Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice
TITLUL I Modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale
ART. 1 <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta stabileşte cadrul juridic pentru accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare, în baza urmãtoarelor principii: a) asigurarea transparenţei procesului de privatizare; b) formarea preţului de vânzare, în baza raportului dintre cerere şi oferta; c) asigurarea egalitãţii de tratament între cumpãrãtori; d) reconsiderarea datoriilor societãţilor comerciale, în vederea sporirii atractivitatii ofertei de privatizare."
2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta se aplica: a) vânzãrii de acţiuni la societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, indiferent de numãrul acţiunilor pe care le deţine, inclusiv la societãţile naţionale, companiile naţionale şi celelalte societãţi comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes naţional sau local; b) vânzãrii de active ale regiilor autonome şi ale societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, inclusiv ale companiilor naţionale şi ale societãţilor naţionale ori ale celorlalte societãţi comerciale rezultate din reorganizarea unei regii autonome de interes naţional sau local."
3. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 3. - În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenta termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii: a) societãţi comerciale înseamnã societãţile comerciale înfiinţate în baza prevederilor Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat în regii autonome şi societãţi comerciale, cu modificãrile ulterioare, societãţile comerciale care au fost constituite de autoritãţile administraţiei publice locale în baza <>Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, societãţile naţionale, companiile naţionale şi alte societãţi comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes naţional sau local; b) societãţi comerciale de interes strategic înseamnã societãţile naţionale şi companiile naţionale; alte societãţi comerciale cu capital majoritar de stat pot fi declarate de interes strategic prin hotãrâre a Guvernului; c) acţiuni înseamnã valorile mobiliare emise de societãţi comerciale; acţiunile pot fi ordinare sau preferenţiale, în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile ulterioare; d) active înseamnã bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societãţi comerciale sau regii autonome, care pot fi separate şi organizate sa funcţioneze independent, distinct de restul activitãţii societãţii sau regiei, cum ar fi unitãţi şi subunitati de producţie, de comerţ sau de prestãri de servicii, secţii, ateliere, ferme, spaţii comerciale, spaţii de cazare sau de alimentaţie publica, spaţii pentru birouri sau alte bunuri de acelaşi gen, inclusiv terenul aferent acestora; e) cumpãrãtor înseamnã orice persoana fizica sau juridicã, romana sau strãinã. Cumpãrãtor nu poate fi o persoana juridicã romana de drept public sau o societate comercialã la care statul roman ori o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 33% din totalul acţiunilor cu drept de vot în adunarea generalã a actionarilor; f) minister de resort înseamnã ministerul sau organul administraţiei publice centrale în al cãrui domeniu de specialitate se încadreazã obiectul principal de activitate al societãţii comerciale sau sub a cãrui autoritate funcţioneazã regia autonomã; g) instituţie publica implicata înseamnã Fondul Proprietãţii de Stat sau orice minister de resort ori, dupã caz, o autoritate a administraţiei publice locale, care are atribuţii de privatizare a unei societãţi comerciale; h) autoritatea de mediu competenta este Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului sau o agenţie localã de protecţie a mediului din subordinea acestui minister; i) dosar de prezentare înseamnã ansamblul de date şi informaţii privitoare la o societate comercialã sau la un activ, furnizate în scris potenţialilor cumpãrãtori de acţiuni sau de active; j) obligaţii de mediu reprezintã un set minim de obligaţii ce revin societãţilor comerciale care se privatizeazã sau care se transmit o data cu vânzarea unui activ, din care rezulta obligaţia conformarii cu legislaţia privind protecţia mediului şi care se includ de cãtre instituţia publica implicata în dosarul de prezentare sau, dupã caz, în prospectul de oferta publica. Aceste obligaţii se stabilesc de cãtre autoritatea de mediu competenta, în baza bilanţului de mediu elaborat în cadrul procesului de privatizare sau de vânzare a unui activ a cãrui folosire are impact asupra mediului. Bilanţul va fi elaborat în condiţiile stabilite prin normele metodologice emise în baza prezentei ordonanţe de urgenta; k) agent de privatizare înseamnã orice persoana juridicã, romana sau strãinã, specializatã în activitãţi financiare, precum: bãnci, societãţi şi fonduri de investiţii, societãţi financiare, societãţi care presteazã servicii de contabilitate, consultanţa, intermediere pe piata valorilor mobiliare ori de lichidare şi repartizare a patrimoniului social etc., precum şi cabinete sau societãţi profesionale de avocatura, indiferent dacã acestea acţioneazã individual ori în asociere, cu menţiunea ca persoanele juridice strãine se pot asocia cu o persoana juridicã sau firma romana din categoriile sus-menţionate; l) închidere operationala înseamnã ansamblul operaţiunilor de natura tehnica şi organizatoricã întreprinse de administratorii ori, dupã caz, lichidatorii societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat, din împuternicirea adunãrii generale a actionarilor sau a consiliului de administraţie, având ca finalitate încetarea activitãţii economice a societãţii şi conservarea activelor şi a altor bunuri ale acesteia pana la vânzarea lor potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta; închiderea operationala poate fi totalã sau parţialã, temporarã sau definitiva; m) obligaţii bugetare înseamnã obligaţii rezultate din impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri bugetare, inclusiv majorãri de întârziere sau penalitãţi aferente acestora şi dobânzi la credite garantate de stat, datorate cãtre bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale; n) creditor bugetar este titularul dreptului aferent unei obligaţii bugetare."
4. Titlul capitolului II va avea urmãtorul cuprins: "Competentele şi atribuţiile Guvernului, Agenţiei Romane de Dezvoltare şi ale instituţiilor publice implicate"
5. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 4. - Competentele şi atribuţiile în legatura cu procesul de privatizare aparţin Guvernului, Agenţiei Romane de Dezvoltare şi instituţiilor publice implicate."
6. Dupã articolul 4 se introduc articolele 4^1, 4^2 şi 4^3 cu urmãtorul cuprins: "Art. 4^1. - (1) Guvernul asigura înfãptuirea politicii de privatizare, coordoneazã şi controleazã activitatea ministerelor şi instituţiilor publice, care au competente şi atribuţii în realizarea privatizãrii, ia mãsuri obligatorii pentru accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare şi rãspunde în fata Parlamentului de îndeplinirea acestor obligaţii. (2) În acest scop Guvernul: a) aproba strategia nationala de privatizare; b) aproba elementele esenţiale ale contractului de mandat, inclusiv metoda de vânzare şi condiţiile principale ale contractului ce urmeazã a fi încheiat de instituţiile publice implicate, respectiv de societãţile comerciale, pentru vânzarea acţiunilor ori activelor unei societãţi comerciale de interes strategic; c) acorda, de la caz la caz, scutiri, reduceri, amânãri şi/sau eşalonãri la plata obligaţiilor bugetare, pe baza propunerilor înaintate de cãtre creditorii bugetari sau de cãtre instituţia publica implicata; d) ia orice alte mãsuri în calitate de autoritate centrala de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta. Art. 4^2. - (1) Agenţia Romana de Dezvoltare elaboreazã şi promoveazã strategia de privatizare. (2) În acest scop Agenţia Romana de Dezvoltare: a) elaboreazã şi supune Guvernului spre aprobare strategia nationala de privatizare prevãzutã la art. 4^1 alin. (2) lit. a), pe baza propunerilor instituţiilor publice implicate, în scopul asigurãrii corelãrii cu strategiile de dezvoltare pe care le elaboreazã acestea; b) elaboreazã şi supune Guvernului spre aprobare proiecte de acte normative în domeniul privatizãrii; c) poate acorda asistenta tehnica în legatura cu privatizarea; d) atrage şi promoveazã investiţiile strãine în scopul privatizãrii societãţilor comerciale; e) întocmeşte şi supune aprobãrii Guvernului raportul anual cu privire la stadiul procesului de privatizare, pe baza rapoartelor de activitate elaborate de instituţiile publice implicate; f) centralizeazã datele privind derularea contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni deţinute de stat sau de o autoritate a administraţiei publice locale şi informeazã Guvernul în acest sens. (3) În vederea realizãrii atribuţiilor prevãzute la alin. (2) Agenţia Romana de Dezvoltare poate încheia contracte de consultanţa cu persoane fizice ori juridice, precum şi contracte de colaborare cu persoane fizice. (4) De asemenea, Agenţia Romana de Dezvoltare are dreptul sa solicite, în scris, informaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute în prezentul articol, de la instituţiile publice implicate, precum şi de la orice alta instituţie publica centrala sau localã, de la registrele independente de evidenta a actionarilor, de la societãţile naţionale, companiile naţionale şi societãţile comerciale la care statul este acţionar şi de la regiile autonome. Art. 4^3. - (1) Instituţia publica implicata realizeazã întregul proces de privatizare. (2) În acest scop instituţia publica implicata: A. exercita toate drepturile ce decurg din calitatea de acţionar a statului sau a autoritãţilor administraţiei publice locale, având capacitatea de a imputernici reprezentanţii sãi în adunarea generalã a actionarilor sa acţioneze pentru: a) administrarea eficienta a societãţilor/companiilor naţionale şi a societãţilor comerciale pe care le are în portofoliu, în vederea sporirii atractivitatii, luând mãsuri privind: - pregãtirea şi realizarea unor operaţiuni organizatorice, tehnice, tehnologice, manageriale şi financiare, destinate sa asigure creşterea realizarilor tehnico-economice ale societãţii comerciale şi diminuarea obligaţiilor bugetare sau de alta natura; - restructurarea societãţilor comerciale prin fuziune, divizare, vânzare de active şi conversie în acţiuni a datoriilor fata de creditorii comerciali, precum şi prin închidere operationala, totalã sau parţialã; - solicitarea acordãrii de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare şi negocierea propunerilor în acest sens, care vor fi supuse aprobãrii potrivit legii; b) lichidarea societãţilor comerciale neprofitabile; B. ia toate mãsurile necesare pentru realizarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale: a) stabileşte metoda adecvatã de privatizare şi o schimba în mãsura în care este necesar; b) publica în presa scrisã şi/sau în sistem electronic, pe plan local, naţional şi/sau internaţional, listele cuprinzând societãţile comerciale care se privatizeazã; c) întocmeşte dosarul de prezentare, raportul de evaluare, prospectul de oferta publica sau alte documente ce prezintã relevanta în procesul de privatizare, potrivit prezentei ordonanţe de urgenta şi normelor metodologice emise în aplicarea acesteia; d) efectueazã vânzarea, la preţul de piata, a acţiunilor emise de societãţile comerciale; e) iniţiazã sau, dupã caz, aproba, în condiţiile legii, vânzarea la preţul de piata a activelor din patrimoniul societãţilor comerciale şi regiilor autonome, cu excepţia celor supuse în mod obligatoriu procedurii de vânzare, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta. (3) Litigiile privind contractele, convenţiile, protocoalele şi orice alte acte ori înţelegeri, încheiate de cãtre instituţiile publice implicate în scopul de a pregati, efectua sau finaliza procesul de privatizare a unor societãţi comerciale sau grupuri de societãţi comerciale, sunt de competenta secţiilor comerciale ale instanţelor judecãtoreşti."
7. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - (1) Fondul Proprietãţii de Stat este o instituţie de interes public, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care acţioneazã pentru diminuarea implicarii în economie a statului şi a autoritãţilor administraţiei publice locale, prin vânzarea acţiunilor acestora. Bugetul Fondului Proprietãţii de Stat se formeazã integral din veniturile rezultate ca urmare a privatizãrii societãţilor comerciale, din dividende şi din dobânzile aferente disponibilitãţilor sale bãneşti, se aproba de cãtre Guvern şi se gestioneazã în regim extrabugetar. (2) Fondul Proprietãţii de Stat exercita atribuţiile prevãzute la art. 4^3 alin. (2) cu privire la societãţile comerciale, altele decât cele de interes strategic, în cazul cãrora aceste atribuţii se exercita de cãtre ministerele de resort. Guvernul poate hotãrî ca şi în cazul unor asemenea societãţi Fondul Proprietãţii de Stat sa exercite atribuţiile prevãzute la art. 4^3 alin. (2). În cazul societãţilor comerciale constituite în baza <>Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 , atribuţiile prevãzute la art. 4^3 alin. (2) se exercita de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale."
8. Alineatul (1) al articolului 6 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 6. - (1) Conducerea Fondului Proprietãţii de Stat este asigurata de un consiliu de administraţie format din preşedinte, vicepreşedinte şi 9 membri, numiţi de cãtre primul-ministru, persoane cu pregãtire şi cu experienta în domeniul comercial, financiar, juridic sau tehnic, dintre care unul este preşedintele Agenţiei Romane de Dezvoltare."
9. Alineatul (2) al articolului 6 se abroga.
10. Alineatul (4) al articolului 6 va avea urmãtorul cuprins: "(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietãţii de Stat se aproba prin hotãrâre a Guvernului."
11. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 8 se abroga.
12. Alineatul (3) al articolului 8 va avea urmãtorul cuprins: "(3) Activitatea Fondului Proprietãţii de Stat se desfãşoarã pe principiul descentralizãrii. În acest scop, societãţile comerciale care fac parte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii pot fi privatizare la nivelul sucursalelor teritoriale şi al direcţiilor teritoriale judeţene ale Fondului Proprietãţii de Stat."
13. Alineatele (1)-(4) ale articolului 9 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 9. - (1) Veniturile încasate de instituţiile publice implicate din vânzarea acţiunilor emise de societãţile comerciale şi din dividende se vãrsa la bugetul de stat sau, dupã caz, la bugetele locale, dupã deducerea cheltuielilor prevãzute în bugetele acestor instituţii şi efectuate în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenta. Bugetele proprii privind activitatea de privatizare ale ministerelor de resort se aproba de cãtre Guvern şi se administreazã în regim extrabugetar. (2) Cheltuielile includ urmãtoarele: a) cheltuielile proprii de organizare şi funcţionare, care, în cazul instituţiilor publice implicate, altele decât Fondul Proprietãţii de Stat, sunt limitate doar la cele efectuate în scopul privatizãrii; b) cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatura şi cele pentru pregãtirea şi realizarea privatizãrii societãţilor comerciale; c) costurile implicate de închiderea operationala, dizolvarea şi lichidarea societãţilor comerciale; d) sumele plãtite efectiv cumparatorilor în executarea garanţiilor acordate acestora de instituţiile publice implicate şi/sau cheltuielile efectuate pentru combaterea ori stingerea pretenţiilor formulate de cumpãrãtori, precum şi despãgubirile cuvenite potrivit art. 31 alin. (4) şi art. 32^4; e) sumele cu care instituţiile publice implicate participa la majorarea capitalului social al unor societãţi comerciale în cazurile prevãzute de lege. (3) Cheltuielile menţionate la lit. a), b) şi e) ale alineatului precedent sunt planificate la 20% din veniturile obţinute din vânzãri. În situaţia în care sumele rãmase la dispoziţia instituţiei publice implicate nu sunt îndestulãtoare pentru acoperirea cheltuielilor prevãzute la alin. (2), majorarea plafonului acestora se va face prin hotãrâre a Guvernului. (4) Din sumele vãrsate la bugetul de stat potrivit alin. (1) se constituie un fond la dispoziţia Guvernului, din care se finanţeazã programe de recalificare şi reintegrare profesionalã a salariaţilor disponibilizaţi, programe de dezvoltare regionala, programe de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi alte programe de dezvoltare, care se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului."
14. Dupã alineatul (4) al articolului 9 se introduce alineatul (4^1) cu urmãtorul cuprins: "(4^1) Companiile sau societãţile naţionale beneficiare de împrumuturi externe de la organisme internaţionale, contractate de stat, care la rambursarea ratelor de capital, a dobânzilor şi a altor costuri în valuta nu îşi îndeplinesc obligaţiile de plata conform acordurilor subsidiare de împrumut încheiate cu Ministerul Finanţelor, pot solicita, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, sa fie suportate din fondurile realizate din privatizare."
15. Alineatul (5) al articolului 9 va avea urmãtorul cuprins: "(5) În cazul în care societãţile comerciale înfiinţate prin decizie a autoritãţilor administraţiei publice locale se privatizeazã de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat, veniturile încasate din vânzarea acţiunilor se vãrsa la bugetul local, dupã deducerea unei cote de 10%, care rãmâne la dispoziţia Fondului Proprietãţii de Stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de privatizare."
16. Dupã alineatul (5) al articolului 9 se introduce alineatul (5^1) cu urmãtorul cuprins: "(5^1) Veniturile încasate de instituţiile publice implicate, altele decât Fondul Proprietãţii de Stat, din vânzarea acţiunilor emise de societãţi comerciale înfiinţate prin decizie a autoritãţilor administraţiei publice locale, se vãrsa la bugetul local dupã deducerea cheltuielilor prevãzute la alin. (2), cu respectarea prevederilor alin. (3)."
17. Alineatele (6) şi (6^1) ale articolului 9 vor avea urmãtorul cuprins: "(6) Instituţiile publice implicate nu pot aloca fonduri şi nu pot acorda credite societãţilor comerciale; de asemenea, ele nu pot cumpara acţiuni emise de societãţi comerciale ori active, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. (6^1) Instituţiile publice implicate au obligaţia sa deruleze fondurile rezultate din operaţiuni de privatizare prin conturi deschise la trezoreria statului."
18. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 10. - (1) Controlul respectãrii de cãtre instituţia publica implicata a cadrului juridic aplicabil în materia privatizãrii, constatarea contravenţiilor şi stabilirea sancţiunilor se realizeazã de cãtre Ministerul Finanţelor, în condiţiile stabilite prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Determinarea metodei de privatizare şi alegerea agentului de privatizare şi/sau a cumpãrãtorului, operaţiunile prevãzute la art. 4^3 alin. (2) lit. A, precum şi legalitatea clauzelor din contractele încheiate de Fondul Proprietãţii de Stat, incluzând, între altele, clauzele privitoare la preţul vânzãrii, nu sunt supuse controlului Curţii de Conturi. Curtea de Conturi controleazã numai încasarea şi folosirea, potrivit destinaţiilor prevãzute de lege, a veniturilor cuvenite Fondului Proprietãţii de Stat. (3) Membrii Consiliului de administraţie şi salariaţii Fondului Proprietãţii de Stat nu rãspund pentru operaţiunile acestuia, în afarã de cazul în care faptele lor constituie infracţiuni sau delicte civile. Membrii Consiliului de administraţie şi salariaţii Fondului Proprietãţii de Stat nu rãspund pentru acţiunile sau inacţiunile agenţilor de privatizare. (4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplica, în mod corespunzãtor, şi celorlalte instituţii publice implicate."
