pe lîngã sancţionarea cu amenda contravenţionalã, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. În cazul în care fãptuitorul nu aduce la îndeplinire mãsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia generalã pentru agricultura şi alimentaţie judeteana va proceda la defrişarea plantaţiei şi îl va obliga pe cel în cauza la plata tuturor cheltuielilor aferente. ART. 12 (1) Deţinãtorii de plantaţii viticole au obligaţia sa execute lucrãrile de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dãunãtorilor, în condiţii tehnice corespunzãtoare şi în perioadele de timp optime, conform prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condiţiilor de cultura stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (I.N.D.O.V.), în baza ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine. (3) Prin lucrãrile executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajãrile pedo- şi hidroameliorative. ART. 13 Defrişarea plantaţiilor de vita de vie în suprafata mai mare de 0,1 ha se face numai pe baza autorizaţiei de defrişare a viilor, eliberata de direcţia generalã pentru agricultura şi alimentaţie judeteana, potrivit normelor stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
Secţiunea a 4-a Producţia de struguri
ART. 14 (1) În funcţie de însuşirile lor tehnologice, strugurii pot avea urmãtoarele destinaţii: a) consum în stare proaspãta; b) vinificaţie; c) industrializare: producere de stafide, sucuri, dulceţuri, compoturi şi musturi concentrate. (2) Strugurii de masa destinaţi comercializãrii în stare proaspãta trebuie sa corespundã normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului în stare proaspãta, pot fi vinificaţi. Vinurile obţinute pot fi valorificate numai ca vinuri de consum curent sau pot fi folosite pentru distilare şi pentru producerea oţetului. (3) Strugurii de masa obţinuţi din anumite soiuri cultivate în arealele cu condiţii favorabile, recunoscute pentru vocaţia lor, caracterizaţi prin însuşiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, pot fi valorificaţi cu denumire de origine.
CAP. 2 Producţia vinicolã
Secţiunea 1 Vinurile şi produsele pe baza de must şi de vin
ART. 15 Vinurile, în funcţie de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, precum şi de tehnologia de producere, pot fi clasificate în: vinuri de consum curent, vinuri de calitate şi vinuri speciale, astfel: a) vinurile de consum curent se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri pentru vinuri de calitate ai cãror struguri nu îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru aceasta categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte şi cele obţinute din viile rãzleţe, precum şi cele rezultate din strugurii din soiurile de masa, care nu corespund normelor de calitate stabilite prin standarde pentru consumul în stare proaspãta. Vinurile de consum curent trebuie sa aibã tãria alcoolicã dobindita de minimum 8,5% în volume. Sub aceasta tãrie alcoolicã produsele nu pot fi puse în vînzare pentru consum sub denumirea de vin. Definirea noţiunilor de tãrie alcoolicã este cuprinsã în anexa nr. 2; b) vinurile de calitate se obţin din soiurile cu însuşiri tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei destinaţii, dupã o tehnologie proprie. Tãria alcoolicã dobindita a vinurilor de calitate trebuie sa fie de cel puţin 10% în volume. Unele dintre aceste vinuri, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri, de modul de cultura şi de tehnologia de vinificare folositã, se pot încadra în categoria vinurilor de calitate superioarã cu denumire de origine. Punerea în consum a vinurilor de calitate superioarã cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - în mod obişnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului - şi al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate fãrã denumire de origine, prin indicarea podgoriei sau a zonei de producere, eventual a soiului sau a sortimentului de soiuri; c) vinurile speciale sînt obţinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate, şi prezintã caracteristici determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia folositã pentru producerea lor. Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase şi alte asemenea vinuri autorizate în condiţiile legii. Se interzice folosirea de substanţe aromatizate sintetice pentru obţinerea unor vinuri speciale. ART. 16 (1) Din mustul de struguri se pot obţine, în afarã de vin: suc de struguri, must tãiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum şi alte produse autorizate. (2) Prin prelucrarea vinului pot fi obţinute urmãtoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolã, oţet din vin, iar din distilatul de vin poate fi obţinut vinarsul şi rachiul de vin. (3) Principalele produse secundare obţinute din vinificaţie sînt tescovina de struguri şi drojdia de vin. Prin prelucrarea acestora se pot obţine rachiuri, alcool de origine viticolã, precum şi alte produse. (4) Se interzice folosirea oricãrui produs secundar pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite. (5) Condiţiile de obţinere a produselor derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 17 (1) Vinul de hibrizi, obţinut din struguri de hibrizi direct producãtori, este destinat consumului familial, obţinerii alcoolului de origine viticolã, precum şi oţetului. (2) Prin excepţie, vinul de hibrizi poate fi comercializat ca atare, cu condiţia de a purta denumirea de vin de hibrizi. (3) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi şi vin provenit din soiuri nobile va fi considerat vin de hibrizi şi va fi valorificat în condiţiile prevãzute la alin. (2).
