Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGEA EDUCATIEI SI INVATAMINTULUI nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educatiei si invatamintului
Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism stabileşte, ca obiective fundamentale ale învãţãmîntului, pregãtirea multilaterala a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, în strinsa legatura cu cerinţele producţiei de bunuri materiale şi spirituale, formarea şi educarea omului nou, perfecţionarea continua a pregãtirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice a oamenilor muncii, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea şi afirmarea capacitãţilor creatoare ale membrilor societãţii, ridicarea nivelului general de cultura şi cunoaştere al poporului. Învãţãmîntul are misiunea de a asigura însuşirea de cãtre tinerele generaţii a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale, a deprinderilor necesare exercitãrii unor profesii utile societãţii, formarea lor în spiritul conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre natura şi societate, al umanismului socialist, al ideologiei şi politicii Partidului Comunist Roman, al principiilor eticii şi echitãţii socialiste, cultivarea în rindurile acestora a dragostei fata de patrie, partid şi popor, fata de idealurile de pace şi progres social. Învãţãmîntul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg, o temeinica pregãtire în ştiinţele fundamentale, fãrã de care nici un specialist nu-şi poate îndeplini la nivel corespunzãtor sarcinile încredinţate, precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei. În vederea realizãrii acestor obiective, partidul şi statul asigura perfecţionarea şi modernizarea permanenta a învãţãmîntului de toate gradele, dezvoltarea sa pe baze revoluţionare, în strinsa legatura cu cerinţele vieţii economice şi social-culturale a României. La temelia şcolii sta principiul politehnizarii, imbinarea strinsa a muncii, învãţãmîntului şi cercetãrii - factori primordiali pentru construcţia socialismului şi comunismului în patria noastrã, pentru progresul şi civilizatia omenirii. Asigurarea policalificarii, a posibilitatii de a trece de la o specialitate sau activitate la alta contribuie atît la satisfacerea în condiţii superioare a intereselor generale ale societãţii, cît şi la dezvoltarea multilaterala a personalitãţii umane. Potrivit prevederilor Constituţiei, statul garanteazã dreptul la învãţãtura şi asigura accesul neingradit al tuturor cetãţenilor, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, în învãţãmîntul de toate gradele, corespunzãtor cerinţelor dezvoltãrii economice şi sociale a tarii, precum şi dorintelor şi aptitudinilor fiecãruia. În acest scop, statul aloca o parte importanta din mijloacele sale materiale pentru continua dezvoltare şi modernizare a învãţãmîntului, asigura pregãtirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi baza materialã necesarã desfãşurãrii procesului de învãţãmînt. În spiritul umanismului socialist ce caracterizeazã intreaga politica a partidului şi statului nostru, care situeaza în centrul operei de faurire a noii societãţi omul, satisfacerea tot mai deplina a nevoilor sale materiale şi spirituale, şcoala are îndatorirea de onoare de a asigura educarea socialistã şi pregãtirea tinerelor generaţii pentru munca şi viata, cultivarea în rindurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru ştiinţa şi adevãr, a datoriei de a-şi consacra intreaga energie, capacitate de munca şi pricepere edificarii societãţii socialiste şi comuniste, a rãspunderii pentru viitorul tuturor oamenilor muncii, fãrã deosebire de naţionalitate, al întregului popor, pentru continua inflorire a Republicii Socialiste România. Tineretul şcolar şi universitar trebuie sa invete, sa-şi însuşeascã tot ce este nou şi înaintat în domeniul ştiinţei şi cunoaşterii umane, sa se pregãteascã temeinic pentru a se încadra în producţie, în activitatea economicã şi socialã, pentru a deveni constructor constient al socialismului şi comunismului, militant activ pentru traducerea în viata a Programului partidului de faurire a noii societãţi. Organele de conducere a învãţãmîntului, unitãţile de învãţãmînt şi întregul personal didactic rãspund de înfãptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învãţãmîntului, de continua imbunatatire a conţinutului procesului instructiv-educativ, de realizarea integrãrii organice a învãţãmîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţificã, asigurind îndeplinirea de cãtre şcoala a sarcinilor ce-i sînt încredinţate de societate în vederea pregãtirii şi educãrii tinerelor generaţii. În scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfãşurare şi dezvoltare a învãţãmîntului, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Principii generale ART. 1 Învãţãmîntul - factor principal de cultura şi civilizatie, de educare a omului nou - asigura înfãptuirea politicii partidului şi statului privind pregãtirea cadrelor pentru toate domeniile activitãţii economice şi sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, creşterea unor generaţii temeinic pregãtite pentru munca şi viata, devotate patriei, partidului şi poporului, cauzei socialismului şi comunismului. Prin înfãptuirea obiectivelor şi sarcinilor sale, învãţãmîntul contribuie la ridicarea continua a nivelului de pregãtire profesionalã, de cultura şi constiinta a întregului popor, la progresul general al societãţii. ART. 2 Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învãţãtura, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie şi fãrã orice alta ingradire ce ar putea constitui o discriminare. Fiecãrui cetãţean îi este asigurat accesul la toate gradele şi formele de învãţãmînt, în raport cu nevoile dezvoltãrii economice şi sociale a tarii, precum şi de dorinta şi aptitudinile sale. ART. 3 Învãţãmîntul în Republica Socialistã România este învãţãmînt de stat. Şcoala este despartita de biserica. Confesiunile, congregatiile sau comunitatile religioase pot organiza, în condiţiile prevãzute de lege, şcoli pentru pregãtirea personalului de cult. ART. 4 Învãţãmîntul de toate gradele se desfãşoarã în limba romana, asigurindu-se studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii romane. În conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Socialiste România, nationalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera în învãţãmîntul de toate gradele a limbii materne, studierea şi cunoaşterea temeinica a limbii materne a fiecãrei nationalitati. ART. 5 Întregul învãţãmînt este gratuit. La nici o forma de învãţãmînt nu se percep taxe şcolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea personalului didactic şi a bazei materiale necesare desfãşurãrii procesului de învãţãmînt. Pentru învãţãmîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional se asigura gratuit manuale şcolare. ART. 6 Elevii şi studenţii beneficiazã din partea statului sau a unitãţilor socialiste de burse şi alte forme de sprijin material, în condiţiile stabilite de lege. ART. 7 Sistemul de învãţãmînt este organizat într-o conceptie unitarã şi cuprinde învãţãmîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior. În sistemul de învãţãmînt se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare, învãţãmîntul agrozootehnic de masa, precum şi perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului muncitor. ART. 8 Pentru a asigura tuturor cetãţenilor un nivel de pregãtire profesionalã şi culturalã corespunzãtor cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a României, învãţãmîntul obligatoriu are durata de 10 ani. ART. 9 Învãţãmîntul are un caracter deschis, absolvenţii unei forme de învãţãmînt avînd posibilitatea sa continue studiile în forme superioare. ART. 10 Învãţãmîntul trebuie sa asigure tineretului o temeinica pregãtire în ştiinţele fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea conceptiei revoluţionare despre lume, cunoaşterea istoriei şi culturii patriei. ART. 11 Învãţãmîntul se desfãşoarã pe baza principiului integrãrii cu producţia, cercetarea ştiinţificã şi proiectarea. Elevii, studenţii şi personalul didactic participa la activitatea productiva, de cercetare şi proiectare, de creaţie tehnica, ştiinţificã şi cultural-artisticã, la realizarea obiectivelor dezvoltãrii economice şi sociale a tarii. Învãţãmîntul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a se adapta cerinţelor dezvoltãrii rapide a forţelor de producţie, progresului economiei naţionale şi cunoaşterii umane. ART. 12 Prin întregul sau conţinut, procesul instructiv-educativ din învãţãmîntul de toate gradele trebuie sa asigure: a) un înalt nivel de pregãtire ştiinţificã, tehnica şi culturalã, policalificarea şi pregãtirea în profile largi a elevilor şi studenţilor, astfel încît, dupã absolvire, sa se integreze rapid şi eficient în procesul de producţie şi în activitatea socialã, sa îndeplineascã în cele mai bune condiţii obligaţiile ce le revin şi, atunci cînd este necesar, sa poatã trece de la o specialitate sau activitate la alta; b) însuşirea de cãtre elevi şi studenţi a politicii şi ideologiei Partidului Comunist Roman, a socialismului ştiinţific, a conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viata, formarea de oameni inaintati, constructori activi ai socialismului şi comunismului; c) formarea şi dezvoltarea atitudinii înaintate fata de munca, de avutul obştesc şi de îndatoririle sociale, a spiritului revolutionar, creator, a devotamentului fata de cauza socialismului şi comunismului; d) cultivarea dragostei fata de patrie, partid şi popor, de trecutul de lupta pentru libertate socialã şi nationala a poporului roman, fata de tradiţiile comune de lupta împreunã cu nationalitatile conlocuitoare, fata de lupta revolutionara a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fãrã deosebire de naţionalitate, a Partidului Comunist Roman, a hotãrîrii de a contribui la dezvoltarea economicã şi socialã a tarii, de a apara cu orice sacrificiu cuceririle revoluţionare ale poporului, independenta şi suveranitatea patriei; e) educarea în spiritul unitãţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastrã, fãrã deosebire de naţionalitate; f) promovarea spiritului colectiv şi de întrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevãr, cinstei, modestiei şi corectitudinii, a responsabilitãţii sociale, a respectului fata de legile tarii şi normele de convieţuire în societate; g) cultivarea respectului fata de celelalte popoare, a solidaritãţii cu tineretul de pretutindeni, cu toate forţele progresiste, democratice din intreaga lume; h) dezvoltarea fizica şi intelectualã armonioasã a tinerelor generaţii. ART. 13 În societatea noastrã munca reprezintã un drept şi o îndatorire de onoare a tuturor cetãţenilor, criteriul fundamental de apreciere a contribuţiei fiecãruia la progresul societãţii, o necesitate pentru formarea, dezvoltarea şi afirmarea personalitãţii umane. Şcoala trebuie sa educe ţinerii în spiritul dragostei fata de munca, al hotãrîrii de a desfasura o activitate utila societãţii, care sa le asigure mijloacele de existenta şi dezvoltare spiritualã, sa cultive intransigenta fata de orice forma de sustragere de la munca, de viata parazitara, care contravin principiilor eticii şi echitãţii socialiste, sînt incompatibile cu esenta şi ţelurile societãţii socialiste. Toţi ţinerii au datoria sa se pregãteascã temeinic, sa-şi însuşeascã cunoştinţele necesare pentru a se încadra în munca în diferite sectoare ale activitãţii economice şi social-culturale şi a participa activ la progresul general al patriei. ART. 14 În învãţãmîntul gimnazial şi liceal, elevii studiazã obligatoriu doua limbi strãine, la alegere. În învãţãmîntul superior, indiferent de profilul de pregãtire, studenţilor li se asigura perfecţionarea cunoştinţelor în limbile strãine studiate. ART. 15 Intreaga organizare a învãţãmîntului, numãrul elevilor din învãţãmîntul liceal, profesional şi de maiştri, precum şi al studenţilor, se stabilesc în raport cu nevoile dezvoltãrii economice şi sociale a tarii. Ţinerii îşi pot alege formele de învãţãmînt şi viitoarea meserie sau profesie în funcţie de cerinţele de forta de munca ale societãţii, de posibilitãţile şi aptitudinile lor. Tuturor absolvenţilor li se asigura, potrivit pregãtirii obţinute prin studiile efectuate, locuri de munca, în condiţiile stabilite de lege. ART. 16 Personalul didactic din învãţãmîntul de toate gradele are obligaţia sa asigure un înalt nivel calitativ întregului proces instructiv-educativ, sa se preocupe de continua perfecţionare a pregãtirii sale profesionale, politice şi pedagogice, sa fie model de ţinuta şi comportare în toate împrejurãrile, în şcoala, familie şi societate, sa participe activ la formarea şi educarea comunista, revolutionara a elevilor şi studenţilor, a tuturor cetãţenilor tarii. Toate cadrele didactice trebuie sa fie buni specialişti şi buni educatori, avînd îndatorirea de a se preocupa permanent de pregãtirea elevilor şi studenţilor pe baza celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, de educarea lor în spiritul ordinii şi disciplinei, al responsabilitãţii sociale pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, în munca şi viata. ART. 17 În vederea dezbaterii şi soluţionãrii problemelor fundamentale ale dezvoltãrii şi perfecţionãrii învãţãmîntului de toate gradele, a stabilirii cãilor şi mijloacelor de infaptuire a sarcinilor ce revin şcolii din Programul partidului, se organizeazã Congresul educaţiei şi învãţãmîntului, for larg democratic, reprezentativ, expresie a participãrii oamenilor muncii la conducerea activitãţii în acest domeniu. ART. 18 Consiliul Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului şi Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului poarta intreaga rãspundere pentru înfãptuirea unitarã a politicii partidului şi statului în domeniul învãţãmîntului, a mãsurilor privind organizarea, îndrumarea şi controlul acestuia. Ministerele şi celelalte organe centrale rãspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce revin unitãţilor de învãţãmînt din domeniul lor de activitate. Consiliile populare rãspund de aducerea la îndeplinire a sarcinilor privind învãţãmîntul şi unitãţile administrativ-teritoriale în care funcţioneazã. ART. 19 În organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ, în asigurarea condiţiilor de munca şi viata ale elevilor, studenţilor şi personalului didactic, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului colaboreazã cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunisti din România, Organizaţia Pionierilor, cu Uniunea Generalã a Sindicatelor din România, Consiliul Naţional al Femeilor şi uniunile de creaţie. Unitãţile de învãţãmînt colaboreazã cu organizaţiile de copii şi tineret, cu celelalte organizaţii obşteşti, precum şi cu instituţiile de stat care au sarcini în domeniul educaţiei. ART. 20 Şcoala conlucreaza cu familia în educarea copiilor şi tineretului, în pregãtirea lor pentru munca şi viata. Comitetele cetatenesti de pãrinţi şi consiliile comitetelor cetatenesti de pãrinţi, forme organizate de colaborare între şcoala şi familie şi de control al societãţii asupra activitãţii din învãţãmînt, contribuie la perfecţionarea procesului de instruire şi educare a prescolarilor şi elevilor, la integrarea socialã a tinerei generaţii. ART. 21 Conducerea fiecãrei unitãţi de învãţãmînt se realizeazã pe baza principiului muncii şi conducerii colective, cu participarea larga a personalului didactic, a elevilor şi studenţilor, a reprezentanţilor oamenilor muncii din alte unitãţi socialiste, precum şi a comitetelor cetatenesti de pãrinţi. Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unitãţilor de învãţãmînt, întregul personal didactic rãspund de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotãrîrilor şi în intreaga activitate a unitãţilor, de buna organizare şi desfãşurare a procesului instructiv-educativ. ART. 22 Consiliul de Miniştri rãspunde de aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor de partid şi de stat în domeniul învãţãmîntului, asigura elaborarea programului unitar de pregãtire şi perfecţionare a forţei de munca şi urmãreşte îndeplinirea de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, celelalte ministere şi organe centrale şi locale a obligaţiilor ce le revin în acest domeniu. CAP. 2 Sistemul de învãţãmînt ART. 23 Sistemul de învãţãmînt în Republica Socialistã România cuprinde: a) învãţãmîntul preşcolar; b) învãţãmîntul primar - clasele I - IV; c) învãţãmîntul gimnazial - clasele V - VIII; d) învãţãmîntul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX - X şi treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, şi clasele XI - XIII, la cursurile serale; e) învãţãmîntul profesional şi de maiştri; f) învãţãmîntul superior; g) cursurile de calificare şi învãţãmîntul agrozootehnic de masa; h) învãţãmîntul postuniversitar, doctoratul şi alte forme de perfecţionare a pregãtirii personalului muncitor; Învãţãmîntul primar, gimnazial şi treapta I de liceu constituie învãţãmîntul obligatoriu de 10 ani. SECŢIUNEA 1 Învãţãmîntul preşcolar ART. 24 Învãţãmîntul preşcolar are scopul de a contribui la stimularea gîndirii şi inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasã, la însuşirea unor cunoştinţe necesare pregãtirii pentru şcoala, la educarea acestora în spiritul dragostei fata de patrie, partid şi popor, formarea unor deprinderi de munca, de ordine şi disciplina, a trasaturilor de caracter şi comportare înaintate. Activitatea instructiv-educativã în grãdiniţele de copii se desfãşoarã pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. În organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ, unitãţile de învãţãmînt colaboreazã cu organizaţiile de copii şi femei. ART. 25 Învãţãmîntul preşcolar se organizeazã pentru copiii în virsta de 3-6 ani şi se realizeazã prin grãdiniţe de copii. Grãdiniţele de copii funcţioneazã, de regula, împreunã cu şcoli. Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. În condiţiile legii, se pot organiza şi grãdiniţe cu program prelungit sau cu program sãptãmînal. ART. 26 Grãdiniţele de copii se organizeazã de cãtre consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de regula, pe circumscripţii şcolare. Se pot organiza grãdiniţe de copii şi pe lîngã unitãţi socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judeţean ori al municipiului Bucureşti. ART. 27 Planul de cuprindere a copiilor în învãţãmîntul preşcolar face parte integrantã din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã a tarii. Reţeaua de grãdiniţe se aproba, potrivit normelor prevãzute de lege, de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. SECŢIUNEA 2 Învãţãmîntul primar şi gimnazial ART. 28 Învãţãmîntul primar şi gimnazial asigura însuşirea de cãtre elevi a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectualã şi fizica, la educarea politico-ideologica şi patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul şi dragostea acestora pentru munca, le formeazã deprinderi practice, îi orienteaza şi îi pregãteşte, potrivit cerinţelor de forta de munca şi aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor în învãţãmîntul liceal. ART. 29 Învãţãmîntul primar şi gimnazial se desfãşoarã în şcoli organizate pe circumscripţii şcolare. În funcţie de mãrimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localitãţilor şi de baza materialã existenta, şcolile funcţioneazã cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X. În fiecare comuna sau oraş funcţioneazã cel puţin o şcoala cu clasele I-X. Pentru cultivarea şi dezvoltarea unor talente şi aptitudini deosebite în unitãţile de învãţãmînt primar şi gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice şi coregrafie. ART. 30 Şcolile se înfiinţeazã şi se organizeazã corespunzãtor normelor unitare de structura aprobate potrivit legii. ART. 31 Învãţãmîntul primar şi gimnazial se organizeazã ca învãţãmînt de zi. În clasa I a învãţãmîntului primar sînt cuprinşi, de regula, copii care au împlinit virsta de 6 ani pînã la data începerii anului şcolar. ART. 32 Învãţãmîntul primar şi gimnazial se desfãşoarã pe baza unor planuri de învãţãmînt şi programe şcolare unice. Planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare se elaboreazã şi se asigura de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. Procesul de pregãtire şi educare a elevilor se realizeazã prin lecţii, lucrãri de laborator, practica productiva, precum şi prin cercuri şi alte activitãţi instructiv-educative. ART. 33 Practica productiva se efectueazã în şcoli, în întreprinderi şi alte unitãţi economice şi are ca scop sa asigure elevilor cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrãri şi realizarea de produse utile. Conţinutul practicii productive se stabileşte prin planurile de învãţãmînt şi programele şcolare, eşalonat pe clase, în funcţie de particularitãţile de virsta şi capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-socialã a localitãţilor. ART. 34 Elevii care promoveazã clasa a VIII-a sînt obligaţi sa urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu. SECŢIUNEA 3 Învãţãmîntul liceal ART. 35 Învãţãmîntul liceal asigura tinerilor cunoştinţele ştiinţifice, culturale şi de specialitate, precum şi policalificarea în meserii necesare încadrãrii în munca sau continuãrii studiilor în învãţãmîntul superior. Învãţãmîntul liceal continua educarea prin munca şi pentru munca a tineretului, asigura pregãtirea unitarã a tuturor elevilor în domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum şi însuşirea unor temeinice cunoştinţe teoretice şi practice de specialitate, în raport cu profilul liceului. Totodatã, învãţãmîntul liceal asigura educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura şi cunoaştere, cu un înalt nivel de constiinta socialistã. ART. 36 Învãţãmîntul liceal se realizeazã prin licee, organizate pe tipuri şi profile. Liceele se organizeazã, de regula, cu mai multe profiluri, în funcţie de cerinţele de pregãtire a forţei de munca. Reţeaua liceelor, nomenclatorul tipurilor şi profilurilor de licee, precum şi al meseriilor în care se pregãtesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential. ART. 37 Învãţãmîntul liceal de zi se organizeazã pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Învãţãmîntul liceal seral se organizeazã numai pentru treapta a II-a şi are durata de 3 ani. Treapta I de liceu este parte integrantã a învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani şi are menirea de a completa cunoştinţele generale din învãţãmîntul gimnazial şi de a asigura tuturor tinerilor pregãtirea într-o meserie care sa le permitã sa se încadreze în producţie ca practicant, sa se înscrie la şcoala profesionalã sau sa continue studiile în treapta a II-a de liceu. Programele de învãţãmînt la disciplinele fundamentale şi de cultura generalã sînt unice pentru toate tipurile şi profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri şi profiluri se realizeazã în treapta I prin disciplinele legate de meseria în care elevii se pregãtesc şi prin activitatea practica. Treapta a II-a de liceu completeazã elevilor pregãtirea la disciplinele fundamentale şi adinceste cunoştinţele şi deprinderile practice în meserie, pentru a se putea încadra direct în producţie sau ca practicant, ori de a continua studiile în învãţãmîntul superior. Programele de învãţãmînt la disciplinele fundamentale sînt unice pentru întregul învãţãmînt liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregãtirii începute în treapta I, precum şi posibilitatea de a-şi alege profilul de învãţãmînt superior pe care îl doresc. Diferentierea pregãtirii pe tipuri şi profiluri de liceu în treapta a II-a se realizeazã prin discipline de specialitate specifice profilului şi meseriei alese, precum şi prin activitatea practica. ART. 38 Liceele se înfiinţeazã şi funcţioneazã pe baza unei concepţii unitare, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum şi cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Liceele se organizeazã ca unitãţi de-sine-stãtãtoare cu clasele IX - XII. În condiţiile prevãzute de lege, liceele folosesc, în comun cu şcolile profesionale şi de maiştri, baza materialã, atelierele, laboratoarele şi celelalte dotãri. ART. 39 Planul anual de şcolarizare pentru treapta I şi treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale de profil şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Repartizarea planului anual de şcolarizare pe licee se face de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 40 În clasa a IX-a se înscriu fãrã concurs toţi absolvenţii învãţãmîntului gimnazial. Unitãţile de învãţãmînt au obligaţia sa asigure orientarea şcolarã şi profesionalã a elevilor în vederea realizãrii planului de şcolarizare la toate tipurile şi profilurile de licee. În cazul în care numãrul elevilor depãşeşte numãrul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de învãţãmînt, înscrierea în clasa a IX-a se face pe baza verificãrii cunoştinţelor şi aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. Cei care nu au fost admişi vor fi indrumati sa se înscrie la alte unitãţi de învãţãmînt care dispun de locuri libere. ART. 41 La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani, precum şi certificat de calificare care le dau dreptul sa se încadreze în producţie ca practicanti în meseriile în care s-au pregãtit, sa se înscrie în învãţãmîntul profesional ori sa continue studiile în treapta a II-a a învãţãmîntului liceal. ART. 42 Admiterea în treapta a II-a de liceu se face pe baza de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate înscrie orice persoana care desfãşoarã o activitate socialã utila şi îndeplineşte condiţiile de studii prevãzute de lege. Întreprinderile şi celelalte unitãţi socialiste sînt obligate sa sprijine muncitorii şi ceilalţi oameni ai muncii care urmeazã învãţãmîntul liceal seral sa frecventeze cursurile şi sa-şi însuşeascã temeinic cunoştinţele predate. ART. 43 Procesul instructiv-educativ în învãţãmîntul liceal se desfãşoarã pe baza planurilor de învãţãmînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, în colaborare cu celelalte ministere şi alte organe centrale interesate. Planurile de învãţãmînt se întocmesc diferenţiat, pe tipuri şi profiluri de licee. Ele sînt unitare pentru fiecare profil şi cuprind disciplinele ştiinţifice fundamentale, disciplinele de cultura generalã şi social-politice, disciplinele de specialitate, precum şi practica în producţie. ART. 44 Procesul instructiv-educativ se desfãşoarã prin lecţii, lucrãri de laborator, practica în producţie, efectuatã în timpul liceului şi al stagiului de practicant, precum şi prin cercuri şi alte activitãţi politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive. ART. 45 Practica în producţie se organizeazã, potrivit legii, în funcţie de profilul liceelor, în concordanta cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregãtesc elevii. Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevãzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate. ART. 46 Absolvenţii primei trepte a învãţãmîntului liceal care nu continua studiile în treapta a II-a de liceu sau în şcoala profesionalã se încadreazã în producţie, fiind obligaţi sa efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni. Absolvenţii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregãtire prevede efectuarea unui stagiu de practicant şi care nu continua studiile în învãţãmîntul superior se încadreazã în producţie, avînd obligaţia sa efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni. Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea şi conţinutul acestuia, precum şi modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. ART. 47 Studiile liceale se încheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. Candidaţii care promoveazã examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat şi certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice instituţie de învãţãmînt superior sau sa se încadreze în producţie, potrivit legii. SECŢIUNEA 4 Învãţãmîntul profesional şi de maiştri A. Şcolile profesionale ART. 48 Şcolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoştinţele de specialitate şi deprinderile practice necesare exercitãrii meseriilor în care se califica, pregãtirea politico-ideologica, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor muncitoresti, educarea acestora în spiritul ordinii şi disciplinei, al rãspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate, pentru bunul mers al activitãţii unitãţilor economice. ART. 49 Şcolile profesionale pregãtesc muncitori calificaţi în strinsa legatura cu cerinţele de forta de munca ale economiei naţionale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii. La şcolile profesionale se primesc absolvenţi ai învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani. Şcolile profesionale funcţioneazã cu învãţãmînt de zi şi seral şi au durata de 1 - 1 1/2 ani. ART. 50 Şcolile profesionale se organizeazã, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi funcţioneazã pe lîngã întreprinderi şi alte unitãţi socialiste. ART. 51 Şcolile profesionale funcţioneazã împreunã cu şcoli de maiştri sau centre de calificare ori ca unitãţi de-sine-stãtãtoare. În condiţiile prevãzute de lege, şcolile profesionale pot folosi în comun cu licee de profil baza materialã. ART. 52 În şcolile profesionale se desfãşoarã cursuri de pregãtire pentru mai multe meserii în funcţie de necesarul de muncitori calificaţi. ART. 53 Nomenclatorul meseriilor şi durata pregãtirii prin şcolile profesionale, precum şi planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli profesionale. Repartizarea planului anual de şcolarizare pe meserii, pentru fiecare şcoala, se face de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã astfel de şcoli, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 54 Admiterea în şcolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat în condiţiile stabilite de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli profesionale, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 55 Planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare se elaboreazã de ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli profesionale şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 56 Planurile de învãţãmînt ale şcolilor profesionale se elaboreazã diferenţiat, în funcţie de meseriile în care acestea pregãtesc muncitori calificaţi. Planurile cuprind pregãtirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice şi tehnologice specifice, precum şi disciplinele şi activitãţile menite sa contribuie la educarea politico-ideologica şi moral-cetateneasca a elevilor. Procesul instructiv-educativ se desfãşoarã prin participarea nemijlocitã la activitatea productiva, prin lecţii, lucrãri de laborator, precum şi prin activitãţi extraşcolare organizate cu elevii. ART. 57 Practica în producţie se organizeazã potrivit legii şi se desfãşoarã zilnic, alternind cu învãţãmîntul teoretic, în funcţie de meseria în care se face pregãtirea. Pentru practica în producţie a elevilor se asigura, în condiţiile prevãzute de lege, personal de specialitate şi alte cadre calificate. ART. 58 Cursurile şcolii profesionale se încheie prin susţinerea unei probe practice în meseria în care s-a efectuat pregãtirea. Absolvenţii şcolii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la încadrarea în producţie, potrivit legii. B. Şcolile de maiştri ART. 59 Şcolile de maiştri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoaşterea celor mai noi realizari în domeniul meseriei, a tehnicilor şi tehnologiilor moderne de lucru, precum şi cunoştinţele de conducere şi organizare ştiinţificã a producţiei şi a muncii. ART. 60 Şcolile de maiştri se organizeazã pe lîngã întreprinderi şi alte unitãţi socialiste de cãtre ministere şi celelalte organe centrale, precum şi de consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi funcţioneazã, de regula, împreunã cu şcolile profesionale. Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la învãţãmîntul de zi şi de 2 ani la învãţãmîntul seral. ART. 61 Nomenclatorul specialitatilor care se pregãtesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de şcolarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã astfel de şcoli. ART. 62 Admiterea în şcolile de maiştri se face pe baza de concurs, care se organizeazã şi se desfãşoarã în condiţiile stabilite de lege. ART. 63 Procesul instructiv-educativ din şcolile de maiştri se desfãşoarã pe baza planurilor de învãţãmînt, programelor şi manualelor şcolare elaborate de ministere şi alte organe centrale şi locale care organizeazã asemenea unitãţi şcolare, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 64 La învãţãmîntul de zi, jumãtate din timpul de şcolarizare este afectat practicii în producţie. Practica în producţie se organizeazã şi se desfãşoarã potrivit legii. ART. 65 Cursurile şcolilor de maiştri se încheie prin examen de absolvire, care consta din susţinerea unui proiect sau lucrãri de diploma pe o tema stabilitã cu consultarea întreprinderilor pentru care aceştia se pregãtesc. Elevii care promoveazã examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în funcţia de maistru, în condiţiile prevãzute de lege. SECŢIUNEA 5 Învãţãmîntul superior ART. 66 Învãţãmîntul superior pregãteşte specialişti cu inalta calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura însuşirea de cãtre studenţi a celor mai noi realizari din domeniul ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei, ale culturii şi cunoaşterii umane, a socialismului ştiinţific şi conceptiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viata, a ideologiei şi politicii partidului, contribuie la progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii. ART. 67 Învãţãmîntul superior se realizeazã prin politehnici, universitãţi, institute, conservatoare şi academii, organizate pe facultãţi şi secţii. În cadrul facultãţilor funcţioneazã catedre, formate din cadrele didactice de aceeaşi specialitate sau de specialitãţi apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele rãspund de realizarea activitãţii instructiv-educative, de producţie şi de cercetare ştiinţificã a personalului didactic şi studenţilor, de îmbunãtãţirea conţinutului ştiinţific şi ideologic al programelor, manualelor şi cursurilor, de modernizarea metodelor de predare şi de educaţie, precum şi de perfecţionarea profesionalã şi politica a personalului didactic. ART. 68 Durata studiilor în învãţãmîntul superior este de 3 - 6 ani. Studiile în instituţiile de învãţãmînt superior se realizeazã prin învãţãmînt de zi. În instituţiile de învãţãmînt superior, inclusiv în cele de învãţãmînt superior tehnic, în condiţiile prevãzute de lege se poate organiza învãţãmîntul seral, iar la unele facultãţi sau secţii şi învãţãmînt fãrã frecventa. Învãţãmîntul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege şi lucreazã nemijlocit în producţie în meserii legate de profilul sau specialitatea facultãţii respective. Durata studiilor la învãţãmîntul seral şi fãrã frecventa este mai mare cu un an fata de cea stabilitã pentru învãţãmîntul de zi. ART. 69 Înfiinţarea instituţiilor de învãţãmînt superior, facultãţilor şi secţiilor, precum şi desfãşurarea învãţãmîntului în limbile nationalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri şi specializãri pentru cursurile de zi, serale şi fãrã frecventa, durata studiilor şi planul de şcolarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 70 Admiterea în învãţãmîntul superior se face pe baza de concurs. Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La învãţãmîntul seral şi fãrã frecventa sînt admise numai persoane încadrate în munca. Condiţiile de înscriere, disciplinele şi probele de concurs, precum şi organizarea şi desfãşurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 71 Absolvenţii cu diploma ai învãţãmîntului superior, încadraţi în munca, pot urma, în condiţiile stabilite de lege, o alta facultate prin învãţãmîntul seral sau fãrã frecventa. ART. 72 În scopul pregãtirii temeinice a studenţilor pentru munca şi viata şi al participãrii nemijlocite a învãţãmîntului superior la activitatea economicã, ştiinţificã şi culturalã a tarii, întregul proces instructiv-educativ din învãţãmîntul superior se desfãşoarã pe baza integrãrii acestuia cu producţia, proiectarea şi cercetarea ştiinţificã. Învãţãmîntul superior trebuie sa asigure pregãtirea specialiştilor în profiluri largi, care sa le permitã adaptarea rapida la transformãrile care au loc în viata economicã şi socialã, în domeniul ştiinţei şi tehnicii. ART. 73 Procesul instructiv-educativ se desfãşoarã în conformitate cu planurile de învãţãmînt şi programele stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate. ART. 74 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, organele de conducere ale unitãţilor de învãţãmînt superior, întregul personal didactic rãspund de conţinutul ştiinţific şi politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor şi materialelor didactice ajutatoare, necesare desfãşurãrii procesului de învãţãmînt. ART. 75 Practica în producţie a studenţilor trebuie sa asigure însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare exercitãrii eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocitã la activitatea de producţie, cercetare ştiinţificã şi proiectare, la activitãţi economice, social-politice, cultural-educative, didactice şi de ocrotire a sãnãtãţii. Activitãţile desfãşurate de studenţi în cadrul practicii în producţie se stabilesc pe baza planurilor de învãţãmînt şi programelor de practica. Unitãţile de producţie, cercetare, proiectare, de prestãri de servicii, instituţiile social-politice, de învãţãmînt, sanitare, cultural-artistice pentru desfãşurarea practicii în producţie a studenţilor şi cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordonare facultãţi, secţii sau specializãri şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. În instituţiile de învãţãmînt superior se pot organiza, potrivit legii, unitãţi de producţie, cercetare, proiectare, precum şi de prestãri de servicii. ART. 76 Studiile în instituţiile de învãţãmînt superior se încheie prin examenul de diploma. Absolvenţii care promoveazã examenul primesc diplome, care le dau dreptul sa fie repartizaţi în producţie în condiţiile prevãzute de lege. SECŢIUNEA 6 Cursurile de calificare şi învãţãmîntul agrozootehnic de masa A. Cursurile de calificare ART. 77 În scopul pregãtirii muncitorilor calificaţi din rindul persoanelor care nu au calificare într-o meserie, se organizeazã cursuri de calificare la locul de munca. Cursurile de calificare se organizeazã de întreprinderi şi alte unitãţi socialiste, în colaborare cu organizaţiile de sindicat şi de tineret. Pentru pregãtirea muncitorilor necesari mai multor unitãţi socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate şi în licee, şcoli profesionale sau centre de calificare. ART. 78 Organizarea cursurilor de calificare se face fãrã scoatere din producţie şi se aproba de ministere şi celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau de conducerile centralelor industriale cãrora le sînt subordonate aceste unitãţi, potrivit planului de şcolarizare şi în limita fondurilor alocate. ART. 79 Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, în funcţie de complexitatea meseriilor, şi cuprind persoane care au absolvit cel puţin învãţãmîntul obligatoriu. Condiţiile de înscriere, meseriile şi durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii şi al Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat. Planul anual de şcolarizare se stabileşte prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 80 Cursurile de calificare se desfãşoarã potrivit programelor elaborate de organele în subordinea cãrora se afla unitãţile socialiste care le organizeazã. ART. 81 Cursurile de calificare se încheie prin examenul de calificare, susţinut în fata comisiei de pregãtire şi perfecţionare, încadrare şi promovare în munca din unitatea respectiva, pe baza cãruia absolvenţii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la încadrarea în producţie în condiţiile prevãzute de lege corespunzãtor calificãrii obţinute. B. Învãţãmîntul agrozootehnic de masa ART. 82 Învãţãmîntul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea şi imbogatirea permanenta a cunoştinţelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din întreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, în strinsa legatura cu activitatea pe care aceştia o desfãşoarã la locurile de munca. ART. 83 Învãţãmîntul agrozootehnic de masa are caracter permanent şi se organizeazã pe profile de activitate şi formaţii de munca de cãtre unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, sub îndrumarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 84 Pregãtirea practica se realizeazã direct în procesul de producţie al unitãţilor agricole în care lucreazã şi consta din efectuarea de lucrãri practice specifice şi invatarea conducerii tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole. Pregãtirea teoreticã se organizeazã în perioada de iarna în şcoli profesionale, licee agroindustriale ori alte unitãţi şcolare sau de producţie şi se realizeazã pe baza normelor şi programelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreunã cu Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie şi cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 85 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare învãţãmîntului agrozootehnic de masa. Materialele didactice se acorda cursanţilor în mod gratuit. ART. 86 În zonele necooperativizate, în perioada de iarna, direcţiile generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara, împreunã cu comitetele judeţene de cultura şi educaţie socialistã organizeazã cicluri de conferinţe agrozootehnice şi alte forme de pregãtire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective. SECŢIUNEA 7 Perfecţionarea pregãtirii personalului muncitor A. Perfecţionarea pregãtirii muncitorilor, tehnicienilor, maiştrilor şi a altor categorii de personal muncitor ART. 87 În scopul perfecţionãrii continue a pregãtirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, în raport cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de cerinţele dezvoltãrii economico-sociale a tarii, se organizeazã, în condiţiile prevãzute de lege, forme de perfecţionare a pregãtirii profesionale. Perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului muncitor se organizeazã de cãtre ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe specialitãţi şi profiluri din domeniul lor de activitate. ART. 88 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului indruma şi coordoneazã, potrivit legii, intreaga activitate de perfecţionare a pregãtirii personalului muncitor, asigurind înfãptuirea unitarã a politicii partidului şi statului în acest domeniu. Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu Ministerul Muncii şi Comitetul de Stat al Planificarii, elaboreazã, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, proiectul planurilor anuale şi de perspectiva de perfecţionare a pregãtirii profesionale ca parte integrantã a planurilor şi programelor de asigurare, pregãtire şi perfecţionare a forţei de munca. ART. 89 Pentru realizarea programelor de perfecţionare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unitãţile din subordine, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului acorda, prin unitãţile de învãţãmînt şi de cercetare, îndrumare şi asistenta de specialitate, elaboreazã, împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale, programe şi tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfecţionare, materiale documentare şi alte lucrãri necesare îmbunãtãţirii organizãrii şi conţinutului activitãţii de perfecţionare. ART. 90 Activitãţile desfãşurate de cadrele didactice în cadrul perfecţionãrii pregãtirii profesionale a personalului muncitor constituie o îndatorire de serviciu, fiind incluse în norma didactica obligatorie a acestora. B. Perfecţionarea prin cursuri postuniversitare ART. 91 Cursurile postuniversitare constituie o forma de perfecţionare a pregãtirii specialiştilor din diferite domenii ale economiei, ştiinţei, tehnicii şi culturii care au absolvit o instituţie de învãţãmînt superior cu durata de cel puţin 4 ani la cursurile de zi sau cel puţin 5 ani la cursurile serale sau fãrã frecventa, în scopul completãrii, adincirii sau reînnoirii cunoştinţelor profesionale. ART. 92 Cursurile postuniversitare se organizeazã de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior şi se desfãşoarã în cadrul acestora. ART. 93 Nomenclatorul de perfecţionare pe domenii şi planul anual de şcolarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate. Planurile de învãţãmînt şi programele pentru cursurile postuniversitare se elaboreazã de instituţiile de învãţãmînt superior, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate şi se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 94 Cursurile postuniversitare se realizeazã, de regula, fãrã frecventa. Durata cursurilor, precum şi condiţiile desfãşurãrii unor activitãţi didactice şi de verificare a cunoştinţelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. ART. 95 Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum şi prin susţinerea unei lucrãri de absolvire potrivit planului de învãţãmînt. Absolvenţii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire. C. Perfecţionarea prin doctorat ART. 96 Doctoratul este forma superioarã de perfecţionare a pregãtirii specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii. Doctoratul se organizeazã, potrivit legii, de instituţii de învãţãmînt superior, academii de ştiinţe şi institute centrale de cercetare. Tematica şi conţinutul activitãţilor pentru obţinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri şi domenii ale ştiinţei de cãtre institutele centrale de cercetare, academii de ştiinţe şi instituţiile de învãţãmînt superior, în colaborare cu unitãţile de producţie şi social-culturale de profil. ART. 97 Specialitatile în care se organizeazã doctoratul se aproba, în condiţiile stabilite de lege, odatã cu nomenclatorul de profiluri şi specializãri pentru învãţãmîntul superior. ART. 98 Stabilirea cifrei de şcolarizare şi repartizarea acesteia pe instituţii de învãţãmînt superior, academii de ştiinţe, institute centrale de cercetare şi unitãţi de cercetare se fac de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu avizul Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi al Comitetului de Stat al Planificarii. ART. 99 Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregãtire a doctoranzilor şi de obţinere a titlului ştiinţific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. D. Perfecţionarea pregãtirii personalului didactic ART. 100 Întregul sistem de perfecţionare a pregãtirii profesionale a personalului didactic are ca scop însuşirea temeinica a disciplinei de specialitate şi a metodicii predãrii acesteia, a ideologiei şi a politicii partidului şi statului nostru, a realizarilor noi în domeniul specialitatii şi al pedagogiei, a metodelor de munca cu preşcolarii, elevii şi studenţii. ART. 101 Perfecţionarea pregãtirii personalului didactic se organizeazã de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului prin unitãţi de învãţãmînt şi de cercetare ştiinţificã. Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale care au în subordine unitãţi de învãţãmînt au obligaţia de a sprijini perfecţionarea pregãtirii personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele procesului instructiv-educativ. ART. 102 Activitãţile de perfecţionare a pregãtirii personalului didactic se organizeazã diferenţiat, în funcţie de specificul muncii şi de ciclul de învãţãmînt în care acesta îşi desfãşoarã activitatea, pe baza planurilor anuale şi de perspectiva elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, dupã cum urmeazã: a) pentru personalul didactic din învãţãmîntul preşcolar şi primar se organizeazã cursuri de perfecţionare, activitãţi metodico-ştiinţifice periodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activitãţi de pregãtire în vederea definitivãrii în funcţie şi obţinerii gradelor didactice; b) pentru personalul didactic din învãţãmîntul gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri se organizeazã cursuri de perfecţionare, stagii în unitãţi productive, activitãţi ştiinţifice şi metodice, consfatuiri şi schimburi de experienta, precum şi activitãţi de pregãtire pentru definitivarea în funcţie şi obţinerea gradelor didactice; c) pentru personalul didactic din învãţãmîntul superior se organizeazã perfecţionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii în unitãţi de producţie, cercetare şi proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuiri şi manifestãri ştiinţifice de specialitate. Participarea la activitãţile de perfecţionare este obligatorie. ART. 103 Perfecţionarea pregãtirii personalului didactic care preda discipline de ştiinţe sociale în învãţãmîntul de toate gradele se face de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu Academia "Ştefan Gheorghiu". ART. 104 Perfecţionarea pregãtirii cadrelor cu funcţii de conducere, îndrumare şi control din învãţãmîntul preşcolar, primar şi gimnazial se organizeazã de cãtre inspectoratele şcolare, iar a celor din învãţãmîntul liceal, profesional şi de maiştri, din învãţãmîntul superior şi de la inspectoratele şcolare, de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. CAP. 3 Învãţãmîntul în limbile nationalitatilor conlocuitoare ART. 105 Tinerilor din rindul nationalitatilor conlocuitoare li se asigura condiţii egale de a se pregati în orice forma de învãţãmînt şi de a fi repartizaţi în orice loc de munca, în raport de nevoile economiei şi vieţii sociale, de pregãtirea şi aptitudinile lor. ART. 106 În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana se organizeazã, în conformitate cu normele unitare de structura, unitãţi de învãţãmînt, secţii, clase sau grupe cu predarea şi în limbile nationalitatilor respective. La şcolile profesionale, şcolile de maiştri, cursurile de calificare şi învãţãmîntul agrozootehnic de masa, care funcţioneazã în aceste localitãţi, activitãţile didactice se pot desfasura şi în limbile nationalitatilor conlocuitoare. ART. 107 Pentru a participa activ la intreaga viata politica, economicã şi social-culturalã a tarii, tinerilor din rindul nationalitatilor conlocuitoare li se asigura însuşirea limbii romane. În acest scop, în unitãţile de învãţãmînt primar, gimnazial şi liceal, cu predarea în limbile nationalitatilor conlocuitoare, se studiazã limba romana, iar unele discipline, prevãzute în planul de învãţãmînt, se pot preda în limba romana. ART. 108 Pãrinţii sau ţinerii aparţinînd nationalitatilor conlocuitoare pot opta pentru înscrierea în unitatea de învãţãmînt cu predarea în limba naţionalitãţii respective sau în limba romana. Tinerilor aparţinînd nationalitatilor conlocuitoare, care frecventeazã unitãţi de învãţãmînt cu predare în limba romana, li se asigura, la cerere, în condiţiile legii, ca obiect de studiu şi limba naţionalitãţii lor. ART. 109 La concursurile de admitere organizate, potrivit legii, candidaţii din rindul nationalitatilor conlocuitoare au dreptul de a susţine probele în limba naţionalitãţii lor la disciplinele pe care le-au studiat în aceasta limba. ART. 110 Pentru desfãşurarea învãţãmîntului în limbile nationalitatilor conlocuitoare, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului asigura pregãtirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manualele şi alte materiale didactice necesare. În unitãţile de învãţãmînt cu predare în limbile nationalitatilor conlocuitoare, la disciplinele care se predau în limba romana, se asigura şi manuale în limba naţionalitãţii respective. CAP. 4 Bazele generale ale educaţiei şi învãţãmîntului SECŢIUNEA 1 Pregãtirea profesionalã, ştiinţificã şi culturalã ART. 111 Intreaga activitate desfasurata în învãţãmîntul de toate gradele pentru formarea tineretului pentru munca şi viata, pregãtirea profesionalã, ştiinţificã şi culturalã, de studiere şi însuşire a ştiinţei şi culturii înaintate trebuie sa se bazeze pe conceptia ştiinţificã, revolutionara a materialismului dialectic şi istoric. ART. 112 Învãţãmîntul are obligaţia sa asigure studierea şi stapinirea temeinica de cãtre elevi şi studenţi a limbii romane, cunoaşterea literaturii, istoriei şi geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru tradiţiile înaintate ale culturii poporului, lãrgirea orizontului de cultura generalã. De asemenea, trebuie sa asigure cunoaşterea istoriei şi geografiei universale, a tot ceea ce este mai valoros în cultura şi civilizatia omenirii. ART. 113 La baza întregii activitãţi de pregãtire a tineretului, în toate formele de învãţãmînt, trebuie sa stea cunoaşterea stiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice şi agricole, inarmarea elevilor şi studenţilor cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. În acest scop, învãţãmîntul trebuie sa asigure: a) însuşirea de cãtre elevi şi studenţi a cunoştinţelor de baza în domeniul matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei; b) cunoştinţe corespunzãtoare, în domeniul electronicii şi electrotehnicii, al mecanicii, mecanicii fine, energeticii şi noilor surse de energie, geologiei, maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor de inalta performanta, tehnicii şi tehnologiilor moderne din diferite domenii de activitate; c) cunoştinţe corespunzãtoare în domeniul stiintelor agricole, botanicii, zoologiei, geneticii şi ştiinţei solului, tehnicilor şi tehnologiilor agricole înaintate; d) educarea ştiinţificã şi tehnica a tineretului, crearea deprinderilor şi obisnuintei de a lucra în activitatea productiva, dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea integra rapid, dupã terminarea studiilor în activitatea de producţie, de cercetare ştiinţificã şi tehnologicã, pentru a folosi în cele mai bune condiţii tehnica moderna din inzestrarea economiei naţionale şi a contribui la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei româneşti. ART. 114 Învãţãmîntul de toate gradele trebuie sa inarmeze elevii şi studenţii cu cunoştinţe temeinice în domeniul stiintelor economice, al conducerii şi organizãrii ştiinţifice a producţiei şi a muncii, în vederea participãrii active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei în toate sectoarele de activitate, la intreaga opera de dezvoltare economicã şi socialã a tarii, de conducere a societãţii socialiste. SECŢIUNEA 3 Activitatea politico-educativã şi studiul stiintelor sociale în învãţãmînt ART. 115 Învãţãmîntul de toate gradele are îndatorirea de a asigura, odatã cu pregãtirea temeinica, profesionalã, ştiinţificã şi culturalã a tuturor tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti şi devotati ai socialismului şi comunismului. Fiecare unitate de învãţãmînt trebuie sa fie un puternic centru de educaţie socialistã şi comunista a copiilor şi tinerilor. ART. 116 Prin întregul sau conţinut, procesul de învãţãmînt trebuie sa contribuie la educarea elevilor şi studenţilor în spiritul conceptiei revoluţionare a clasei muncitoare, la formarea în rindurile acestora a unei gindiri ştiinţifice, creatoare, a capacitãţii de a acţiona în concordanta cu cerinţele dezvoltãrii economiei, ştiinţei şi culturii, ale progresului social, de a manifesta o atitudine intransigenta fata de tot ceea ce este invechit şi retrograd. ART. 117 Toţi ţinerii, indiferent de specializarea pe care şi-o aleg şi de domeniul în care vor lucra, trebuie sa posede temeinice cunoştinţe sociale şi politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societãţi, la conducerea întregii vieţi economice şi sociale. În acest scop, în întregul învãţãmînt, odatã cu disciplinele ştiinţifice fundamentale, de cultura generalã şi de specialitate, se studiazã discipline istorice, economice, filozofice şi social-politice. ART. 118 Predarea stiintelor sociale se realizeazã pe baza Programului Partidului Comunist Roman, a ideologiei şi politicii sale, a materialismului dialectic şi istoric şi a principiilor socialismului ştiinţific, a celor mai noi realizari ale practicii revoluţionare şi cunoaşterii umane. ART. 119 Studiul stiintelor sociale are menirea sa asigure însuşirea de cãtre tinerele generaţii a ideologiei şi politicii partidului, sa contribuie la cultivarea în rindurile acestora a trasaturilor conştiinţei socialiste, a idealurilor şi convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate şi dreptate socialã în lume. Predarea stiintelor sociale trebuie sa asigure cunoaşterea de cãtre elevi şi studenţi a trecutului de lupta al partidului şi poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a României, însuşirea unor temeinice cunoştinţe economice, social-politice şi filozofice, înţelegerea legilor obiective ale dezvoltãrii sociale, a proceselor şi fenomenelor care au loc în natura şi societate. Ştiinţele sociale trebuie sa contribuie la formarea şi dezvoltarea spiritului combativ al elevilor şi studenţilor fata de ideile şi teoriile nestiintifice, mistice, fata de orice influente strãine conceptiei comuniste despre lume şi viata. ART. 120 Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria sa-şi ridice necontenit nivelul de pregãtire politico-ideologica, sa asigure predarea acestor discipline în strinsa legatura cu realitatile social-politice, cu preocuparile partidului şi statului nostru, cu problemele vieţii internaţionale şi evoluţia societãţii contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea practica, social-politica, la propagarea ideologiei şi politicii partidului în rindul maselor de oameni ai muncii. ART. 121 Educarea comunista a tineretului reprezintã o îndatorire socialã şi etica fundamentalã a întregului personal didactic. Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, rãspund de educarea şi pregãtirea multilaterala a elevilor şi studenţilor, de imprimarea în rindurile acestora a spiritului de ordine şi disciplina, a cinstei şi corectitudinii, a respectului fata de legile tarii şi normele socialiste de convieţuire, a atitudinii înaintate, responsabile fata de munca, de îndatoririle şcolare şi obşteşti. În învãţãmîntul de toate gradele, cadrele didactice au obligaţia sa asigure îndrumarea nemijlocitã a elevilor şi studenţilor, sa participe activ, împreunã cu aceştia, la intreaga desfãşurare a procesului de învãţãmînt, producţie şi cercetare, precum şi la activitãţile politico-ideologice şi cultural-educative. Pentru organizarea şi coordonarea activitãţii de instruire şi educare a elevilor, în învãţãmîntul gimnazial, liceal şi profesional, fiecare clasa are un diriginte, desemnat de consiliul de conducere al unitãţii şcolare din rindul cadrelor didactice cu inalta competenta şi bogata experienta, care se bucura de prestigiu şi autoritate în şcoala şi în afarã ei. ART. 122 În munca de educare a elevilor şi studenţilor un rol important îndeplinesc organizaţiile de copii şi tineret, care sînt chemate sa cultive împreunã cu şcoala şi familia, rãspunderea copiilor şi tinerilor fata de învãţãtura, de pregãtirea pentru munca şi viata, sa organizeze activitatea politico-ideologica, cultural-artisticã, sportiva, folosirea utila a timpului liber. ART. 123 Pentru asigurarea participãrii largi a prescolarilor, elevilor şi studenţilor la activitatea cultural-artisticã şi dezvoltarea capacitãţii de creaţie a acestora, în unitãţile de învãţãmînt, în casele pionierilor şi soimilor patriei, în casele de cultura ale tineretului şi studenţilor se organizeazã cluburi, cercuri, cenacluri, ansambluri şi formaţii care îşi desfãşoarã activitatea în afarã programului şcolar. CAP. 5 Cercetarea ştiinţificã SECŢIUNEA 1 Cercetarea ştiinţificã în învãţãmîntul superior ART. 124 Cercetarea ştiinţificã în învãţãmîntul superior se realizeazã pe baza planurilor anuale şi de perspectiva, parte integrantã a planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Intreaga orientare a activitãţii de cercetare ştiinţificã din învãţãmîntul superior trebuie sa asigure participarea cadrelor didactice şi studenţilor la rezolvarea problemelor esenţiale legate de dezvoltarea economicã şi socialã a tarii, de progresul ştiinţei şi culturii. ART. 125 În raport de profilul instituţiei de învãţãmînt superior, cadrele didactice şi studenţii au obligaţia de a participa la activitatea de cercetare ştiinţificã, proiectare tehnologicã şi de introducere a progresului tehnic, precum şi la activitatea de cercetare în celelalte domenii de specialitate. Personalul didactic desfãşoarã activitatea de cercetare potrivit sarcinilor stabilite prin normele de munca. Studenţii participa la activitatea de cercetare împreunã cu personalul didactic şi de cercetare ştiinţificã pe baza sarcinilor stabilite prin planurile de învaţãmint. ART. 126 Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor tehnice, economice, ale naturii şi medicale se desfãşoarã împreunã şi în cadrul institutelor centrale şi al academiilor de profil, sub conducerea acestora, şi face parte integrantã din planurile unitare de cercetare pe ramuri şi domenii ale ştiinţei. Activitatea de cercetare în domeniul stiintelor sociale şi politice se desfãşoarã, de regula, în catedrele şi unitãţile de cercetare din învãţãmînt, sub conducerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. ART. 127 Coordonarea unitarã a activitãţii de cercetare ştiinţificã din învãţãmînt se face de cãtre Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale, iar pe ramuri şi domenii ale ştiinţei, de cãtre institutele centrale de cercetare şi academiile de ştiinţe. ART. 128 Unitãţile de învãţãmînt superior rãspund de buna organizare a participãrii cadrelor didactice şi a studenţilor la activitatea de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã, precum şi de integrarea laboratoarelor şi a bazei materiale proprii în cadrul institutelor centrale de cercetare şi al academiilor de profil. Activitatea de cercetare ştiinţificã a cadrelor didactice şi studenţilor se desfãşoarã pe baza de contracte de cercetare încheiate, potrivit legii, cu unitãţile socialiste. ART. 129 Personalul didactic din învãţãmîntul superior are obligaţia şi poarta rãspunderea pentru antrenarea studenţilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare ştiinţificã, pentru îndrumarea şi orientarea corespunzãtoare a activitãţii cercurilor tehnico-ştiinţifice studenţeşti şi dezvoltarea la studenţi a pasiunii pentru nou, pentru însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane. SECŢIUNEA 2 Cercetarea ştiinţificã în învãţãmîntul liceal, profesional şi de maiştri ART. 130 Personalul didactic din învãţãmîntul liceal, profesional şi de maiştri participa la activitatea de cercetare în cadrul unitãţilor de cercetare, societãţilor ştiinţifice ale personalului didactic, cercurilor metodico-ştiinţifice, precum şi în colectivele constituite pe plan local pentru soluţionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socialã a judeţelor, precum şi a unor probleme tehnice ale unitãţilor economice din industrie, agricultura, construcţii şi alte ramuri ale economiei din localitãţile respective. ART. 131 Elevii sînt antrenati la activitatea de cercetare în cadrul lucrãrilor efectuate în laboratoare şi al practicii în producţie, precum şi prin cercurile tehnico-ştiinţifice, concursuri, olimpiade, sesiuni de comunicãri şi alte manifestãri cu caracter cultural-ştiinţific. ART. 132 Îndrumarea unitarã a activitãţii de cercetare a cadrelor didactice din învãţãmîntul liceal, profesional şi de maiştri se realizeazã pe domenii şi ramuri ale ştiinţei, de cãtre institutele centrale de cercetare şi academiile de ştiinţe prin societãţi tehnico-ştiinţifice ale personalului didactic. ART. 133 Unitãţile de învãţãmînt, personalul didactic, împreunã cu organizaţiile de tineret, trebuie sa cultive în rindurile elevilor spiritul de creaţie ştiinţificã, pasiunea pentru însuşirea de cãtre aceştia a metodelor şi tehnicilor de cercetare, sa asigure participarea lor larga la activitatea cercurilor tehnico-ştiinţifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum şi la alte manifestãri ştiinţifice. CAP. 6 Educaţia fizica şi sportul în învãţãmînt ART. 134 În învãţãmîntul de toate gradele se organizeazã în mod obligatoriu activitatea de educaţie fizica şi sport. Educaţia fizica şi sportul contribuie la menţinerea şi întãrirea sãnãtãţii, creşterea capacitãţii fizice şi intelectuale, dezvoltarea armonioasã fizica şi morala a copiilor şi tineretului, la formarea în rindul acestora a unor deprinderi sanatoase de munca şi viata. ART. 135 Activitatea de educaţie fizica şi sport se organizeazã şi se desfãşoarã pe baza planurilor şi programelor de învãţãmînt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului împreunã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport. Activitãţile de educaţie fizica şi sport se stabilesc în mod diferenţiat, pe cicluri de învãţãmînt, în funcţie de virsta şi de cerinţele asigurãrii dezvoltãrii, fortificarii şi creşterii rezistentei organismului copiilor şi tinerilor. ART. 136 Unitãţile de învãţãmînt sînt obligate sa organizeze activitatea de educaţie fizica şi sport a prescolarilor, elevilor şi studenţilor cu respectarea planurilor şi programelor de învãţãmînt şi rãspund de eficienta acestei activitãţi. Unitãţile de învãţãmînt şi organizaţiile de copii şi tineret au obligaţia sa asigure participarea larga a elevilor şi studenţilor la activitatea sportiva de masa. Pentru elevii şi studenţii cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanta, în unitãţile de învãţãmînt se organizeazã cercuri sportive şcolare şi universitare, cluburi sportive interşcolare, pe localitãţi, instituţii de învãţãmînt superior şi pe centre universitare. Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport rãspund de selecţionarea copiilor şi tinerilor pentru sportul de performanta, de pregãtirea temeinica a acestora în vederea obţinerii unor rezultate sportive superioare şi organizeazã participarea lor la concursuri şi competitii sportive. ART. 137 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului împreunã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport rãspund de întregul proces de pregãtire şi perfecţionare a cadrelor pentru activitatea de educaţie fizica şi sport. CAP. 7 Personalul didactic ART. 138 Activitatea instructiv-educativã în unitãţile de învãţãmînt se realizeazã de personalul didactic. Personalul didactic este format din: a) educatoare - în învãţãmîntul preşcolar; b) învãţãtori - în învãţãmîntul primar; c) profesori - în învãţãmîntul gimnazial şi liceal; d) profesori - în învãţãmîntul profesional şi de maiştri; e) asistenţi, lectori (şefi de lucrãri), conferenţiari şi profesori universitari - în învãţãmîntul superior. ART. 139 Funcţiile didactice se ocupa în învãţãmîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri prin repartizare sau concurs, iar în învãţãmîntul superior, prin concurs. Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La aceste concursuri se poate prezenta orice persoana care are o temeinica pregãtire profesionalã, politico-ideologica, aptitudini pedagogice, militeazã pentru traducerea în viata a politicii partidului şi statului, a principiilor eticii şi echitãţii socialiste, îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime, prevãzute în Statutul personalului didactic. Persoanele care se prezintã la concurs pentru ocuparea funcţiilor didactice trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii de studii: a) pentru educatoare - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic; b) pentru invatator - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic; c) pentru profesor în învãţãmîntul gimnazial - absolvirea, cu examen de diploma, a institutului pedagogic sau a altei instituţii de învãţãmînt superior; d) pentru profesor în învãţãmîntul liceal - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învãţãmînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; e) pentru profesor în învãţãmîntul profesional - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învãţãmînt superior cu durata de cel puţin 4 ani sau a învãţãmîntului de subingineri; f) pentru profesor în învãţãmîntul de maiştri - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învãţãmînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; g) pentru asistent universitar, lector (şef de lucrãri), conferenţiar şi profesor universitar - absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învãţãmînt superior cu durata de cel puţin 4 ani; Pentru ocuparea funcţiilor de conferenţiar şi profesor universitar este necesar şi titlul ştiinţific de doctor. Specialiştii cu inalta pregãtire şi bogata experienta în activitatea productiva, economicã şi socialã pot participa la concurs, în condiţiile prevãzute de lege, şi dacã nu au titlul ştiinţific de doctor. Concursul pentru ocuparea posturilor în învãţãmîntul de toate gradele se organizeazã şi se desfãşoarã potrivit Statutului personalului didactic. ART. 140 În vederea asigurãrii unei legãturi permanente între învãţãmînt, producţie şi cercetare, cadrele didactice care predau discipline tehnice şi tehnologice în învãţãmîntul liceal, profesional, de maiştri, precum şi personalul didactic din învãţãmîntul superior, au obligaţia sa lucreze periodic în producţie, cercetare şi proiectare sau în alte unitãţi socialiste de profil. Perioadele şi condiţiile trecerii personalului didactic în producţie, cercetare şi proiectare, ca şi a personalului din aceste domenii de învãţãmînt, se stabilesc prin Statutul personalului didactic. În vederea îmbunãtãţirii metodelor de predare şi a întregului proces instructiv-educativ, pentru cadrele didactice din învãţãmîntul de toate gradele se organizeazã, în condiţiile prevãzute de lege, seminarii pedagogice, cursuri de perfecţionare şi alte forme de pregãtire pedagogica. ART. 141 Personalul didactic beneficiazã, în principal, de urmãtoarele drepturi: a) sa ocupe, în condiţiile legii, potrivit pregãtirii profesionale şi specialitatii sale, funcţii didactice şi sa fie retribuit în conformitate cu principiul socialist de repartiţie dupã cantitatea şi calitatea muncii depuse; b) sa beneficieze de toate condiţiile prevãzute de lege pentru perfecţionarea pregãtirii profesionale; c) sa fie promovat în munca potrivit pregãtirii, experienţei şi rezultatelor obţinute, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; d) sa participe la dezbaterea şi soluţionarea problemelor privind dezvoltarea şi perfecţionarea activitãţii în învãţãmînt, la elaborarea manualelor şi altor materiale didactice; e) sa foloseascã pentru pregãtirea şi desfãşurarea activitãţii didactice şi ştiinţifice materialele, utilajele şi intreaga baza materialã a unitãţilor de învãţãmînt; f) sa participe la conducerea, organizarea şi controlul activitãţii unitãţii, sa fie ales sau numit în organele de conducere ale instituţiei de învãţãmînt, în funcţii didactice de conducere sau de îndrumare şi control al învãţãmîntului; g) sa publice lucrãri de specialitate şi sa valorifice rezultatele activitãţii de cercetare ştiinţificã şi creaţie literar-artisticã; h) sa beneficieze de celelalte drepturi prevãzute de lege pentru personalul muncitor şi de Statutul personalului didactic. ART. 142 Personalul didactic are urmãtoarele îndatoriri principale: a) sa-şi ridice necontenit nivelul de pregãtire profesionalã şi politico-ideologica, sa-şi însuşeascã realizarile noi în domeniul sau de specialitate şi al pedagogiei; b) sa fie model de ţinuta şi comportare în intreaga activitate, atît în instituţia de învãţãmînt, cît şi în societate şi familie; c) sa asigure un înalt nivel de pregãtire profesionalã, politica şi culturalã elevilor şi studenţilor, în strinsa legatura cu practica, cu progresele ştiinţei şi tehnicii, sa sprijine elevii şi studenţii care au greutãţi la învãţãtura pe întreg parcursul anului şcolar, precum şi în perioada premergãtoare examenelor de corigenta sau restanta; d) sa educe elevii şi studenţii în spiritul rãspunderii fata de munca şi învãţãtura, al