19. Articolul 11 se abroga.
20. Titlul secţiunii I a capitolului III se abroga.
21. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 13. - (1) Instituţiile publice implicate vand acţiunile prin urmãtoarele metode: a) oferta publica; b) metode de vânzare specifice pieţei de capital; c) negociere; d) licitaţie cu strigare sau în plic; e) certificate de depozit emise de bãnci de investiţii pe piata de capital internationala; f) orice combinatie a metodelor prevãzute la lit. a)-e). (2) În cazul în care instituţia publica implicata decide sa formuleze o oferta de vânzare, preţul de oferta va fi, de regula, egal cu valoarea nominalã a acţiunilor, cu precizarea ca vânzarea se face la preţul de piata rezultat din raportul dintre cerere şi oferta, indiferent de metoda de privatizare utilizata, fãrã a exista un preţ minim de vânzare. (3) În scopul determinãrii principalelor elemente ale vânzãrii de acţiuni, instituţia publica implicata va putea dispune întocmirea unui raport de evaluare. (4) Acţiunile se vor vinde la preţul de piata rezultat din raportul dintre cerere şi oferta, chiar dacã acest preţ este inferior celui rezultat din raportul de evaluare. (5) Ministerul Finanţelor, în numele şi pe seama statului, poate stinge, cu acordul pãrţilor, obligaţiile asumate de acesta în temeiul împrumuturilor externe contractate, prin transmiterea acţiunilor deţinute de stat la societãţile comerciale cãtre deţinãtorii de obligaţiuni de stat. Modalitãţile de efectuare a acestei operaţiuni se vor stabili prin normele metodologice care vor fi elaborate în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (6) Instituţiile publice implicate pot primi, în schimbul acţiunilor emise de societãţile comerciale, obligaţiuni sau alte instrumente garantate de stat, în condiţiile stabilite de Guvern."
22. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - (1) Vânzarea va fi precedatã de publicarea unui anunţ de vânzare sau de formularea unei oferte irevocabile, valabilã cel puţin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data publicãrii. În cazul vânzãrii unor pachete de acţiuni din capitalul social al unor bãnci sau societãţi comerciale mari, la propunerea instituţiei publice implicate, Guvernul poate dispune prelungirea termenului de valabilitate a ofertei. (2) Instituţiile publice implicate asigura publicarea anunţurilor şi ofertelor de vânzare în presa localã, nationala de larga rãspândire şi/sau prin mijloace electronice şi, dupã caz, într-un jurnal internaţional, în condiţiile stabilite prin normele metodologice ce vor fi elaborate în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (3) Vânzarea va fi precedatã de întocmirea unui dosar de prezentare, în cazurile prevãzute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. Pentru societãţile comerciale cotate la bursele de valori sau pe alte pieţe organizate, interne sau internaţionale, oferta se va întocmi pe baza de prospect, în conformitate cu normele şi instrucţiunile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau ale autoritãţilor competente, dupã caz. Dosarul de prezentare va cuprinde şi drepturile de proprietate industriala. (4) La cererea instituţiei publice implicate sau a agentului de privatizare, pentru stabilirea situaţiei obligaţiilor bugetare scadente ale societãţilor comerciale supuse privatizãrii, Ministerul Finanţelor va imputernici direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat în a carei raza teritorialã se afla sediul respectivei societãţi comerciale sa initieze procedura întocmirii unui raport asupra naturii şi cuantumului tuturor acestor obligaţii bugetare. (5) Pe baza acestui raport Ministerul Finanţelor va emite un certificat de sarcini fiscale, care va preciza natura şi cuantumul tuturor obligaţiilor bugetare la data raportului. (6) Societatea comercialã privatizata va fi exoneratã de drept de plata oricãrei alte obligaţii bugetare, scadenta la data raportului şi neevidentiata în certificatul de sarcini fiscale emis în conformitate cu alin. (5). (7) Termenele şi etapele procedurii de întocmire a raportului şi de emitere a certificatului de sarcini fiscale vor face obiectul reglementãrii normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (8) Prevederile alin. (4)-(7) se aplica indiferent de procentajul pe care îl reprezintã acţiunile ce fac obiectul vânzãrii în capitalul societãţii comerciale supuse privatizãrii. (9) La cererea potenţialului cumpãrãtor, în condiţiile prevãzute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta, instituţia publica implicata şi societatea comercialã supusã privatizãrii sunt obligate sa asigure accesul liber la toate datele şi informaţiile privind activitatea şi situaţia patrimonialã a societãţii comerciale, în scopul întocmirii de cãtre acesta a propriului raport de expertiza asupra societãţii. Aceasta nu exclude posibilitatea ca instituţia publica implicata sa negocieze şi sa convinã acordarea unor garanţii cumpãrãtorului pentru daune specifice, incluzând, între altele, daune cauzate cumpãrãtorului prin faptul ca societatea este ţinuta sa îndeplineascã vreo obligaţie, inclusiv fata de terţi, sau suporta vreo pierdere ca rezultat al unor acte, fapte şi operaţiuni care nu au fost dezvãluite sau a cãror aducere la îndeplinire ar implica costuri ce depãşesc nivelul prevãzut în contractul de vânzare-cumpãrare şi a cãror cauza a existat la data încheierii contractului. Rãspunderea instituţiei publice implicate este limitatã în toate cazurile la preţul plãtit efectiv de cumpãrãtor. Statul garanteazã îndeplinirea obligaţiilor de plata ale instituţiei publice implicate. (10) Pe parcursul derulãrii procesului de privatizare administratorii societãţii comerciale sunt obligaţi sa notifice imediat instituţiei publice implicate producerea oricãrui act sau fapt de natura sa modifice datele cuprinse în dosarul de prezentare sau sa angajeze rãspunderea societãţii."
23. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 15. - Instituţiile publice implicate au dreptul sa contracteze cu persoane fizice sau juridice, romane ori strãine, servicii de asistenta de specialitate în domeniul privatizãrii, restructurãrii şi lichidãrii. De asemenea, instituţiile publice implicate pot încheia contracte cu societãţi de valori mobiliare, pentru vânzarea acţiunilor la bursele de valori sau pe alte pieţe organizate, naţionale ori internaţionale, precum şi cu bãnci de investiţii, pentru transferul şi vânzarea unui portofoliu de acţiuni pe piata de capital internationala, în baza certificatelor de depozit sau a altor instrumente financiare utilizate pe aceasta piata."
24. Dupã articolul 15 se introduc articolele 15^1 şi 15^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 15^1. - (1) În vederea maririi sanselor de privatizare a societãţilor comerciale, instituţiile publice implicate pot accepta plata în rate a preţului acţiunilor vândute, în condiţiile stabilite în normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) În cazul vânzãrii cu plata în rate a preţului acţiunilor unei societãţi comerciale de interes strategic, avansul nu va putea fi mai mic de 35% din preţul de vânzare, iar plata ratelor se va esalona pe o perioada de maximum 3 ani. (3) Asupra acţiunilor vândute cu plata în rate se constituie un drept de gaj. (4) În cazul în care cumpãrãtorul nu plãteşte la scadenta doua rate succesive, contractul poate fi rezolvat. Art. 15^2. - (1) În îndeplinirea atributiei prevãzute la art. 4^3 alin. (2) lit. A. a) instituţia publica implicata înainteazã fiecãrui creditor bugetar o cerere privind acordarea de înlesniri, precum: scutiri, reduceri, amânãri sau eşalonãri la plata obligaţiilor bugetare, datorate de societãţile comerciale supuse privatizãrii cãtre bugetul administrat de respectivul creditor bugetar. (2) Fiecare creditor bugetar este obligat sa negocieze împreunã cu instituţia publica implicata posibilitatea acordãrii înlesnirilor solicitate. În cazul în care acordarea acestor înlesniri nu este de competenta creditorului bugetar, acesta este obligat sa înainteze Guvernului rezultatul negocierii în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii unei astfel de solicitãri şi sa notifice instituţiei publice implicate îndeplinirea obligaţiei respective. (3) Instituţia publica implicata este abilitata de drept sa supunã aprobãrii Guvernului rezultatul negocierilor în cazul în care creditorul bugetar nu respecta termenul prevãzut la alin. (2) pentru îndeplinirea acestei obligaţii. (4) Guvernul va decide cu privire la acordarea înlesnirilor solicitate în termen de 20 de zile de la data primirii rezultatului negocierilor."
25. Titlul secţiunii a II-a a capitolului III se abroga.
26. Articolul 19 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 19. - (1) O asociaţie poate dobândi acţiuni ordinare sau preferenţiale emise de o societate comercialã dintre cele enumerate la art. 2. (2) Vânzarea se face la preţul de piata, în baza raportului dintre cerere şi oferta, prin una dintre metodele prevãzute la art. 13 alin. (1) lit. c) şi d)."
27. Articolul 20 se abroga.
28. Alineatul (3) al articolului 21 se abroga.
29. Articolul 22 se abroga.
30. Titlul capitolului IV va avea urmãtorul cuprins: "Vânzarea activelor societãţilor comerciale şi ale regiilor autonome"
31. Titlul secţiunii I a capitolului IV se abroga.
32. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 24. - (1) Societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar pentru active aflate în proprietatea lor, cu aprobarea adunãrii generale a actionarilor sau a consiliului de administraţie, dupã caz, în condiţiile stabilite prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi regiilor autonome, cu aprobarea prealabilã a ministerului de resort sau, dupã caz, a autoritãţii administraţiei publice locale. (3) Vânzarea activelor se face prin licitaţie deschisã cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preţ obţinut pe piata. (4) Prevederile art. 14 alin. (9) se aplica în mod corespunzãtor şi societãţilor comerciale vanzatoare de active. (5) Prevederile prezentului articol se aplica şi în cazul perfectarii unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare, având ca obiect utilizarea activelor aparţinând societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, dacã în contractul de leasing imobiliar nu s-a prevãzut altfel."
33. Articolul 25 se abroga.
34. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26. - (1) La cumpãrarea de active potrivit art. 24 nu au dreptul sa participe reprezentanţii instituţiilor publice implicate în adunãrile generale ale actionarilor, membrii consiliului de administraţie şi directorii executivi ai societãţilor comerciale sau ai regiilor autonome vanzatoare. (2) Sumele rezultate din vânzarea activelor potrivit art. 24 vor fi utilizate, în urmãtoarea ordine, pentru: a) plata datoriilor cãtre bugetul de stat şi bugetele locale, inclusiv a datoriilor provenind din plãţile efectuate de Ministerul Finanţelor în contul garanţiilor executate pentru credite interne şi externe, precum şi din credite externe contractate direct de stat din care s-au fãcut subimprumuturi; b) plata datoriilor cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale; c) plata altor datorii; d) efectuarea de investiţii; e) finanţarea activitãţilor cuprinse în obiectul de activitate; f) efectuarea cheltuielilor legate de îndeplinirea obligaţiilor legale de conformare la cerinţele de protecţie a mediului, dupã caz; g) alte destinaţii. (3) Vânzarea activelor şi utilizarea sumelor rezultate din aceasta vânzare se vor efectua cu respectarea drepturilor contractuale ale creditorilor a cãror creanta este garantatã cu ipoteca, gaj sau privilegiu asupra activului supus vânzãrii. (4) Sumele prevãzute la alin. (2) nu pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului societãţilor comerciale, cu excepţia cazurilor prevãzute în convenţiile internaţionale la care România este parte."
35. Articolul 27 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 27. - (1) Societãţile comerciale şi regiile autonome, care au în derulare contracte de locatie de gestiune, de închiriere sau de asociere în participaţiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare, prin negociere directa cu locatarii sau asociaţii în situaţiile în care aceştia au efectuat investiţii în activele pe care le utilizeazã reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestor active. În acest caz, din preţul de vânzare se scade valoarea investiţiilor pe baza de raport de evaluare acceptat de pãrţi. (2) Vânzarea se desfãşoarã cu acordul instituţiei publice implicate."
36. Titlul secţiunii a II-a a capitolului IV se abroga.
37. Articolul 28 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 28. - Regiile autonome şi societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, cu acordul instituţiei publice implicate, pot vinde active cu plata în rate comercianţilor - persoane fizice, asociaţii familiale autorizate în baza Decretului-lege nr. 54/1990, cu modificãrile ulterioare, sau societãţi comerciale constituite în temeiul <>Legii nr. 31/1990 , cu modificãrile ulterioare, care se încadreazã în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile legii."
38. Articolul 29 se abroga.
39. Articolul 30 se abroga.
40. Titlul capitolului V va avea urmãtorul cuprins: "Obligaţii de mediu şi protecţia salariaţilor"
41. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31. - (1) În cazul în care, ca urmare a transmiterii dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, cumpãrãtorul ar dobândi controlul asupra societãţii comerciale, acea societate trebuie sa întocmeascã, în conformitate cu dispoziţiile normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta, un bilanţ de mediu care este supus spre avizare autoritãţii de mediu competente. Avizul va cuprinde obligaţiile de mediu ce revin societãţii comerciale. (2) Autoritatea de mediu competenta are obligaţia sa emita şi sa comunice avizul în termen de 15 zile de la data primirii bilanţului de mediu. În cazul necomunicarii avizului în termenul legal, societatea comercialã este consideratã ca îşi desfãşoarã activitatea în deplina conformitate cu cerinţele legale în vigoare privind protecţia mediului. (3) Pe baza bilanţului de mediu avizat potrivit alin. (2) instituţia publica implicata are obligaţia sa includã în dosarul de prezentare sau, dupã caz, în prospectul de oferta publica obligaţiile de mediu ce trebuie sa fie îndeplinite de cãtre societatea comercialã. (4) Instituţiile publice implicate sunt obligate sa îl despãgubeascã pe cumpãrãtor, în limita preţului plãtit de acesta, respectiv societatea comercialã, dupã caz, pentru prejudicii suferite ca urmare a stabilirii în sarcina societãţii a unor obligaţii de conformare cu normele privind protecţia mediului sau a unor raspunderi datorate poluarii mediului din activitãţi trecute, care nu au fost prevãzute în dosarul de prezentare ori în prospectul de oferta publica. Statul garanteazã plata de cãtre instituţiile publice implicate a despãgubirilor prevãzute mai sus. (5) Dispoziţiile alin. (1)-(3) sunt aplicabile şi în cazul vânzãrii de active, atâta timp cat asemenea active fac parte din patrimoniul unei societãţi comerciale sau regii autonome ce desfãşoarã o activitate calificatã, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ca având un impact negativ asupra mediului. (6) În toate cazurile societatea comercialã este obligatã sa îl despãgubeascã pe cumpãrãtor pentru prejudiciile suferite ca urmare a stabilirii în sarcina acestuia a unor obligaţii de conformare cu normele privind protecţia mediului care nu au fost prevãzute în dosarul de prezentare a activului."
42. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 32. - (1) Salariaţii societãţilor comerciale ale cãror acţiuni fac obiectul transferului dreptului de proprietate beneficiazã de mãsurile de protecţie socialã prevãzute de Ordonanta Guvernului nr. 48/1997, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 51/1998. (2) În cazul societãţilor comerciale care se privatizeazã şi care, potrivit contractului de vânzare-cumpãrare de acţiuni, aplica mãsuri de restructurare ce determina concedieri colective, drepturile compensatorii datorate salariaţilor disponibilizaţi se suporta, în limitele şi în modalitatea prevãzute de lege, din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj. (3) Beneficiazã de mãsurile de protecţie prevãzute la alin. (2) şi salariaţii societãţilor comerciale la care societãţile comerciale care se privatizeazã deţin participatii de cel puţin 50% din numãrul total de acţiuni. (4) Salariaţii disponibilizaţi din societãţile comerciale private la data prezentei legi, care aplica mãsuri de restructurare aprobate prin hotãrâri ale adunãrilor generale ale actionarilor, beneficiazã de plati compensatorii din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile prevãzute la art. 2 şi 19-22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/1997, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 108/1997, modificatã şi completatã prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/1998. (5) Prevederile alin. (2) se aplica şi societãţilor comerciale la care instituţiile publice implicate vand nu mai puţin de o treime din numãrul total de acţiuni pe pieţele de capital organizate, numai dacã prospectul de oferta conţine informaţii referitoare la disponibilizarile de personal. (6) Salariaţii disponibilizaţi vor beneficia de mãsurile prevãzute în programele de recalificare şi reintegrare profesionalã finanţate din fondul special constituit în acest scop la dispoziţia Guvernului, potrivit art. 9 alin. (4)."
43. Dupã capitolul V se introduc capitolele V^1 - V^3 cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL V^1 Situaţia unor imobile deţinute de societãţile comerciale care fac obiectul privatizãrii
Art. 32^1. - (1) Societãţile comerciale care deţin terenuri ce sunt necesare pentru desfãşurarea activitãţii în conformitate cu obiectul lor de activitate şi al cãror regim juridic urmeazã sa fie clarificat vor continua sa foloseascã aceste terenuri pana la clarificarea regimului lor juridic. (2) Societãţile comerciale se privatizeazã fãrã a include în capitalul social valoarea terenului prevãzut la alin. (1). (3) Dupã clarificarea regimului juridic terenurile clasificate ca aparţinând domeniului public al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz, rãmân în folosinta societãţilor comerciale privatizate sau care urmeazã a fi privatizate, pe baza unei concesiuni acordate de autoritatea competenta, pentru perioada maxima prevãzutã de lege. Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, metoda, procedura şi documentaţia necesare pentru acordarea concesiunilor vor fi prevãzute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. Terenurile clasificate ca aparţinând domeniului privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale, dupã caz, pot fi concesionate în condiţiile prevãzute mai sus, închiriate sau oferite societãţii comerciale spre a fi cumpãrate. (4) Criteriile generale pentru stabilirea redeventei, a chiriei şi a preţului de vânzare se determina prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. Art. 32^2. - (1) Capitalul social al societãţilor comerciale cãrora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor menţionate în certificat. (2) Administratorii sunt obligaţi sa înregistreze majorarea capitalului social la registrul comerţului în termen de 60 de zile de la data emiterii certificatului, societatea comercialã fiind scutitã de plata taxelor şi a oricãror alte obligaţii legate de aceasta operaţiune. (3) În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmatã, anterior privatizãrii, de majorarea corespunzãtoare a capitalului social sau dacã certificatul se elibereazã dupã privatizare, capitalul social se majoreazã de drept cu valoarea terenurilor, care va fi consideratã aport în natura al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, dupã caz, în schimbul cãruia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei publice implicate. Cumpãrãtorul are un drept de opţiune la cumpãrarea de la instituţia publica implicata, la un preţ convenit în contractul iniţial de vânzare a acţiunilor ori, în lipsa unei clauze în acest sens, la preţul plãtit de cumpãrãtor pentru pachetul iniţial de acţiuni, reactualizat în conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea acestei ordonanţe de urgenta, a unui numãr de acţiuni suplimentare reprezentând un procent din acţiunile nou-emise egal cu cota de participare a cumpãrãtorului la capitalul social la data când s-a emis certificatul sau la data achiziţionãrii pachetului iniţial de acţiuni, dupã caz. Cumpãrãtorul îşi poate exercita aceasta opţiune în termen de doua luni de la data înregistrãrii majorãrii capitalului social. Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor nou-emise are loc în momentul plãţii integrale a acţiunilor. (4) Pana la expirarea termenului de exercitare a dreptului de opţiune, drepturile de vot conferite de acţiunile emise în conformitate cu prevederile alin. (3) sunt suspendate. (5) Adunarea generalã care decide emiterea acţiunilor suplimentare corespunzãtoare valorii terenului poate sa hotãrascã convertirea automatã a acestora în acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, fãrã drept de vot, pe data expirãrii termenului de exercitare a dreptului de opţiune ori, dupã caz, la data rezolutiunii contractului de vânzare-cumpãrare a acţiunilor. Art. 32^3. - Orice alt acţionar al societãţii comerciale, care nu este parte la un contract de vânzare-cumpãrare de acţiuni care sa prevadã altfel, poate sa exercite dreptul de opţiune prevãzut la art. 32^2 alin. (3) în aceleaşi condiţii şi în schimbul aceluiaşi preţ ca şi cumpãrãtorul. Art. 32^4. - (1) Instituţiile publice implicate asigura repararea prejudiciilor cauzate societãţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare prin restituirea cãtre foştii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat. (2) Instituţiile publice implicate vor plati societãţilor comerciale prevãzute la alin. (1) o despãgubire care sa reprezinte echivalentul banesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natura a imobilelor deţinute de societatea comercialã cãtre foştii proprietari prin efectul unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile. (3) Despãgubirea prevãzutã la alin. (2) se stabileşte de comun acord cu societãţile comerciale, iar în caz de divergenta, prin justiţie. (4) Imobilele preluate de stat în baza unor legi, acte administrative sau hotãrâri judecãtoreşti de confiscare, constând în terenuri şi clãdiri evidentiate în patrimoniul societãţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare, în absenta cãrora realizarea obiectului de activitate al acestor societãţi comerciale este împiedicatã în asemenea mãsura încât, ca urmare a acestei restituiri, societatea comercialã nu ar mai putea sa-şi continue activitatea şi ar urma sa fie supusã dizolvãrii şi lichidãrii, nu vor fi restituite în natura. (5) În cazul în care prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã societãţile comerciale sunt obligate la plata echivalentului banesc al imobilelor, instituţiile publice implicate vor plati direct fostului proprietar suma prevãzutã în hotãrâre. (6) Statul garanteazã îndeplinirea de cãtre instituţiile publice implicate a obligaţiilor prevãzute în prezentul articol.
