Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 196 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997. Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 octombrie 1996 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40 din 10 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 14 iulie 1997 şi prin Legea nr. 146 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.────────── Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare şi administrare a locuinţelor are la bază următoarele principii: Accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetăţean. Realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major, de interes naţional, pe termen lung, al administraţiei publice centrale şi locale. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice şi juridice ale construcţiei şi folosinţei locuinţelor. ART. 2 Termenii utilizaţi în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles: a) Locuinţă Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii. b) Locuinţă convenabilă Locuinţa care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinţa utilizatorului şi caracteristicile locuinţei, la un moment dat, acoperă necesităţile esenţiale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă, asigurând exigenţele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege. c) Locuinţă socială Locuinţa care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. d) Locuinţă de serviciu Locuinţă destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici, acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale. e) Locuinţă de intervenţie Locuinţă destinată cazării personalului unităţilor economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa permanentă sau în caz de urgenţă în cadrul unităţilor economice. f) Locuinţă de necesitate Locuinţă destinată cazării temporare a persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale căror locuinţe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum şi lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari. g) Locuinţă de protocol Locuinţă destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcţii ori demnităţi publice, exclusiv pe durata exercitării acestora. h) Casă de vacanţă Locuinţă ocupată temporar, ca reşedinţă secundară, destinată odihnei şi recreerii. ART. 3 Autorizarea executării construcţiilor de locuinţe noi, indiferent de natura proprietăţii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenţelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. Consiliile judeţene şi locale, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizată a construcţiilor de locuinţe. CAP. II Dezvoltarea construcţiei de locuinţe ART. 4 Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcţii de locuinţe pentru folosintă proprie sau în scopul valorificării acestora. ART. 5 Persoanele juridice române care investesc din profit pentru realizarea de locuinţe, având ca suprafeţe construite cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, beneficiază de scutirea de impozit pe profitul investit cu aceasta destinaţie, în anul fiscal respectiv. Locuinţele care se realizează în condiţiile prezentului articol, precum şi ale art. 7 şi 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare de locuinţe, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de către consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fără licitaţie publică, cu reducerea taxei de concesiune până la 95% . ART. 6 Persoanele juridice române care investesc din profit în lucrări de consolidare la locuinţele avariate de seisme, precum şi de reabilitare a locuinţelor existente, de categoria a III-a, a IV-a şi garsoniere, realizate în condiţiile H.C.M. nr. 1.650/1968, ale H.C.M. nr. 1.669/1969 şi ale H.C.M. nr. 585/1971, beneficiază de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. ART. 7 Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinţe cu suprafeţele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitând controlul asupra preţului de vânzare, în vederea înlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate: a) tinerii căsătoriţi care, la data contractării locuinţei, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani; b) persoanele care beneficiază de facilităţi la cumpărarea sau construirea unei locuinţe, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată; c) persoanele calificate din agricultura, invăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural; d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale. Persoanele din categoriile menţionate la lit. a) - c) beneficiază de o subvenţie de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul, de până la 30% din valoarea locuinţei, la data contractării, precum şi de plata în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-au scăzut subvenţia şi avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuinţelor la data contractării, achitat de contractant. Persoanele prevăzute la lit. d) beneficiază de plata în rate lunare, în termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-a scăzut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinţei la data contractării, achitat de contractant. Dobânda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual. În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plăti o dobânda de 10% anual asupra acestor rate. Autorităţile publice locale, prin administratori delegaţi de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare. ART. 8 Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza şi vor aproba, după caz, cererile respective, stabilind, totodată, şi ordinea de prioritate. Cuantumul subvenţiei se stabileşte în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern. ART. 9 Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse: a) sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuinţelor; b) încasările realizate din vânzarea locuinţelor şi a spatiilor cu alta destinaţie din clădirile de locuit, cu exceptia celor care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi sumele încasate potrivit prevederilor art. 7; c) alocaţiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinaţie; d) alte surse constituite potrivit legii. ART. 10 De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singura data, persoanele fizice care, impreună cu familia, nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă, cu exceptia persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuinţa în care gospodăresc impreună nu satisface exigentele minimale de suprafaţă, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de persoane din familie. Proprietarii locuinţelor noi, persoane fizice, sunt scutiţi de plata impozitului pe clădire timp de 10 ani de la data dobândirii locuinţei. În cazul înstrăinării locuinţei în condiţiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit. ART. 11 Locuinţele care se realizează în condiţiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare, în condiţiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate şi cu asigurarea utilităţilor şi dotărilor edilitare necesare condiţiilor de locuit. ART. 12 Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe, care constau în: drumuri publice, reţele de alimentare cu apa şi canalizare, reţele electrice şi, după caz, reţele de gaze, telefonice şi de termoficare se finanţează după cum urmează: a) drumurile publice, reţelele de alimentare cu apa şi canalizare şi, după caz, reţelele de termoficare, din bugetele locale şi din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinaţie; b) reţelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente şi, după caz, de gaze şi telefonice stradale, din bugetele de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestea, precum şi din alte fonduri constituite cu aceasta destinaţie. Persoanele juridice române care investesc din profit în lucrări de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe beneficiază de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. ART. 13 Deschiderea finanţării şi începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a cel puţin 70% din numărul locuinţelor prevăzute a fi începute. ART. 14 Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenta şi în răspunderea acestora. ART. 15 Alocaţiile de la bugetul de stat se fundamentează de către consiliile locale, cu ocazia elaborării bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuinţelor şi pentru realizarea de noi locuinţe, şi se transmit consiliului judeţean şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz. Propunerile de alocaţii din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, se transmit Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului de către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Pentru alocaţiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finanţarea construcţiilor de locuinţe potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului îndeplineşte atribuţiile ordonatorului principal de credite, prevăzute în Legea privind finanţele publice. În execuţia bugetului de stat, alocaţiile pentru construcţii de locuinţe se repartizează şi se acorda consiliilor locale beneficiare de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, prin intermediul consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice. ART. 16 Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere şi amplasamentul locuinţelor, precum şi lista persoanelor care vor beneficia de locuinţe, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afişează la sediul acestora. ART. 17 Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţul, soţia, copiii şi părinţii soţilor, care locuiesc şi gospodăresc impreună. ART. 18 Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuinţelor, se instituie ipoteca legala asupra locuinţei. ART. 19 Înstrăinarea, prin acte intre vii, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenţii se poate face numai după restituirea integrala a sumelor actualizate datorate şi pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obţinute ca subvenţii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuinţelor, în condiţiile prezentei legi. ART. 20 Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acorda credite persoanelor fizice române, pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea şi repararea capitala a locuinţelor proprietate personală, ale căror suprafeţe nu depăşesc pe cele cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta lege, pe maximum 20 de ani. Creditele se acorda cu o dobânda egala cu cea acordata de Casa de Economii şi Consemnaţiuni la depunerile pe termen ale populaţiei, la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale, şi se suporta: a) 15%, de către beneficiarul creditului; b) diferenţa, până la nivelul total al dobânzii, inclusiv marja de dobândă, de la bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Casa de Economii şi Consemnaţiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate. Creditele pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe se acorda o singura data persoanelor fizice cu cetăţenie română, care nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă. De aceste credite mai beneficiază, prin excepţie, persoanele calificate din agricultura, invăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural, precum şi cele care gospodăresc impreună cu familia în locuinţe care nu satisfac exigentele minimale de suprafaţă, corespunzător numărului de persoane din familie, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. La primirea creditului, beneficiarul trebuie să aibă constituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni un depozit reprezentând până la 10% din valoarea creditului solicitat. La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobândă egala cu cea suportată direct de către beneficiar. Depozitul nu va fi restituit înainte de rambursarea integrala a creditului şi poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, în limita cuantumului depozitului constituit. Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit şi a dobânzii aferente atrage executarea silita asupra bunului dobândit. Bunul dobândit prin astfel de credite nu poate fi înstrăinat decât după restituirea creditului. Modul de plata şi cuantumul subvenţiilor se stabilesc prin convenţie intre Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu avizul Ministerului Finanţelor. În execuţia bugetului de stat, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va repartiza Casei de Economii şi Consemnaţiuni, potrivit celor stabilite prin convenţie, sumele aferente subvenţiilor la dobânda pentru creditele acordate şi care urmează a fi acordate în anul respectiv. CAP. III Închirierea locuinţelor ART. 21 Închirierea locuinţelor se face pe baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat prin contract scris, care se va înregistra la organele fiscale teritoriale şi va cuprinde: a) adresa locuinţei care face obiectul închirierii; b) suprafaţa locativa şi dotările folosite în exclusivitate şi în comun; c) suprafaţa curţilor şi a grădinilor folosite în exclusivitate sau în comun; d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia şi modul de plata; e) suma plătită în avans în contul chiriei; f) locul şi condiţiile în care se realizează primirea şi restituirea cheilor; g) obligaţiile parţilor privind folosirea şi întreţinerea spatiilor care fac obiectul contractului; h) inventarul obiectelor şi al dotărilor aferente; i) data intrării în vigoare şi durata; j) condiţiile privind folosinţa exclusiva şi în comun a parţilor aflate în coproprietate; k) persoanele care vor locui impreună cu titularul contractului; l) alte clauze convenite intre părţi. ART. 22 Sunt nule de drept orice clauze cuprinse în contractul de închiriere, care: a) obliga chiriaşul să recunoască sau să plătească în avans proprietarului orice suma cu titlu de reparaţie în sarcina proprietarului; b) prevăd responsabilitatea colectiva a chiriaşilor în caz de degradare a elementelor de construcţii şi a instalaţiilor, a obiectelor şi dotărilor aferente spatiilor comune; c) impun chiriaşilor să facă asigurări de daune; d) exonerează proprietarul de obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor legale; e) autorizează pe proprietar să obţină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere. ART. 23 În cazul în care părţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat să părăsească locuinţa la expirarea termenului contractual. ART. 24 Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele condiţii: a) la cererea chiriaşului, cu condiţia notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile; b) la cererea proprietarului, atunci când: - chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutiv; – chiriaşul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situata aceasta, instalaţiilor, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora; – chiriaşul are un comportament care face imposibilă convieţuirea sau impiedică folosirea normala a locuinţei; – chiriaşul nu a respectat clauzele contractuale; c) la cererea asociaţiei de proprietari, atunci când chiriaşul nu şi-a