respectului fata de normele vieţii şcolare şi universitare, fata de legile tarii şi îndatoririle cetatenesti, al dragostei şi devotamentului fata de patrie, partid şi popor, al inaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului; e) sa acţioneze pentru a imprima în constiinta şi conduita tinerilor spiritul de ordine şi disciplina, de rãspundere socialã pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în şcoala, munca şi viata; f) sa sprijine acţiunile educative, politico-ideologice, cultural-artistice şi sportive ale organizaţiilor de copii şi tineret; g) sa contribuie prin activitatea de creaţie ştiinţificã, tehnica şi artisticã la progresul economiei, ştiinţei şi culturii naţionale; h) sa participe la activitãţile social-obşteşti, cultural-educative şi de raspindire a cunoştinţelor ştiinţifice, la intreaga munca ce se desfãşoarã pentru ridicarea nivelului de constiinta şi cultura a maselor. ART. 143 Personalul didactic are obligaţia sa participe la toate activitãţile didactice şi sa realizeze integral sarcinile prevãzute în programul de învãţãmînt. În timpul procesului de învãţãmînt, al exercitãrii atribuţiilor didactice, de producţie şi de cercetare sau al participãrii la acţiuni care se desfãşoarã în mod organizat cu elevii şi studenţii, cadrele didactice nu pot fi scoase pentru îndeplinirea altor activitãţi. De asemenea, pentru îndeplinirea integrala a obligaţiilor ce le revin, cadrele didactice care au sarcini prevãzute în programul de învãţãmînt nu pot fi trimise în timpul anului şcolar sa desfãşoare activitãţi didactice sau de cercetare în strãinãtate. ART. 144 Pentru asigurarea respectãrii stricte a normelor eticii şi echitãţii socialiste, ale disciplinei şcolare şi universitare de cãtre întregul personal didactic, pe lîngã inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi pe lîngã consiliile rectorilor sau instituţiile de învãţãmînt superior funcţioneazã colegii de disciplina. La Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului funcţioneazã Colegiul central de disciplina al personalului didactic din învãţãmînt. Colegiile de disciplina analizeazã abaterile sãvîrşite de cadrele didactice în instituţiile de învãţãmînt şi în afarã acestora, care afecteazã prestigiul profesiei de educator şi aplica sancţiunile prevãzute de lege. ART. 145 Normele privind disciplina personalului didactic, organizarea şi funcţionarea colegiilor de disciplina, precum şi cele referitoare la încadrarea, promovarea şi perfecţionarea cadrelor didactice, se stabilesc prin Statutul personalului didactic, aprobat prin decret al Consiliului de Stat. CAP. 8 Drepturile şi îndatoririle elevilor şi studenţilor ART. 146 Elevii şi studenţii au urmãtoarele drepturi: a) sa urmeze, în mod gratuit, fãrã plata vreunei taxe şcolare, orice forma de învãţãmînt, potrivit cu nevoile dezvoltãrii economice şi sociale a tarii şi cu aptitudinile lor. Elevii din învãţãmîntul primar, gimnazial, liceal şi profesional beneficiazã, în mod gratuit, şi de manualele şcolare; b) sa foloseascã baza didactico-materialã existenta în instituţiile de învãţãmînt; c) sa beneficieze, potrivit legii, de burse, cazare în internate şi cãmine, masa la cantine şi alte forme de sprijin material, de asistenta medicalã gratuita, precum şi de odihna în unitãţile organizate în acest scop; d) sa beneficieze de formele de stimulare prevãzute de lege pentru activitatea practica-productiva şi de cercetare desfasurata, precum şi pentru rezultatele deosebite obţinute la învãţãtura; e) sa participe la activitatea cercurilor ştiinţifice, tehnice şi artistice, a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice, asociaţiilor şi cluburilor sportive, la editarea revistelor şcolare şi universitare, la concursuri, expoziţii şi alte activitãţi tehnice, cultural-artistice şi sportive; f) sa participe la conducerea unitãţii de învãţãmînt, în cadrul organelor de conducere colectivã; g) sa fie repartizaţi în munca, la absolvire, potrivit legii. ART. 147 Elevii şi studenţii de la învãţãmîntul seral şi studenţii de la învãţãmîntul fãrã frecventa beneficiazã de drepturile prevãzute la articolul precedent, lit. a) alin. 1, lit. b) şi e), precum şi de programarea în schimburi de lucru care sa le permitã frecventarea cursurilor şi de concediu anual de studii, în condiţiile prevãzute de lege, pentru pregãtirea şi susţinerea examenelor. ART. 148 Elevii şi studenţii sînt obligaţi: a) sa invete temeinic şi sa munceasca cu pasiune pentru a-şi însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, ale cunoaşterii umane, sa manifeste interes pentru tot ce este nou şi înaintat, sa-şi lãrgeascã necontenit orizontul cultural-ştiinţific, sa se pregãteascã cu inalta responsabilitate pentru munca şi viata, pentru a se încadra în producţie, în activitatea economicã şi socialã; b) sa-şi însuşeascã ideologia şi politica partidului, conceptia sa despre lume şi viata, sa cunoascã istoria şi trecutul de lupta al poporului, al clasei muncitoare şi al partidului, sa acţioneze în spiritul unitãţii şi prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastrã, fãrã deosebire de naţionalitate, sa se formeze ca oameni inaintati, militanti activi pentru înfãptuirea Programului de edificare a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism; c) sa fie devotati patriei, partidului şi poporului, gata oricind sa apere, cu orice sacrificii, cuceririle revoluţionare, independenta şi suveranitatea tarii, sa lupte pentru triumful cauzei socialismului, progresului şi pãcii în lume; d) sa participe la activitãţile practice, de producţie, cercetare şi proiectare, sa-şi însuşeascã, în cele mai bune condiţii, meseria sau profesia pentru care se pregãtesc, sa-şi formeze temeinice deprinderi de munca pentru a contribui activ la dezvoltarea economicã şi socialã a tarii; e) sa respecte Constituţia şi legile tarii, principiile eticii şi echitãţii socialiste, sa-şi formeze înalte trasaturi moral-cetatenesti, sa se comporte în toate împrejurãrile corespunzãtor normelor socialiste de convieţuire în societate; f) sa frecventeze cu regularitate cursurile, sa participe la toate activitãţile stabilite prin planul de învãţãmînt; sa respecte regulamentele şcolare şi universitare, ordinea şi disciplina, sa aibã o ţinuta şi o comportare corespunzãtoare în unitatea de învãţãmînt şi în afarã ei; g) sa pãstreze şi sa foloseascã cu grija baza materialã a unitãţii de învãţãmînt, precum şi a unitãţilor în care efectueazã practica productiva ori activitatea de cercetare şi proiectare; h) sa respecte normele de organizare şi funcţionare a internatelor, cãminelor şi cantinelor şi sa participe la activitãţile de autogospodarire a lor; i) sa se prezinte şi sa munceasca, dupã absolvire, la locul de munca în care au fost repartizaţi. CAP. 9 Conducerea unitãţilor de învãţãmînt ART. 149 Conducerea unitãţilor de învãţãmînt se realizeazã, potrivit legii, pe baza principiului muncii şi conducerii colective. ART. 150 Organele de conducere colectivã ale unitãţilor de învãţãmînt sînt: a) consiliul de conducere - la şcoli, licee, şcoli profesionale şi de maiştri; pentru grãdiniţele de copii consiliul de conducere este comun cu cel al şcolilor împreunã cu care funcţioneazã; b) consiliul profesoral - la facultãţi şi senatul - la instituţiile de învãţãmînt superior; c) consiliul ştiinţific - la unitãţile de cercetare din cadrul instituţiilor de învãţãmînt superior, organizat potrivit legii. ART. 151 Consiliul de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi de maiştri este alcãtuit din director şi directori adjuncţi, reprezentanţi ai personalului didactic, aleşi de adunarea generalã a personalului didactic, reprezentanţi ai organizaţiei Partidului Comunist Roman, organizaţiilor de sindicat, de copii şi tineret, desemnaţi de cãtre acestea, activisti de partid şi de stat, reprezentanţi ai consiliilor populare, ai comitetelor cetatenesti de pãrinţi, precum şi specialişti şi muncitori din unitãţile de producţie, cercetare şi proiectare. ART. 152 Consiliul profesoral al facultãţii şi senatul instituţiei de învãţãmînt superior sînt alcãtuite, dupã caz, din decan şi prodecani, rector şi prorectori, secretar ştiinţific, reprezentanţi ai personalului didactic, aleşi de adunarea generalã a personalului didactic, iar pentru senate, de cãtre consiliile profesorale ale facultãţilor, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman, reprezentanţi ai organizaţiilor de sindicat şi tineret, desemnaţi de cãtre acestea, precum şi activisti de partid şi de stat, reprezentanţi ai ministerelor şi altor organe centrale, consiliilor populare, personalitãţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, specialişti şi muncitori din unitãţile de producţie, cercetare şi proiectare. ART. 153 Din consiliile de conducere ale unitãţilor de învãţãmînt, consiliile profesorale ale facultãţilor şi senatele instituţiilor de învãţãmînt superior, din Consiliul Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului, consiliile judeţene ale educaţiei şi învãţãmîntului, precum şi din celelalte organe de îndrumare şi control al învãţãmîntului fac parte, în mod corespunzãtor, şi cadre didactice din rindul nationalitatilor conlocuitoare. ART. 154 Numãrul membrilor organelor de conducere colectivã este de 3-15 la unitãţile care au mai puţin de 50 posturi didactice; 21-29 la unitãţile cu 50-100 posturi didactice; 31-41 la unitãţile cu 101-500 posturi didactice; 53-55 la unitãţile cu 501-1000 posturi didactice; 61-63 la unitãţile cu 1001-1300 posturi didactice; 89-91 la unitãţile cu peste 1300 posturi didactice. Din totalul membrilor acestor organe, 2/3 vor fi cadre didactice şi, în raport de unitatea de învãţãmînt, 6-10 la suta elevi şi 12-15 la suta studenţi. ART. 155 Preşedintele consiliului de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi şcolii de maiştri este directorul unitãţii de învãţãmînt. Preşedintele consiliului profesoral al facultãţii este decanul acesteia. Preşedintele senatului instituţiei de învãţãmînt superior este o personalitate a vieţii politice, ştiinţifice, economice sau culturale, desemnatã în condiţiile prevãzute de lege. ART. 156 Consiliul de conducere al şcolii, liceului, şcolii profesionale şi şcolii de maiştri are urmãtoarele atribuţii principale: a) organizeazã, indruma şi controleazã întregul proces instructiv-educativ şi rãspunde de conţinutul şi rezultatele activitãţii de instruire şi educaţie, în conformitate cu dispoziţiile legale; b) dezbate principalele probleme ale activitãţii instructiv-educative şi stabileşte mãsuri pentru perfecţionarea acesteia; c) aproba programul activitãţilor politico-ideologice, cultural-educative şi sportive; d) face propuneri pentru numirea directorilor şi directorilor adjuncţi; e) asigura participarea cadrelor didactice la activitãţile de perfecţionare a pregãtirii profesionale şi contribuie la generalizarea experienţei pozitive din activitatea personalului didactic, la îmbunãtãţirea metodelor de predare şi a practicii productive a elevilor. În realizarea atribuţiilor sale, consiliul de conducere colaboreazã cu comitetul cetatenesc de pãrinţi. ART. 157 Consiliul profesoral al facultãţii are urmãtoarele atribuţii principale: a) organizeazã, indruma şi controleazã desfãşurarea procesului instructiv-educativ şi activitatea de cercetare ştiinţificã; b) participa la elaborarea planurilor şi programelor de învãţãmînt şi face propuneri pentru îmbunãtãţirea acestora; c) organizeazã, asigura şi indruma realizarea integrãrii învãţãmîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţificã, aproba planul anual de producţie, cercetare, proiectare şi servicii; d) avizeazã statele de funcţiuni ale personalului didactic întocmite de catedre; e) aproba planurile anuale ale unitãţilor de producţie, cercetare, proiectare şi servicii; f) stabileşte planul comun al activitãţilor politico-ideologice, cultural-educative şi sportive; g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific, precum şi de cadre didactice pentru senat; h) aproba organizarea şi desfãşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice; i) organizeazã activitatea de perfecţionare a pregãtirii personalului didactic; j) acorda titlul ştiinţific de doctor. ART. 158 Senatul instituţiei de învãţãmînt superior îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) indruma şi controleazã desfãşurarea procesului instructiv-educativ; b) avizeazã planurile şi programele de învãţãmînt elaborate de facultãţi; c) aproba planul anual de producţie, cercetare, proiectare şi servicii al instituţiei de învãţãmînt superior, urmãreşte şi indruma realizarea integrãrii învãţãmîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţificã; d) indruma activitatea de cercetare ştiinţificã; e) aproba planul de activitãţi politico-ideologice, cultural-educative şi sportive, al instituţiei de învãţãmînt superior; f) confirma componenta consiliilor profesorale ale facultãţilor şi a consiliilor ştiinţifice ale unitãţilor de cercetare; g) face propuneri pentru numiri în funcţiile de rector, prorectori şi secretar ştiinţific, precum şi pentru structura catedrelor şi numirea sefilor de catedra; h) hotãrãşte asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi le înainteazã spre confirmare Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului; i) avizeazã statele de funcţiuni, în vederea aprobãrii lor de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului; j) aproba planul de perfecţionare a personalului didactic al instituţiei de învãţãmînt superior; k) hotãrãşte, în condiţiile legii, asupra conferirii titlului de "doctor honoris causa"; l) adopta bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de învãţãmînt superior şi urmãreşte executarea lui; m) stabileşte mãsuri cu privire la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca şi de trai ale studenţilor şi personalului muncitor al instituţiei de învãţãmînt superior. ART. 159 Conducerea colectivã a activitãţii operative a instituţiilor de învãţãmînt se exercita de cãtre birourile executive ale organelor de conducere colectivã. Din birourile executive fac parte, dupã caz, directorul şi directorii adjuncţi, rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii şi secretarii ştiinţifici, secretarul organizaţiei Partidului Comunist Roman, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunisti sau al Asociaţiei Studenţilor Comunisti, secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, comandantul instructor al