CAPITOLUL V^2 Dispoziţii speciale privind închiderea operationala şi vânzarea activelor nerentabile, fuziunea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societãţilor comerciale supuse privatizãrii
Secţiunea I Închiderea operationala şi vânzarea activelor nerentabile
Art. 32^5. - Vor fi supuse închiderii operationale toate activele pentru care din procesul de exploatare şi valorificare a produselor şi serviciilor pe care le realizeazã nu se pot recupera cel puţin cheltuielile aferente, cu excepţia celor a cãror exploatare nu poate fi opritã în temeiul unor dispoziţii legale ori care sunt integrate într-un proces tehnologic complex, dacã pe ansamblul exploatãrii acestuia se realizeazã profit. În acest scop este interzisã compensarea pierderilor dintr-un sector de activitate al societãţii comerciale cu veniturile obţinute din alt sector. Nu se considera compensare cota-parte cu care sectorul care are pierderi a contribuit la realizarea acestor venituri. Art. 32^6. - (1) Activele închise operational sunt supuse în mod obligatoriu vânzãrii, iar salariaţii vor fi disponibilizaţi, cu acordarea drepturilor compensatorii prevãzute de lege. (2) Consiliul de administraţie are obligaţia de a publica anunţul de vânzare şi data ţinerii licitaţiei pentru vânzarea activului, în termen de cel mult 60 de zile de la data luãrii deciziei de închidere operationala, sub sancţiunea rãspunderii pentru daunele aduse societãţii comerciale. Art. 32^7. - (1) Vânzarea activului se face pe baza de licitaţie publica cu strigare, potrivit prevederilor normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Dacã activul nu poate fi vândut, acesta va fi dezmembrat şi/sau casat. (3) Sumele rezultate din vânzarea activului la licitaţie sau din valorificarea în urma dezmembrarii şi/sau casãrii se utilizeazã potrivit art. 26 alin. (2) şi (3).
Secţiunea a II-a Dispoziţii comune privind fuziunea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea
Art. 32^8. - În scopul accelerarii procesului de privatizare a societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% +1 din capitalul social, fuziunea, divizarea, dizolvarea voluntara şi lichidarea sunt supuse dispoziţiilor prevãzute în prezentul capitol. Art. 32^9. - (1) Reprezentanţii instituţiilor publice implicate în adunarea generalã a actionarilor din societãţile comerciale prevãzute la art. 32^8 vor solicita consiliului de administraţie sa pregãteascã şi sa supunã adunãrii generale o evaluare a posibilitãţilor şi a consecinţelor economice ale fuziunii, divizãrii sau dizolvãrii şi lichidãrii societãţii comerciale, precum şi proiectul hotãrârii de fuziune, divizare sau dizolvare. (2) Consiliul de administraţie va convoca adunarea generalã a actionarilor, care se va întruni în termen de maximum 60 de zile de la data solicitãrii prevãzute la alin. (1) pentru a decide asupra fuziunii sau divizãrii ori în termen de cel mult 30 zile de la aceeaşi data pentru a hotãrî asupra dizolvãrii şi lichidãrii, precum şi pentru a aproba, în fiecare caz în parte, proiectele actelor adiţionale ori constitutive necesare. (3) Convocarea va fi publicatã într-un cotidian naţional de larga difuzare şi într-unul dintre ziarele de larga rãspândire din localitatea în care se afla sediul societãţii comerciale, cu cel puţin 15 zile înainte de data întrunirii adunãrii generale. (4) În cazul în care pe ordinea de zi figureazã dizolvarea şi lichidarea societãţii comerciale, consiliul de administraţie este obligat sa pregãteascã şi sa punã la dispoziţie actionarilor, la sediul societãţii, cu cel puţin 3 zile înainte de data ţinerii adunãrii generale, situaţia detaliatã a tuturor debitelor societãţii, cu indicarea creditorilor şi a termenului la care creanţele acestora au devenit sau vor deveni scadente. (5) Pentru validitatea deliberãrilor adunãrii generale este necesarã prezenta actionarilor care sa reprezinte cel puţin jumãtate din participarea la capitalul social, iar hotãrârile se iau cu majoritatea absolutã a voturilor. (6) În termen de doua zile de la data adoptãrii sale, hotãrârea adunãrii generale a actionarilor se depune la registrul comerţului şi se publica într-un cotidian naţional de larga difuzare şi, dupã caz, într-un cotidian internaţional, precum şi prin mijloace electronice. Art. 32^10. - (1) Societãţile comerciale prevãzute la art. 32^8 se dizolva de drept în cazul în care au datorii neonorate în termen de 60 de zile de la scadenta - cu excepţia celor din salarii - şi care, insumate, depãşesc 50% din activ. (2) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, pana la data de 1 ianuarie 2000 dispoziţiile acestui articol se aplica numai societãţilor comerciale care au datorii neonorate în termen de 60 de zile de la scadenta - cu excepţia celor din salarii - şi care, insumate, depãşesc 120% din activ, iar în perioada 1 ianuarie-1 august 2000, numai societãţilor comerciale ale cãror datorii sus-menţionate depãşesc 85% din activ. (3) În termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, respectiv de la data de 1 ianuarie 2000 ori 1 august 2000, conform distincţiilor stabilite la alin. (2), reprezentanţii instituţiilor publice implicate în adunarea generalã a actionarilor vor solicita comisiei de cenzori sa întocmeascã şi sa prezinte consiliului de administraţie al societãţii comerciale, în termen de 30 de zile, un raport privind situaţia datoriilor restante ale acesteia. (4) În termen de 20 de zile de la primirea raportului comisiei de cenzori consiliul de administraţie va convoca adunarea generalã a actionarilor în vederea constatãrii dizolvãrii de drept a societãţii comerciale şi începerii procedurii de lichidare. Prevederile art. 32^9 alin. (3)-(6) se aplica în mod corespunzãtor. (5) În cazul societãţilor comerciale de interes strategic sau al celor aflate într-un stadiu avansat al procesului de privatizare, Guvernul va putea decide, la propunerea instituţiei publice implicate, continuarea activitãţii societãţii comerciale pana la o data ulterioara. Art. 32^11. - În termen de 30 de zile de la data la care adunarea generalã a aprobat fuziunea sau divizarea ori dizolvarea voluntara sau a constatat intervenita dizolvarea de drept a societãţii, consiliul de administraţie va definitiva documentele necesare. Hotãrârea consiliului de administraţie emisã în acest scop va mentiona şi termenul prevãzut la art. 32^29, în care actionarii minoritari şi/sau creditorii comerciali pot formula cerere în anulare sau, dupã caz, opoziţie. Art. 32^12. - (1) Hotãrârea consiliului de administraţie prevãzutã la art. 32^11 şi, dupã caz, actele adiţionale sau constitutive, semnate de preşedintele consiliului, se depun la registrul comerţului, împreunã cu celelalte documente necesare, în vederea înregistrãrii, într-o singura etapa, a mentiunilor privind fuziunea sau divizarea, respectiv a menţiunii privind dizolvarea societãţii. (2) Hotãrârea prevãzutã la alin. (1) se publica potrivit art. 32^9 alin. (6), care se aplica în mod corespunzãtor.
Secţiunea a III-a Lichidarea
Art. 32^13. - (1) În termen de 5 zile de la publicarea hotãrârii de dizolvare şi lichidare, prevãzutã la art. 32^9 alin. (6) ori, dupã caz, la art. 32^10 alin. (4), consiliul de administraţie este obligat sa o notifice, prin curier poştal rapid, cu confirmare de primire, creditorilor cunoscuţi ai societãţii şi sa publice doua anunţuri consecutive într-un cotidian naţional de larga difuzare şi, dupã caz, într-un cotidian internaţional, precum şi prin mijloace electronice. În notificare şi în anunţuri se precizeazã valoarea totalã a datoriilor societãţii, astfel cum rezulta din evidentele sale financiar-contabile, creanţele care se compenseazã total sau parţial cu debite ale creditorului fata de societate, ordinea de preferinta a creanţelor stabilitã conform art. 32^21 alin. (1), precum şi termenul limita în care creditorii îşi pot manifesta intenţia valorificãrii creanţelor potrivit prevederilor prezentului capitol, prin depunerea unei declaraţii de creanţe, chiar mai înainte de a ajunge la scadenta. Acest termen nu va putea fi mai mic de 15 zile şi nu va putea depãşi 20 de zile de la data publicãrii ultimului anunţ. (2) Creditorii care depun declaraţii de creanţe alcãtuiesc asociaţia creditorilor, în cadrul cãreia hotãrârile se adopta cu majoritate absolutã de voturi. Votul fiecãrui creditor este proporţional cu ponderea creanţei sale în totalitatea creanţelor aparţinând creditorilor asociaţi. Asociaţia creditorilor nu constituie persoana juridicã. Organizarea şi funcţionarea asociaţiei creditorilor vor fi reglementate prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (3) Dreptul de a contesta existenta sau întinderea unei creanţe ori rangul acesteia în ordinea de preferinta se stinge în termen de 20 de zile de la publicarea ultimului anunţ. Art. 32^14. - (1) Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplica şi societãţilor prevãzute la <>art. 20 din Legea nr. 64/1995 , cu excepţia cazului în care tribunalul admite în principiu lichidarea societãţii şi repartizarea activului în condiţiile <>Legii nr. 64/1995 , la cererea creditorilor care, împreunã sau separat, deţin creanţe reprezentând cel puţin 51% din totalul datoriilor evidentiate în situaţiile financiar-contabile ale societãţii şi care au depus declaraţii de creanţe. Cererea se introduce în termen de 20 de zile de la data publicãrii ultimului anunţ prevãzut la art. 32^13 alin. (1), sub sancţiunea decãderii. În astfel de situaţii dispoziţiile privitoare la reorganizarea societãţii insolvabile nu se aplica. (2) În ziua urmãtoare expirãrii termenului prevãzut la alineatul precedent societatea supusã lichidãrii va depune la tribunalul în a cãrui circumscripţie teritorialã îşi are sediul situaţia la zi a tuturor debitelor înregistrate în evidentele sale financiar-contabile, indiferent de data scadentei acestora, precum şi situaţia centralizata a tuturor declaraţiilor de creanţe, depuse în conformitate cu prevederile art. 32^13 alin. (1). (3) În termen de 15 zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1) preşedintele tribunalului sau, dupã caz, judecãtorul desemnat în acest scop va hotãrî în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, asupra admisibilitãţii în principiu a cererii creditorilor. Hotãrârea se motiveaza în toate cazurile şi poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Art. 32^15. - (1) Nici o dobanda, penalitate, majorare de întârziere sau cheltuiala similarã nu va putea fi adãugatã creanţelor negarantate sau pãrţilor negarantate din creanţele garantate, începând cu data depunerii hotãrârii de dizolvare la registrul comerţului. (2) Pe aceeaşi data se suspenda judecata tuturor acţiunilor în pretenţii, judiciare sau extrajudiciare, îndreptate impotriva societãţii, termenele de prescripţie a acţiunilor de realizare a creanţelor aparţinând creditorilor acesteia, precum şi orice procedura de executare silitã pornitã impotriva ei, acestea urmând a fi reluate în cazul în care adunarea generalã a actionarilor revine asupra hotãrârii de lichidare. Adunarea generalã nu va putea reveni asupra mãsurii de lichidare, dacã a hotãrât închiderea operationala totalã a societãţii sau dacã societatea s-a dizolvat de drept, potrivit art. 32^10. Art. 32^16. - (1) Lichidatorul se numeşte de cãtre instituţia publica implicata, pe baza de licitaţie, în termen de 60 de zile de la data depunerii hotãrârii de dizolvare la registrului comerţului. (2) Agentul de privatizare care exercita atribuţiile prevãzute la art. 4^3 alin. (2) cu privire la societatea comercialã supusã lichidãrii poate îndeplini funcţia de lichidator, potrivit mandatului acordat sau pe baza unei solicitãri adresate instituţiei publice implicate, fãrã a mai fi necesarã organizarea unei licitaţii. (3) Contractul de angajare a lichidatorului va fi semnat şi va intra în vigoare în termen de doua zile de la adjudecarea licitaţiei, sub sancţiunea nulitãţii. (4) Lichidatorul va intra în funcţie dupã depunerea semnãturii la registrul comerţului şi a specimenului de semnatura în banca, în ziua urmãtoare semnãrii contractului sau de angajare. (5) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în funcţie a lichidatorului se va efectua predarea-preluarea patrimoniului şi a documentelor societãţii, potrivit prevederilor <>art. 247 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, care va fi certificatã de cãtre cenzori. La data îndeplinirii acestei formalitãţi funcţia administratorilor înceteazã. (6) În cazul admiterii în principiu a cererii formulate de creditori în temeiul art. 32^14 alin. (1), numirea lichidatorului potrivit prezentului articol va fi supusã validãrii de cãtre judecãtorul-sindic. Art. 32^17. - Lichidatorul are obligaţia ca, în cel mult 15 zile de la data intrãrii în funcţie, sa întocmeascã tabelul de creanţe ce se depune la sediul societãţii pentru a putea fi consultat de cãtre creditori. Art. 32^18. - (1) În cazul în care intervine o cauza de încetare a contractului de angajare a lichidatorului, acesta ori, dupã caz, succesorul sau în drepturi este obligat sa notifice de îndatã situaţia aparuta instituţiei publice implicate, cu excepţia cazului în care aceasta i-a notificat cauza de încetare a contractului. (2) În cazul societãţilor dizolvate de drept potrivit art. 32^10, instituţia publica implicata va putea cere rezilierea contractului de angajare a lichidatorului şi la solicitarea temeinic justificatã a asociaţiei creditorilor. (3) În situaţia încetãrii contractului de angajare a lichidatorului, instituţia publica implicata va proceda fie la numirea în calitate de lichidator a urmatorului clasat în urma licitaţiei organizate potrivit prevederilor art. 32^16, fie la numirea unui mandatar special care sa administreze patrimoniul societãţii pana la numirea unui nou lichidator în conformitate cu dispoziţiile art. 32^16 , dar nu mai mult de 60 de zile de la data încetãrii funcţiei lichidatorului al cãrui mandat a încetat. (4) Dispoziţiile art. 32^16 alin. (4), (5) şi (6) se aplica în mod corespunzãtor în situaţiile prevãzute la alin. (3). (5) Lichidatorul al cãrui contract a încetat, pana la predarea patrimoniului cãtre mandatarul special sau cãtre noul lichidator, ori mandatarul special, pe timpul îndeplinirii funcţiei sale, nu poate efectua nici un act de lichidare şi nici o operaţiune asupra patrimoniului societãţii, cu excepţia actelor de conservare şi administrare. Art. 32^19. - (1) Vânzarea bunurilor se face pe baza de licitaţie deschisã cu strigare, în condiţiile prevãzute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Bunurile se adjudeca la cel mai mare preţ oferit. (3) Contractul de vânzare a bunului adjudecat se încheie, sub sancţiunea nulitãţii, în termen de 5 zile de la data adjudecãrii licitaţiei. Lichidatorul poate prelungi acest termen cu cel mult 5 zile. (4) Contractul va putea prevedea plata preţului bunurilor în rate, cu condiţia ca plata ratelor sa fie asigurata în condiţiile prevãzute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (5) Prevederile art. 32^7 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor. Art. 32^20. - (1) Creditorii, cu excepţia actionarilor, îşi pot depune creanta drept preţ, în condiţiile prevãzute de normele metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Bunurile sau activele asupra cãrora poarta un privilegiu, un drept de gaj sau de ipoteca pot fi adjudecate numai în contul creanţei privilegiate sau garantate prin gaj sau ipoteca, în afarã de cazul în care creditorul având rang util şi necontestat renunţa în scris la dreptul sau. (3) Prin adjudecarea bunurilor în contul creanţelor nu se poate aduce atingere ordinii de preferinta prevãzute în prezenta ordonanta de urgenta. Art. 32^21. - (1) Pentru acoperirea pasivului social lichidatorul va efectua plati în contul creanţelor creditorilor, indiferent dacã acestea sunt sau nu ajunse la scadenta, din sumele obţinute în urma vânzãrii bunurilor mobile şi imobile ale societãţii şi a valorificãrii creanţelor fata de terţi, în urmãtoarea ordine de preferinta: a) pentru acoperirea cheltuielilor aferente vânzãrii sau îndeplinirii procedurii de lichidare; b) pentru achitarea salariilor; c) pentru realizarea creanţelor creditorilor în favoarea cãrora societatea a constituit un drept de gaj sau de ipoteca asupra bunurilor sale mobile sau imobile, din sumele obţinute prin vânzarea acestor bunuri; aceste prevederi se aplica şi în ceea ce priveşte privilegiile speciale; d) în contul creanţelor statului sau ale autoritãţilor administraţiei publice locale, provenite din impozite, taxe şi alte obligaţii fiscale stabilite conform legii, din contribuţii la bugetul asigurãrilor sociale de stat, precum şi la fondurile speciale; e) în contul creanţelor statului, provenite din sumele plãtite de cãtre Ministerul Finanţelor pentru garanţiile la credite interne şi externe executate, precum şi pentru credite externe contractate direct de stat, din care s-au fãcut subimprumuturi; f) în contul creanţelor rezultând din împrumuturi acordate de stat, inclusiv în contul creanţelor rezultate din împrumuturile acordate pentru plata gazelor şi a energiei electrice, conform reglementãrilor în vigoare la data acordãrii împrumutului; g) în contul creditorilor chirografari; h) în contul actionarilor. (2) Creanţele rezultate din contractele de vânzare de bunuri ale societãţii cu plata în rate şi garanţiile ce le însoţesc se pot cesiona creditorilor în contul sumelor cuvenite acestora; creditorii vor notifica cumpãrãtorului şi garantului preluarea contractului şi a garanţiei. (3) Repartizarea cãtre creditorii prevãzuţi la lit. a)-g) a sumelor rezultate din vânzare se efectueazã la fiecare 3 luni, iar cãtre creditorii mentionati la lit. h), numai dupã satisfacerea integrala a tuturor celorlalte creanţe. (4) Nici o distribuire de sume cãtre creditori nu se va putea face mai înainte de rãmânerea definitiva a hotãrârilor prin care s-au soluţionat cererile formulate în conformitate cu art. 32^13 alin. (3) ori de la soluţionarea recursului prevãzut la art. 32^14 alin. (3). Art. 32^22. - Lichidatorul este împuternicit sa efectueze cheltuieli şi sa disponibilizeze personal în limitele necesare pentru funcţionarea societãţii şi sa urmãreascã realizarea creanţelor acesteia fata de terţi. Eventualele disponibilitati existente la finele perioadei de lichidare, care nu rezulta din vânzarea bunurilor la licitaţii, se împart în ordinea prevãzutã pentru repartizarea sumelor rezultate din licitaţii. Art. 32^23. - (1) Creditorii pot constitui provizioane deductibile fiscal pentru acoperirea pierderilor rezultate din nerealizarea totalã sau parţialã a creanţelor din sumele repartizate în urma lichidãrii debitorului. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueazã pe baza unor certificate eliberate de lichidator, la închiderea lichidãrii, creditorilor neindestulati, care vor avea înscrisã diferenţa de creanta rãmasã neacoperita. (2) Creditorii ale cãror creanţe au fost prezentate dupã expirarea termenului de depunere a declaraţiilor de creanţe, dar nu mai târziu de închiderea lichidãrii, vor lua parte la distribuire în mod proporţional numai din sumele eventual rãmase dupã plata creanţelor înregistrate în termen. În acest caz prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile. Art. 32^24. - (1) Dupã distribuirea sumelor rezultate din valorificarea tuturor bunurilor societãţii, creditorii ale cãror creanţe nu au fost acoperite integral, lichidatorul sau camera de comerţ şi industrie teritorialã pot sesiza tribunalul competent în vederea anulãrii unor acte juridice ale societãţii sau angajãrii rãspunderii membrilor organelor de conducere ale acesteia. (2) Soluţionarea acestor acţiuni va profita creditorilor prevãzuţi la art. 32^23. Art. 32^25. - (1) În termen de 20 de zile de la ultima licitaţie cenzorii întocmesc şi supun aprobãrii instituţiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operaţiunilor lichidãrii. Aprobarea raportului are ca efect liberarea lichidatorului. (2) Dupã aprobare, lichidatorul va asigura depunerea raportului la sediul societãţii pentru informarea actionarilor, iar dupã 15 zile de la depunere, înregistrarea acestuia la registrul comerţului, data la care societatea se radiaza de drept fãrã nici o alta formalitate. Art. 32^26. - Actele, registrele şi ştampila societãţii se predau de lichidator instituţiei publice implicate, care poate continua, pe cont propriu şi în interes propriu, urmãrirea creanţelor societãţii fata de terţi, rãmase neexecutate la data lichidãrii. Art. 32^27. - La data radierii societãţii din registrul comerţului înceteazã de drept orice acţiune îndreptatã impotriva acesteia.