achitat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriaşului. ART. 25 Evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare. ART. 26 Chiriaşul poate subînchiria, modifica sau îmbunătăţi locuinţa deţinuta, numai cu acordul prealabil scris şi în condiţiile stabilite de proprietar, dacă acestea nu sunt interzise prin contractul de închiriere principal. Beneficiarul contractului de subînchiriere nu se poate prevala de nici un drept impotriva proprietarului şi nici asupra oricărui titlu de ocupare. Contractul de subînchiriere, încheiat cu respectarea prevederilor legale, se înregistrează la organele fiscale teritoriale. ART. 27 În cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, închirierea continua, după caz: a) în beneficiul soţului sau al soţiei, dacă a locuit impreună cu titularul; b) în beneficiul descendenţilor sau al ascendentilor, dacă au locuit impreună cu acesta; c) în beneficiul altor persoane care au avut acelaşi domiciliu cu titularul cel puţin un an şi care au fost înscrise în contractul de închiriere. În cazul mai multor cereri, contractul de închiriere se transfera prin hotarare judecatoreasca. În lipsa persoanelor care pot solicita locuinţă, potrivit celor de mai sus, contractul de închiriere inceteaza în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului. ART. 28 Proprietarul are următoarele obligaţii: a) să predea chiriaşului locuinţa în stare normala de folosinţă; b) să ia masuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranta în exploatare şi de funcţionalitate a clădirii pe toata durata închirierii locuinţei; c) să intretina în bune condiţii elementele structurii de rezistenta a clădirii, elementele de construcţie exterioare ale clădirii (acoperiş, fatada, împrejmuiri, pavimente), curţile şi grădinile, precum şi spatiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare); d) să intretina în bune condiţii instalaţiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antena colectiva, telefonice etc.). ART. 29 Chiriaşul are următoarele obligaţii: a) să efectueze lucrări de întreţinere, reparaţii sau înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţa exclusiva; b) să repare sau să inlocuiasca elementele de construcţii şi de instalaţii deteriorate din folosinţa comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaţii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcţii, de instalaţii, obiectele şi dotările aferente; c) să asigure curăţenia şi igienizarea în interiorul locuinţei şi la părţile de folosinţă comuna pe toata durata contractului de închiriere; d) să predea proprietarului locuinţa în stare normala de folosinţă, la eliberarea acesteia. Obligaţiile chiriaşului cu privire la întreţinerea şi repararea spaţiului închiriat se pastreaza şi în cazul subinchirierii locuinţei. ART. 30 În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligaţiilor care îi revin cu privire la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriaşi în contul proprietarului, reţinând contravaloarea acestora din chirie. Chiriaşul va putea executa aceste lucrări, dacă degradarea produsa este de natura să afecteze folosinţa normala a clădirii sau a locuinţei şi numai atunci când proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriaşului, nu a luat masuri de executare a lucrării, în termen de 30 de zile de la data sesizării. ART. 31 Chiria practicata pentru locuinţe va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normata stabilită potrivit prevederilor legale, precum şi un profit supus negocierii intre părţi. ART. 32 Nivelul maxim al chiriei pentru locuinţele aflate în proprietatea statului se stabileşte prin lege speciala. Chiria maxima pentru aceste locuinţe se diferenţiază pe categorii de localităţi şi pe zone de către consiliile locale, după criteriile avute în vedere la stabilirea impozitelor şi a taxelor locale pentru terenuri. ART. 33 Titularii de contracte de închiriere pot face intre ei schimb de locuinţe, cu avizul autorităţii care a aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuinţei. CAP. IV Administrarea clădirilor de locuit ART. 34 Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaţii, servicii publice sau agenţi economici specializaţi, după caz. Obligaţiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele: a) gestionarea bunurilor şi a fondurilor băneşti; b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare şi urmărirea realizării acestora, în vederea functionarii corespunzătoare a clădirii; c) asigurarea cunoaşterii şi respectării regulilor de locuit în comun; d) reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autorităţile publice; e) îndeplinirea oricăror alte obligaţii prevăzute de lege. ART. 35 În clădirile de locuit cu mai multe locuinţe, proprietarul răspunde de asigurarea condiţiilor de funcţionare normala a locuinţei aflate în proprietate exclusiva şi a spatiilor aflate în proprietate indiviza. În acest scop, proprietarii se vor constitui în asociaţii cu personalitate juridica. Modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari se reglementează potrivit regulamentului-cadru cuprins în anexa nr. 2 la prezenta lege. ART. 36 În cazurile în care, în clădirile de locuinţe, unul dintre proprietari sau chiriaşi impiedică cu buna stiinta şi sub orice forma folosirea normala a imobilului de locuit, creând prejudicii celorlalţi proprietari sau chiriaşi, după caz, la solicitarea proprietarilor clădirilor sau a reprezentantului legal al acestora, instanta va hotărî masurile pentru folosirea normala a imobilului. ART. 37 Chiriaşii clădirilor cu mai multe locuinţe se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum şi cu alte persoane juridice sau persoane fizice. În acelaşi scop, în cazul neconstituirii asociaţiei, chiriaşii pot mandata un reprezentant. CAP. V Locuinţa sociala ART. 38 Construcţiile de locuinţe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentaţiile de urbanism şi în condiţiile prezentei legi. Constituirea fondului de locuinţe sociale se face prin realizarea de construcţii noi şi prin reabilitarea unor construcţii existente. Consiliile locale controlează şi răspund de fondul de locuinţe sociale situate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective. ART. 39 Locuinţele sociale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale. ART. 40 Locuinţele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11. ART. 41 Locuinţa sociala se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor stabilite în limita suprafeţei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege. Pentru locuinţele care se realizează prin reabilitarea construcţiilor existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima. ART. 42 Au acces la locuinţa sociala, în vederea închirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10% . Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi sociale, începând cu anul 1996. Venitul net lunar pe familie se stabileşte pe baza declaraţiei de venit şi a actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale. Declaraţiile de venit, făcute cu nesinceritate, atrag răspunderea materială sau penala, după caz. ART. 43 Locuinţele sociale se repartizează de către consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane: tinerii căsătoriţi care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire sociala şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, şi ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii îndreptăţite. ART. 44 Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoana imputernicita de acesta cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa până la valoarea nominala a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subventionata de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situata locuinţa sociala. ART. 45 Titularul contractului de închiriere este obligat să comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsa în venitul net lunar al familiei acestuia, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere. În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administraţiei publice locale va opera modificarea chiriei şi a subvenţiei acordate, cuvenite proprietarului. ART. 46 Contractul de închiriere se poate rezilia: a) în condiţiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege; b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depăşeşte cu peste 20% nivelul minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare. ART. 47 Locuinţele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vândute. ART. 48 Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care: a) deţin în proprietate o locuinţă; b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe; d) deţin, în calitate de chiriaş, o alta locuinţă. ART. 49 Beneficiarii locuinţelor sociale nu au dreptul să subinchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere şi a suportării eventualelor daune aduse locuinţei şi clădirii, după caz. ART. 50 Finanţarea locuinţelor sociale se asigura din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distincta în aceste bugete. Statul sprijină construcţia de locuinţe sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, prin legea bugetului de stat. Persoanele fizice şi agenţii economici pot sprijini prin donaţii sau contribuţii construcţia de locuinţe sociale. CAP. VI Locuinţa de serviciu şi locuinţa de intervenţie ART. 51 Fondul de locuinţe de serviciu se compune din: a) locuinţe existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu destinaţia de locuinţe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi; b) locuinţe noi. Condiţiile şi durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat intre părţile contractante, accesoriu la contractul de munca. ART. 52 Locuinţele noi se finanţează, în condiţiile legii, din: a) bugetul de stat şi bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinaţie; b) bugetele agenţilor economici, pentru salariaţii acestora. ART. 53 Locuinţele de serviciu finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor, în limita suprafeţei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1. Locuinţele de serviciu se vor amplasa după cum urmează: a) pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru locuinţele finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizării terenurilor, potrivit prevederilor art. 12; b) pe terenurile aparţinând agenţilor economici, pentru locuinţele şi lucrările de viabilizare a terenurilor, finanţate din bugetele acestora. În situaţii deosebite, determinate de natura amplasamentului şi de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuinţele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafeţe majorate cu până la 20% faţă de cele prevăzute în anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului. Locuinţele de serviciu realizate în condiţiile prezentei legi, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele locale, pot fi vândute în condiţiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situaţia în care activitatea care a generat realizarea locuinţelor respective s-a restrâns sau a încetat. ART. 54 Locuinţa de intervenţie urmează regimul locuinţei de serviciu. Locuinţele de intervenţie se realizează o data cu obiectivul de investiţie şi se amplasează în incinta acestuia sau în imediata apropiere. Locuinţele de intervenţie nu pot fi vândute chiriaşilor. CAP. VII Locuinţa de necesitate ART. 55 Locuinţa de necesitate se finanţează şi se realizează în condiţiile stabilite pentru locuinţa sociala. Locuinţa de necesitate se inchiriaza temporar persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f). Contractul de închiriere se încheie de către primarul localităţii sau de către o persoana imputernicita de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au facut inutilizabile locuinţele. ART. 56 Consiliile locale pot declara, în cazuri de extrema urgenta, drept locuinţe de necesitate, locuinţele libere aflate în fondul de locuinţe sociale. CAP. VIII Locuinţa de protocol ART. 57 Locuinţele de protocol sunt proprietate publică a statului. Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonoma "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura evidenta, întreţinerea, repararea şi conservarea acestuia, precum şi încasarea chiriei. Atribuirea, ocuparea şi folosirea locuinţelor de protocol se fac în condiţiile prezentei legi. ART. 58 Preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi primul-ministru beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de cate o locuinţă de protocol, ca resedinta oficiala. Reşedinţele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. 1 se atribuie de către Guvern şi sunt puse la dispoziţia lor, impreună cu dotările aferente, pe intreaga perioada a exercitării funcţiei, de către Regia Autonoma "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Lista imobilelor cu destinaţie de resedinta oficiala, precum şi a celorlalte locuinţe de protocol, şi condiţiile pe care acestea trebuie să le indeplineasca se stabilesc prin hotarare a Guvernului. ART. 59 Pot beneficia de locuinţă de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii publice: vicepreşedinţi ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, miniştri de stat, miniştrii şi asimilaţii acestora, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ şi avocatul poporului, pe durata exercitării funcţiei sau a mandatului. Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuinţei de protocol se face prin decizie a primului-ministru şi se pune la dispoziţia lor de către Regia Autonoma "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Atribuirea locuinţelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu deţin, în localitatea în care îşi desfasoara activitatea, o alta locuinţă care să corespunda condiţiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3. ART. 60 Pentru reşedinţele oficiale, Regia Autonoma "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" va încheia contracte de închiriere cu serviciile de specialitate ale instituţiilor în care îşi desfasoara activitatea persoanele beneficiare. Pentru locuinţele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonoma "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii direcţi, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinţa respectiva impreună cu membrii familiei. Contractul de închiriere a locuinţelor de protocol şi a celor cu destinaţie de resedinta oficiala inceteaza de drept în termen de 60 de zile de la data eliberării din funcţie a beneficiarului. Atribuirea, în condiţiile prezentei legi, a unei reşedinţe oficiale, respectiv a unei locuinţe de protocol, nu afectează drepturile locative deţinute de persoanele prevăzute la art. 58 şi 59. CAP. IX Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 61 Orice litigiu în legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutioneaza de către instanţele judecătoreşti. ART. 62 Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobata şi modificata prin Legea nr. 82/1995, se aplica în continuare până la terminarea locuinţelor începute. De drepturile prevăzute în Ordonanta Guvernului nr. 19/1994 vor beneficia, de la data intrării în vigoare a legii*), şi tinerii căsătoriţi care au, fiecare, vârsta până la 35 de ani, împliniţi până la finele anului calendaristic în care are loc contractarea. După finalizarea blocurilor de locuinţe, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 şi ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit în conformitate cu prevederile art. 9.