unitãţii de pionieri, reprezentantul sindicatului. Preşedintele biroului executiv este directorul, decanul sau rectorul unitãţii de învãţãmînt respective. ART. 160 Birourile executive ale consiliilor de conducere, consiliilor profesorale şi senatelor unitãţilor de învãţãmînt asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor acestor organe. Birourile executive rãspund de organizarea şi buna desfãşurare a procesului instructiv-educativ, de gospodãrirea şi folosirea tuturor mijloacelor financiare şi materiale ale unitãţilor de învãţãmînt, de respectarea prevederilor legale în adoptarea hotãrîrilor şi în intreaga activitate a instituţiilor de învãţãmînt. ART. 161 Conducerea curenta a activitãţii unitãţilor de învãţãmînt şi aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor organelor de conducere ale acestora şi a sarcinilor stabilite de organul cãruia îi este subordonata instituţia de învãţãmînt se realizeazã de; a) director - la grãdiniţe de copii, şcoli, licee, şcoli profesionale şi de maiştri; b) rector - la instituţiile de învãţãmînt superior, decan - la facultãţi şi şef de catedra - la catedra. În activitatea lor, aceştia sînt ajutaţi de directori adjuncţi, prorectori ori prodecani, potrivit legii. ART. 162 Organele de conducere colectivã din unitãţile de învãţãmînt se aleg pe o perioada de 4 ani. Directorii şi directorii adjuncţi se numesc, potrivit legii, de regula, nu mai mult de doua ori consecutiv, iar rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, şefii de catedra, de cel mult doua ori consecutiv. Componenta organelor de conducere colectivã ale şcolilor, liceelor, şcolilor profesionale şi şcolilor de maiştri se aproba de cãtre consiliile populare comunale, orãşeneşti, municipale, ori ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în raza cãrora îşi desfãşoarã activitatea, ale facultãţilor de cãtre senate, iar a senatelor de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 163 Consiliile de conducere, consiliile profesorale şi senatele se întrunesc o data pe trimestru şi ori de cîte ori este nevoie, din initiativa preşedintelui, rectorului, decanului, directorului sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor acestora. Birourile executive se întrunesc o data pe luna şi, la cererea preşedintelui, ori de cîte ori este nevoie. Organele de conducere colectivã adopta hotãrîri cu majoritatea membrilor ce le compun. ART. 164 Organele de conducere colectivã ale unitãţilor de învãţãmînt în întregul lor şi fiecare membru în parte rãspund în fata organelor centrale şi locale cãrora le sînt subordonate unitãţile respective; fiecare membru rãspunde în fata organului de conducere colectivã din care face parte şi a preşedintelui acestuia, pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate. ART. 165 Unitãţile de învãţãmînt sînt subordonate Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi altor organe centrale sau locale, dupã cum urmeazã: a) grãdiniţele şi şcolile funcţioneazã în dubla subordonare, fata de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi consiliile populare din unitatea administrativ-teritorialã în care îşi desfãşoarã activitatea; b) liceele funcţioneazã în dubla subordonare fata de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi fata de ministerele şi celelalte organe centrale de profil. Liceele sînt subordonate, de asemenea, consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti; c) şcolile profesionale şi şcolile de maiştri sînt subordonate întreprinderilor sau altor unitãţi socialiste pe lîngã care funcţioneazã, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale care le organizeazã şi Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului; d) instituţiile de învãţãmînt superior, facultãţile, secţiile ori specializãrile din cadrul acestora funcţioneazã în dubla subordonare fata de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi fata de ministerele şi celelalte organe centrale de profil. CAP. 10 Îndrumarea, controlul şi coordonarea învãţãmîntului ART. 166 Congresul educaţiei şi învãţãmîntului analizeazã şi dezbate modul de infaptuire a hotãrîrilor de partid şi de stat în domeniul învãţãmîntului, al formãrii cadrelor şi educãrii comuniste, revoluţionare a tineretului, problemele fundamentale ale dezvoltãrii şi perfecţionãrii învãţãmîntului de toate gradele în concordanta cu cerinţele dezvoltãrii economice şi sociale a tarii, planurile de învãţãmînt şi asigurarea pregãtirii şi perfecţionãrii cadrelor didactice, a manualelor şi bazei materiale necesare îmbunãtãţirii necontenite a procesului instructiv-educativ, creşterii rolului şcolii în viata socialã, în instruirea şi educarea tinerelor generaţii ale patriei. Congresul educaţiei şi învãţãmîntului se organizeazã o data la 5 ani. ART. 167 Planurile de învãţãmînt pentru învãţãmîntul de toate gradele se elaboreazã cu participarea larga a cadrelor didactice din învãţãmîntul superior, liceal şi din celelalte forme de învãţãmînt, a specialiştilor din producţie, cercetare, proiectare şi din alte sectoare ale activitãţii sociale şi se supun dezbaterii şi aprobãrii Congresului educaţiei şi învãţãmîntului. Planurile de învãţãmînt adoptate de congres vor fi valabile cel puţin pe durata unui ciclu de învãţãmînt, iar modificarea acestora se va putea face cu cel puţin 1 an înainte de aplicarea lor. ART. 168 Pentru îndrumarea, controlul şi coordonarea învãţãmîntului de toate gradele se organizeazã Consiliul Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 169 Consiliul Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului rãspunde de înfãptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învãţãmîntului, controleazã şi indruma activitatea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi a celorlalte ministere şi organe centrale şi locale, face propuneri conducerii partidului şi statului pentru îmbunãtãţirea continua a activitãţii în învãţãmînt. În acest scop, Consiliul Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) elaboreazã programe privind perfecţionarea organizãrii învãţãmîntului, îmbunãtãţirea conţinutului şi creşterea eficientei procesului instructiv-educativ în toate unitãţile de învãţãmînt; b) analizeazã şi ia mãsuri pentru integrarea invatamintului cu producţia şi cercetarea ştiinţificã, pentru legarea strinsa a întregului proces de învãţãmînt cu activitatea practica, economicã şi socialã; c) studiazã şi dezbate, diferenţiat, pe forme de învãţãmînt - preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, de maiştri şi superior - modul în care se desfãşoarã procesul instructiv-educativ şi ia mãsuri pentru respectarea stricta a hotãrîrilor partidului şi legilor tarii în întreg sistemul de învãţãmînt; d) analizeazã activitatea politico-ideologica şi cultural-educativã desfasurata în unitãţile de învãţãmînt şi adopta mãsuri pentru perfecţionarea continua a acestei activitãţi, elaboreazã şi supune spre aprobare programe privind activitatea politico-educativã şi predarea stiintelor sociale; e) dezbate modul în care se desfãşoarã activitatea de cercetare ştiinţificã în învãţãmînt şi ia mãsuri pentru creşterea contribuţiei acesteia la rezolvarea problemelor dezvoltãrii economice şi sociale a tarii; f) analizeazã activitatea desfasurata pentru pregãtirea şi perfecţionarea personalului didactic şi propune mãsuri pentru utilizarea şi repartizarea raţionalã a acestuia pe întreg teritoriul tarii; g) dezbate proiectele de acte normative care intereseazã domeniul sau de activitate şi face propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei învãţãmîntului; h) controleazã modul în care Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, celelalte ministere şi organe centrale, precum şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor de partid şi de stat în domeniul învãţãmîntului. ART. 170 Consiliul Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului este alcãtuit din cadre didactice, cercetãtori ştiinţifici, cadre cu funcţii de conducere din unitãţile de învãţãmînt şi de la inspectoratele şcolare, reprezentanţi ai organelor centrale de partid, ai organizaţiilor de copii, de tineret, de sindicat şi femei, al Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, academiilor de ştiinţe şi institutelor centrale de cercetare ştiinţificã, ai ministerelor şi celorlalte organe centrale care au atribuţii în domeniul învãţãmîntului, ai Consiliului pe ţara al comitetelor cetatenesti de pãrinţi şi ai consiliilor oamenilor muncii aparţinînd nationalitatilor conlocuitoare, muncitori şi alţi oameni ai muncii din unitãţile socialiste. Preşedintele Consiliului Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului este un activist de partid şi de stat. Conducerea operativã a Consiliului Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului se asigura de cãtre biroul executiv, alcãtuit din ministrul educaţiei şi învãţãmîntului, ca preşedinte, vicepreşedinţi şi membri. Componenta Consiliului Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului se aproba prin decret prezidential. ART. 171 În cadrul Consiliului Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului funcţioneazã, ca organe de specialitate: a) consiliul pentru învãţãmîntul preşcolar, primar şi gimnazial; b) consiliul pentru învãţãmîntul liceal, profesional şi de maiştri; c) consiliul pentru învãţãmîntul superior; d) consiliul pentru munca politico-educativã şi predarea stiintelor sociale în învãţãmînt. Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Educaţiei şi Învãţãmîntului se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. ART. 172 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului poarta intreaga rãspundere pentru buna organizare a activitãţii în domeniul învãţãmîntului, pentru controlul şi îndrumarea de specialitate a tuturor unitãţilor de învãţãmînt, pentru respectarea şi aplicarea prevederilor prezentei legi. În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului colaboreazã cu consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu ministerele şi celelalte organe centrale care au în dubla subordonare unitãţi de învãţãmînt. ART. 173 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului are urmãtoarele atribuţii principale: a) rãspunde de conţinutul, organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ în toate unitãţile de învãţãmînt; b) conduce, indruma şi controleazã activitatea didactica, metodica, educativã şi ştiinţificã a unitãţilor de învãţãmînt; c) indruma şi controleazã, împreunã cu organizaţiile de copii şi tineret, activitatea politico-ideologica, cultural-artisticã şi sportiva desfasurata în unitãţile de învãţãmînt; d) elaboreazã, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, proiectele planurilor de şcolarizare, ale reţelei şi profilurilor unitãţilor de învãţãmînt; e) elaboreazã şi, dupã caz, aproba, potrivit legii, planurile de învãţãmînt şi programele şcolare; f) organizeazã activitatea de cercetare ştiinţificã pedagogica; g) asigura, împreunã cu celelalte organe centrale interesate, elaborarea şi îmbunãtãţirea continua a manualelor, stabileşte planul de editare a acestora, conduce şi indruma presa pedagogica, activitatea de informare şi documentare din învãţãmînt; h) asigura elaborarea şi aplicarea unitarã, potrivit legii, a sistemului de pregãtire şi perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţificã, de conducere, îndrumare şi control din întregul învãţãmînt şi alte unitãţi subordonate; i) asigura cadrele didactice necesare pentru toate unitãţile de învãţãmînt, numeşte, transfera personalul didactic şi acorda gradele didactice potrivit legii; j) organizeazã, prin instituţiile de învãţãmînt superior, învãţãmîntul postuniversitar şi doctoratul şi confirma titlurile ştiinţifice; k) indruma, organizeazã şi controleazã, împreunã cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, academiile de ştiinţe şi institutele centrale de cercetare, ministerele şi celelalte organe centrale interesate, activitatea de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã din unitãţile de învãţãmînt şi de cercetare subordonate Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului; l) indruma şi coordoneazã activitatea de perfecţionare a pregãtirii profesionale a personalului muncitor din unitãţile socialiste, potrivit legii; m) asigura aplicarea prevederilor legale privind acordarea burselor şi a altor forme de sprijin material elevilor şi studenţilor; n) organizeazã repartizarea nominalã a absolvenţilor învãţãmîntului superior şi urmãreşte asigurarea locurilor de munca, potrivit legii, absolvenţilor învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani şi ai învãţãmîntului liceal care nu continua studiile în forme superioare, precum şi absolvenţilor învãţãmîntului profesional; o) aproba planurile şi programele de învãţãmînt la disciplinele de cultura generalã, sociale şi de educaţie cetateneasca predate în şcolile pentru pregãtirea personalului de cult şi controleazã desfãşurarea procesului de învãţãmînt; p) organizeazã schimburi sau alte acţiuni în probleme de învãţãmînt şi de colaborare ştiinţificã, pe baza sarcinilor ce-i revin din acorduri cultural-ştiinţifice sau alte înţelegeri internaţionale. ART. 174 Ministerele şi celelalte organe centrale au, în domeniul învãţãmîntului, urmãtoarele atribuţii principale: a) elaboreazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, propuneri privind planurile anuale de şcolarizare şi de dezvoltare a reţelei şcolare din profilul lor de activitate; b) rãspund, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, de îndrumarea şi controlul procesului de învãţãmînt, inclusiv a practicii în producţie, pentru liceele şi instituţiile de învãţãmînt superior care funcţioneazã în dubla subordonare; c) elaboreazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, planurile de învãţãmînt şi programele la disciplinele de specialitate, din profilul lor de activitate, pentru unitãţile de învãţãmînt pe care le au în dubla subordonare; d) elaboreazã, în condiţiile prevãzute de lege, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare pentru şcolile profesionale şi de maiştri, precum şi pentru cursurile de calificare; rãspund de buna desfãşurare a procesului instructiv-educativ din aceste unitãţi; e) asigura, în condiţiile prevãzute de lege, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, personalul de specialitate şi alte cadre calificate necesare bunei desfasurari a practicii în producţie; f) asigura, în