CAPITOLUL V^3 Soluţionarea litigiilor
Art. 32^28. - Termenul de prescripţie pentru introducerea cererii prin care se ataca o operaţiune sau un act prevãzut în prezenta ordonanta de urgenta ori se valorifica un drept conferit de aceasta este de 3 luni de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoascã existenta operaţiunii sau actul atacat ori de la data naşterii dreptului. Art. 32^29. - Termenul de prescripţie pentru introducerea cererilor în anulare şi a opoziţiilor impotriva hotãrârilor prevãzute la art. 32^9 este de 10 zile de la data publicãrii hotãrârii consiliului de administraţie, adoptatã în temeiul acestora. În cazul hotãrârilor prevãzute la art. 32^10, termenul curge de la data publicãrii acestora în conformitate cu dispoziţiile art. 32^9 alin. (6). Art. 32^30. - (1) Cererea în anulare şi opoziţia nu suspenda executarea hotãrârii atacate. La cerere, pentru motive întemeiate, instanta poate decide suspendarea, dacã se depune o cauţiune egala cu 1% din valoarea capitalului social al societãţii comerciale supuse fuziunii, divizãrii sau lichidãrii ori, dupã caz, egala cu o pãtrime din valoarea creanţei, dar nu mai mult de 200.000.000 lei. Cauţiunea se restituie numai în cazul admiterii acţiunii. Plafonul maxim al cauţiunii va putea fi reactualizat periodic prin hotãrâre a Guvernului. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi cererilor prevãzute la art. 32^13 alin. (3). În acest caz cauţiunea este de o pãtrime din valoarea creanţei contestate, fãrã a depãşi plafonul maxim prevãzut la alin. (1). Art. 32^31. - (1) Cererile prevãzute la art. 32^13 alin. (3), la art. 32^28 şi la art. 32^29 sunt de competenta curţii de apel şi se judeca de urgenta şi cu precãdere. (2) Dacã sunt motive întemeiate pentru care pãrţile nu sunt în mãsura sa îşi prezinte apãrãrile în mod complet, instanta va putea, în mod excepţional, sa acorde un termen în cunostinta de cel mult 7 zile. (3) Instanta este obligatã sa pronunţe hotãrârea în termen de 5 zile de la închiderea dezbaterilor şi sa comunice pãrţilor hotãrârea motivatã în cel mult 10 zile de la pronunţare. (4) Hotãrârea instanţei poate fi atacatã numai cu recurs."
44. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 33. - (1) Constituie contravenţii la normele din prezenta ordonanta de urgenta urmãtoarele fapte, dacã, potrivit legii penale, nu constituie infracţiuni: a) nerespectarea regulilor de publicitate pentru vânzarea acţiunilor şi a activelor; b) neintocmirea bilanţului de mediu în termenul prevãzut de lege; c) neincluderea anumitor bunuri din patrimoniul unei societãţi comerciale în oferta de vânzare şi în raportul de evaluare ori includerea unor bunuri fictive în oferta de vânzare şi în raportul de evaluare, cu scopul vadit de a influenta preţul de oferta; d) neînregistrarea majorãrii de capital în termenul prevãzut de lege; e) atribuirea unui pachet de acţiuni unei persoane în dãuna altor persoane care au formulat o oferta mai avantajoasã, potrivit criteriilor stabilite în oferta de vânzare; f) divulgarea de informaţii confidenţiale unor terţi cu privire la intenţia de vânzare a unui portofoliu de acţiuni, în scopul influentarii preţului de oferta sau pentru a favoriza un cumpãrãtor potenţial în dãuna altor persoane; g) nerespectarea termenelor şi a procedurii de întocmire şi eliberare a certificatului de sarcini fiscale; h) neîndeplinirea obligaţiei de a notifica actele şi faptele prevãzute la art. 14 alin. (10); i) nerespectarea termenului prevãzut la art. 32^6 alin. (2) pentru publicarea anunţului de vânzare a activelor nerentabile; j) omisiunea de a convoca adunarea generalã a actionarilor în termenul prevãzut la art. 32^9 alin. (2) sau la art. 32^10 alin. (4); k) nerespectarea termenului prevãzut la art. 32^10 alin. (3) pentru solicitarea raportului comisiei de cenzori ori a termenului prevãzut la art. 32^9 alin. (4), la art. 32^10 alin. (3) sau la art. 32^14 alin. (2) pentru depunerea situaţiei privind debitele societãţii; l) nepublicarea hotãrârilor adunãrii generale a actionarilor ori ale consiliului de administraţie potrivit art. 32^9 alin. (6), art. 32^10 alin. (4) sau art. 32^12; m) nerespectarea termenului prevãzut la art. 32^11 pentru definitivarea documentelor necesare fuziunii, divizãrii sau dizolvãrii societãţii; n) nerespectarea termenului de numire a lichidatorului; o) nerespectarea termenului de notificare a creditorilor şi de publicare a anunţurilor în conformitate cu prevederile art. 32^13 alin. (1); p) nerespectarea de cãtre lichidator sau, dupã caz, de cãtre mandatarul special a termenelor prevãzute la art. 32^16 alin. (4) şi (5) şi la art. 32^17. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cele prevãzute la lit. a), cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei; b) cele prevãzute la lit. b)-f), cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei; c) cele prevãzute la lit. g)-p), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. (3) Pentru situaţiile prevãzute la alin. (1) sancţiunile se aplica individual personalului instituţiei publice implicate, evaluatorilor sau personalului autoritãţii de mediu competente, al ministerului de resort, al Ministerului Finanţelor sau al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat competente, administratorilor, cenzorilor, mandatarilor speciali sau lichidatorilor societãţilor comerciale. (4) În cazul societãţilor de brokeri şi al agenţilor de privatizare, amenda va fi de la 1.000.000.000 lei la 2.000.000.000 lei. (5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) lit. a)-e) şi h)-p) se fac de cãtre Ministerul Finanţelor împreunã cu personalul autoritãţii de mediu competente, dacã nu s-a întocmit un bilanţ de mediu, ori, dupã caz, de cãtre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru contravenţia prevãzutã la alin. (1) lit. f), sau de cãtre Departamentul de Control al Guvernului, pentru contravenţia prevãzutã la alin. (1) lit. g). (6) Amenzile prevãzute la alin. (2) se reactualizeazã periodic prin hotãrâre a Guvernului. (7) Contravenţiilor prevãzute în prezentul articol li se aplica dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare, cu excepţia art. 25, 26 şi 27."
45. Titlul capitolului VII va avea urmãtorul cuprins: "Reguli speciale privind privatizarea anumitor societãţi comerciale"
46. Alineatul (1) al articolului 34 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 34. - (1) În cazul privatizãrii societãţilor comerciale rezultate ca urmare a reorganizãrii regiilor autonome şi în cazul altor societãţi comerciale de interes strategic, Guvernul are opţiunea de a pãstra o acţiune nominativã de control al statului, stabilind totodatã şi cine va exercita drepturile ce decurg din aceasta calitate."
47. Dupã articolul 34 se introduce articolul 34^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 34^1. - (1) Privatizarea bãncilor se desfãşoarã potrivit prevederilor Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãţilor comerciale bancare la care statul este acţionar. Vânzarea acţiunilor emise de societãţile bancare la care statul este acţionar se va desfasura conform oricãrei metode prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta. (2) Privatizarea societãţilor comerciale din turism se desfãşoarã potrivit Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãţilor comerciale din turism."
48. Dupã capitolul VII se introduce capitolul VII^1 cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL VII^1 Agenţii de privatizare
Art. 34^2. - (1) În scopul accelerarii procesului de privatizare, instituţiile publice implicate pot delega unor agenţi de privatizare exerciţiul anumitor drepturi, inclusiv orice atribuţie prevãzutã la art. 4^3 alin. (2), cu excepţia încheierii contractului de vânzare de acţiuni. Agenţii de privatizare vor prezenta, la cererea instituţiei publice implicate mandante, rapoarte cu privire la activitãţile efectuate şi vor exercita în mod exclusiv pe perioada mandatului atribuţiile delegate. Mandatul se acorda în legatura cu privatizarea unei societãţi comerciale sau a unui grup de societãţi comerciale, cuprinse în programe speciale de privatizare prin hotãrâre a Guvernului ori selectate în conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) În termen de 15 zile de la primirea propunerii de vânzare de acţiuni, formulatã de agentul de privatizare, instituţia publica implicata mandanta este obligatã sa încheie contractul de vânzare de acţiuni sau sa comunice motivul refuzului. În cazul nerespectãrii acestui termen, propunerea de contract este consideratã acceptatã şi agentul de privatizare este împuternicit sa încheie contractul. (3) Agenţii de privatizare se pot grupa în baza unui contract de asociere temporarã pe obiect sau a unui contract de societate cu rãspundere limitatã ori pe acţiuni. În cazul asocierilor temporare pe obiect, asociaţii desemneazã asociatul coordonator, împuternicit sa participe la procedura de selecţie în vederea acordãrii mandatului prevãzut în prezentul capitol. Art. 34^3. - În exercitarea atribuţiilor ce le revin, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, în legatura cu o societate comercialã sau cu un grup de societãţi comerciale, agenţii de privatizare acţioneazã în numele şi pe seama instituţiilor publice implicate şi au, potrivit mandatului acordat, toate drepturile aferente acţiunilor acestor societãţi comerciale, inclusiv exerciţiul puterilor şi beneficiile speciale acordate instituţiilor publice implicate prin prezenta ordonanta de urgenta şi prin normele metodologice emise în aplicarea acesteia, cu excepţia dreptului la dividende şi a oricãrui drept de preferinta. Art. 34^4. - (1) Instituţia publica implicata va organiza, în condiţii de publicitate la nivel naţional şi internaţional, selectarea prin licitaţie a agenţilor de privatizare, cu care se vor încheia contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Indiferent ca acţioneazã individual ori asociaţi, agenţii de privatizare trebuie sa întruneascã anumite cerinţe minime de calificare, incluzând experienta în privatizari internaţionale şi/sau în privatizari sau în alte tranzacţii din România, cu luarea în considerare a veniturilor brute sau, în cazul asocierilor, a veniturilor brute consolidate ale membrilor în anul anterior datei emiterii ofertei. (3) Guvernul va numi o comisie pentru evaluarea tehnica şi economicã a ofertelor depuse de agenţii de privatizare. La evaluarea ofertelor se va avea în vedere, între altele, şi nivelul onorariilor solicitate de agenţii de privatizare. Comisia are atributia de a întocmi procesul-verbal de licitaţie şi hotãrârea de selectare a ofertei celei mai convenabile. (4) În cazul societãţilor comerciale de interes strategic, elementele esenţiale ale contractului de mandat se supun spre aprobare Guvernului. (5) Instituţia publica implicata încheie contractul de mandat în termen de 15 zile de la data hotãrârii comisiei prevãzute la alin. (3). Art. 34^5. - (1) Onorariul agenţilor de privatizare include o componenta fixa şi componente variabile în funcţie de costurile efective şi de aducerea la îndeplinire a mandatului, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenta. (2) Membrii asociaţi sunt rãspunzãtori solidar pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare ori cu întârziere a obligaţiilor prevãzute în contractul de mandat."
49. Articolul 35 se abroga.
50. Articolul 37 se abroga.
51. Articolul 38 se abroga.
52. Articolul 40 se abroga.
53. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 41. - (1) Prevederile cap. IV se aplica şi societãţilor comerciale cu rãspundere limitatã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale sunt asociaţi, cu excepţia art. 13 alin. (1) lit. a), b), d), e) şi f). (2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta privind vânzarea de active ale societãţilor comerciale şi regiilor autonome se aplica şi în cazul vânzãrii activelor altor persoane juridice cu capital majoritar de stat, stabilite prin hotãrâre a Guvernului."
ART. 2 1. Vânzãrile de acţiuni şi vânzãrile de active aflate în curs de desfãşurare la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor acesteia, cu recunoaşterea valabilitãţii actelor şi a etapelor consumate. 2. Privatizarea societãţilor comerciale de interes strategic, precum şi a societãţilor comerciale înfiinţate conform <>Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 , ale cãror acţiuni sunt în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se va efectua în continuare de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat, cu excepţia cazului în care Guvernul decide altfel. 3. În cazul societãţilor comerciale rezultate din reorganizarea, pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, a regiilor autonome de interes local, atribuţiile prevãzute la art. 4^3 alin. (2) se vor exercita de cãtre instituţia publica implicata în al carei portofoliu se afla acţiunile emise de acestea. 4. Administratorii societãţii comerciale cãreia i s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor sunt obligaţi sa înregistreze la registrul comerţului majorarea de drept a capitalului social potrivit art. 32^2 alin. (1), în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, societatea comercialã fiind scutitã de plata taxelor şi a oricãror alte obligaţii legate de aceasta operaţiune. 5. Toate societãţile comerciale, indiferent de structura capitalului social, cãrora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, vor întocmi şi vor inainta ministerelor de resort, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, documentaţiile necesare în vederea eliberãrii certificatului. 6. Ministerele de resort vor elibera societãţilor comerciale prevãzute la pct. 5 certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi vor transmite Fondului Proprietãţii de Stat o copie de pe certificat în termen de 5 zile de la data emiterii acestuia. 7. Prevederile secţiunii a III-a a <>cap. V^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 se aplica şi societãţilor la care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, este în curs procedura de lichidare voluntara potrivit <>Legii nr. 31/1990 . 8. Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã, potrivit legii penale, nu constituie infracţiuni: a) neînregistrarea majorãrii capitalului în termenul prevãzut la pct. 4; b) neremiterea documentaţiei necesare pentru întocmirea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în termenul prevãzut la pct. 5; c) neintocmirea şi/sau necomunicarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în termenul prevãzut la pct. 6. Constatarea şi sancţionarea acestor contravenţii se efectueazã potrivit <>art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 . 9. Dispoziţiile prezentului titlu nu se aplica pentru terenurile care intra sub incidenta art. 9, art. 22, art. 35 alin. (2), art. 38, art. 39, art. 44 alin. (1), art. 45, art. 46 şi <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998. ART. 3 1. La data intrãrii în vigoare a prezentului titlu se abroga <>art. 7-9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 151/1997 , precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. 2. În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României Guvernul va aproba normele metodologice, regulamentul de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietãţii de Stat, precum şi strategia de privatizare pentru anul 1999. 3. În termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu Guvernul va aproba lista cuprinzând societãţile comerciale de interes strategic. 4. Prezentul titlu intra în vigoare dupã 30 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, cu excepţia art. III pct. 2 care intra în vigoare la data publicãrii legii. 5. <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.
TITLUL II Modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing
ART. 4 <>Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 90/1998 , se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - (1) Prezenta ordonanta se aplica operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finanţator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al cãrui proprietar este celeilalte pãrţi, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpãrarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dacã pãrţile convin astfel şi dacã utilizatorul achitã toate obligaţiile asumate prin contract. (2) Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile de folosinta îndelungatã, aflate în circuitul civil, cu excepţia înregistrãrilor pe banda audio şi video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor şi a drepturilor de autor."
2. Dupã articolul 1 se introduc articolele 1^1 şi 1^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 1^1. - În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii: a) valoare de intrare reprezintã valoarea la care a fost achiziţionat bunul de cãtre finanţator, respectiv costul de achiziţie; b) valoare totalã reprezintã valoarea totalã a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala; c) valoare reziduala reprezintã valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului cãtre utilizator; d) rata de leasing reprezintã: - în cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi a dobânzii de leasing. Dobanda de leasing reprezintã rata medie a dobânzii bancare pe piata româneascã; - în cazul leasingului operational, cota de amortizare calculatã în conformitate cu actele normative în vigoare şi un beneficiu stabilit de cãtre pãrţile contractante; e) leasing financiar este operaţiunea de leasing care îndeplineşte una sau mai multe dintre urmãtoarele condiţii: 1. riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing; 2. pãrţile au prevãzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 3. utilizatorul poate opta pentru cumpãrarea bunului, iar preţul de cumpãrare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi exprimatã; 4. perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperã cel puţin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar dacã, în final, dreptul de proprietate nu este transferat; f) leasing operational este operaţiunea de leasing care nu îndeplineşte nici una dintre condiţiile prevãzute la lit. e). Art. 1^2. - (1) În cadrul unei operaţiuni de leasing poate avea calitatea de finanţator o societate de leasing, persoana juridicã romana sau strãinã. (2) Calitatea de utilizator o poate avea orice persoana fizica sau juridicã, romana sau strãinã."
3. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 3. - În cadrul operaţiunilor de leasing utilizatorul are dreptul de a-şi alege, cu acordul societãţii de leasing, furnizorul, precum şi societatea care va asigura bunul."
4. Dupã articolul 3 se introduce capitolul I^1 "Contractul de leasing", cu articolele 3^1-3^3, cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL I^1 Contractul de leasing
Art. 3^1. - (1) Contractul de leasing trebuie sa cuprindã minimum urmãtoarele elemente: a) pãrţile în contractul de leasing: - locatorul/finantatorul; - utilizatorul; b) descrierea exactã a bunului care face obiectul contractului de leasing; c) valoarea totalã a contractului de leasing; d) valoarea ratelor de leasing şi termenul de plata a acestora; e) perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului; f) clauza privind obligaţia asigurãrii bunului. (2) Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprindã, pe lângã elementele prevãzute la alin. (1), urmãtoarele: a) valoarea iniţialã a bunului; b) clauza privind dreptul de opţiune al utilizatorului cu privire la cumpãrarea bunului şi la condiţiile în care acesta poate fi exercitat. (3) Pãrţile pot conveni şi alte clauze. Art. 3^2. - Contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai mic de un an. Art. 3^3. - Contractele de leasing constituie titlu executoriu, dacã utilizatorul nu preda bunul în urmãtoarele situaţii: - la sfârşitul perioadei de leasing, dacã utilizatorul nu a formulat opţiunea cumpãrãrii bunului sau a prelungirii contractului; - în cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului."
5. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 4. - Locatorul/finantatorul se obliga: a) sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitãţilor; b) sa încheie contract de vânzare-cumpãrare cu furnizorul desemnat de utilizator, în condiţiile expres formulate de cãtre acesta; c) sa încheie contract de leasing cu utilizatorul şi sa transmitã acestuia, în temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivând din contractul de vânzare-cumpãrare, cu excepţia dreptului de dispoziţie; d) sa respecte dreptul de opţiune al utilizatorului, care consta în posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achiziţionarea ori restituirea bunului; e) sa îi garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului, în condiţiile în care acesta a respectat toate clauzele contractuale; f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing."
6. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - Utilizatorul se obliga: a) sa efectueze recepţia şi sa primeascã bunul la termenul stipulat în contractul de leasing; b) sa exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de cãtre furnizor şi sa asigure instruirea personalului desemnat sa îl exploateze; c) sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fãrã acordul finanţatorului; d) sa efectueze plãţile cu titlu de rata de leasing în cuantumul valoric stabilit şi la termenele prevãzute în contractul de leasing; e) sa suporte cheltuielile de întreţinere şi alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing; f) sa îşi asume pentru intreaga perioada a contractului, în lipsa unei stipulaţii contrare, totalitatea obligaţiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuşii sãi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, şi continuitatea plãţilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing; g) sa permitã finanţatorului verificarea periodicã a stãrii şi a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing; h) sa îl informeze pe finanţator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui terţ; i) sa nu aducã modificãri bunului fãrã acordul finanţatorului; j) sa restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing."
7. Articolul 6 se abroga.
8. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 7. - În temeiul contractului de leasing utilizatorul are urmãtoarele drepturi: a) de acţiune directa asupra furnizorului, în cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar în perioada de garanţie şi postgaranţie; b) de a exercita acţiunile posesorii fata de terţi."
9. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - (1) Drepturile reale ale finanţatorului asupra bunului utilizat în baza unui contract de leasing sunt opozabile judecãtorului-sindic, în situaţia în care utilizatorul se afla în reorganizare judiciarã şi/sau faliment, în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 64/1995 , cu modificãrile ulterioare. (2) Dacã utilizatorul se afla în dizolvare şi/sau lichidare, dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi lichidatorului numit potrivit <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã."
10. Articolul 9 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 9. - (1) În cazul în care utilizatorul refuza sa primeascã bunul la termenul stipulat în contractul de leasing sau dacã se afla în stare de reorganizare judiciarã şi/sau faliment, societatea de leasing are dreptul de a rezilia unilateral contractul de leasing cu daune-interese. (2) Finantatorul nu rãspunde dacã bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilizatorului."
11. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 10. - În cazul în care utilizatorul nu executa obligaţia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul, sa plãteascã ratele scadente, cu daune-interese, dacã în contract nu se prevede altfel."
12. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 11. - Dacã finantatorul nu respecta dreptul de opţiune al utilizatorului, acesta datoreazã daune-interese în cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulaţie, calculatã la data expirãrii contractului de leasing."
13. Articolul 12 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 12. - Dacã în timpul derulãrii contractului de leasing finantatorul vinde bunul care face obiectul contractului unui alt finanţator, noul finanţator este legat de aceleaşi obligaţii contractuale ca şi vânzãtorul, care rãmâne garant al îndeplinirii obligaţiilor fata de utilizator."
14. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 13. - Din momentul încheierii contractului de leasing şi pana la expirarea acestuia şi reintrarea în posesia bunului finantatorul este exonerat de orice rãspundere fata de terţi pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului de cãtre utilizator."
15. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - (1) Societãţile de leasing, persoane juridice romane, se înfiinţeazã şi funcţioneazã potrivit <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã. (2) Societãţile de leasing sunt societãţi comerciale care au în obiectul de activitate desfãşurarea operaţiunilor de leasing şi un capital social minim, subscris şi vãrsat integral la înfiinţare, de 500 milioane lei."
16. Literele a), b) şi c) ale articolului 15 vor avea urmãtorul cuprins: "a) valoarea de intrare a bunurilor la momentul încheierii contractului de leasing; b) suma totalã a ratelor de leasing aferente contractului într-un exerciţiu financiar, inclusiv cuantumul lor indexat, dacã pãrţile au prevãzut în contract actualizarea periodicã a ratelor: - pentru leasingul financiar rata de leasing va fi calculatã ţinându-se seama de valoarea de intrare şi de dobanda de leasing aferentã, esalonata pe perioada derulãrii contractului; achiziţiile de mijloace fixe sunt tratate ca investiţii, fiind supuse amortizarii în conformitate cu actele normative în vigoare; - pentru leasingul operational rata de leasing va fi calculatã ţinându-se seama de valoarea de intrare a bunului, de beneficiul stabilit de pãrţi şi de amortizarea unei pãrţi din valoarea de intrare a acestuia; regimul de amortizare va fi stabilit de pãrţi, de comun acord, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificãrile ulterioare; c) calculul şi evidentierea amortizarii bunului ce face obiectul contractului se vor efectua, în cazul leasingului operational, de cãtre finanţator, iar în cazul leasingului financiar, de cãtre utilizator."
17. Alineatul (2) al articolului 16 va avea urmãtorul cuprins: "(2) În cazul în care intervin schimbãri în ceea ce priveşte sediul utilizatorului sau al finanţatorului ori schimbãri cu privire la situaţia juridicã a bunului, finantatorul şi utilizatorul trebuie sa procedeze la rectificare în Cartea funciarã şi la oficiul registrului comerţului."
18. Alineatul (3) al articolului 16 se abroga.
19. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 24. - Societãţile de leasing care perfecteazã un contract de leasing având ca obiect utilizarea unei construcţii sau realizarea şi utilizarea unei construcţii pot dobândi: a) dreptul de folosinta sau de achiziţie a terenului pe care se efectueazã lucrarea de cãtre antreprenor; b) dreptul irevocabil de achiziţie a construcţiei la expirarea contractului de leasing."
20. Dupã articolul 24 se introduc articolele 24^1 şi 24^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 24^1. - Veniturile obţinute de nerezidenti sub forma de dobanda sau de redeventa (rata de leasing) stabilitã de cãtre pãrţile contractante, în cazul contractelor de leasing financiar sau operational, se impun în România, prin reţinere la sursa, potrivit prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei interne, dupã caz. În cazul contractelor de leasing operational încheiate cu persoane nerezidente, redeventa înseamnã beneficiul stabilit de pãrţi sau toatã cota de leasing (rata de leasing), dacã prin contract nu se identifica partea de beneficiu. Art. 24^2. - Cheltuielile de asigurare a bunului care face obiectul unui contract de leasing sunt deductibile fiscal de cãtre partea obligatã prin contract sa plãteascã primele de asigurare."
21. Articolul 25 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 25. - (1) Bunurile mobile care sunt introduse în ţara de cãtre utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, în baza unor contracte de leasing încheiate cu societãţi de leasing, persoane juridice strãine, se încadreazã în regimul vamal de admitere temporarã, pe toatã durata contractului de leasing, cu exonerarea totalã de la obligaţia de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garanţiilor vamale. (2) Bunurile mobile care sunt introduse în ţara de societãţile de leasing, persoane juridice romane, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, se încadreazã în regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata a sumelor aferente tuturor drepturilor de import. (3) În cazul în care utilizatorul, din vina societãţii de leasing sau a furnizorului, nu şi-a exercitat dreptul de opţiune prevãzut în contract, privind prelungirea termenului de leasing sau achiziţia bunului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat sa plãteascã taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului. (4) În cazul achiziţionãrii bunurilor introduse în ţara în condiţiile alin. (1) şi (2), utilizatorul este obligat sa achite taxa vamalã calculatã la valoarea reziduala a bunului din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpãrare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului. (5) Termenul în cadrul cãruia bunurile urmeazã sa fie restituite sau sa primeascã o noua destinaţie vamalã este cel convenit între pãrţi prin contractul de leasing, dar nu poate fi mai mare de 7 ani de la data introducerii în ţara a bunului. (6) Subansamblurile şi componentele introduse în ţara de societãţile de leasing în scopul producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing sunt exceptate de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adãugatã."
ART. 5 1. Contractele încheiate anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi îşi pãstreazã valabilitatea. 2. În termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României societãţile de leasing au obligaţia de a-şi majorã capitalul social, astfel încât sa aibã un capital minim subscris şi vãrsat de minimum 500 milioane lei. 3. În cazul nerespectãrii dispoziţiilor prevãzute la alin. 2 societatea de leasing responsabilã nu va mai avea dreptul sa efectueze operaţiuni de leasing.
ART. 6 Ministerul Finanţelor va elabora norme metodologice privind contabilitatea operaţiunilor de leasing în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. ART. 7 <>Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, cu modificãrile ulterioare şi cu cele aduse prin prezentul titlu, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.
TITLUL III Modificarea şi completarea <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã
ART. 8 <>Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Litera i) a articolului 8 va avea urmãtorul cuprins: "i) clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societãţii de cãtre organele statutare, controlul acesteia de cãtre acţionari, precum şi documentele la care aceştia vor putea sa aibã acces pentru a se informa şi a-şi exercita controlul;"
2. Dupã articolul 133 se introduc articolele 133^1 şi 133^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 133^1. - (1) Între şedinţele adunãrilor generale, cel mult de doua ori în cursul unui exerciţiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societãţii, consultând documentele prevãzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 8 lit. i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultãrii actionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administraţie, care va trebui sa le rãspundã tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizãrii. (2) Dacã consiliul de administraţie nu va rãspunde în termenul stabilit la alin. (1), actionarii se vor putea adresa instanţei competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere. Art. 133^2. - (1) Unul sau mai mulţi acţionari, detinand cel puţin 10% din acţiunile reprezentând capitalul social, vor putea cere - individual sau împreunã - instanţei sa desemneze unul sau mai mulţi experţi, însãrcinaţi sa analizeze anumite operaţiuni din gestiunea societãţii şi sa întocmeascã un raport, care sa le fie înmânat şi, totodatã, predat oficial cenzorilor societãţii, spre a fi analizat şi a se propune mãsuri corespunzãtoare. (2) Onorariile experţilor vor fi suportate de societate, cu excepţia cazurilor în care sesizarea a fost facuta cu rea-credinţa."
3. Dupã alineatul (2) al articolului 277 se introduce alineatul (2^1) cu urmãtorul cuprins: "(2^1) La societãţile existente, asociaţii pot modifica actul constitutiv, prevãzând în el documentele la care aceştia urmeazã sa aibã acces, în sensul art. 8 lit. i)."
TITLUL IV Modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului
ART. 9 <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii şi lichidãrii judiciare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995, modificatã şi completatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 3 octombrie 1997, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Titlul legii va avea urmãtorul cuprins: "Lege privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului"
2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului, în încetare de plati, fie prin reorganizarea întreprinderii şi activitãţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment."
3. Dupã articolul 3 se introduce articolul 3^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 3^1. - (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea debitorului. (2) Plãţile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei societãţi bancare, pe baza de dispoziţii emise, în cursul procedurii de reorganizare, de debitor sau de judecãtorul-sindic, iar în cursul falimentului, numai de judecãtorul-sindic. (3) În lipsa disponibilitãţilor în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit din taxele plãtite de persoanele fizice şi/sau juridice registrului comerţului pentru serviciile prestate de acesta. (4) Fondul prevãzut la alin. (3) va fi constituit prin majorarea cu 10% a taxelor percepute de oficiile registrului comerţului. (5) Acoperirea cheltuielilor de lichidare a societãţilor la care statul deţine pachetul de control se va face de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat din veniturile realizate din privatizare."
4. Articolul 4 se completeazã cu alineatul (2) cu urmãtorul cuprins: "(2) Tribunalul şi judecãtorul-sindic au îndatorirea sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevãzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la aceste acte şi operaţiuni."
5. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 5. - Toate procedurile prevãzute de prezenta lege, cu excepţia recursului prevãzut la art. 6, sunt de competenta exclusiva a tribunalului în jurisdicţia cãruia se afla sediul debitorului, care figureazã în registrul comerţului, şi sunt exercitate de un judecãtor-sindic desemnat de cãtre preşedintele tribunalului, în condiţiile art. 8."
6. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 6. - (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotãrârile date de judecãtorul-sindic, în baza art. 10. (2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea pãrţilor urmând a fi facuta prin publicitate, în condiţiile art. 95 din Codul de procedura civilã. (3) Prin derogare de la art. 300 alin. 3 şi 4 din Codul de procedura civilã, hotãrârile judecãtorului-sindic, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei debitorului - facuta în temeiul art. 26 alin. 5 -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs."
7. Articolul 7 se abroga.
8. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - Judecãtorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de preşedintele tribunalului, dintre judecãtorii desemnaţi ca judecãtori-sindici, în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã."
9. Articolul 9 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 9. - În îndeplinirea îndatoririlor sale judecãtorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le şi retributia. Retribuţiile vor fi plãtite în conformitate cu art. 3^1."
10. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 10. - Principalele atribuţii ale judecãtorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: a) darea hotãrârii de deschidere a procedurii; b) judecarea contestaţiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; c) desemnarea, prin hotãrâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atribuţiilor acestora, controlul asupra activitãţii lor şi, dacã este cazul, înlocuirea lor; d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea; e) judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive; f) judecarea contestaţiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva mãsurilor luate de administrator sau de lichidator; g) confirmarea planului de reorganizare sau, dupã caz, de lichidare, dupã votarea lui de cãtre creditori; h) hotãrârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare; i) soluţionarea obiectiilor la rapoartele semestriale şi la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului; j) darea hotãrârii de închidere a procedurii."
11. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 11. - Hotãrârile judecãtorului-sindic sunt definitive şi executorii şi vor cuprinde, prin derogare de la art. 261 alin. 4 din Codul de procedura civilã, şi motivarea. În condiţiile legii ele vor putea fi atacate cu recurs."
12. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 13. - (1) Creditorii cunoscuţi vor fi convocaţi de cãtre administrator sau de lichidator ori de câte ori va fi necesar; adunarea creditorilor va fi convocatã însã şi la cererea creditorilor detinand creanţe în valoare de cel puţin 50% din valoarea totalã a acestora. La prima şedinţa ei vor fi convocaţi de judecãtorul-sindic, în condiţiile prevãzute la art. 28. (2) La şedinţele adunãrii creditorilor vor participa debitorul şi 2 delegaţi ai salariaţilor acestuia, votand pentru creanţele reprezentând salariile şi alte drepturi bãneşti. (3) De asemenea, la adunarea creditorilor va putea participa un reprezentant al camerei de comerţ şi industrie teritoriale. (4) Prima şedinţa a adunãrii creditorilor va fi prezidata de judecãtorul-sindic, iar celelalte, de cãtre administrator sau lichidator."
13. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - (1) În cadrul şedinţelor adunãrii creditorilor aceştia vor avea dreptul sa analizeze situaţia debitorului, mãsurile luate de administrator sau de lichidator şi efectele acestora şi sa propunã, motivat, şi alte mãsuri. (2) Planul de reorganizare sau de lichidare va fi supus votului adunãrii creditorilor, în condiţiile stabilite la art. 63 din prezenta lege."
14. Alineatul (1) al articolului 15 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 15. - (1) În cadrul primei şedinţe adunarea creditorilor va alege, cu majoritate simpla, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, care se vor fi oferit voluntar. Dacã nu se va obţine aceasta majoritate, comitetul va fi desemnat de judecãtorul-sindic."
15. Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 16. - (1) Comitetul creditorilor face parte dintre cei îndreptãţiţi ca, atunci când nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecãtorului-sindic sa ridice debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea. (2) Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecãtorul-sindic sa introducã acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - fãcute de debitor în frauda creditorilor -, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator."
16. Articolul 17 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 17. - (1) În cadrul primei şedinţe a adunãrii creditorilor creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor pot decide angajarea unui administrator - persoana fizica sau societate comercialã -, stabilindu-i şi retributia, indiferent dacã, prin hotãrârea de deschidere a procedurii, judecãtorul-sindic a desemnat un administrator. (2) Creditorii nemultumiti pot contesta aceasta decizie în termen de 5 zile la judecãtorul-sindic, care va soluţiona, de urgenta şi deodatã, toate contestaţiile printr-o sentinta, prin care va desemna administratorul propus de creditori sau, dupã caz, va menţine administratorul desemnat prin hotãrârea de deschidere a procedurii. (3) Dacã în termenul stabilit la alin. (2) decizia adunãrii creditorilor nu este contestatã, judecãtorul-sindic, printr-o încheiere, va desemna administratorul propus de creditori, dispunând totodatã încetarea atribuţiilor administratorului pe care l-a desemnat prin hotãrârea de deschidere a procedurii. (4) Administratorul, persoana fizica, sau delegatul permanent, persoana fizica, al societãţii comerciale administratoare va trebui sa fie contabil autorizat, expert contabil, licenţiat în studii economice sau în drept ori inginer şi sa aibã cel puţin 5 ani de activitate practica - economicã sau juridicã. (5) Dacã creditorii nu decid angajarea unui administrator, judecãtorul-sindic poate dispune, în aceeaşi zi, printr-o încheiere, desemnarea unui administrator, dacã nu fusese desemnat un administrator prin hotãrârea de deschidere a procedurii."
