Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
În ultimii ani, ca urmare a dezvoltãrii impetuoase a economiei naţionale şi a turismului intern şi internaţional, transporturile rutiere au crescut considerabil. Astfel, în anul 1974, volumul în tone transportate cu mijloace auto va reprezenta peste 80% din totalul mãrfurilor transportate cu toate mijloacele de transport, fata de numai 10% cît a reprezentat în anul 1955. Pentru asigurarea transporturilor rutiere, ţara noastrã dispune în prezent de o reţea de drumuri de peste 135.000 km, din care 76.000 (57%) reprezintã drumurile publice, iar restul de 59.000 km (43%) sînt drumurile de exploatare în categoria cãrora intra drumurile industriale, forestiere, agricole şi altele. Din reţeaua de 76.000 km drumuri publice, 13.000 km sînt drumuri naţionale şi 63.000 km drumuri judeţene şi comunale. Extinderea şi modernizarea drumurilor s-au realizat prin alocarea unor importante fonduri financiare şi mijloace materiale. Eforturile fãcute de stat pentru realizarea unei reţele de drumuri la nivelul nevoilor economiei naţionale şi a cerinţelor populaţiei n-au dat însã întotdeauna rezultate corespunzãtoare, în administrarea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor manifestindu-se o serie de neajunsuri. Lipsurile ce se manifesta în activitatea de drumuri sînt datorate şi faptului ca legislaţia în materie şi anume <>Decretul nr. 142/1953 privind construirea, modernizarea, întreţinerea şi administrarea drumurilor publice, precum şi <>Decretul nr. 335/1957 de modificare a acestui decret, a devenit necorespunzãtoare şi nu permite sa se acţioneze pentru promovarea unei politici unitare şi ferme în acest domeniu. În scopul eliminãrii lipsurilor existente în domeniul drumurilor şi al îmbunãtãţirii activitãţii în acest important sector al economiei, este necesar ca Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor sa devinã organul unic de autoritate, coordonare şi control pentru drumurile de toate categoriile, în aceasta calitate urmînd a avea urmãtoarele sarcini principale: - sa asigure şi sa rãspundã de dezvoltarea unitarã a întregii reţele de drumuri în concordanta cu cerinţele economiei naţionale; - sa acorde o grija deosebita apãrãrii şi conservãrii fondurilor agricole, evitindu-se cu ocazia lucrãrilor de drumuri degradarea sau schimbarea destinaţiei terenurilor agricole; - sa elaboreze studii, prognoze şi programe pentru dezvoltarea şi sistematizarea reţelei de drumuri publice şi sa avizeze programele de dezvoltare a drumurilor de exploatare; - sa avizeze construcţiile de noi drumuri publice şi de exploatare, aprobarea acestora urmînd a se face centralizat, şi sa coordoneze acţiunea de modernizare a drumurilor situate în afarã localitãţilor; - sa elaboreze norme ce se aproba prin lege, privind proiectarea, construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor; - sa stabileascã mãsuri obligatorii pentru toate organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, obşteşti şi alte persoane juridice care au în administrare sau în proprietate drumuri de orice categorii; - sa asigure construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea autostrazilor şi a drumurilor naţionale prin unitãţi direct subordonate. În aplicarea acestor principii a fost adoptatã alãturatã lege a drumurilor, care urmãreşte sa realizeze, prin reglementãri uniforme, condiţiile necesare pentru desfãşurarea activitãţii în domeniul drumurilor, la un nivel corespunzãtor cerinţelor actuale şi de perspectiva ale economiei naţionale şi ale populaţiei. Legea cuprinde urmãtoarele reglementãri principale: Capitolul I "Dispoziţii generale" consacra principiul potrivit cãruia dezvoltarea reţelei de drumuri, indiferent de categoria acestora, se realizeazã într-o conceptie unitarã, normele privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor urmînd a fi aprobate prin lege. Capitolul II "Categoriile de drumuri", mentinind actualele prevederi referitoare la categoriile de drumuri, le completeazã cu autostrazile, care sînt drumuri publice destinate exclusiv traficului autovehiculelor de mare viteza şi necesita condiţii speciale de exploatare. Aprobarea construirii drumurilor noi, precum şi încadrarea drumurilor, se prevede sa se facã, în funcţie de importanta lor, prin decret prezidential, pentru autostrazi şi drumuri naţionale, prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri pentru drumuri judeţene, comunale şi de exploatare şi prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru strãzi. Capitolul III "Proiectarea, construirea modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor" cuprinde, într-o forma imbunatatita fata de vechile reglementãri, reguli referitoare la aceste activitãţi, introducîndu-se în scopul asigurãrii unei politici unitare în acest domeniu prevederea ca unitãţile de specialitate din cadrul administraţiei locale de stat avînd drept obiect construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor judeţene şi comunale sa fie subordonate atît comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, cît şi Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, în ceea ce priveşte elaborarea sarcinilor de plan anuale, precum şi îndrumarea tehnica şi metodologicã de specialitate. Capitolul IV "Condiţii de exploatare a drumurilor" cuprinde reglementãri destinate sa asigure folosirea raţionalã a drumurilor, stabilind tonajele şi gabaritele admise pe drumurile publice, precum şi prevederi menite sa determine concret condiţiile în care, în mod excepţional, circulaţia poate fi închisã sau restrictionata pe drumurile publice. Capitolul V "Autorizari de construcţii şi instalaţii în zona drumurilor publice" defineste într-o forma imbunatatita zonele de protecţie a drumurilor şi servituţile în aceste zone şi reglementeazã autorizarea de construcţii şi instalaţii în zona drumurilor. Capitolul VI "Apãrarea şi protecţia drumurilor" cuprinde noi prevederi care sa asigure în mod eficient conservarea drumurilor publice şi stabileşte norme de exploatare, apãrare şi protecţie în acest domeniu. Capitolul VII "Conducerea, coordonarea şi controlul activitãţii de drumuri" prevede atribuţiile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor ca organ unic de autoritate în problemele de drumuri, precum şi înfiinţarea în cadrul acestui minister a unui Consiliu al drumurilor - organ deliberativ - pentru aplicarea unitarã a sarcinilor ce revin Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor în domeniul drumurilor. Componenta Consiliului drumurilor urmeazã a se stabili de Consiliul de Miniştri. Capitolul VIII "Dispoziţii finale şi tranzitorii" conţine unele mãsuri tranzitorii în legatura cu aplicarea legii. Astfel, se prevede ca în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a legii sa fie prezentate propuneri pentru sistematizarea drumurilor de interes local şi de exploatare în scopul restringerii lor la maximum, iar în termen de un an de la aceeaşi data sa fie revizuite intersectiile şi accesele la drumurile publice existente. Totodatã se dispune abrogarea <>Decretului nr. 142/1953 , modificat prin <>Decretul nr. 335/1957 şi a altor dispoziţii contrare urmînd ca noua lege sa între în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare. În scopul dezvoltãrii unitare a întregii reţele de drumuri şi al asigurãrii construirii, modernizãrii, întreţinerii, exploatãrii şi administrãrii drumurilor, pentru satisfacerea nevoilor de transport rutier ale economiei şi ale populaţiei, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dezvoltarea reţelei de drumuri se realizeazã într-o conceptie unitarã, în concordanta cu cerinţele economiei naţionale şi contribuie la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de viata ale populaţiei. ART. 2 Drumuri, în interesul prezentei legi, sînt cãile de comunicaţie terestra, altele decît cãile ferate, special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor. Fac parte integrantã din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apãrare şi consolidare, trotuarele, locurile de parcare şi stationare, plantaţiile, indicatoarele şi instalaţiile pentru circulaţie, cantoanele şi clãdirile de serviciu, precum şi orice alte construcţii, amenajãri sau instalaţii destinate apãrãrii sau exploatãrii drumului. ART. 3 Construirea de drumuri noi se aproba în condiţiile prezentei legi. ART. 4 Normele privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se aproba prin lege. ART. 5 La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se va acorda o grija deosebita apãrãrii şi conservãrii terenurilor agricole, evitindu-se degradarea sau schimbarea destinaţiei acestora. Drumurile existente, care nu se justifica din punct de vedere economic, vor fi desfiinţate. Terenurile rãmase disponibile în urma modernizãrii, rectificarii sau desfiinţãrii drumurilor vor fi redate imediat producţiei agricole sau altei destinaţii productive, în condiţii corespunzãtoare folosirii lor. CAP. 2 Categoriile de drumuri ART. 6 Drumurile se împart, din punct de vedere al folosinţei şi al administrãrii, în: a) drumuri