Secţiunea a 2-a Vinurile şi produsele pe baza de must şi de vin cu denumire de origine
ART. 18 (1) Un vin poate purta o denumire de origine, cu condiţia ca aceasta sa fie consacratã prin tradiţie şi printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali şi umani. (2) Vinurile cu denumire de origine pot fi obţinute prin respectarea unor condiţii speciale referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, conţinutul în zahãr al strugurilor la cules, tãria alcoolicã naturala şi cea dobindita a vinului, producţia maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic şi organoleptic, ambalarea, etichetarea şi efectuarea controlului. (3) Denumirile de origine pot fi acordate şi unor vinuri speciale, vinarsuri, precum şi altor produse vinicole care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 15. ART. 19 (1) Vinurile cu denumire de origine sînt cele obţinute din struguri produşi în cadrul arealului delimitat pentru denumirea aprobatã prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, cu condiţia ca vinificarea, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea lor sa se facã în acelaşi areal. (2) În cazuri speciale şi sub control strict, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine se pot face în unitãţi specializate, situate în afarã arealelor în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, pe eticheta se va mentiona, în mod obligatoriu, unitatea care a executat îmbutelierea. (3) În mod cu totul excepţional şi pe termen limitat, se poate autoriza ca, pentru producerea unor astfel de vinuri, vinificarea sa se facã în unitãţi specializate, situate într-un areal alãturat celui în care au fost produşi strugurii.
Secţiunea a 3-a Condiţiile de calitate şi de producere a vinurilor şi a produselor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole
ART. 20 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must, vin şi subproduse vinicole trebuie sa corespundã, în momentul punerii lor în consum, caracteristicilor calitative şi de compoziţie stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare. ART. 21 (1) Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a bãuturilor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole trebuie sa asigure o buna elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie sa conducã la modificãri ale compoziţiei acestor bãuturi în afarã unor limite normale, asigurindu-se pãstrarea însuşirilor lor de naturaleţe şi autenticitate. (2) Practicile şi tratamentele autorizate a se aplica în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, ele urmînd a fi permanent puse de acord cu progresele realizate în acest domeniu. (3) În anii cu condiţii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor în struguri se poate autoriza, în mod excepţional de cãtre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, prin Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor în echivalenta a cel mult 2% alcool în volume, cu condiţia ca tãria alcoolicã totalã a vinurilor sa nu o depãşeascã pe cea obţinutã în anii normali, ea neputind fi mai mare de 12,5% în volume. (4) Falsificarea vinurilor sau a bãuturilor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole este interzisã şi se pedepseşte potrivit legii. Se considera ca fiind falsificãri: diluarea vinului cu apa; mascarea unor defecte sau alterãri ale vinurilor prin adaosuri care determina modificãri ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora; prepararea de bãuturi din drojdie şi tescovina cu adaos de zahãr, precum şi folosirea oricãror practici nepermise prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 22 (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decît struguri este interzisã. (2) Bãuturile obţinute pe baza de vin, care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezenta lege, precum şi cele prevãzute în regulamentul de aplicare vor purta denumiri comerciale în care nu va fi utilizat cuvintul vin, singur sau prin asociere cu alţi termeni. ART. 23 Vinurile şi produsele pe baza de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie sa corespundã criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern, se pot folosi şi alte practici şi tratamente tehnologice, precum şi alte limite de compoziţie autorizate în ţara importatoare. ART. 24 (1) Producãtorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicatã trebuie sa facã o declaraţie de stocuri, care se depune la autoritãţile administraţiei publice locale, în raza cãrora sînt depozitate produsele, înainte de data de 15 august a fiecãrui an. (2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentãrii mustului, dar nu mai tirziu de 1 decembrie a anului de recolta, producãtorii de vin au obligaţia de a întocmi o declaraţie de recolta, care se depune la autoritãţile administraţiei publice locale pe raza cãrora este depozitat vinul, precum