17. Dupã articolul 17 se introduc articolele 17^1-17^4 cu urmãtorul cuprins: "Art. 17^1. - Principalele atribuţii ale administratorului, în cadrul prezentei legi, sunt: a) examinarea activitãţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amãnunţit asupra cauzelor şi împrejurãrilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã, şi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic în termen de 30 de zile de la desemnarea sa; b) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; c) conducerea în tot sau în parte a activitãţii debitorului; d) stabilirea datelor şedinţelor adunãrii creditorilor; e) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dãuna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; f) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; g) examinarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţii la acestea; h) urmãrirea încasãrii creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de cãtre debitor înainte de deschiderea procedurii; i) cu condiţia confirmãrii de cãtre judecãtorul-sindic, încheierea de tranzacţii, descãrcarea de datorii, descãrcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale; j) sesizarea judecãtorului-sindic în legatura cu orice problema care ar cere o soluţionare de cãtre acesta; k) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de cãtre judecãtorul-sindic, cu excepţia celor prevãzute de lege în competenta exclusiva a acestuia. Art. 17^2. - Debitorul şi oricare dintre creditori pot face contestaţie impotriva mãsurilor luate de administrator. O astfel de contestaţie va trebui sa fie înregistratã în termen de 10 zile de la data la care mãsura a fost luatã. Judecãtorul-sindic va soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, putând, dacã va considera necesar, sa citeze contestatorul şi administratorul. Art. 17^3. - În orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice - dol sau culpa grava - şi în condiţiile stabilite pentru desemnarea administratorului, judecãtorul-sindic îl poate înlocui prin încheiere. Art. 17^4. - În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale administratorul va putea desemna persoane de specialitate. Numirea şi nivelul retributiilor acestor persoane vor fi supuse aprobãrii judecãtorului-sindic."
18. Se introduce secţiunea a 5-a "Lichidatorul" înaintea articolului 18.
19. Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 18. - În cazul admiterii unui plan de lichidare sau al începerii procedurii falimentului, judecãtorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzãtor, art. 17, art. 17^2, art. 17^3, art. 17^4 şi art. 65 alin. (4). Atribuţiile administratorului înceteazã la momentul stabilirii atribuţiilor lichidatorului de cãtre judecãtorul-sindic."
20. Dupã articolul 18 se introduce articolul 18^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 18^1. - Principalele atribuţii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt: a) examinarea activitãţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi cu întocmirea unui raport amãnunţit asupra cauzelor şi împrejurãrilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã, şi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic în termen de 30 de zile de la desemnarea sa; b) conducerea în tot sau în parte a activitãţii debitorului; c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dãuna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea mãsurilor corespunzãtoare pentru conservarea lor; e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; f) examinarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea; g) urmãrirea încasãrii creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuate de acesta înaintea deschiderii procedurii; h) primirea plãţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului; i) vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile prezentei legi; j) încheierea de tranzacţii, descãrcarea de datorii, descãrcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmãrii de cãtre judecãtorul-sindic; k) sesizarea judecãtorului-sindic cu orice problema care ar cere o soluţionare de cãtre acesta; l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de cãtre judecãtorul-sindic."
21. Litera f) a alineatului (1) al articolului 21 va avea urmãtorul cuprins: "f) o declaraţie prin care debitorul îşi arata intenţia de a-şi reorganiza activitatea sau de a-şi lichidã averea, conform unui plan, în vederea achitãrii datoriilor sale; dacã aceasta declaraţie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se va considera ca debitorul este de acord cu începerea procedurii falimentului."
22. Articolul 25 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 25. - Dupã înregistrarea unei cereri introductive preşedintele tribunalului va nominaliza de îndatã judecãtorul-sindic, potrivit art. 8."
23. Dupã articolul 25 se introduce urmãtorul subtitlu: "Secţiunea a 2-a Deschiderea procedurii"
24. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26. - (1) Dacã cererea debitorului corespunde condiţiilor stabilite la art. 20, 21 şi 23, judecãtorul-sindic va da o încheiere de deschidere a procedurii, pe care o va notifica în condiţiile art. 27. În cazul în care creditorii se opun la aceasta cerere în termen de 15 zile de la emiterea notificãrii, judecãtorul-sindic îi va cita, împreunã cu debitorul, la o şedinţa în urma cãreia va soluţiona, deodatã, printr-o sentinta, toate opoziţiile. (2) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorilor/camerei de comerţ şi industrie teritoriale judecãtorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului şi va dispune afişarea unei copii la usa instanţei. (3) Dacã în termen de 5 zile de la primirea copiei debitorul contesta ca ar fi în încetare de plati, în condiţiile stabilite la art. 24, judecãtorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o şedinţa la care vor fi citaţi creditorii care au introdus cererea, debitorul şi camera de comerţ şi industrie teritorialã. (4) La cererea debitorului judecãtorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 5 zile, la o banca comercialã, o cauţiune de cel mult 30% din valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituitã creditorilor, dacã cererea lor va fi admisã. Dacã cererea va fi respinsã, cauţiunea poate fi folositã pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Dacã nu este consemnatã în termen cauţiunea, cererea introductivã va fi respinsã. (5) Dacã judecãtorul sindic stabileşte ca debitorul este în încetare de plati, îi va respinge contestaţia şi va deschide procedura printr-o sentinta. (6) Dacã judecãtorul-sindic stabileşte ca debitorul nu este în încetare de plati, respinge cererea creditorilor şi dispune ca sentinta sa fie afişatã la usa instanţei. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi consideratã ca lipsitã de orice efect chiar de la înregistrarea ei. (7) Dacã debitorul nu contesta în termenul prevãzut la alin. (3) ca ar fi în încetare de plati, judecãtorul-sindic va da o încheiere de deschidere a procedurii. (8) Prin încheierea sau, dupã caz, sentinta de deschidere a procedurii judecãtorul-sindic va desemna, dacã este necesar, un administrator, stabilindu-i atribuţiile, potrivit art. 17^1, precum şi retributia.
25. Subtitlul secţiunii a 2-a "Continuarea procedurii" se abroga.
26. Articolul 27 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 27. - În urma deschiderii procedurii judecãtorul-sindic va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 21, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii."
27. Alineatul (1) al articolului 28 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 28. - (1) Notificarea va cuprinde convocarea şedinţei adunãrii creditorilor, care va trebui sa aibã loc în cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii, termenul limita pentru înregistrarea creanţelor asupra averii debitorului şi cerinţele pentru ca o creanta înregistratã sa fie consideratã valabilã."
28. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 29. - (1) Debitorul va trebui sa depunã la dosarul cauzei actele cerute prin art. 21 alin. (1), în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art. 26 alin. (5) sau (7). (2) Nerespectarea fãrã motive întemeiate a dispoziţiei prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã cu amenda civilã de 200.000 lei pe zi de întârziere, amenda care va fi imputatã persoanelor care îl reprezintã legal pe debitor. (3) Cuantumul amenzii stabilite la alin. (2) se va modifica periodic, prin hotãrâre a Guvernului, în funcţie de indicele inflaţiei."
29. Articolul 30 se abroga.
30. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31. - De la data deschiderii procedurii se suspenda toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale."
31. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 32. - Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescripţie a acţiunilor prevãzute la art. 31. Termenele vor reîncepe sa curgã dupã 30 de zile de la închiderea procedurii."
32. Dupã articolul 32 se introduc articolele 32^1 şi 32^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 32^1. - Nici o dobanda ori cheltuiala nu va putea fi adãugatã creanţelor negarantate sau pãrţilor negarantate din creanţele garantate, de la data deschiderii procedurii, în afarã de cazul în care, prin programul de plata a creanţelor cuprins în planul de reorganizare, se deroga de la prevederile de mai sus." "Art. 32^2. - (1) Dupã ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 26, este interzis administratorilor societãţii comerciale, sub sancţiunea nulitãţii, sa înstrãineze, fãrã acordul judecãtorului-sindic, acţiunile sau pãrţile lor sociale, deţinute la debitorul care face obiectul acestei proceduri. (2) Judecãtorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor sau a pãrţilor sociale, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta sau în conturile înregistrate electronic."
33. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 33. - Debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţie judecãtorului-sindic şi administratorului, în cazul reorganizãrii, ori lichidatorului, în cazul lichidãrii sau falimentului, toate informaţiile cerute de aceştia cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plãţile şi transferurile patrimoniale fãcute de el în cele 90 de zile anterioare deschiderii procedurii."
34. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 34. - În afarã de cazurile prevãzute de prezenta lege sau de cele autorizate de judecãtorul-sindic, orice constituire de garanţii personale sau reale, efectuatã dupã deschiderea procedurii, va fi nulã."
35. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 35. - Administratorul sau lichidatorul va întocmi şi va supune judecãtorului-sindic, în termen de 30 de zile de la desemnarea sa, un raport amãnunţit asupra cauzelor şi împrejurãrilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã."
36. Articolul 36 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 36. - Acţiunile introduse de administrator/lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei secţiuni sunt scutite de taxele de timbru."
37. Articolul 37 se abroga.
38. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 38. - Mãsurile prevãzute în prezenta secţiune se aplica atât în cazurile de reorganizare sau de lichidare conform unui plan, cat şi în cele de faliment."
39. Articolul 39 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 39. - Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dãuna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii."
40. Articolul 40 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 40. - (1) Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale cãtre terţi şi pentru restituirea de cãtre aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin urmãtoarele acte: a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar; b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depãşeşte vadit pe cea primitã, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor pãrţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmãrirea de cãtre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate cãtre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacã suma pe care creditorul ar putea sa o obţinã în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer; e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii. (2) Urmãtoarele operaţiuni comerciale, încheiate, în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacã sunt în paguba intereselor creditorilor: a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel puţin 20% din capitalul societãţii comerciale, atunci când debitorul este respectiva societate în comanditã, respectiv o societate în nume colectiv; b) cu un acţionar detinand cel puţin 20% din acţiunile debitorului, atunci când debitorul este respectiva societate pe acţiuni; c) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere ale debitorului societate pe acţiuni; d) cu orice alta persoana fizica ori juridicã, detinand o poziţie dominanta asupra debitorului sau activitãţii sale; e) cu un coindivizar asupra unui bun comun."
41. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 41. - (1) Acţiunea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial, potrivit art. 39 sau 40, poate fi introdusã de administrator/lichidator în termen de un an de la deschiderea procedurii. (2) Judecãtorul-sindic poate autoriza comitetul creditorilor sa introducã o astfel de acţiune, dacã administratorul/lichidatorul nu o face."
42. Articolul 42 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 42. - Prin excepţie de la dispoziţiile art. 40 nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, fãcut de cãtre debitor în cursul desfãşurãrii normale a activitãţii sale."
43. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 44. - Administratorul, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea intenta acţiune pentru a recupera de la subdobanditor bunul ori valoarea bunului transferat de cãtre debitor numai dacã subdobanditorul nu a plãtit valoarea corespunzãtoare a bunului şi stia ca transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat."
44. Alineatele (1), (2), (3), (5) şi (6) ale articolului 46 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 46. - (1) În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul/lichidatorul poate sa menţinã sau sa denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de cãtre toate pãrţile implicate. Administratorul/lichidatorul trebuie sa rãspundã, în termen de 30 de zile, unei notificãri a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru menţinerea ori denunţarea contractului; în lipsa unui astfel de rãspuns, administratorul/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat. (2) În cazul denunţãrii unui contract, o acţiune pentru despãgubiri poate fi introdusã de cãtre cocontractant impotriva debitorului. (3) Cu acordul creditorilor, administratorul/lichidatorul va putea menţine contractele de credit şi va putea modifica clauzele lor, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestaţii ale debitorului. Modificãrile vor fi supuse aprobãrii judecãtorului-sindic, care va avea în vedere dacã ele sunt atât în folosul averii debitorului, cat şi în cel al creditorilor. ....................................................................... (5) Un contract de munca sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denunţat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz. (6) Într-un contract prevãzând plati periodice din partea debitorului, menţinerea contractului nu îl va obliga pe administrator/lichidator sa facã plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri impotriva debitorului."
45. Articolul 47 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 47. - Dacã un bun mobil, vândut debitorului şi neplãtit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii şi bunul nu este încã la dispoziţia debitorului şi nici alte pãrţi nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzãtorul îşi poate lua înapoi bunul. În acest caz toate cheltuielile vor fi suportate de cãtre vânzãtor şi el va trebui sa restituie debitorului orice avans din preţ. Dacã vânzãtorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera preţul prin înscrierea creanţei sale în tabelul de creanţe. Dacã administratorul/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia mãsuri sa se plãteascã din averea debitorului întregul preţ datorat în baza contractului."
46. Articolul 51 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 51. - Faptul ca un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedura nu va desfiinta contractul de închiriere, în afarã de cazul în care va fi fost stipulat astfel. Cu toate acestea, administratorul/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricãror servicii datorate de proprietar chiriaşului pe timpul închirierii. În acest caz chiriaşul poate evacua clãdirea şi poate introduce o acţiune sau poate deţine în continuare imobilul, scãzând din chiria pe care o plãteşte costul serviciilor datorate de proprietar. Dacã chiriaşul alege sa continue a deţine imobilul, el nu va fi îndreptãţit la vreo acţiune în despãgubiri impotriva debitorului, ci va avea numai dreptul de a scãdea din chiria pe care o plãteşte costul serviciilor datorate de proprietar."
47. Articolul 52 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 52. - Administratorul/lichidatorul poate sa denunţe un contract prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afarã de cazul în care creditorul accepta efectuarea prestaţiei de cãtre o persoana desemnatã de administrator/lichidator."
48. Articolul 53 se abroga.
49. Alineatele (2) - (5) ale articolului 55 vor avea urmãtorul cuprins: "(2) Planul va prevedea fie reorganizarea şi continuarea activitãţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia. (3) Declaraţia debitorului persoana fizica, facuta în condiţiile art. 21 alin. (1) lit. f), cu privire la intenţia de a-şi reorganiza activitatea, nu va fi acceptatã şi nici un plan propus de acesta nu va fi admis în condiţiile art. 62, dacã el a mai fost în ultimii 5 ani debitor într-o procedura în conformitate cu prezenta lege sau a fost condamnat definitiv pentru: bancruta frauduloasã, gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã, infracţiuni impotriva proprietãţii publice sau private ori infracţiuni incrimitate prin Legea concurentei nr. 21/1996. (4) Planul va trebui sa fie propus în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii. Termenul poate fi prelungit de judecãtorul-sindic cu cel mult 60 de zile. (5) Nerespectarea termenelor prevãzute la alin. (4) conduce la decãderea pãrţilor din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau de lichidare şi, ca urmare, la trecerea, din dispoziţia tribunalului, la procedura falimentului."
50. Alineatul (2) al articolului 56 va avea urmãtorul cuprins: "(2) Proiectul planului de reorganizare va indica modalitãţile de lichidare a pasivului."
51. Articolul 58 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 58. - Planul de reorganizare prin continuarea activitãţii poate sa prevadã şi majorarea capitalului social. În acest caz judecãtorul sindic va convoca adunarea generalã extraordinarã a actionarilor/asociaţilor, pentru a decide asupra acestei mãsuri."
52. Articolul 59 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 59. - (1) În cazul în care redresarea debitorului depinde de înlocuirea unuia sau mai multor conducatori ai acestuia, judecãtorul-sindic poate dispune aceasta la cererea administratorului, a comitetului creditorilor sau din oficiu. (2) În acelaşi scop şi în aceleaşi condiţii judecãtorul sindic poate suspenda dreptul de vot pentru conducãtorii debitorului, indiferent dacã sunt sau nu sunt retribuiţi. În aceste cazuri judecãtorul sindic va dispune numirea unui mandatar care sa exercite dreptul de vot."
53. Articolul 60 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 60. - (1) Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu cãtre debitor sau cãtre averea debitorului, din cauza deschiderii procedurii sau pentru ca acesta nu a achitat astfel de servicii prestate anterior deschiderii procedurii. (2) Prin derogare de la alin. (1) judecãtorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispunã ca debitorul sa depunã la o banca comercialã o cauţiune, ca o condiţie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale, în timpul desfãşurãrii procedurii prevãzute în prezenta lege. O astfel de cauţiune nu va putea depãşi 30% din costul serviciilor prestate debitorului şi neachitate."
54. Literele c)-e) ale articolului 61 vor avea urmãtorul cuprins: "c) ce despãgubiri urmeazã a fi oferite tuturor categoriilor de creditori, în comparatie cu ceea ce ar primi prin distribuire, dacã s-ar putea face, în caz de faliment; d) cum şi cãtre cine va putea fi vândutã - parţial sau total, separat sau în bloc - averea debitorului şi ce efecte vor putea fi obţinute prin aceasta, mai ales în ceea ce priveşte continuarea utilizãrii unor pãrţi din întreprinderea debitorului, folosirea salariaţilor, satisfacerea creditorilor şi proiectele financiare pe care se întemeiazã posibilitatea de realizare a planului; e) posibilitatea ca, prin derogare de la art. 18, operaţiunile de lichidare sa fie efectuate de debitor."
55. Articolul 62 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 62. - (1) Dupã depunerea planului de cãtre cei îndreptãţiţi potrivit art. 55 alin. (1) judecãtorul-sindic va dispune convocarea adunãrii creditorilor în termen de 30 de zile. (2) Judecãtorul-sindic va dispune, în termen 48 de ore de la înregistrare, publicarea planului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va da votul cu privire la plan şi a faptului ca este admisibilã votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnãturii creditorului de cãtre notarul public, comunicatã prin orice mijloace şi înregistratã la tribunal cu cel puţin 5 zile înainte de data fixatã pentru exprimarea votului cu privire la plan. În cazul unui plan care ar depãşi 100 de pagini, judecãtorul-sindic va putea aproba publicarea unui extras, cu condiţia asigurãrii de cãtre debitor a posibilitatii consultãrii planului la sediul sau. (3) Din momentul publicãrii toate pãrţile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan."
56. Alineatele (1), (2), (4), (5) şi (6) ale articolului 63 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 63. - (1) În termen de 30 de zile de la publicarea planului potrivit art. 62 alin. (2) judecãtorul-sindic va tine o şedinţa cu creditorii cu garanţii, cu creditorii cu creanţe privilegiate şi cu cei chirografari; debitorul şi administratorul vor fi citaţi în scris. Actionarii şi asociaţii participa la şedinţa, dacã sunt şi creditori ai debitorului. (2) Dacã sunt mai multe planuri, toate vor fi supuse votarii în aceeaşi şedinţa. ........................................................................ (4) Urmãtoarele categorii de creditori vor vota separat: a) creditorii având garanţii reale; b) creditorii mentionati la art. 106 pct. 3 şi 6; c) creditorii chirografari. (5) La începutul votarii judecãtorul-sindic va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris. (6) Un plan va fi socotit acceptat de cãtre o categorie de creditori, dacã în fiecare categorie deţinãtorii unei majoritãţi prin valoarea creanţelor voteazã acceptarea planului."
57. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 64. - (1) Un plan va fi confirmat de judecãtorul-sindic, dacã cel puţin doua dintre categoriile de creditori menţionate la art. 63 alin. (4) accepta planul. (2) Dacã, potrivit alin. (1), pot fi confirmate mai multe planuri, judecãtorul-sindic va confirma planul debitorului. Dacã planul debitorului nu întruneşte condiţia prevãzutã la alin. (1), judecãtorul-sindic va confirma planul votat de creditorii titulari ai celei mai mari pãrţi din valoarea totalã a creanţelor. (3) O data cu confirmarea judecãtorul-sindic poate impune debitorului unele condiţii sau limitãri, concordante cu planul confirmat, pentru desfãşurarea activitãţii."
58. Articolul 65 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 65. - (1) Când hotãrârea care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzãtor; createle şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte pãrţi interesate sunt modificate astfel cum este prevãzut în plan. În cazul unei executãri silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotãrâre definitiva impotriva debitorului. (2) Dacã nici un plan nu este confirmat, tribunalul va dispune ca judecãtorul-sindic sa înceapã de îndatã procedura falimentului, în condiţiile art. 72 şi urmãtoarele. (3) Retribuţiile persoanelor angajate în temeiul art. 9, al art. 17 alin. (1), al art. 17^4 şi al art. 18 şi alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevãzut, dupã caz, de lege, cu excepţia cazurilor în care pãrţile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze cum va fi asigurata aceasta plata. (4) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale."
59. Articolul 66 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 66. - Debitorul va fi obligat sa îndeplineascã fãrã întârziere, schimbãrile de structura prevãzute în plan. Judecãtorul-sindic va putea dispune ca administratorul sa supravegheze activitatea debitorului pana la îndeplinirea unor astfel de mãsuri, dar nu mai mult de un an de la confirmarea planului."
60. Articolul 67 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 67. - (1) Dacã debitorul îşi declara, potrivit art. 21 alin. (1) lit. f), intenţia de a-şi reorganiza activitatea şi apoi planul de reorganizare este confirmat, conform art. 64, de judecãtorul-sindic, el va putea sa îşi conducã activitatea şi sa îşi administreze averea, sub supravegherea administratorului, pana când judecãtorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea sa înceteze şi sa se facã lichidarea averii debitorului, în condiţiile art. 72 şi urmãtoarele. (2) În cazul reorganizãrii unei societãţi comerciale, aceasta va fi condusã de persoanele legal împuternicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii şi asociaţii cu rãspundere limitatã nu au dreptul de a interveni în conducerea activitãţii ori în administrarea averii debitorului."
61. În secţiunea a 5-a "Reorganizarea", dupã articolul 67 se introduce articolul 67^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 67^1. - (1) În termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii toţi creditorii ale cãror creanţe sunt anterioare datei deschiderii procedurii, cu excepţia salariaţilor, vor depune declaraţia de creanţe în adunarea creditorilor. (2) Declararea creanţelor trebuie facuta chiar dacã acestea nu sunt stabilite printr-un titlu."
62. Articolul 68 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 68. - (1) Dacã debitorul nu se conformeazã planului, administratorul sau oricare dintre creditori poate cere, în scris, judecãtorului-sindic sa aprobe începerea procedurii falimentului, în condiţiile art. 72 şi urmãtoarele. (2) Dacã judecãtorul-sindic aproba o astfel de cerere, modificãrile aduse creanţelor ori drepturilor pãrţilor interesate, prin planul de reorganizare, rãmân definitive."
63. Articolul 69 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 69. - Cu toate acestea, dacã se constata o redresare a activitãţii şi o creştere a cuantumului sumelor care urmeazã a fi distribuite creditorilor, judecãtorul-sindic poate dispune, prin încheiere, prelungirea perioadei de reorganizare pentru o durata de cel mult un an, desemnând însã un administrator în condiţiile prezentei legi, dacã o astfel de desemnare nu fusese deja facuta."
64. Articolul 70 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 70. - (1) Administratorul cãruia i s-a încredinţat conducerea continuãrii activitãţii debitorului va trebui sa prezinte, lunar, rapoarte judecãtorului-sindic asupra situaţiei financiare a averii debitorului. (2) De asemenea, administratorul va prezenta şi situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitãţii, în vederea recuperãrii acestora, potrivit art. 65 alin. (3). Asupra acestei cereri judecãtorul-sindic se va pronunţa prin încheiere. (3) Creditorii vor fi convocaţi la sfârşitul fiecãrui trimestru pentru a asculta raportul şi darea de seama contabila."
65. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 71. - În cazul în care judecãtorul-sindic a dispus, în condiţiile art. 69, continuarea activitãţii debitorului, creditorii pot totuşi sa se opunã ulterior - nu mai des decât la fiecare 60 de zile - la continuarea activitãţii, dacã desfãşurarea unei astfel de activitãţi aduce pierderi averii debitorului. Înregistrarea unei astfel de opoziţii nu suspenda continuarea activitãţii, pana când judecãtorul-sindic hotãrãşte asupra ei, printr-o sentinta."
66. Titlul secţiunii a 6-a va avea urmãtorul cuprins: "Falimentul"
67. Articolul 72 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 72. - În cazurile prevãzute la art. 55 alin. (5), art. 65 alin. (2), art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (1) şi la art. 75 alin. (3) se vor aplica dispoziţiile prezentei secţiuni."
68. Articolul 73 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 73. - Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de ele, dacã nu şi-a declarat, în condiţiile art. 21 alin. (1) lit. f), intenţia de reorganizare.
69. Articolul 74 se abroga.
70. Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 75. - (1) În lipsa unui plan de reorganizare, confirmat de judecãtorul-sindic în condiţiile art. 64, debitorul, un creditor, comitetul creditorilor sau camera de comerţ şi industrie teritorialã poate adresa judecãtorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de a-şi conduce activitatea. (2) Judecãtorul-sindic va examina, în termen de 10 zile, o astfel de cerere, într-o şedinţa la care vor fi citaţi debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor şi camera de comerţ şi industrie teritorialã. Cererea va putea fi admisã numai motivat, printre motive figurand pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan raţional de activitate. (3) Dacã cererea este admisã, judecãtorul-sindic va dispune şi aplicarea de îndatã a dispoziţiilor prezentei secţiuni."
71. Articolul 76 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 76. - (1) Îndatã ce este posibil, dupã deschiderea procedurii, dacã debitorul îşi declara intenţia de a lichidã, judecãtorul-sindic va dispune sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului. Când debitorul are bunuri şi în alte judeţe, judecãtorul-sindic va putea trimite notificãri tribunalelor din acele judeţe, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor. (2) Tribunalele din alte judeţe pot sigila bunurile unui debitor şi din oficiu, dupã ce vor fi aflat ca acesta a înregistrat o cerere prin care şi-a declarat intenţia de a lichidã. Documentele întocmite de alte tribunale, certificând ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecãtorului-sindic."
72. Litera d) a alineatului (2) al articolului 77 va avea urmãtorul cuprins: "d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune la banca în contul averii debitorului."
73. Articolul 78 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 78. - Dacã averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fãrã a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri el va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata şi sa asiste la inventar, dacã judecãtorul-sindic dispune astfel. Dacã debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar."
74. Articolul 79 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 79. - (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile debitorului, chiar şi pe cele nepuse sub sigiliu, şi sa indice valoarea lor aproximativã la data inventarului. La cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judecãtorul-sindic poate numi un expert, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor. (2) Actul de inventar va fi semnat de lichidator, de debitor şi de expert, dacã este cazul."
75. Alineatele (1)-(3) ale articolului 80 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 80. - (1) În timpul acţiunii de sigilare lichidatorul va lua mãsurile necesare pentru conservarea bunurilor. (2) Lichidatorul poate sa vândã oricând bunurile perisabile sau cele supuse deprecierii iminente. Bunurile care implica cheltuieli de conservare vor putea fi vândute cu aprobarea comitetului creditorilor sau, în cazurile în care acesta nu exista, cu aprobarea adunãrii creditorilor. (3) Judecãtorul-sindic va putea dispune vânzarea de bunuri importante din averea debitorului - terenuri, fabrici, instalaţii - numai cu acordul prealabil al adunãrii creditorilor, dat cu o majoritate de doua treimi din valoarea creanţelor verificate."
76. Articolul 81 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 81. - (1) Judecãtorul-sindic va trebui sa notifice deschiderea procedurii falimentului, cat mai curând posibil, oficiilor poştale, statiilor de cale feratã, antrepozitelor, depozitelor portuare şi altor locuri de inmagazinare din circumscripţia în care debitorul are sediul social ori filiale sau sucursale şi sa le ceara sa îi fie predatã corespondenta debitorului şi orice alte comunicãri trimise acestuia. Judecãtorul-sindic va da dispoziţii tuturor bãncilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispunã de acestea fãrã un ordin al sau sau al lichidatorului. (2) Dacã debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscripţiei sau înregistrãrii în registrele de publicitate imobiliarã, judecãtorul-sindic va trimite instanţelor sau autoritãţilor care ţin aceste registre o copie de pe hotãrârea de deschidere a procedurii - precizând averea debitorului -, spre a se face menţiune."
77. Articolul 82 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 82. - Dacã debitorul nu a prezentat informaţiile cerute la art. 21 alin. (1) lit. b)-d) sau le-a prezentat în mod necorespunzãtor, lichidatorul poate, pe cheltuiala averii acestuia, sa angajeze un expert-contabil, care, folosind bilanţul, registrele contabile şi documentele contabile şi extracontabile ale debitorului, sa le întocmeascã sau, dupã caz, sa le corecteze."
78. Articolul 83 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 83. - (1) Lichidatorul va trimite fiecãrui creditor o notificare în care va preciza termenul limita pentru înregistrarea creanţelor impotriva debitorului şi cerinţele legale pentru ca ele sa poatã fi luate în considerare. (2) Dacã creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate au reprezentanţi în ţara, notificarea va fi trimisa acestora din urma. (3) Totodatã lichidatorul va cere notarului public sau instanţei din raza teritorialã a circumscripţiei în care este situata averea imobiliarã a debitorului o lista cuprinzând sarcinile care o greveazã."
79. Alineatele (2) şi (4) ale articolului 84 vor avea urmãtorul cuprins: "(2) Creanţele vor fi prezentate cu o cerere, în termen de 30 de zile de la data trimiterii de cãtre lichidator creditorilor a notificãrii prevãzute la art. 83 alin. (1). Creanţele vor fi înregistrate într-un registru care se va tine la grefa tribunalului. ................................................................ (4) Toate creanţele înregistrate la grefa tribunalului vor fi socotite valabile şi corecte, atâta timp cat debitorul, lichidatorul sau un creditor nu le contesta, caz în care judecãtorul sindic le va stabili, prin sentinta, valabilitatea, valoarea, prioritatea şi garanţiile."
80. Alineatul (1) al articolului 86 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 86. - (1) Dupã expirarea termenului pentru înregistrarea creanţelor lichidatorul va examina cat mai curând posibil toate creanţele şi actele înregistrate şi poate efectua o cercetare corespunzãtoare pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactã şi prioritatea fiecãrei creanţe."
81. Articolul 87 se abroga.
82. Articolul 90 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 90. - Creanţele constând în obligaţii, care nu au fost calculate în valoare monetara sau a cãror valoare este supusã modificãrii, vor fi calculate de cãtre lichidator şi înscrise în tabelul de creanţe cu valoarea nominalã pe care ele o aveau la data înregistrãrii cererii. Judecãtorul-sindic va decide, prin sentinta, asupra oricãrei contestaţii impotriva calculului fãcut de lichidator pentru astfel de creanţe."
83. Articolul 93 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 93. - Ca rezultat al verificãrilor fãcute lichidatorul va întocmi şi va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate obligaţiile debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub condiţie."
84. Articolul 94 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 94. - Tuturor creditorilor ale cãror creanţe vor fi fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor li se va comunica, prin notificare, termenul stabilit de judecãtorul-sindic pentru şedinţa în care acesta va soluţiona, deodatã, printr-o sentinta, toate contestaţiile. Termenul nu va putea depãşi 20 de zile de la emiterea notificãrii."
85. Articolul 97 se abroga.
86. Articolul 98 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 98. - (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuatã de lichidator sub controlul judecãtorului-sindic. (2) Ea va începe de îndatã dupã afişarea tabelului cuprinzând obligaţiile, menţionat la art. 95. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de funcţionare - sau individual. (3) Lichidatorul poate angaja un expert-contabil pentru a-l asista la stabilirea preţurilor bunurilor din averea debitorului."
87. Articolul 99 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 99. - (1) În caz de necesitate sau utilitate invederata a vânzãrii în bloc, judecãtorul-sindic va desemna, dupã caz, un expert sau o comisie compusa din 3 experţi dintre cei figurand pe tabelul tribunalului, care, în termen de cel mult 30 de zile, va depune un raport în care vor fi indicate, descrise şi evaluate bunurile ce urmeazã a fi vândute împreunã, precizându-se şi sarcinile de care, eventual, sunt grevate, şi vor fi propuse modalitãţile de vânzare. (2) Dacã judecãtorul-sindic va avea obiecţiuni la cuprinsul raportului, îl va înapoia comisiei de experţi, care va trebui sa îl prezinte, refãcut, în termen de 15 zile. (3) Dacã judecãtorul-sindic va fi de acord cu cuprinsul raportului, îl va supune, de îndatã, votului adunãrii creditorilor. Dacã adunarea creditorilor îl va aviza favorabil, prin votul tuturor creditorilor cu creanţe garantate şi cu majoritatea simpla, ca valoare a creanţelor, a creditorilor chirografari -, judecãtorul-sindic va da, printr-o încheiere, dispoziţie lichidatorului sa efectueze actele şi operaţiunile de lichidare, în condiţiile propuse prin raport."
88. Articolul 100 se abroga.
89. Articolul 101 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 101. - (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobatã de judecãtorul-sindic. (2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul prin situaţia de pe teren şi prin datele din registrele de publicitate imobiliarã şi sa arate sarcinile de care este grevat. Înainte de a fi supusã judecãtorului-sindic, propunerea va fi notificatã debitorului şi creditorilor cu garanţii reale asupra bunului, care îşi vor putea formula obiectiunile în termen de 10 zile de la primirea notificãrii. (3) Judecãtorul-sindic va analiza, deodatã, în termen de 15 zile, obiectiunile într-o şedinţa, la care vor fi citaţi lichidatorul, debitorul şi creditorii cu garanţii reale asupra bunului, şi le va soluţiona printr-o sentinta. (4) Sentinta judecãtorului-sindic va fi notificatã celor mentionati la alin. (3), dacã nu vor fi dat urmare citarii, afişatã la imobilul care urmeazã a fi vândut şi publicatã în doua ziare locale de larga difuzare. (5) Vânzarea va putea fi facuta, sub sancţiunea nulitãţii, numai dupã 20 de zile de la data ultimei publicaţii în ziar."
90. Dupã articolul 102 se introduce articolul 102^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 102^1. - Valorile mobiliare vor fi vândute în condiţiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori."
91. Articolul 103 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 103. - Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumpãrare; sumele realizate din vânzãri vor fi depuse în contul prevãzut la art. 3^1 alin. (2) şi recipisele vor fi predate judecãtorului-sindic."
92. Articolul 104 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 104. - (1) Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, constituite ca ipoteci sau ca alte garanţii reale în favoarea creditorilor, vor fi distribuite în urmãtoarea ordine: 1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzãrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 18; 2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul şi dobânzile. (2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri vor fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţa, creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele prevãzute la art. 106 pct. 9 şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 32^1. Dacã dupã plata sumelor prevãzute la alin. (1) rezulta o diferenţa în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanta garantatã este îndreptãţit sa participe la orice distribuire de suma, facuta înaintea vânzãrii bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scãzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptãţit sa le primeascã ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, dacã aceasta este necesar pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeascã mai mult decât ar fi primit dacã bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii."
93. Articolul 105 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 105. - La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidãrii, lichidatorul va prezenta judecãtorului-sindic un raport asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea şi plata retributiei sale şi a celorlalte cheltuieli, menţionate la art. 106 pct. 1. Judecãtorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna termenul pentru prezentarea raportului şi a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului şi lichidatorul va notifica aceasta fiecãrui creditor. Câte o copie de pe raport şi de pe planul de distribuire vor fi afişate la usa tribunalului. Oricare creditor poate formula obiecţiuni la raport şi la plan în termen de 10 zile de la afişare. Între 20 şi 30 de zile de la adresarea notificãrii cãtre creditori, judecãtorul-sindic va tine, cu lichidatorul, debitorul şi creditorii, o şedinţa în care va soluţiona, deodatã, prin sentinta, toate obiectiunile."
94. Articolul 106 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 106. - Creanţele vor fi plãtite, atât în cazul lichidãrii unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan, cat şi în cazul falimentului, în urmãtoarea ordine: 1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 17^4 şi ale art. 18, sub rezerva celor prevãzute la art. 65 alin. (3); 2. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de societãţile bancare în perioada de reorganizare, precum şi creanţele rezultând din continuarea activitãţii debitorului, în condiţiile art. 69; 3. creanţele izvorâte din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii; 4. creanţele statului provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintã venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice; 5. în condiţiile art. 104 alin. (3), creanţele garantate cu garanţii reale asupra bunurilor; 6. creanţele reprezentând sumele datorate de cãtre debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurãrii mijloacelor de existenta; 7. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecãtorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacã acesta este persoana fizica; 8. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, a celor rezultate din livrãri de produse, prestãri de servicii sau alte lucrãri, precum şi din chirii; 9. alte creanţe chirografare."
95. Articolul 107 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 107. - (1) În cazul în care valoarea bunurilor din averea debitorului este mai mica decât valoarea creanţelor prevãzute la art. 106 pct. 4, judecãtorul-sindic va autoriza statul sa îşi exercite drepturile potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare. (2) În urma vânzãrii bunurilor potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 vor fi plãtite mai întâi sumele de bani prevãzute la art. 106 pct. 1, aferente procedurii lichidãrii pe baza de plan sau a falimentului."
96. Articolul 108 se abroga.
97. Alineatul (1) al articolului 114 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 114. - (1) Dupã ce bunurile din averea debitorului vor fi fost lichidate şi toate contestaţiile cu privire la creanţe vor fi fost soluţionate, lichidatorul va supune judecãtorului-sindic un raport final împreunã cu un bilanţ general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor şi debitorului şi vor fi afişate la usa tribunalului. Creditorii pot formula obiecţiuni la raportul final în termen de 10 zile de la afişarea lui. Între 20 şi 30 de zile de la comunicarea copiilor cãtre creditori şi debitor, judecãtorul-sindic va tine, cu lichidatorul, cu debitorul şi cu creditorii, o şedinţa în care va analiza obiectiunile la raport, în vederea aprobãrii lui, printr-o sentinta sau, dacã nu vor fi fost obiecţiuni, printr-o încheiere."
98. Articolul 115 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 115. - Dupã ce judecãtorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa facã distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de cãtre cei îndreptãţiţi la ele vor fi depuse de cãtre lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Ele vor putea fi folosite în condiţiile art. 3^1 alin. (3)."
99. Alineatul (1) al articolului 116 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 116. - (1) O procedura de lichidare judiciarã va fi închisã atunci când judecãtorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi fost distribuite şi când fondurile nereclamate vor fi fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecãtorul-sindic va da o încheiere, inchizand procedura. Încheierea va fi comunicatã în scris debitorului, tuturor creditorilor şi camerei de comerţ şi industrie teritoriale."