publice, destinate satisfacerii cerinţelor de transport rutier ale întregii economii naţionale şi ale populaţiei şi care sînt gospodãrite de organele centrale sau locale ale administraţiei de stat; b) drumuri de exploatare, destinate satisfacerii nevoilor proprii de transport ale unor organizaţii socialiste de stat, cooperatiste, celorlalte organizaţii obşteşti sau altor persoane juridice şi care sînt gospodãrite de cãtre organizaţiile ce le au în administrare sau în proprietate. ART. 7 Din punct de vedere funcţional drumurile se împart în urmãtoarele categorii: a) drumuri publice de interes republican; - autostrazi; - drumuri naţionale; b) drumuri publice de interes local; - drumuri judeţene; - drumuri comunale; - strãzi; c) drumuri de exploatare: forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum şi alte drumuri, care sînt legate direct de reţeaua drumurilor publice. ART. 8 Drumurile publice de interes republican asigura legãturile dintre capitala tarii şi oraşele resedinta de judeţ şi municipii sau alte localitãţi importante, precum şi cu ţãrile vecine. ART. 9 Drumurile publice de interes local asigura legãturile dintre oraşele, comunele şi satele din cuprinsul judeţului sau cu cele din judeţele invecinate, precum şi cu garile, porturile şi aeroporturile, staţiunile balneoclimaterice şi locurile de agrement situate în afarã localitãţilor. Strazile sînt drumurile publice din interiorul localitãţilor. ART. 10 Drumurile publice îşi pãstreazã categoria din care fac parte, considerindu-se fãrã întrerupere şi în traversarea localitãţilor. Portiunile de drum în traversare servesc ca strãzi. ART. 11 Drumurile de exploatare sînt cai rutiere construite sau amenajate în scopul gospodãririi fondului forestier şi transportului materialului lemnos, cercetãrilor geologice şi accesului la exploatãrile zãcãmintelor de substanţe minerale utile, exploatãrii şi întreţinerii sistemelor de hidroamelioratii şi irigaţii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reţeaua drumurilor publice. ART. 12 Încadrarea sau trecerea unui drum dintr-o categorie în alta se face astfel: a) autostrazile şi drumurile naţionale, prin decret prezidential; b) drumurile judeţene, comunale şi de exploatare, prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri; c) strazile, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti. CAP. 3 Proiectarea, construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor ART. 13 Construirea de drumuri noi, precum şi desfiinţarea de drumuri, se aproba de organele prevãzute la art. 12, în funcţie de categoria drumului. ART. 14 Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor prevãzute în art. 12 lit. a) şi b) se efectueazã pe baza planului de dezvoltare unitarã a reţelei rutiere cu respectarea normelor şi a normativelor în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile documentaţiilor de sistematizare. La proiectarea şi executarea lucrãrilor de drumuri se va urmãri apãrarea şi conservarea fondului agricol, precum şi eficienta economicã a acestor lucrãri, prin folosirea intensiva a drumurilor existente, menţinerea traseelor în cazul modernizãrii lor, în condiţiile în care se asigura elementele geometrice corespunzãtoare nevoilor de exploatare, evitarea paralelismelor între traseele de drumuri şi restrîngerea la maximum a drumurilor de exploatare. Ocuparea de terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru construcţii de drumuri noi sau pentru modernizãri de drumuri, se face numai pe baza aprobãrilor prealabile de scoatere din producţie agricolã vegetala sau din fondul forestier, dupã caz, obţinute în condiţiile prevãzute de lege. În scopul evitãrii inundarii drumurilor, a construcţiilor şi a terenurilor agricole limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea în mod obligatoriu lucrãrile necesare asigurãrii scurgerii apelor. La stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, sociale şi culturale, precum şi la dezvoltarea unor asemenea obiective, se va tine seama de folosirea reţelei de drumuri existente, evitindu-se construirea de noi drumuri. ART. 15 Proiectarea, construirea, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor se fac dupã cum urmeazã: a) autostrazile şi drumurile naţionale, de cãtre Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, prin unitãţile sale centrale şi teritoriale. Se excepteazã portiunile de autostrazi şi drumuri naţionale în traversarea perimetrelor construibile ale oraşelor resedinta de judeţe şi municipiilor, care sînt în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestora; b) drumurile