────────── *) Prevederea se refera la Legea nr. 196 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331────────── ART. 63 În termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare şi impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilităţile prevăzute la cap. II din prezenta lege, de care să poată beneficia şi persoanele fizice care investesc în construcţia de locuinţe şi pentru punerea în siguranta a locuinţelor avariate de seisme. Persoanele juridice române care investesc din profit pentru lucrările prevăzute la art. 5, 6 şi 12, separat sau cumulativ, beneficiază de scutirea de impozit pe profitul investit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. ART. 64 Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spatiilor cu alta destinaţie situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociaţiei de proprietari. În vederea efectuării acestei schimbări, este necesar avizul favorabil al proprietarilor şi, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuinţele cu care se invecineaza, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării. ART. 65 Construirea caselor de vacanta se autorizează, la cererea persoanelor fizice şi a agenţilor economici, numai pe terenurile aflate în proprietatea acestora sau concesionate în condiţiile legii, în zonele stabilite prin documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. ART. 66 Plata chiriei pentru reşedinţele oficiale se face din bugetele Presedentiei României, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual. ART. 67 Guvernul răspunde de aplicarea unitara, pe întreg teritoriul tarii, a politicii de dezvoltare a construcţiei de locuinţe. Programul de dezvoltare a construcţiei de locuinţe se elaboreaza de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pe baza fundamentării organelor administraţiei publice centrale interesate, a consiliilor judeţene şi locale, în acord cu documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate conform legii. ART. 68 Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare*).────────── *) Normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 446 din 12 august 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 21 august 1997.────────── ART. 69 În termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii din clădirile cu mai multe locuinţe în proprietate privata sau mixta se vor constitui în asociaţii de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege. Până la înfiinţarea şi funcţionarea birourilor de carte funciara, înregistrarea proprietăţii în vederea constituirii asociaţiilor de proprietari se face în registrele de publicitate aflate în vigoare la birourile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare din judecătorii. Până la data dobândirii personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari îşi desfasoara activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor. ART. 70 Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 116 din 16 noiembrie 1977, se abroga după 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. 71 Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refera, printre altele, la materia raporturilor juridice locative şi a celor conexe acestora, se bucura în continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile. ART. 72 Dispoziţiile prezentei legi privind închirierea locuinţelor se completeaza cu dispoziţiile Codului civil privind contractul de locaţiune. ART. 73 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: - Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu exceptia cap. 4 şi a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeaşi lege, exclusiv dispoziţiile referitoare la suprafeţele locative proprietate personală; – H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea masurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce priveşte închirierea de locuinţe; – Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor şi modificarea unor reglementari referitoare la stabilirea preturilor limita ale locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preturilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preturilor de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat, cu exceptia art. III şi a anexelor nr. 3 şi 4; – Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie; – art. 12 alin. 1 lit. a) şi alin. 2, art. 21-25 şi art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele masuri pentru realizarea locuinţelor; – orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi. ANEXA 1 EXIGENTE MINIMALE pentru locuinţe A. Cerinţe minimale: - acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o alta persoana sau familie; – spaţiu pentru odihna; – spaţiu pentru prepararea hranei; – grup sanitar; – acces la energia electrica şi apa potabila, evacuarea controlata a apelor uzate şi a reziduurilor menajere. B. Suprafeţe minimale
┌───────┬───────┬──────┬──────┬─────┬─────┬───────┬──────┬──────┬────────┐
│Persoa-│Camere/│Camera│Dormi-│Loc │Buca-│Inca- │Spatii│Supra-│Supra- │
│ne/fa- │locuin-│de zi │toare │de │tărie│peri │de de-│faţa │faţa │
│milie │ta │ │ │luat │ │sanita-│pozi- │utila │constru-│
│ │ │ │ │masa │ │re │tare │ │ita │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│nr. │nr. │mp │mp │mp │mp │mp │mp │mp │mp │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│1 │1 │18,00 │- │2,50 │5,00 │4,50 │2,00 │37,00 │58,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│2 │2 │18,00 │12,00 │3,00 │5,00 │4,50 │2,00 │52,00 │81,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│3 │3 │18,00 │22,00 │3,00 │5,50 │6,50 │2,50 │66,00 │102,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│4 │3 │19,00 │24,00 │3,50 │5,50 │6,50 │3,50 │74,00 │115,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│5 │4 │20,00 │34,00 │3,50 │6,00 │7,50 │4,00 │87,00 │135,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│6 │4 │21,00 │36,00 │4,50 │6,00 │7,50 │4,50 │93,00 │144,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│7 │5 │22,00 │46,00 │5,00 │6,50 │9,00 │5,00 │107,00│166,00 │
├───────┼───────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────┼──────┼──────┼────────┤
│8 │5 │22,00 │48,00 │6,00 │6,50 │9,00 │5,50 │110,00│171,00 │
└───────┴───────┴──────┴──────┴─────┴─────┴───────┴──────┴──────┴────────┘