şi la cele ale locului de domiciliu. În cazul solicitãrii dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declaraţia de recolta va fi depus şi la organul desemnat în acest scop. (3) Producãtorii care deţin o suprafata totalã de vie de pînã la 0,1 ha de familie sînt scutiţi de a face declaraţii de stocuri şi de recolta. ART. 25 (1) Dreptul de producere a vinului şi a altor produse pe baza de must şi de vin cu denumire de origine, în cadrul unui anumit areal, se acorda prin certificatul de atestare întocmit de organele autorizate în acest scop. (2) Dreptul folosirii de cãtre producãtori a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin produse, se acorda anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de cãtre organele autorizate în acest scop, în baza verificãrilor efectuate de specialişti împuterniciţi de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, în legatura cu respectarea condiţiilor impuse pentru cultura viţei de vie şi producerii vinurilor şi în baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice şi organoleptice ale vinurilor. (3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage în mod obligatoriu de organele de control abilitate în acest scop, ori de cîte ori se constata, la producãtor sau la comerciant, ca vinul în cauza, indiferent de faza sa de evoluţie, nu mai corespunde condiţiilor de calitate prevãzute pentru denumirea respectiva. (4) Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este ţinuta de producãtor, care este obligat sa înscrie într-un registru special toate livrãrile de vin, pînã la limita cantitãţii certificate. ART. 26 Producerea în vederea comercializãrii a vinurilor, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor bãuturi pe baza de must şi vin, precum şi a oţetului din vin, poate fi facuta numai de agenţi economici şi de producãtori particulari, autorizaţi de cãtre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii şi al Ministerului Industriei şi Comerţului.
Secţiunea a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole
ART. 27 Comercializarea vinurilor şi a produselor pe baza de must şi vin se face de cãtre agenţii economici şi producãtorii particulari, prin comerţul cu ridicatã şi comerţul cu amãnuntul, în condiţiile legii. ART. 28 Producãtorii şi comercianţii de produse în vrac sînt obligaţi sa ţinã evidenta acestora, conform normelor stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi; sînt scutiţi de a tine aceste evidente producãtorii care deţin o suprafata de vie de pînã la 0,1 ha. ART. 29 (1) Importul şi exportul de vinuri şi de alte produse vinicole se fac în conformitate cu reglementãrile în vigoare privind operaţiunile de comerţ exterior. (2) Calitatea vinurilor şi a celorlalte bãuturi provenite din must, vin şi distilate importate trebuie doveditã prin declaraţii de conformitate, certificate de calitate, buletine de analiza eliberate de laboratoarele recunoscute în ţara de origine, prin care producãtorul confirma ca produsul îndeplineşte nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificãrii din ţãrile de origine a produselor şi a conţinutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor conţine, în mãsura în care convenţia dintre state nu prevede altfel, informaţii de recunoaştere-identificare ca: marca producãtorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referinta, data fabricaţiei, termenul de valabilitate. Verificarea respectãrii condiţiilor calitative se va face prin testarea acestor produse în laboratoare autorizate sau în baza recunoaşterii reciproce cu organismele similare din alte tari, în condiţiile prevãzute de normele internaţionale recunoscute şi aplicate în România. (3) Vinurile şi celelalte bãuturi provenite din must şi vin, importate în vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate. (4) Produsele vinicole livrate la export vor fi însoţite de documentele prevãzute în reglementãrile în vigoare şi în contractul pãrţilor. (5) Statul asigura protejarea producţiei interne vitivinicole prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, bãuturi spirtoase şi melasa, pînã la nivelul maxim permis de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 30 Vinurile şi celelalte bãuturi pe baza de must şi vin pot fi puse în consum sub forma îmbuteliatã sau neîmbuteliatã (vrac). Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului. ART. 31 (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile şi bãuturile pe baza de must şi vin, puse în consumaţie sub forma îmbuteliatã. (2) În sistemul de etichetare se folosesc indicaţiile obligatorii sau, dupã caz, cele facultative, potrivit precizãrilor stabilite prin reglementãrile în vigoare. (3) Înscrierea pe etichete a indicaţiilor, însemnurilor sau ilustraţiei, susceptibile de a crea confuzii asupra originii, naturii sau categoriei produsului este interzisã.