judeţene şi comunale, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti pe teritoriul cãrora se afla şi se realizeazã, prin unitãţi de specialitate subordonate acestora; în ceea ce priveşte elaborarea sarcinilor de plan anuale, îndrumarea tehnica şi metodologicã de specialitate, aceste unitãţi sînt subordonate şi Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Se excepteazã portiunile de drumuri judeţene în traversarea perimetrelor construibile ale oraşelor resedinta de judeţ şi municipiilor, care sînt în sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare respective; c) strazile, inclusiv trotuarele, pieţele, parcajele, zonele liniilor de tramvai şi spaţiile verzi aferente strazilor, de cãtre comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului sau municipiului, dupã caz; d) drumurile de exploatare, de cãtre organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti sau alte persoane juridice care le au în administrare sau în proprietate. ART. 16 Drumurile publice modernizate vor fi prevãzute cu platforme pentru staţiile de transport în comun şi locuri de stationare sau parcare, în afarã partii carosabile a drumului, potrivit normelor şi normativelor în vigoare. În oraşe se pot prevedea platforme pentru staţiile de tramvai şi pe partea carosabilã a strazii. ART. 17 Intersectiile la acelaşi nivel între drumurile de orice categorie se amenajeaza, se modifica sau se sistematizeaza de cãtre organele care le au în administrare ori în proprietate atunci cînd condiţiile de siguranta circulaţiei o impun. Cheltuielile privind executarea acestor lucrãri sînt în sarcina organului de administrare a drumului pe care se desfãşoarã traficul ce impune amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiei. Pentru amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiilor la acelaşi nivel se va obţine şi avizul Ministerului de Interne. ART. 18 Construirea incrucisarilor dintre un drum şi o cale feratã este în sarcina organului care solicita incrucisarea, iar lucrãrile determinate de reparaţia liniilor şi racordarea cu drumul traversat în zona caii ferate sînt în sarcina organelor de administrare a cãilor ferate şi se executa numai cu acordul organului care administreazã ori are în proprietate drumul. Întreţinerea trecerilor la acelaşi nivel, paza şi securitatea în zona caii ferate revin organului care administreazã calea feratã. ART. 19 Intersectiile drumurilor, între ele sau cu calea feratã, prin pasaje denivelate se construiesc sau se modifica potrivit normelor stabilite prin lege, de cãtre: a) organele care administreazã drumul de categorie superioarã, atunci cînd denivelarea este impusa de creşterea normalã a traficului pe acest drum, sau de organul care administreazã calea feratã, atunci cînd denivelarea este impusa de traficul feroviar; b) organele care, prin amplasarea unor obiective noi sau dezvoltarea celor existente, genereazã în intersectie un trafic intens care impune denivelarea. Întreţinerea pasajelor superioare este în sarcina organului care administreazã calea de comunicaţie situata pe pasaj, iar cãile de acces şi instalaţiile aferente de la nodurile rutiere se întreţin de cãtre organele care le au în administrare. CAP. 4 Condiţii de exploatare a drumurilor ART. 20 Exploatarea drumurilor publice se face potrivit prezentei legi. Condiţiile de exploatare a celorlalte drumuri se stabilesc de ministere, pentru fiecare categorie de drum, cu acordul Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor. Organizaţiile care au drumuri în administrare sau în proprietate sînt obligate sa le menţinã permanent în stare de viabilitate, în scopul exploatãrii rationale a întregii reţele rutiere, în condiţii de siguranta circulaţiei. ART. 21 Tonajele şi gabaritele admise pentru autovehiculele care circula pe drumurile publice se stabilesc dupã cum urmeazã: a) tonaje - pe autostrazi şi pe drumurile deschise traficului internaţional, precum şi pe strazile modernizate în oraşe: 10 tone pe osia simpla şi 16 tone pe osia dubla; - pe celelalte drumuri modernizate: 8 tone pe osia simpla şi 14,5 tone pe osia dubla; - pe drumurile impietruite: 7,5 tone pe osia simpla şi 12 tone pe osia dubla. Distanta între axele osiei duble nu poate depãşi 2 m. b) gabarite - lãţimea 2,5 m
- înãlţimea 4,0 m
- lungimea 12,0 m pentru autovehicul fãrã remorci
15,0 m pentru autovehicul cu semiremorca
16,0 m pentru autovehicul articulat
18,0 m pentru autovehicul cu 1 remorca
22,0 m pentru autovehicul cu 2 remorci
30,0 m pentru tramvaie.