condiţiile legii, baza materialã necesarã procesului instructiv-educativ, precum şi dotarea atelierelor, laboratoarelor şi cabinetelor şcolare; g) stabilesc întreprinderile şi alte unitãţi socialiste care au obligaţia de a sprijini unitãţile de învãţãmînt, precum şi atribuţiile acestora, în condiţiile legii, asigura elevilor şi studenţilor locuri de munca pe timpul practicii în producţie şi urmãresc calificarea acestora la nivelul tehnicii şi tehnologiilor moderne; h) stabilesc, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi al Ministerului Muncii, condiţiile de primire la cursurile de calificare şi aproba, potrivit prevederilor legale, organizarea acestora de cãtre unitãţile socialiste subordonate; i) repartizeazã în producţie, potrivit legii, absolvenţii învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani şi absolvenţii de liceu care nu continua studiile în forme superioare de învãţãmînt şi asigura încadrarea în producţie a absolvenţilor învãţãmîntului liceal, profesional şi de maiştri. ART. 175 Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, organe de specialitate ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, subordonate acestora şi Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, au urmãtoarele atribuţii principale: a) indruma şi controleazã procesul instructiv-educativ din grãdiniţele, casele de copii preşcolari şi şcolari, şcolile, liceele, şcolile profesionale şi şcolile de maiştri din unitatea teritorial-administrativã în care funcţioneazã, indiferent de subordonarea acestora; b) asigura cuprinderea în învãţãmîntul obligatoriu de 10 ani, pînã la absolvirea acestuia, a tuturor copiilor de virsta şcolarã; c) asigura aplicarea unitarã a planurilor de învãţãmînt, a programelor şcolare şi a normelor metodologice emise de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului cu privire la organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ; d) rãspund de perfecţionarea continua a procesului de învãţãmînt, de ridicarea nivelului de pregãtire teoreticã şi practica a elevilor, de creşterea eficientei activitãţii educative în rindurile tineretului şcolar; e) asigura încadrarea unitãţilor de învãţãmînt cu personal didactic de predare şi de conducere, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi cu celelalte norme legale în vigoare; f) organizeazã şi indruma activitatea de perfecţionare a pregãtirii personalului didactic; g) organizeazã participarea personalului didactic la cercetarea ştiinţificã şi la activitatea practica social-politica; h) urmãresc asigurarea bazei didactico-materiale necesare unitãţilor de învãţãmînt; i) se preocupa de asigurarea condiţiilor de munca şi de viata ale elevilor şi personalului didactic. ART. 176 Pentru îndrumarea, controlul şi coordonarea învãţãmîntului în unitãţile administrativ-teritoriale, pe lîngã inspectoratele şcolare funcţioneazã Consiliul educaţiei şi învãţãmîntului, judeţean şi al municipiului Bucureşti, care are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã rezultatele obţinute în pregãtirea şi educarea prescolarilor şi elevilor şi stabileşte mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii desfãşurate în unitãţile de învãţãmînt din unitatea administrativ-teritorialã respectiva; b) urmãreşte îndeplinirea mãsurilor privind întãrirea legãturii învãţãmîntului cu activitatea practica, economicã şi socialã, desfãşurarea practicii în producţie a elevilor şi însuşirea de cãtre aceştia a meseriei în care se pregãtesc; c) analizeazã activitatea desfasurata pentru asigurarea cadrelor didactice necesare unitãţilor de învãţãmînt şi pentru perfecţionarea pregãtirii acestora; d) controleazã activitatea de orientare şcolarã şi profesionalã desfasurata în unitãţile de învãţãmînt şi urmãreşte realizarea planului de şcolarizare şi prezentarea absolvenţilor care nu continua studiile în forme superioare, la locurile de munca repartizate; e) se preocupa de organizarea şi desfãşurarea activitãţilor extraşcolare, a vacantelor şi timpului liber al prescolarilor şi elevilor. ART. 177 Consiliile educaţiei şi învãţãmîntului judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt alcãtuite din cadre didactice, cadre cu funcţii de conducere în unitãţile de învãţãmînt şi de la inspectoratele şcolare, reprezentanţi ai organelor de partid, ai organizaţiilor de copii, de tineret, de sindicat şi femei, ai consiliilor comitetelor cetatenesti de pãrinţi, muncitori şi alţi oameni ai muncii din unitãţile socialiste. Componenta consiliilor educaţiei şi învãţãmîntului se aproba de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 178 Unitãţile de învãţãmînt de toate gradele au, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) rãspund de organizarea, desfãşurarea şi conţinutului procesului instructiv-educativ, potrivit planurilor şi programelor de învãţãmînt; b) rãspund de integrarea învãţãmîntului cu producţia şi cercetarea şi realizarea planului de producţie, cercetare şi proiectare; c) organizeazã activitatea personalului didactic, urmãresc îndeplinirea de cãtre acesta a îndatoririlor ce îi revin în cadrul procesului instructiv-educativ, precum şi perfecţionarea continua a pregãtirii sale profesionale şi politico-ideologice; d) rãspund de aplicarea regulamentelor şcolare şi universitare şi respectarea ordinii şi disciplinei în rindul elevilor, studenţilor şi personalului didactic; e) asigura participarea elevilor, studenţilor şi personalului didactic la activitãţile politico-ideologice şi cultural-educative desfãşurate în unitãţile de învãţãmînt şi în afarã acestora, precum şi la acţiuni de interes obştesc; f) asigura utilizarea raţionalã a bazei didactico-materiale şi atribuirea, potrivit legii, de burse şi alte forme de sprijin material elevilor şi studenţilor. ART. 179 În unitãţile de învãţãmînt se organizeazã, în condiţiile legii, comitete cetatenesti de pãrinţi. Pãrinţii sau ceilalţi ocrotitori legali sînt datori sa asigure participarea copiilor la activitatea şcolarã şi sa colaboreze cu personalul didactic în pregãtirea şi educarea acestora. Încãlcarea de cãtre pãrinţi sau ceilalţi ocrotitori legali a indatoririi de a asigura cuprinderea copiilor în învãţãmîntul obligatoriu de 10 ani se sancţioneazã potrivit legii. ART. 180 În municipii, oraşe şi comunele în care funcţioneazã mai multe unitãţi şcolare se constituie consilii de coordonare formate din directorii unitãţilor de învãţãmînt, precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor de copii şi tineret, de sindicat, ai comitetelor cetatenesti de pãrinţi, care îşi desfãşoarã activitatea sub îndrumarea şi controlul consiliului popular. Consiliul de coordonare are ca sarcina asigurarea desfãşurãrii unitare a procesului de învãţãmînt, cuprinderea tuturor copiilor în învãţãmîntul obligatoriu de 10 ani, folosirea corespunzãtoare a personalului didactic şi a bazei materiale, precum şi perfecţionarea continua a procesului instructiv-educativ. ART. 181 În scopul coordonãrii unor activitãţi de învãţãmînt, de integrare a acestuia cu producţia şi cercetarea, a activitãţii educative şi social-culturale în rindul studenţilor şi cadrelor didactice, gospodãririi spaţiului de învãţãmînt şi cazare, în centrele universitare în care funcţioneazã mai multe instituţii de învãţãmînt superior se organizeazã consilii ale rectorilor. Consiliul rectorilor este condus de cãtre unul dintre rectori, ales pe o perioada de un an, prin rotaţie. CAP. 11 Baza materialã a învãţãmîntului ART. 182 Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, instituţiile de învãţãmînt dispun, potrivit legii, în funcţie de profil şi gradul de învãţãmînt, de spaţii de învãţãmînt, laboratoare, cabinete, ateliere sau unitãţi de producţie, proiectare şi cercetare, biblioteci, internate, cãmine şi cantine, baze sportive şi altele asemenea. ART. 183 Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi consiliile populare care au în dubla subordonare unitãţi de învãţãmînt asigura, direct sau prin unitãţi din sistemul lor, baza materialã necesarã functionarii în bune condiţii a acestora. Unitãţile de învãţãmînt sînt sprijinite şi de alte unitãţi socialiste care, pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalaţii şi aparate prin transfer, materiale şi scule contra cost, precum şi asistenta tehnica pentru buna desfãşurare a activitãţii practice. Dotarea cu mijloace necesare desfãşurãrii activitãţii didactice a unitãţilor de învãţãmînt se face pe baza baremurilor aprobate potrivit normelor legale. ART. 184 Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învãţãmîntului se asigura prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. Fondurile pentru finanţarea unitãţilor de învãţãmînt de toate gradele se asigura în condiţiile stabilite de lege. CAP. 12 Dispoziţii comune, finale şi tranzitorii ART. 185 Structura anului de învãţãmînt, durata activitãţilor didactice şi a programului sãptãmînal de activitate instructiv-educativã a elevilor şi studenţilor, sesiunile de examene, perioadele de desfãşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare şi universitare, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. ART. 186 Verificarea pregãtirii elevilor şi studenţilor se face pe întregul parcurs al anului de învãţãmînt în cadrul lectiilor, seminariilor, lucrãrilor de laborator, practicii productive şi al celorlalte forme de activitate, iar în învãţãmîntul superior, şi prin examene. Aprecierea cunoştinţelor obţinute se face cu note de la 10 la 1. Nota maxima de promovare este 5 la fiecare disciplina de învãţãmînt. ART. 187 La formele de învãţãmînt la care admiterea se face prin concurs, conţinutul probelor de concurs se stabileşte în stricta concordanta cu cunoştinţele cuprinse în programele şi manualele şcolare. ART. 188 Dispoziţiile prezentei legi se aplica, în mod corespunzãtor, Academiei " Ştefan Gheorghiu ", precum şi instituţiilor de învãţãmînt organizate de Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Muncii. ART. 189 Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificaţi necesari unitãţilor cooperatiste şi atelierelor aparţinînd mestesugarilor, poate funcţiona, ca forma de pregãtire profesionalã, ucenicia la locul de munca, în care pregãtirea practica a tinerilor se realizeazã în procesul activitãţii productive din unitãţile respective, iar pregãtirea teoreticã se asigura prin învãţãmîntul seral, organizat în şcoli profesionale sau prin învãţãmînt de zi cu durata de 1 - 1 1/2 luni pe an. La aceasta forma de pregãtire, care are durata de 1 - 1 1/2 ani, se primesc tineri care au absolvit învãţãmîntul de 10 ani. Dispoziţiile referitoare la înscrierea, nomenclatorul meseriilor, planul anual de şcolarizare pentru şcolile profesionale se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul uceniciei la locul de munca. Drepturile ucenicilor se stabilesc potrivit legii. ART. 190 Pentru creşterea şi educarea copiilor minori ai cãror pãrinţi sînt decedati, necunoscuţi sau în orice alta situaţie care duce la instituirea tutelei, dacã nu au bunuri sau alte mijloace materiale proprii şi nu exista persoane care au fost obligate sa-i întreţinã, precum şi a copiilor minori a cãror sãnãtate, dezvoltare fizica, morala sau intelectualã este primejduita, se organizeazã, potrivit legii, case de copii preşcolari şi şcolari. ART. 191 Pentru copiii cu deficiente fizice sau intelectuale se organizeazã, în condiţiile legii, unitãţi speciale de învãţãmînt. ART. 192 Grãdiniţele, şcolile, liceele, şcolile profesionale şi şcolile de maiştri care funcţioneazã ca unitãţi de-sine-stãtãtoare, precum şi instituţiile de învãţãmînt superior, au personalitate juridicã. ART. 193 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului elaboreazã, cu consultarea celorlalte ministere şi organe de stat şi obşteşti interesate, regulamente pentru organizarea activitãţii în unitãţile de învãţãmînt. ART. 194 Cetãţenii strãini şi persoanele fãrã cetãţenie pot fi admişi în instituţii de învãţãmînt din Republica Socialistã România, potrivit legii, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte, pe baza aprobãrii Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 195 Diplomele, certificatele şi celelalte acte de studii obţinute în strãinãtate sînt valabile numai dupã echivalarea lor de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului cu acte de studii eliberate de unitãţile de învãţãmînt din ţara. ART. 196 Prezenta lege intra în vigoare începînd cu anul de învãţãmînt 1979/1980. Pe aceeaşi data se abroga: - <>Legea nr. 11/1968 privind învãţãmîntul în Republica Socialistã România, cu modificãrile ulterioare; - Legea nr. 2/1966 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor de specialitate; - <>Decretul nr. 1063/1968 privind încheierea de contracte între studenţi şi rectorul instituţiei de învãţãmînt; - Decretul nr. 278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru instituţiile de învãţãmînt; - <>Decretul nr. 207/1977 privind organizarea şi funcţionarea învãţãmîntului liceal; - <>Decretul nr. 208/1977 privind organizarea şi funcţionarea învãţãmîntului profesional; - Hotãrîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 91/1955 cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 247/1955 privind unele mãsuri organizatorice şi modul de finanţare în vederea aplicãrii Hotãrîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 6/1957 pentru unele mãsuri privind practica în producţie a studenţilor şi elevilor şcolilor tehnice; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1378/1966 pentru aplicarea Legii nr. 2/1966 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor de specialitate; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1945/1968 privind unele mãsuri referitoare la învãţãmîntul seral şi fãrã frecventa de la şcolile de specializare postliceala; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1245/1971 privind durata studiilor la învãţãmîntul de subingineri; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 354/1974 privind mãsuri pentru generalizarea primei trepte a învãţãmîntului liceal începînd cu anul 1974/1975; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 577/1975 privind unele mãsuri de generalizare a primei trepte de liceu şi planul de şcolarizare în anul şcolar 1975/1976; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 643/1975 privind unele mãsuri pentru organizarea liceelor economice de contabilitate şi comerţ. --------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