CAP. 3 Îndrumarea şi coordonarea realizãrii producţiei vitivinicole
ART. 32 În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activitãţilor în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole, se înfiinţeazã şi funcţioneazã în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; b) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.); c) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.). ART. 33 Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol asigura supravegherea aplicãrii prevederilor legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine, urmãrind: a) respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor de vii; b) respectarea practicilor şi tratamentelor admise în producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor şi bãuturilor, în vederea comercializãrii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate; c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea produselor respective, înainte de comercializare; d) executarea de expertize tehnice şi analize în domeniul realizãrii producţiei de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole. ART. 34 Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.) este organism specializat, cu caracter tehnico-ştiinţific, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, avînd personalitate juridicã şi urmãtorul obiect de activitate: a) fundamentarea, pe baza de studii şi analize, a strategiei pe care România o dezvolta în domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfãşurare a activitãţii din acest sector, în concordanta cu interesele economiei naţionale şi ale producãtorilor, precum şi cu reglementãrile internaţionale; b) avizarea lucrãrilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de vita de vie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe baza de must şi vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine, precum şi a altor lucrãri privind dezvoltarea sectorului vitivinicol; c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultura a viţei de vie şi de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; d) iniţierea şi sprijinirea unor acţiuni de propaganda vitivinicolã, a unor manifestãri naţionale şi internaţionale de profil, precum şi asigurarea legãturii României cu organisme internaţionale de specialitate. ART. 35 Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcţioneazã ca organism specializat al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu personalitate juridicã, avînd urmãtorul obiect de activitate: a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor vitivinicole cu denumire de origine şi controlul respectãrii prevederilor acestora, înainte de comercializare; b) iniţierea şi realizarea de acţiuni în scopul protecţiei denumirilor de origine a produselor vitivinicole, pe plan naţional şi internaţional. ART. 36 Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a organismelor menţionate la art. 32-35 se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, care se aproba prin hotãrîre a Guvernului.
CAP. 4 Sancţiuni
ART. 37 Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 38 Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte: a) defrişarea viilor în alte condiţii decît cele stabilite la art. 13, precum şi distrugerea sau deteriorarea amenajãrilor pedo- şi hidroameliorative, care se pedepsesc potrivit art. 217 din Codul penal; b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bãuturilor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole, precum şi vînzarea acestora, cunoscind ca sînt falsificate sau substituite, care se pedepsesc potrivit art. 297 sau, dupã caz, art. 313 din Codul penal. ART. 39 Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie sau extinderea peste aceasta limita a celor existente, fãrã autorizaţie de plantare eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi alimentaţie judeţene, potrivit prevederilor art. 10; b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente cu alte soiuri decît cele recomandate şi autorizate, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1); c) plantarea de hibrizi direct producãtori în arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor situate în afarã arealelor viticole, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2); d) comercializarea vinurilor de hibrizi direct producãtori, în alte condiţii decît cele reglementate prin art. 17; e) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare, potrivit prevederilor art. 20 şi 21; f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor şi a altor produse vinicole, fãrã îndeplinirea condiţiilor stabilite de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 25; g) producerea, în vederea comercializãrii, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor bãuturi pe baza de must şi vin, precum şi a oţetului din vin, fãrã autorizaţie eliberata potrivit prevederilor art. 26; h) nerespectarea, de cãtre producãtorii şi comercianţii de produse în vrac, a normelor de evidenta a acestora, potrivit prevederilor art. 28; i) importul şi exportul de vinuri şi de alte produse vitivinicole, în alte condiţii decît cele prevãzute la art. 29; j) punerea în consum a vinurilor şi bãuturilor pe baza de must şi vin, sub forma îmbuteliatã, fãrã respectarea prevederilor art. 31. ART. 40 (1) Contravenţiile prevãzute