Pentru transporturile cu tonaje şi gabarite care depãşesc limitele de mai sus, efectuate pe drumurile publice, se va solicita în prealabil autorizaţie specialã care va fi eliberata, de la caz la caz, de cãtre organul care administreazã drumul respectiv. În autorizaţie vor fi precizate condiţiile şi perioadele de efectuare a acestor transporturi pentru a nu stinjeni circulaţia pe drumurile publice şi pentru a nu degrada sistemul rutier al drumului. Lucrãrile de amenajare şi consolidare a drumurilor sau lucrãrilor de arta, precum şi modificarea instalaţiilor aeriene de orice fel, impuse de efectuarea transporturilor care depãşesc limitele prevãzute mai sus, se finanţeazã de beneficiarul transportului. Cheltuielile necesare inlaturarii degradãrilor provocate drumurilor publice ca urmare a efectuãrii unor transporturi cu tonaje şi gabarite depasite sînt în sarcina beneficiarului acestor transporturi. ART. 22 Proiectarea, execuţia sau contractarea în ţara sau din import de utilaje, agregate şi instalaţii, precum şi de vehicule cu gabarite şi tonaje ce depãşesc limitele prevãzute în art. 21, se fac cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor în ceea ce priveşte posibilitatea de transport şi condiţiile de circulaţie pe drumurile publice. ART. 23 Organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti sau alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, nu pot efectua pe drumurile publice nici un fel de lucrãri care ar duce la instituirea unor restrictii de circulaţie sau la închiderea acesteia. În cazul unor situaţii sau lucrãri impuse de exploatarea reţelei de drumuri publice sau de executarea unor lucrãri autorizate în zona drumului, organele care administreazã drumurile publice vor putea închide sau institui restrictii de circulaţie pe timp limitat şi pe porţiuni de drum determinate, în condiţiile stabilite de Ministerul de Interne împreunã cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, asigurind continuitatea traficului pe sectoarele în lucru sau pe rute ocolitoare. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor putea devia traficul rutier de pe portiunile de drumuri naţionale în traversarea localitãţilor, prin dirijarea acestuia pe alte strãzi, numai cu acordul comun al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi al Ministerului de Interne. ART. 24 Pentru restabilirea grabnica a circulaţiei pe drumurile publice afectate de inundatii sau alte calamitati, organele în administrarea cãrora se afla drumul, împreunã cu organele Ministerului de Interne, vor lua de îndatã mãsurile necesare, executind variante locale sau alte amenajãri cu caracter provizoriu sau folosind în mod temporar drumurile de exploatare. În cazurile în care lucrãrile nu vor putea fi executate în zona drumurilor publice, acestea se vor efectua şi pe alte terenuri proprietate de stat sau cooperatista, luindu-se mãsuri ca suprafeţele ocupate sa fie minime, sa fie redate destinaţiei iniţiale în cel mai scurt timp şi sa se evite pe cît posibil cauzarea de pagube culturilor şi plantaţiilor de pe aceste terenuri. În asemenea cazuri, pentru terenurile agricole sau aflate în fondul forestier, organul care administreazã drumul este obligat sa încunoştiinţeze Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, dupã caz, indicind suprafata terenului ocupat şi durata. ART. 25 Amplasarea de construcţii şi instalaţii sau crearea de obstacole de orice fel care impiedica desfãşurarea în siguranta a circulaţiei sau dezvoltarea în perspectiva a drumurilor publice, executarea de lucrãri sau exploatãri care ar periclita stabilirea drumurilor ori ar provoca inzapezirea sau inundarea acestora, sînt interzise. CAP. 5 Autorizari de construcţii şi instalaţii în zona drumurilor publice ART. 26 Zona drumului este constituitã din ampriza şi doua fisii laterale denumite zone de siguranta şi cuprinde zonele de teren ocupate de drum şi de lucrãrile arãtate la art. 2 alin. 2. Lãţimea zonei drumului diferã în funcţie de terenul în care se desfãşoarã drumul şi se stabileşte prin planurile de situaţie sau proiectele de construire, modernizare ori modificare a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege. Zonele de siguranta sînt destinate pentru semnalizare sau alte scopuri legate de exploatarea drumurilor şi de siguranta circulaţiei, precum şi pentru plantaţii rutiere executate potrivit normativelor în vigoare. Zonele de protecţie ale drumurilor publice, din afarã localitãţilor, sînt fisiile de teren situate de o parte şi de alta a zonei drumului, între marginile exterioare ale acesteia şi pînã la 22 m de la ax, în cazul drumurilor naţionale, pînã la 20 m de la ax, în cazul drumurilor judeţene şi pînã la 18 m de la ax, în cazul drumurilor comunale. Zonele de protecţie se stabilesc în limitele de mai sus de cãtre organele care administreazã drumurile, în funcţie de