NOTA: - Suprafaţa camerei de zi de la locuinţa cu o camera include spaţiul pentru dormit. – Locul de luat masa poate fi înglobat în bucătărie sau în camera de zi. – Înălţimea libera minima a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu exceptia mansardelor, supantelor şi niselor, la care se va asigura un volum minim de 15 mc de persoana. – Suprafaţa locuibila este suprafaţa desfasurata a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaţa dormitoarelor şi a camerei de zi. – Suprafaţa utila este suprafaţa desfasurata, mai puţin suprafaţa aferenta pereţilor. – Suprafaţa utila a locuinţei este suma tuturor suprafeţelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucătărie, spatii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind: suprafaţa logiilor şi a balcoanelor, pragurile golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri până la 1,00 m, nisele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (cate 0,50 mp pentru fiecare soba şi cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utila a locuinţei. – Suprafaţa construita pe locuinţa, prevazuta în tabelul B, este suma suprafeţelor utile ale încăperilor, logiilor, balcoanelor, precum şi a cotei-părţi din suprafeţele parţilor comune ale clădirilor (spălătorii, uscatorii, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adauga suprafaţa aferenta pereţilor interiori şi exteriori ai locuinţei; în cazul încălzirii cu combustibil solid, se adauga suprafaţa aferenta sobelor şi cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafeţele aferente boxelor de la subsol şi ale garajelor care pot fi prevăzute distinct. – Suprafaţa încăperii sanitare principale din locuinţă va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate în scaun cu rotile. – Încăperea sanitara se include în locuinţă, în cazul în care pot fi asigurate alimentarea cu apa şi canalizarea. – Latimea minima de circulaţie a coridoarelor şi a vestibulului din interiorul locuinţei va fi de 120 cm. – În funcţie de amplasamentul construcţiei, suprafeţele construite pot avea abateri în limitele de +-10% . – Numărul de persoane pe locuinţă se utilizeaza la repartizarea locuinţelor sociale, de intervenţie, de serviciu şi de necesitate. C. Încăperi sanitare Numar de camere/locuinţă
┌───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ │1 │2 │3 │4 │5 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │
│Baie │1 │1 │1 │1 │2 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │
│Dus │- │- │- │1 │- │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │
│WC │- │- │1 │- │- │
└───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┘
D. Dotarea minima a încăperilor sanitare
┌─────────────────────────────────────┬───────┬──────┬─────┐
│ │ │ │ │
│ │Baie │Dus │WC │
├──────────────────────┬──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Cada de baie │ │ │ │ │
│ │ │1 │- │- │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Vas WC │ │ │ │ │
│ │ │1 │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│ │mare │ │ │ │
│Lavoar │ │1 │- │- │
│ ├──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│ │mic │ │ │ │
│ │ │- │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Cuva pentru dus │ │ │ │ │
│ │ │- │1 │- │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│ │mare │ │ │ │
│Etajera │ │1 │- │- │
│ ├──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│ │mica │ │ │ │
│ │ │- │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│ │mare │ │ │ │
│Oglinda │ │1 │- │- │
│ ├──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│ │mica │ │ │ │
│ │ │- │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Portprosop │ │ │ │ │
│ │ │1 │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Portsapun │ │ │ │ │
│ │ │1 │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Porthartie │ │ │ │ │
│ │ │1 │1 │1 │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Cuier │ │ │ │ │
│ │ │1 │1 │- │
├──────────────────────┼──────────────┼───────┼──────┼─────┤
│Sifon pardoseala │ │ │ │ │
│ │ │1 │1 │- │
└──────────────────────┴──────────────┴───────┴──────┴─────┘
NOTA: - În baie se va prevedea spaţiul pentru masina de spălat rufe. – Încăperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de ventilaţie. E. Dotarea minima a bucătăriei
┌────────────────────────────┬───┬─┬─┬─┐
│Nr. de camere/locuinţă │1-2│3│4│5│
├────────────────────────────┼───┼─┼─┼─┤
│Spălător cu cuva şi │1 │1│1│1│
│picurator │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴───┴─┴─┴─┘
NOTA: - În bucătărie se vor prevedea: cos de ventilaţie, spaţiu pentru frigider şi pentru masa de lucru. F. Dotarea minima cu instalaţii electrice
┌──────────────────┬────────┬───────┬─────────┬────┬───┬──┐
│ │Dormitor│Camera │Bucătărie│Baie│Dus│WC│
│ │ │de zi │ │ │ │ │
├──────────────────┼────────┼───────┼─────────┼────┼───┼──┤
│Loc de lampa │ │ │ │ │ │- │
│ │1 │1 │- │- │- │ │
├──────────────────┼────────┼───────┼─────────┼────┼───┼──┤
│Aplica │ │ │ │ │ │1 │
│ │- │- │1 │1 │1 │ │
├──────────────────┼────────┼───────┼─────────┼────┼───┼──┤
│Comutator │ │ │ │ │ │- │
│ │1 │1 │- │- │- │ │
├──────────────────┼────────┼───────┼─────────┼────┼───┼──┤
│Întrerupător │ │ │ │ │ │1 │
│ │- │- │1 │1 │1 │ │
├──────────────────┼────────┼───────┼─────────┼────┼───┼──┤
│Priza │ │ │ │ │ │- │
│ │2 │3 │1 │- │- │ │
├──────────────────┼────────┼───────┼─────────┼────┼───┼──┤
│Priza cu contact │ │ │ │ │ │ │
│de protecţie │ │ │ │ │ │- │
│ │- │- │1 │1 │- │ │
└──────────────────┴────────┴───────┴─────────┴────┴───┴──┘
NOTA: - Se vor prevedea întrerupătoare şi aplice pentru fiecare spaţiu de depozitare şi spaţiu de circulaţie. – Priza cu contact de protecţie, instalata pentru baie, se montează în exteriorul încăperii. – Fiecare locuinţă va fi prevazuta cu instalaţie de sonerie. – În clădiri cu mai multe locuinţe se vor prevedea instalaţii şi prize pentru antena colectiva şi telefon. – Pentru locuinţele situate în mediu rural, dotările minime privind încăperile sanitare şi bucătăria se vor putea realiza pe parcursul existentei construcţiei, în corelare cu racordarea locuinţei la reţelele de utilitate publică sau la sistemul propriu de alimentare cu apa şi evacuare controlata a apelor uzate. G. Spatii şi instalaţii de folosinţă comuna pentru clădiri cu mai multe locuinţe - Instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi ascensor conform normelor în vigoare. – Spatii pentru biciclete, cărucioare şi pentru uscarea rufelor. – Spatii destinate colectării, depozitarii şi evacuării deşeurilor menajere. – Spatii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, în situaţiile în care nu se pot asigura încălzirea centrala şi/sau gaze la bucătărie. – Rampa de acces pentru persoanele imobilizate în scaun cu rotile. ANEXA 2 REGULAMENTUL-CADRU al asociaţiilor de proprietari*)────────── *) A se vedea şi Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 139/N din 11 noiembrie 1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 bis din 2 decembrie 1997.────────── CAP. I Dispoziţii generale, definiţii ART. 1 Prezentul regulament-cadru stabileşte modul de înfiinţare şi de funcţionare a asociaţiilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi de exploatare a unor clădiri aflate în proprietate. ART. 2 Regulamentul-cadru se aplica tuturor clădirilor cu mai multe apartamente în proprietate privata sau mixta, inclusiv în cazul celor avand spatii cu alta destinaţie decât aceea de locuinţă. ART. 3 Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următorul înţeles: a) Prin bloc de locuinţe - clădire - condominiu se înţelege o proprietate imobiliara din care unele părţi au alta destinaţie decât aceea de locuinţă, respectiv apartamente proprietate individuala, iar restul este proprietate comuna indiviza. Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decât dacă cota-parte indiviza de proprietate comuna revine proprietarilor apartamentelor şi nu poate fi separata de proprietatea asupra apartamentelor. b) Prin spaţiu, respectiv apartament, se înţelege o parte dintr-o clădire destinata locuirii, în regim de proprietate individuala, care, impreună cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna, constituie o unitate de proprietate imobiliara. Cu exceptia unor situaţii pentru care exista alte prevederi exprese în acest regulament-cadru sau în acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuinţe/condominiu trebuie considerate în acelaşi mod ca şi drepturile de proprietate asupra altor proprietati imobiliare. c) Prin proprietate comuna se înţelege toate părţile dintr-o clădire aflata în proprietate, care nu sunt apartamente şi care sunt destinate folosirii în comun de către toti proprietarii din acea clădire. Proprietatea comuna este indivizibilă şi este deţinuta de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. Proprietatea comuna include toate părţile proprietăţii care sunt în folosinţă comuna, ca: terenul pe care este construita clădirea, curtea inclusa, fundaţia, structura de rezistenta, acoperişul, terasele, cosurile de fum, scările, holurile, pivnitele, subsolurile, casa scării, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apa, ascensoarele. Proprietatea comuna include instalaţii ale clădirii aflate în folosinţă comuna cu care a fost înzestrată clădirea în timpul construcţiei sau cu care a fost dotata mai târziu de către proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrasnete, antene, instalaţii de telefonie, instalaţii electrice, conducte de apa, sisteme de încălzire şi conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comuna până la punctele de distribuţie din apartamentele individuale. d) Prin cota-parte se înţelege cota de proprietate care îi revine fiecărui apartament proprietate individuala, din proprietatea comuna, şi este inscrisa în actul de proprietate. În situaţia în care cotele-părţi nu sunt înscrise în actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunzător cu raportul dintre suprafaţa locativa a fiecărui apartament şi totalul suprafeţelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil. e) Prin fondatori se înţelege orice persoana juridica, inclusiv statul, o instituţie a administraţiei publice locale, o persoana sau un grup de persoane care actioneaza impreună, care sau în numele căreia se înfiinţează un condominiu şi care prin vânzare sau orice alta forma de transfer oferă spatii, respectiv apartamente într-un bloc de locuinţe pentru proprietarii individuali. f) Prin proprietar al spaţiului, respectiv al apartamentului, se înţelege persoana sau grupul de persoane care are în proprietate acel spaţiu, respectiv apartament, într-un bloc de locuinţe/condominiu. g) Prin asociaţie de proprietari se înţelege organizaţia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o clădire cu mai multe apartamente proprietate privata sau mixta. h) Prin acord de asociere se înţelege actul care consfinţeşte hotărârea proprietarilor de a se asocia, după înregistrarea proprietăţii în Cartea funciara. i) Prin cheltuieli comune se înţelege cheltuielile sau obligaţiile financiare ale asociaţiei, care sunt legate de proprietatea comuna sau care nu pot fi înregistrate pe fiecare locuinţă. CAP. II Înfiinţarea şi înregistrarea asociaţiei de proprietari ART. 4 Asociaţia de proprietari se constituie în cadrul unei adunări, convocată în termen de 60 de zile de la data la care intreaga clădire a fost inregistrata în Cartea funciara. Membrii asociaţiei vor fi toti proprietarii apartamentelor, inclusiv primăria sau fondatorul, atat timp cat aceştia continua să deţină unul sau mai multe apartamente din clădire. ART. 5 Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridica în momentul înregistrării la judecătoria pe raza căreia se afla clădirea pentru care s-a constituit asociaţia, potrivit regulilor privind persoanele juridice. În cazul clădirilor cu mai puţin de 20 de proprietari asociaţi, asociaţia se poate constitui pe grupe de clădiri învecinate, reunind, de regula, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune în gospodărirea proprietăţii. ART. 6 Judecătoria se pronunta asupra cererii de înregistrare, pe baza acordului de constituire şi a statutului asociaţiei de proprietari. Statutul asociaţiei de proprietari se întocmeşte în baza prezentei legi şi a prezentului regulament-cadru al asociaţiilor de proprietari. ART. 7 Asociaţiile de locatari din clădirile cu mai multe apartamente aflate în proprietate privata sau mixta, inclusiv ca urmare a aplicării prevederilor Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, se vor transforma în asociaţii de proprietari potrivit normelor cuprinse în prezentul regulament-cadru. CAP. III Acordul de asociere ART. 8 Acordul de asociere trebuie să contina: a) adresa proprietăţii; b) numele şi prenumele proprietarilor unităţilor locative; c) descrierea proprietăţii, cuprinzând: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe numar de camere, terenul aferent clădirii. Descrierea trebuie să fie suficienta din punct de vedere juridic pentru înregistrarea în Cartea funciara de la biroul de înregistrare a proprietăţilor imobiliare; d) planşe sau schiţe, în masura să asigure o buna identificare, prin localizare şi suprafaţa, a fiecărui spaţiu, respectiv apartament, din structura clădirii; e) enumerarea şi descrierea parţilor aflate în proprietate comuna; f) cota-parte ce revine fiecărui apartament din proprietatea comuna. ART. 9 La întrunirea constitutiva a asociaţiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv şi o comisie de cenzori şi vor hotărî numărul membrilor acestora şi durata mandatelor lor. Membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cunoştinţe de specialitate şi experienta în domeniile economic, financiar şi juridic. Asociaţia de proprietari poate delega atribuţiile comisiei de cenzori, de control financiar şi contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociaţii sau agenţi economici specializaţi. Candidatul care va obţine cel mai mare numar de voturi va deveni preşedintele asociaţiei de proprietari. ART. 10 Stabilirea cotelor-părţi din veniturile şi cheltuielile comune se face proporţional cu cota-parte din proprietatea comuna aferenta fiecărui apartament. ART. 11 În cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, relaţiile de coproprietate intre proprietari vor fi reglementate în conformitate cu prevederile Codului civil. ART. 12 Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel puţin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv alte spatii cu alta destinaţie decât aceea de locuinţă. Orice amendare sau modificare trebuie să fie inregistrata la judecătoria pe raza căreia se afla clădirea. ART. 13 În cazul în care apartamentele, respectiv spatiile, pot fi adăugate sau retrase din asociaţie, acordul de asociere trebuie să stabilească formula care se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor ramase în asociaţie. CAP. IV Drepturile şi îndatoririle proprietarilor de apartamente ART. 14 Proprietarul unui apartament este obligat să menţină apartamentul în stare buna, pe propria să cheltuiala. Nici un proprietar nu poate incalca sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala. ART. 15 Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în apartamentul sau al unui reprezentant al asociaţiei, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare sau să se inlocuiasca elemente din proprietatea comuna la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac excepţie cazurile de urgenta când nu este necesar nici un preaviz. ART. 16 Administrarea, întreţinerea şi reparaţiile proprietăţii comune cad în sarcina asociaţiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune. Asociaţia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate încheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii. ART. 17 Asociaţia de proprietari, cu întrunirea majorităţii voturilor, poate întreprinde masuri vizând îmbunătăţirea confortului şi a eficientei clădirii. Instalaţiile mai importante ca: boilere cu apa calda, încălzire centrala, rezervoare de apa, ascensoare, alte dotări de amploare similara pot fi schimbate de asociaţie numai cu aprobarea a cel puţin doua treimi din numărul voturilor proprietarilor. Persoanele fizice sau juridice, proprietari de locuinţe în clădiri afectate de seisme, sunt obligate să ia masuri pentru consolidarea acestora, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura intervenţiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri. ART. 18 Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificări apartamentului sau, fără a pune în pericol integritatea structurala a clădirii sau a altor apartamente. Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietăţii comune, fără a obţine mai intai acceptul din partea asociaţiei de proprietari. ART. 19 Zidurile dintre apartamentele alăturate, care nu fac parte din structura de rezistenta a clădirii, pot fi reamplasate prin acord intre proprietarii apartamentelor respective şi cu înştiinţarea asociaţiei de proprietari. Zidurile dintre apartamente şi proprietatea comuna, care nu fac parte din structura de rezistenta a clădirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere. ART. 20 Dacă proprietarul unui apartament sau oricare alta persoana care actioneaza în numele sau provoacă daune oricărei părţi din proprietatea comuna sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie să repare stricaciunile sau să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparaţii. CAP. V Organizarea şi funcţionarea asociaţiei de proprietari ART. 21 După prima întrunire organizatorica, de constituire a asociaţiei de proprietari, va avea loc cel puţin o data pe an o adunare generala a membrilor asociaţiei. Adunarea generala este alcatuita din toti membrii asociaţiei de proprietari. Întrunirile speciale ale asociaţiei pot fi convocate oricând de către comitetul executiv sau de către proprietarii de apartamente, reprezentând cel puţin 20% din cotele de proprietate. Toti proprietarii trebuie anuntati asupra oricărei întruniri a asociaţiei de proprietari cu cel puţin 10 zile înainte ca aceasta să aibă loc. ART. 22 Asociaţia de proprietari poate adopta decizii, dacă cel puţin doua treimi din numărul membrilor sunt prezenţi personal sau prin reprezentant. Dacă nu este întrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendata şi reconvocata. La adunarea reconvocata, dacă exista dovada că toti membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, deciziile pot fi adoptate indiferent de numărul membrilor prezenţi. ART. 23 Pentru adoptarea deciziilor în adunarea asociaţiei de proprietari se vor avea în vedere următoarele: a) votul fiecărui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din proprietatea comuna; b) proprietarul poate fi reprezentat de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire semnata de către proprietarul în numele căruia voteaza; c) un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta cel mult inca un membru absent, prin împuternicire scrisa; d) în cazul unui vot paritar, votul preşedintelui este decisiv. Deciziile asociaţiei de proprietari vor fi luate, în general, cu un vot reprezentând majoritatea simpla din totalitatea voturilor obţinute. ART. 24 Asociaţia de proprietari îndeplineşte următoarele atribuţii: a) adopta şi amendează bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi fondul de rulment; incaseaza cotele obişnuite şi speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente şi de la proprietarii spatiilor cu alta destinaţie decât aceea de locuinţă; b) angajează şi suspenda din funcţie pe cel care administrează proprietatea sau pe ceilalţi functionari sau angajaţi, în vederea administrării şi bunei functionari a clădirii; personalul necesar bunei gospodariri a parţilor şi a instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirilor poate fi angajat prin contract individual de munca sau prin convenţie civila, conform celor stabilite prin negociere; c) iniţiază sau apara în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, interesele legate de clădire; d) încheie contracte şi îşi asuma obligaţii în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, în interesele legate de clădire; e) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea proprietăţii comune; f) impune penalizări pentru întârzierea platii cotelor de întreţinere; g) adopta sau amendează deciziile, regulile şi regulamentele; h) completeaza la zi cartea tehnica a construcţiei; i) asigura urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toata durata ei; j) exercita alte atribuţii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente. ART. 25 Dacă o decizie a asociaţiei de proprietari este contrara legii sau acordului de asociere sau este de natura să producă daune considerabile intereselor unei minorităţi a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate actiona în justiţie valabilitatea respectivei decizii, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Acţionarea în justiţie nu trebuie să intrerupa executarea deciziei decât în cazul în care instanta hotărăşte suspendarea deciziei respective. CAP. VI Comitetul executiv ART. 26 Cu exceptia atribuţiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii. Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin. ART. 27 Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezinta asociaţia în derularea contractelor şi îşi asuma obligaţii în numele asociaţiei. El reprezinta asociaţia de proprietari impotriva unui tert, inclusiv în acţiunile judecătoreşti iniţiate de asociaţie impotriva unui proprietar de apartament care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar de apartament care contesta o decizie a asociaţiei de proprietari. CAP. VII Cheltuieli comune; încasarea cotelor de întreţinere ART. 28 Anul fiscal al asociaţiei de proprietari va fi anul calendaristic. Înainte de începutul următorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti şi va prezenta proprietarilor în adunarea generala un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de întreţinere şi funcţionare a proprietăţii comune. Dacă membrii asociaţiei de proprietari sunt de acord, se aproba şi un fond pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv va pregăti şi va prezenta adunării generale suma necesara pentru alimentarea acestui fond. Bugetul anual va trebui să fie adoptat prin votul majoritar al adunării generale a asociaţiei de proprietari. Asociaţia de proprietari îşi va putea deschide cont la oricare unitate bancara sau filiala C.E.C. ART. 29 Toti proprietarii de apartamente trebuie să plătească în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune. Plata se va face conform hotărârii luate în adunarea generala. ART. 30 Cu aprobarea data prin votul a doua treimi din numărul membrilor asociaţiei de proprietari, poate fi perceputa o suma speciala, în afara cheltuielilor comune prevăzute în buget, destinata achitării cheltuielilor comune neprevăzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plăti la termenele stabilite de adunarea generala a asociaţiei de proprietari. ART. 31 Asociaţia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, şi a altor cheltuieli restante, oricărui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit. Asociaţia de proprietari are dreptul de a actiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Acţiunea este scutita de taxa de timbru. Sentinta data în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusa în aplicare prin orice modalitate permisa de Codul de procedura civila, pentru acoperirea datoriilor. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