la art. 39 din prezenta lege se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b), d), e) şi h); b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) şi j); c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cea de la lit. c). (2) Amenzile contravenţionale se aplica şi persoanelor juridice. ART. 41 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane special împuternicite de cãtre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sãnãtãţii şi Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul lor de organizare şi funcţionare. ART. 42 Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege le sînt aplicabile şi dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 43 Definiţiile principalilor termeni utilizaţi în prezenta lege sînt cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantã din aceasta. ART. 44 Condiţiile de delimitare teritorialã a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor, condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã vinurile şi produsele pe baza de must, vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi cele privind obţinerea vinurilor din aceasta categorie, practicile şi tratamentele tehnologice autorizate, normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte mãsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriei şi Comerţului, Ministerului Sãnãtãţii, Institutului Roman de Standardizare şi al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotãrîre a Guvernului. ART. 45 În vederea cunoaşterii evoluţiei patrimoniului viticol şi stabilirii de mãsuri pentru orientarea viticulturii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei este autorizat sa organizeze recensamintul patrimoniului viticol la intervale de 10 ani. ART. 46 Se excepteazã de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 şi 21 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi bãuturile folosite în interes experimental sau didactic de cãtre unitãţile de cercetare, învãţãmînt, de încercare a soiurilor sau de testate a produselor; limitele de derogare se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 47 În funcţie de nivelul ratei inflaţiei, cuantumul amenzilor contravenţionale prevãzut la art. 40 se actualizeazã prin hotãrîre a Guvernului. ART. 48 Prezenta lege intra în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeaşi data se abroga: a) <>Legea viei şi vinului nr. 21/1971 , publicatã în Buletinul Oficial nr. 156 din 17 decembrie 1971; b) H.C.M. nr. 1.167/1959 privind regimul de vînzare cãtre stat a strugurilor, vinurilor şi rachiurilor naturale, cu modificãrile ulterioare, publicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 41 din 21 octombrie 1959; c) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 10 aprilie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION DIACONESCU
PREŞEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN
ANEXA 1
DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soiuri
1. Arealul viticol reprezintã aria geograficã a culturii viţei de vie, în care se includ regiunile viticole, podgoriile şi centrele vitivinicole. 2. Regiunea viticolã cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin condiţii naturale de clima şi de relief relativ asemãnãtoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. 3. Podgoria este o unitate teritorialã naturala şi tradiţionala, caracterizatã prin condiţii specifice de clima, sol şi relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultura şi procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri asemãnãtoare. 4. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile cu vita de vie din una sau mai multe localitãţi, care face sau nu face parte integrantã dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorialã caracterizatã prin factori specifici de clima, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemãnãtoare. Centrul viticol cuprinde o suprafata mai mica decît podgoria. 5. Plaiul viticol este teritoriul restrîns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de vii situate pe aceeaşi forma de relief. Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultura şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sînt asemãnãtoare pe intreaga suprafata cultivatã cu vita de vie, determinînd obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. 6. Soiurile recomandate sînt acelea care valorifica cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul lor calitativ şi productiv în arealele în care sînt cultivate. Soiurile recomandate sînt avizate cu precãdere la extinderea în plantaţii. 7. Soiurile autorizate sînt acelea care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul lor calitativ şi cantitativ, în condiţiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alãturi de cele recomandate. 8. Soiurile tolerate sînt cele aflate în cultura, dar care se comporta mai puţin satisfãcãtor sau nesatisfãcãtor în condiţiile arealelor respective. Ca urmare a acestui fapt, soiurile tolerate nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocrã sau slabã. 9. Soiurile interzise sînt acelea care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţeazã în mod negativ calitatea produselor vitivinicole obţinute într-o podgorie sau într-un centru viticol. Din aceasta categorie fac parte, în primul rind, hibrizii direct producãtori.