cerinţele de dezvoltare a drumurilor. Terenurile care alcãtuiesc zonele de protecţie rãmîn în gospodãrirea acelora care le au în administrare sau proprietate, cu folosinta respectiva, agricolã sau silvicã, dupã caz. În dreptul obiectivelor militare, lãţimea zonelor de protecţie a drumurilor publice se stabileşte cu acordul Ministerului Apãrãrii Naţionale. Pentru drumurile de exploatare nu se prevãd zone de protecţie. Lãţimea zonei strazilor, în care se includ trotuarele şi suprafeţele de teren necesare amplasarii lucrãrilor anexe ale acestora, se stabileşte prin documentaţiile de sistematizare a localitãţilor respective. ART. 27 Pe zona drumului public este interzisã amplasarea oricãrui fel de construcţii şi instalaţii ce nu aparţine drumului sau executarea de lucrãri în traversarea drumului prin sãpãturi deschise. În cazuri excepţionale, pe baza autorizaţiei eliberate de organul care administreazã drumul, în zona drumului public se pot amplasa sau executa asemenea lucrãri, cu condiţia ca acestea sa nu afecteze siguranta circulaţiei. Pentru instalarea de cai ferate sau linii de tramvai în zona drumului public, se va lua şi acordul Ministerului de Interne. Executarea fãrã autorizaţie sau nerespectarea condiţiilor prevãzute în autorizaţie atrage desfiinţarea construcţiilor sau instalaţiilor amplasate în zona drumurilor, de cãtre beneficiarul lucrãrilor executate, sau, cînd acesta refuza, de cãtre organele care au în administraţie drumurile respective. Cheltuielile legate de desfiinţarea construcţiilor şi instalaţiilor vor fi suportate de beneficiarii acestora. ART. 28 Amplasarea în zonele drumurilor, precum şi traversarea acestora de cãtre reţelele de telecomunicaţii, electrice, de termoficare, conducte, canale şi alte asemenea, se vor face în conformitate cu normele aprobate prin lege. În proiectele lucrãrilor de poduri, viaducte, tunele şi pasaje denivelate se vor prevedea spaţiile necesare pentru instalaţiile de telecomunicaţii, energetice, conducte de apa, gaze, termoficare, în conformitate cu normele prevãzute la alineatul precedent şi cu acordul Ministerului Apãrãrii Naţionale. ART. 29 Executarea oricãrui fel de construcţii şi instalaţii noi se poate face în zonele de protecţie a drumului stabilite în art. 26, numai cu acordul organului care administreazã drumul public. În zonele de protecţie se pot efectua plantaţii şi culturi, dacã acestea nu aduc prejudicii exploatãrii drumului sau bunei desfasurari a circulaţiei. ART. 30 Beneficiarii construcţiilor sau instalaţiilor autorizate în zona drumurilor sînt obligaţi sa execute demolarea, mutarea sau modificarea acestor lucrãri, în condiţiile prevãzute de lege, pe cheltuiala lor şi fãrã nici o despãgubire, dacã acestea sînt impuse de construirea, modernizarea, modificarea, întreţinerea şi exploatarea drumului public sau siguranta circulaţiei. Fac excepţie construcţiile şi instalaţiile speciale ale Ministerului Apãrãrii Naţionale. Organul care administreazã drumul este obligat sa înştiinţeze pe beneficiari cu cel puţin 12 luni înainte de începerea anului în care se impune execuţia lucrãrilor de mutare sau modificare a construcţiilor sau instalaţiilor. CAP. 6 Apãrarea şi protecţia drumurilor ART. 31 Organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti şi alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice care au construcţii, instalaţii şi terenuri situate în afarã zonei drumului public sau care executa construcţii, desecãri, irigaţii, împãduriri, exploatãri şi defrisari de pãduri, lacuri de acumulare, amenajãri piscicole, iazuri, precum şi alte amenajãri sau lucrãri, sînt obligate sa ia mãsurile necesare pentru a asigura scurgerea apelor şi stabilitatea terenurilor şi a impiedica erodarea, alunecarea, degradarea sau impotmolirea drumurilor ori a lucrãrilor anexe acestora. Planurile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a bazinelor hidrografice şi de stingere a torenţilor, care cuprind în perimetrul lor drumuri publice, vor fi elaborate cu acordul organelor care administreazã drumurile respective. ART. 32 Exploatarea nisipului, pietrisului, balastului sau a altor materiale din albiile rîurilor sau din malurile cursurilor de apa aflate în vecinãtatea drumurilor, podurilor şi lucrãrilor de apãrare a acestora se poate face numai cu acordul prealabil al organului care administreazã drumurile respective. La executarea lucrãrilor prevãzute la alineatul precedent, beneficiarii acestora vor lua mãsurile necesare care sa asigure stabilitatea şi integritatea construcţiilor rutiere şi sa împiedice provocarea de inundatii, degradarea culturilor sau a altor obiective. ART. 33 Este interzisã circulaţia pe drumurile publice asfaltate a autovehiculelor cu senile fãrã bandaje de protecţie. Circulaţia autovehiculelor senilate ale Ministerului Apãrãrii Naţionale este admisã pe drumurile publice asfaltate, în cazul cînd nu exista posibilitatea evitãrii acestora, cu acordul şi în condiţiile stabilite de organul care administreazã drumul. Circulaţia pe drumurile publice modernizate a autovehiculelor echipate cu pneuri cu cuie se va efectua în condiţiile stabilite de Ministerul Transpoturilor şi Telecomunicatiilor împreunã cu Ministerul de Interne. ART. 34 Taierea arborilor, pomilor şi arbustilor aflaţi în zona drumurilor de orice categorie sau a celor plantati în afarã acestei zone, în scopul consolidãrii şi protecţiei drumurilor, se poate face numai în condiţiile stabilite prin lege. Recoltarea fructelor, florilor şi a frunzelor din plantaţiile aferente drumurilor publice, precum şi a ierbii de pe zona acestora, se executa de organizaţiile de stat, cooperatiste sau obşteşti pe baza convenţiilor încheiate cu organul ce administreazã drumul. ART. 35 Organizaţiile şi persoanele fizice, beneficiare de construcţii sau instalaţii amplasate în zona drumurilor publice, sînt obligate sa execute revizuirea periodicã a acestora în scopul asigurãrii protejãrii drumurilor şi a condiţiilor de siguranta a circulaţiei. În acest scop, beneficiarii vor obţine autorizaţie din partea organului care administreazã drumul. ART. 36 Distrugerea sau degradarea drumurilor, a plantaţiilor, a indicatoarelor şi a altor mijloace de semnalizare rutiera destinate pentru siguranta circulaţiei, precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor menţionate la art. 2, se pedepseşte potrivit legii penale sau contraventional, dupã caz. ART. 37 Pagubele provocate drumurilor şi lucrãrilor anexe acestora cu ocazia efectuãrii unor transporturi neautorizate sau prin nerespectarea condiţiilor din autorizaţiile eliberate conform art. 21 ori ca urmare a unor vicii de execuţie sau a exploatãrii necorespunzãtoare a construcţiilor şi instalaţiilor autorizate în zona drumurilor potrivit art. 27, precum şi prin încãlcarea prevederilor art. 25, 29, 31, 32, 33 şi 35 din prezenta lege, vor fi suportate de beneficiarii trasporturilor, construcţiilor sau instalaţiilor, ori de cãtre cei care au produs pagubele. CAP. 7 Conducerea, coordonarea şi controlul activitãţii de drumuri ART. 38 Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor conduce, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea pentru intreaga reţea de drumuri, ca organ unic de autoritate în acest domeniu şi în aceasta calitate: a) asigura dezvoltarea unitarã a întregii reţele de drumuri potrivit nevoilor economiei naţionale şi gospodãrirea judicioasã a fondurilor alocate pentru construcţia, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor publice; b) elaboreazã studii, prognoze şi programe pentru dezvoltarea şi sistematizarea reţelei de drumuri publice, pe care le supune aprobãrii Consiliului de Miniştri sau altor organe competente; c) elaboreazã împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, în condiţiile legii, proiectele planurilor cincinale şi anuale referitoare la construcţia, modernizarea şi întreţinerea drumurilor publice; d) elaboreazã norme privind proiectarea, construcţia, modernizarea, întreţinerea, exploatarea şi administrarea drumurilor şi, împreunã cu Ministerul de Interne, norme privind siguranta circulaţiei pe drumurile publice; e) avizeazã construirea de noi drumuri şi desfiinţarea de drumuri, precum şi programele de dezvoltare a drumurilor de exploatare; f) asigura o conceptie unitarã privind asimilarea de utilaje şi echipamente specifice, aplicarea de tehnologii noi şi eficiente în proiectarea şi execuţia lucrãrilor, importul de materiale, utilaje, instalaţii şi aparatura necesare activitãţii în domeniul drumurilor, precum şi contractarea de lucrãri rutiere în strãinãtate; g) asigura, potrivit legii, pregãtirea cadrelor de specialitate în domeniul drumurilor. ART. 39 În exercitarea acestor atribuţii, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor stabileşte, pe baza legii, mãsuri obligatorii pentru ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, organizaţiile cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, precum şi pentru alte persoane juridice care au în administrare sau în proprietate drumuri de orice categorie. Aceste organe sînt obligate sa ia mãsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor corespunzãtoare bunei desfasurari a circulaţiei, la nivelul traficului existent şi de perspectiva. ART. 40 Pentru asigurarea unei concepţii unitare aplicarea dispoziţiilor prevãzute în art. 38, în cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor funcţioneazã un Consiliu al drumurilor, ca organ deliberativ. Componenta acestui consiliu se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 41 Conducerea, coordonarea, controlul şi rãspunderea în activitatea de proiectare, execuţie şi modernizare a strazilor revin comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Proiectarea, execuţia