ANEXA 2
DEFINIŢII ale musturilor, vinurilor şi ale altor produse derivate din must şi vin
1. Strugurii proaspeţi sînt fructele viţei de vie, folosite în vinificare, maturate sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care pot fi zdrobite sau presate cu mijloace obişnuite şi care intra spontan în fermentaţie alcoolicã. 2. Mustul de struguri este produsul lichid obţinut, prin scurgere libera sau prin procedee fizice, din struguri proaspeţi. Se admite ca mustul sa aibã un conţinut în alcool dobîndit de cel mult 1% în volume. 3. Mustul tãiat este mustul oprit sa între în fermentaţie alcoolicã prin aplicarea unui procedeu autorizat, al cãrui conţinut în alcool nu depãşeşte 1% în volume. 4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţialã a mustului proaspãt sau tãiat, efectuatã printr-o metoda autorizata, alta decît cea de încãlzire pe foc direct. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahãr de cel puţin 145 g/litru, are un conţinut în zaharuri de cel puţin 650 g/litru şi poate avea un conţinut în alcool dobîndit de maximum 1% în volume. 5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obţinut prin deshidratarea parţialã a mustului proaspãt sau a mustului tãiat, efectuatã printr-o metoda autorizata, alta decît cea de încãlzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor compuşi decît zahãrul. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahãr de cel puţin 145 g/litru, are un conţinut în zaharuri de cel puţin 740 g/litru şi poate avea un conţinut în alcool dobîndit de maximum 1% în volume. 6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obţinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri, sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri sa aibã un conţinut în alcool dobîndit de cel mult 1% în volume. 7. Mistelul este produsul obţinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentaţie. El poate avea o tãrie alcoolicã dobindita cuprinsã între 12 şi 15% în volume, iar mustul folosit pentru obţinerea sa trebuie sa aibã un conţinut în zahãr de cel puţin 145 g/litru. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticolã, cu tãrie alcoolicã de cel puţin 96% în volume sau/şi cu distilat de vin cu tãria alcoolicã cuprinsã între 52 şi 86% în volume. Mistelul este utilizat, în principal, ca materie prima pentru prepararea de vinuri speciale. 8. Tulburelul este vinul în curs de desãvîrşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tãrie alcoolicã totalã de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum pînã la sfîrşitul anului de recolta. 9. Vinul este bãutura obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã, completa sau parţialã, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tãria alcoolicã dobindita a vinului nu poate fi mai mica de 8,5% în volume. 10. Vinul spumant este produsul cu conţinut de dioxid de carbon de origine exclusiv endogenã, obţinut prin fermentarea secundarã a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeţi, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3,5 bari la temperatura de 20 grade C. 11. Vinul spumos este produsul cu conţinut de dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 grade C. 12. Vinul aromatizat este produsul obţinut din vin sau din must proaspãt cu adaos de must concentrat, substanţe aromatizate extrase din plante admise de legislaţia sanitarã, distilat de vin, alcool alimentar, zahãr, precum şi alte vinuri speciale. Proporţia mustului, a vinului natural sau special, folositã la prepararea vinului, trebuie sa fie de cel puţin 70% din produsul finit. 13. Vinul licoros este produsul ce poate fi obţinut din must sau vin, precum şi din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu tãria alcoolicã cuprinsã între 52 şi 86% în volume, alcool de origine viticolã sau alcool alimentar rectificat, cu tãria alcoolicã de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiţi ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie sa aibã, la cules, un conţinut în zahãr de minimum 204 g/litru. Tãria alcoolicã dobindita a vinurilor licoroase este cuprinsã între 15 şi 22% în volume, iar conţinutul lor în zaharuri este de minimum 80 g/litru. O parte a tãriei alcoolice dobîndite a produsului finit, care nu poate fi mai mica de 4% în volume, trebuie sa provinã din fermentarea parţialã sau totalã a zahãrului iniţial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate. 14. Vinul alcoolizat este produsul obţinut din vin sec cu adaos de distilat de vin, care prezintã o tãrie alcoolicã cuprinsã între 18 şi 24% în volume. 15. Vinarsul este bãutura alcoolicã obţinutã prin învechirea distilatului de vin, în contact cu lemnul de stejar, în producerea cãreia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi care a fost adusã la tãria alcoolicã de comercializare de minimum 36% în volume, în funcţie de sortiment. 16. Oţetul din vin este produsul obţinut prin fermentarea aceticã a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% în volume. Aciditatea totalã a oţetului din vin este de minimum 60 g/litru, exprimatã în acid acetic. 17. Alcoolul de origine viticolã este alcoolul obţinut în mod exclusiv prin distilare şi rectificare, pornind de la vin, tescovina de struguri sau drojdie de vin. 18. Tescovina de struguri este produsul secundar rezultat în urma presãrii strugurilor proaspeţi sau a boştinei, ea putind fi fermentatã sau nefermentatã (proaspãta). 19. Drojdia de vin este depozitul format în recipienţi în urma fermentãrii mustului, stocãrii vinului sau a mustului şi a aplicãrii de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor, precum şi cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse. 20. Tãria alcoolicã dobindita (în volume) reprezintã numãrul de volume în alcool pur conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 grade C. 21. Tãria alcoolicã potenţiala (în volume) reprezintã numãrul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totalã a zaharurilor, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20 grade C. 22. Tãria alcoolicã totalã este suma tãriei alcoolice dobîndite şi potenţiale. 23. Tãria alcoolicã naturala este tãria alcoolicã totalã a produsului considerat înaintea oricãrei îmbogãţiri.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