şi modernizarea strazilor care constituie parte componenta a drumului naţional se fac cu acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. CAP. 8 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 42 Lucrãrile de investiţii pentru drumurile publice se finanţeazã din fondurile de investiţii centralizate ale statului, precum şi din alte resurse prevãzute de dispoziţiile legale. Investiţiile necesare pentru realizarea celorlalte categorii de drumuri aflate în administrarea unitãţilor economice de stat se finanţeazã din resursele specifice acestora, potrivit dispoziţiilor legale. Cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi repararea drumurilor publice se finanţeazã de la bugetul statului, precum şi din alte resurse prevãzute de dispoziţiile legale. Cheltuielile pentru întreţinerea şi repararea celorlalte categorii de drumuri aflate în administrarea unitãţilor economice de stat se suporta din cheltuielile de producţie ale acestora. Lucrãrile privind construcţia, modernizarea, întreţinerea şi repararea drumurilor publice pot fi efectuate şi prin contribuţia bãneascã şi în munca a cetãţenilor, potrivit legii. ART. 43 Pentru prevenirea inzapezirilor şi a inundatiilor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene iau mãsuri şi rãspund, împreunã cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, de folosirea tuturor mijloacelor în acţiunile de întreţinere, deszapezire şi restabilirea circulaţiei pe toate drumurile publice de pe teritoriul judeţelor respective. Pentru restabilirea şi menţinerea viabilitatii drumurilor pot fi mobilizati şi cetãţeni, potrivit legii. ART. 44 Pentru asigurarea materialului pietros necesar construirii şi întreţinerii drumurilor, organele care le administreazã pot deschide şi exploata cariere şi balastiere, potrivit dispoziţiilor legale. Deschiderea, accesul şi exploatarea carierelor şi balastierelor necesare construirii şi întreţinerii drumurilor publice nu sînt supuse vreunor taxe. ART. 45 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru drumurile publice de interes local, şi împreunã cu organele care au în administrare sau în proprietate drumuri de exploatare, pentru aceste drumuri, vor analiza actuala reţea şi vor face propuneri de sistematizare a acesteia, în scopul restringerii la maximum a drumurilor de exploatare şi de interes local în cadrul judeţelor. Propunerile vor fi prezentate centralizat, prin Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, Consiliului de Miniştri în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 46 Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, vor revizui, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, intersectiile şi accesele la drumurile publice existente, în vederea reducerii numãrului acestora. În acelaşi termen, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor va întocmi un program etapizat pentru construcţia de pasaje denivelate la intersectiile între calea feratã şi drumurile publice de interes republican, care va fi supus aprobãrii Consiliului de Miniştri. ART. 47 Organizaţiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti sau alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, sînt obligate sa amenajeze accesul la obiective şi proprietãţi şi sa construiascã platforme pentru depozitarea de materii prime, materiale şi locuri de stationare a vehiculelor în asteptare, în afarã zonei drumurilor publice, potrivit normelor stabilite prin lege. ART. 48 Construirea şi desfiinţarea de drumuri, precum şi instalaţiile din zona drumurilor, se vor executa cu respectarea prevederilor în vigoare referitoare la necesitãţile de apãrare a tarii. ART. 49 Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor încadra anual drumurile publice în categorii diferenţiate, dupã natura imbracamintii şi starea lor de viabilitate în scopul stabilirii consumului de carburanţi, lubrifianţi şi cauciucuri pentru autovehiculele ce circula pe aceste drumuri. ART. 50 Pentru folosirea drumurilor publice, precum şi pentru instalaţiile şi construcţiile amplasate în zona acestor drumuri, se vor putea stabili taxe, prin lege. ART. 51 Construcţiilor şi instalaţiilor existente în zona drumurilor publice li se aplica prevederile prezentei legi. ART. 52 Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi data se abroga <>Decretul nr. 142/1953 privind construirea, modernizarea, întreţinerea şi administrarea drumurilor publice, astfel cum a fost modificat prin <>Decretul nr. 335/1957 , prevederile referitoare la drumurile publice din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 770/1965 privind unele mãsuri pentru asigurarea transporturilor negabaritice sau cu tonaje depasite pe reţeaua de cai ferate şi drumuri publice, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi. ------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