100. Articolul 117 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 117. - În orice stadiu al procedurii judecãtorul-sindic poate da o încheiere de închidere a procedurii, dacã constata ca bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi nici un creditor nu se oferã sa avanseze sumele corespunzãtoare."
101. Articolul 118 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 118. - Judecãtorul-sindic va da o încheiere de închidere a procedurii chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, dacã creanţele vor fi fost complet acoperite prin distribuirile fãcute."
102. Articolul 119 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 119. - Dacã la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor privind creanţele judecãtorul-sindic constata ca nu s-a depus vreo cerere, va da o încheiere de închidere a procedurii."
103. Articolul 120 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 120. - Închiderea procedurii va fi notificatã de judecãtorul-sindic debitorului, tuturor creditorilor şi camerei de comerţ şi industrie teritoriale. În termen de 10 zile de la primirea notificãrii cei interesaţi vor putea formula obiecţiuni, pe care judecãtorul-sindic le va soluţiona, deodatã, printr-o sentinta, într-o şedinţa ţinuta în termen de cel mult 30 de zile de la emiterea notificãrii."
104. Articolul 121 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 121. - Prin închiderea procedurii judecãtorul-sindic, administratorul/lichidatorul şi toate persoanele care i-au asistat sunt descãrcaţi de orice îndatoriri sau responsabilitãţi cu privire la procedura, debitor şi averea lui, creditori, titulari de garanţii, acţionari sau asociaţi."
105. Articolul 122 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 122. - (1) Prin închiderea procedurii debitorul va fi descãrcat de obligaţiile pe care le avea înainte de deschiderea ei, însã sub rezerva de a nu fi gãsit vinovat de bancruta frauduloasã sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situaţii el va fi descãrcat de obligaţii numai în mãsura în care acestea vor fi fost plãtite în cadrul procedurii. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplica debitorilor care în ultimii 5 ani au fost supuşi prezentei proceduri şi au beneficiat de dispoziţiile acestui alineat. Fata de aceşti debitori fiecare creditor îşi va pãstra dreptul la plata restului creanţelor sale, potrivit dreptului comun."
106. Articolul 127 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 127. - Dispoziţiile prezentei legi se completeazã, în mãsura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civilã şi ale Codului comercial roman."
ART. 10 (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României. (2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii şi lichidãrii judiciare. ART. 11 <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii şi lichidãrii judiciare, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.
TITLUL V Modificarea şi completarea <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
ART. 12 <>Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 septembrie 1992, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatul (1) al articolului 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - (1) Curtea de Conturi este autoritatea administrativã autonomã de control financiar care exercita şi atribuţii jurisdicţionale asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public."
2. Dupã alineatul (1) al articolului 1 se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins: "(1^1) Curtea de Conturi funcţioneazã pe lângã Parlamentul României şi îşi desfãşoarã activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în legile tarii."
3. Alineatul (1) al articolului 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - (1) Curtea de Conturi se compune din: Secţia de control ulterior, Secţia jurisdicţionalã, Colegiul jurisdicţional al Curţii, camerele de conturi judeţene şi Secretariatul general."
4. Alineatul (2) al articolului 11 se abroga.
5. Alineatul (2) al articolului 16 va avea urmãtorul cuprins: "(2) Prin controlul sau Curtea de Conturi urmãreşte respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi bãneşti".
6. Litera e) a articolului 17 va avea urmãtorul cuprins: "e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãţile administrative autonome şi de cãtre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurãri sociale ale statului."
7. Litera f) a articolului 17 va avea urmãtorul cuprins: "f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publica."
8. Literele c) şi d) ale articolului 19 se abroga.
9. Articolul 20 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 20. - (1) Controlul execuţiei bugetelor Presedentiei, Guvernului, Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale se exercita exclusiv de cãtre Curtea de Conturi. (2) Curtea de Conturi controleazã execuţia bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului numai la cererea Biroului permanent al fiecãrei Camere. Rezultatul controlului se prezintã Biroului permanent pentru a decide. (3) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercita de cãtre o comisie instituitã în acest scop de cele doua Camere ale Parlamentului. (4) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a fiecãrui an, cu avizul comisiei prevãzute la alin. (3)."
10. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 21. - Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior şi priveşte respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea şi folosirea fondurilor publice."
11. Articolele 22-26 cuprinse în secţiunea a 2-a "Controlul preventiv" din cadrul capitolului III "Atribuţii de control" se abroga.
12. Litera a) a articolului 31 va avea urmãtorul cuprins: "a) legalitatea concesionarii sau închirierii de bunuri proprietate publica;"
13. Articolul 49 se abroga.
14. Articolul 50 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 50. - Colegiul jurisdicţional al camerei de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti judeca cauzele care fac obiectul art. 45-48 privind unitãţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice, regiile autonome de interes local, precum şi sucursalele sau filialele regiilor autonome de interes naţional care îşi au sediul pe teritoriul judeţului în care funcţioneazã camera de conturi judeteana."
15. Alineatul (2) al articolului 54 va avea urmãtorul cuprins: "(2) De asemenea, Secţia jurisdicţionalã judeca, în ultima instanta, recursurile în interesul legii, declarate impotriva hotãrârilor definitive ale colegiilor jurisdicţionale, date în cauzele prevãzute la art. 48."
16. Alineatul (1) al articolului 57 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 57. - (1) Colegiul jurisdicţional se investeste prin încheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 36 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestaţia introdusã de persoana obligatã la plata impotriva actului de imputaţie şi prin întâmpinarea introdusã impotriva deciziei emise, potrivit art. 94 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene."
17. Capitolul IV "Atribuţii jurisdicţionale" se completeazã, dupã secţiunea a 5-a, cu secţiunea 5^1 "Cai de atac la instanţele judecãtoreşti".
18. Dupã articolul 84 se introduc articolele 84^1-84^5 cu urmãtorul cuprins: "Art. 84^1. - (1) Impotriva hotãrârilor pronunţate în prima şi ultima instanta de colegiile de jurisdicţie ale camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a încheierilor prevãzute la art. 67 alin. (3), se poate face recurs la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în a carei circumscripţie îşi au sediul camerele de conturi şi a municipiului Bucureşti. (2) Impotriva hotãrârilor pronunţate în prima şi ultima instanta de Colegiul jurisdicţional a Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Art. 84^2. - Impotriva hotãrârilor pronunţate în ultima instanta de Secţia jurisdicţionalã a Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. La aceeaşi secţie a Curţii Supreme de Justiţie se poate face recurs şi impotriva hotãrârilor pronunţate de Curtea de Conturi, în completul de cinci consilieri de conturi. Art. 84^3. - Recursurile prevãzute la art. 84^1 şi 84^2 se formuleazã în termen de 15 zile de la comunicarea hotãrârii pronunţate de instanţele de jurisdicţie sus-menţionate. Art. 84^4. - (1) Solutionand recursurile formulate, secţiile de contencios administrativ competente le pot admite sau respinge. (2) În cazul admiterii recursului, secţiile de contencios administrativ competente pot retine cauzele pentru judecarea în fond sau le pot trimite pentru soluţionare, din nou, instanţei de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi care a pronunţat hotãrârile impotriva cãrora s-au formulat recursurile la instanţele de contencios administrativ. Art. 84^5. - Hotãrârile irevocabile ale instanţelor de contencios administrativ se transmit instanţelor jurisdicţionale de executare din sistemul Curţii de Conturi."
19. Alineatul (2) al articolului 86 va avea urmãtorul cuprins: "(2) Pe baza hotãrârilor definitive ale organelor de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi sau, dupã caz, pe baza hotãrârilor irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ instanta de executare comunica de îndatã organelor competente teritorial ale Ministerului Finanţelor sau, dupã caz, persoanei juridice creditoare un ordin de executare a despãgubirilor civile şi a dobânzilor sau a altor sume datorate statului, unitãţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice şi a cheltuielilor de judecata, acest ordin constituind titlu executoriu."
20. Articolul 87 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 87. - Pe toatã durata executãrii silite, în baza titlului executoriu prevãzut la art. 86, persoanele interesate pot face contestaţie la executare potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã."
21. Texa a doua din articolul 89 "operaţiunile nevizate preventiv de Curte şi executate în baza hotãrârilor Guvernului" se elimina.
22. Prima fraza a articolului 92 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 92. - Curtea de Conturi, ca organ de control financiar, în îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferã legea, mai are competenta:"
23. Litera b) a articolului 92 se abroga.
24. Litera g) a articolului 121 va avea urmãtorul cuprins: "g) sa emita instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curţii de Conturi, necesare pentru exercitarea în bune condiţii a competentei acesteia."
25. Articolul 131 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 131. - Prin acte de imputaţie, în înţelesul prezentei legi, se înţelege deciziile de imputare şi angajamentele de plata luate în scris ca urmare a actelor de control întocmite de membrii Curţii de Conturi."
ART. 13 Cauzele privind plângerile introduse impotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiate de organele de control ale Curţii de Conturi, aflate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi la colegiile jurisdicţionale, vor fi transmise spre soluţionare judecãtoriilor competente. ART. 14 Noţiunea recurs din cuprinsul legii se înlocuieşte cu noţiunea recurs jurisdicţional, iar noţiunea recurs în interesul legii se înlocuieşte cu noţiunea recurs în anulare jurisdicţional. ART. 15 Dispoziţiile cuprinse la art. I pct. 3, 4, 10, 11 şi 21 devin aplicabile la data intrãrii în vigoare a legii privind controlul financiar intern al instituţiilor publice şi al utilizãrii fondurilor publice. ART. 16 <>Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 septembrie 1992, astfel cum a fost modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 59/1993 , precum şi cu modificãrile şi completãrile din prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor o noua numerotare.
TITLUL VI Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Prezentul titlu reglementeazã regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare, destinate sa asigure îndeplinirea unei obligaţii civile sau comerciale nãscute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice. ART. 2 De asemenea, sunt supuse prevederilor prezentului titlu, în ceea ce priveşte ordinea de prioritate, publicitatea şi executarea, urmãtoarele acte juridice: a) toate cesiunile drepturilor de creanta, chiar dacã cesiunea nu are drept scop garantarea îndeplinirii unei obligaţii; b) vânzãrile condiţionate, precum şi orice alte acte juridice, indiferent de forma sau de denumirea lor, destinate sa garanteze îndeplinirea unei obligaţii cu un bun, asa cum este definit la art. 6 din prezentul titlu; c) toate formele de închiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un an, având ca obiect bunurile prevãzute la art. 6 din prezentul titlu, chiar dacã aceste acte juridice nu au drept scop garantarea îndeplinirii unei obligaţii; d) contractele de consignaţie care au ca obiect bunuri prevãzute la art. 6 din prezentul titlu, dacã valoarea bunului care urmeazã a fi vândut, stabilitã în contractul de consignaţie, este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro; e) warantele şi recipisele de depozit. ART. 3 Dispoziţiile prezentului titlu referitoare la ordinea de prioritate şi la publicitatea garanţiilor reale mobiliare sunt aplicabile şi amanetului, astfel cum este reglementat în art. 1685-1696 din Codul civil. ART. 4 (1) În cuprinsul prezentului titlu urmãtorii termeni au sensurile menţionate mai jos: a) debitor - persoana obligatã sa aducã la îndeplinire obligaţia garantatã printr-o garanţie realã mobiliarã. În cuprinsul prezentului titlu referirile la calitatea de "debitor" includ, de asemenea, locatarul unui contract de închiriere sau utilizatorul unui contract de leasing, încheiate pentru o perioada mai mare de un an, cedentul unui drept de creanta, consignatarul unor bunuri şi debitorul din cadrul actelor juridice prevãzute la art. 2 lit. b). Dacã legea sau contractul nu dispune altfel, prin debitor, în sensul prezentului titlu, se înţelege şi proprietarul bunului cu care s-a garantat îndeplinirea unei obligaţii, atunci când proprietarul nu este ţinut sa aducã la îndeplinire obligaţia garantatã; b) creditor - persoana în favoarea cãreia s-a constituit garanţia realã. În cuprinsul acestui titlu, referirile la calitatea de creditor includ, de asemenea, şi locatorul dintr-un contract de închiriere sau locatorul ori finantatorul unui contract de leasing încheiat pentru o perioada mai mare de un an, cesionarul unui drept de creanta, consignantul şi cel în favoarea cãruia a fost constituitã o garanţie printr-un act juridic menţionat la art. 2 lit. b); c) cont de depozit - depozit pe termen, depozit de economii, la vedere, carnete de economii şi alte conturi similare deschise la o banca; d) închirierea, inclusiv orice leasing, pentru un termen mai mare de un an include: - închirierea, inclusiv orice leasing, pe o perioada nedeterminatã; - închirierea de bunuri, inclusiv orice forma de leasing, pe o durata iniţialã de un an sau mai puţin, dacã locatarul sau utilizatorul, cu acordul locatorului sau al finanţatorului, deţine bunul în mod continuu pe o durata mai mare de un an, calculatã de la predarea bunului. Totuşi contractul de închiriere nu se considera mai mare de un an decât la împlinirea acestei durate; - închirierea de bunuri, inclusiv orice forma de leasing, pentru o perioada de un an sau mai scurta, pentru care contractul prevede ca poate fi reînnoit pentru una sau mai multe perioade. (2) Cu toate acestea, dispoziţiile alin. (1) lit. d) nu se aplica închirierii de bunuri de cãtre locatorul sau finantatorul care nu are ca obiect de activitate închirierea de bunuri sau darea de bunuri în leasing, precum şi închirierii de bunuri mobile accesorii unui imobil, necesare pentru buna folosire a acestuia. ART. 5 Aplicarea dispoziţiilor prezentului titlu nu este afectatã de faptul ca creanta cu care se garanteazã este ea însãşi garantatã printr-un act juridic care nu cade sub incidenta acestui titlu. ART. 6 (1) Se considera cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului titlu toate bunurile mobile, corporale sau necorporale. (2) De asemenea, cade sub incidenta prezentului titlu orice bun mobil corporal sau bun mobil care este accesoriu al altui bun imobil, dar care poate fi înlãturat sau extras din acesta, cu excepţia clãdirilor şi a materialelor de construcţii, chiar dacã pãrţile au denumit contractul respectiv ipoteca. (3) Prin clãdiri se înţelege inaltarea unei structuri, deschiderea unei mine sau începerea unei lucrãri executate la suprafata sau în subteran. Expresia materiale de construcţii înseamnã acele materiale care se incorporeaza într-o clãdire şi include bunurile ataşate unei clãdiri în asa fel încât sa nu poatã fi desprinse decât numai prin producerea unor daune cu o valoare mai mare decât a materialelor obţinute prin inlaturare. (4) Prezentul titlu se aplica şi bunurilor prevãzute la art. 467 şi 468 din Codul civil. (5) Intra sub incidenta prezentului titlu urmãtoarele bunuri: a) stocul de bunuri fungibile şi nefungibile; b) soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de economii ori depozitele la termen deschise la instituţii bancare sau financiare; c) certificatele de depozit, conosamentele şi altele similare; d) acţiunile şi pãrţile sociale din societãţile pe acţiuni şi cu rãspundere limitatã; e) drepturile de exploatare ale resurselor naturale şi de operare de servicii publice, în condiţiile prevãzute de lege; f) drepturile rezultând din invenţii, mãrci de fabrica şi alte drepturi de proprietate intelectualã, industriala sau comercialã; g) drepturile de creanta, garantate sau negarantate; h) instrumentele negociabile, inclusiv cele garantate printr-o ipoteca; i) universalitatea bunurilor mobile ale debitorului, care poate ingloba inventarul bunurilor circulante şi bunurile viitoare; j) padurea, recolta agricolã, mineralele şi hidrocarburile ce urmeazã a fi extrase sau care au fost extrase; k) poliţe de asigurare; l) dreptul obţinut din închirierea sau arendarea unor bunuri imobiliare; m) echipamentele, instalaţiile, maşinile agricole sau altele asemenea; n) drepturi societare; o) orice drept, exclusiv sau nu, de a tranzactiona cu bunuri mobile sau de a asigura servicii, care poate fi cedat de cãtre titular, indiferent dacã cedarea este supusã unor restrictii sau dacã necesita consimţãmântul constituitorului sau autorizarea altei persoane; p) bunurile mobile închiriate sau care fac obiectul unei operaţiuni de leasing, pe o durata mai mare de un an; q) orice alte asemenea bunuri. ART. 7 În sensul prezentului titlu, prin bun afectat garanţiei se înţelege toate bunurile prevãzute la art. 6, precum şi produsele acestora, potrivit art. 12. ART. 8 Acest titlu nu se va aplica: a) cesiunii drepturilor succesorale şi cesiunii drepturilor de proprietate intelectualã şi industriala; b) privilegiilor, dreptului de retenţie, cu excepţia gradului lor de prioritate fata de o garanţie realã, potrivit dispoziţiilor prevãzute la cap. III şi IV. ART. 9 (1) Garanţia realã care se reglementeazã prin acest titlu constituie un drept real care are ca finalitate garantarea îndeplinirii oricãrei obligaţii. (2) Garanţia realã acorda creditorului garantat dreptul de a-şi satisface creanta cu bunul afectat garanţiei înaintea oricãrui creditor negarantat şi înaintea altor creditori ale cãror garanţii reale sau drepturi asupra bunului afectat garanţiei au un grad de prioritate inferior, potrivit dispoziţiilor cuprinse în cap. III. (3) Garanţia realã reglementatã prin prezentul titlu se poate constitui cu sau fãrã deposedarea celui ce constituie garanţia de bunul afectat garanţiei. ART. 10 (1) Orice tip de obligaţie de a da, a face sau a nu face este susceptibilã sa fie garantatã cu garanţia realã reglementatã prin acest titlu, inclusiv obligaţii prezente sau viitoare, sub condiţie sau nu, divizibile sau indivizibile, determinata sau determinabilã, exprimatã în moneda nationala sau strãinã. (2) Garanţia realã acoperã în toatã întinderea sa obligaţia garantatã. Dacã pãrţile nu decid altfel, obligaţia garantatã include dobânzile acumulate şi neplãtite privind obligaţia principala şi cheltuielile suportate de creditor cu luarea în posesie şi vânzarea bunului afectat garanţiei dupã neîndeplinirea obligaţiei de cãtre debitor. De asemenea, dacã pãrţile nu decid altfel, iar bunul afectat garanţiei se afla în posesia partii garantate, cheltuielile rezonabile, inclusiv costul asigurãrii şi plata oricãror alte taxe suportate pentru obţinerea şi menţinerea posesiei bunului afectat garanţiei şi pãstrarea acestuia în bune condiţii, cad în sarcina debitorului, fiind, de asemenea, garantate prin bunul afectat garanţiei. (3) Garanţia realã poate sa aibã ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile. În cazul în care bunul afectat garanţiei consta într-o universalitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comerţ, conţinutul şi caracteristicile acestuia vor fi determinate de pãrţi pana la data constituirii garanţiei reale. În acest caz nu este necesar ca pãrţile care compun bunurile afectate garanţiei sa se afle într-o stare de interdependenta funcţionalã. ART. 11 (1) Dacã debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia, garanţia realã îi da creditorului garantat dreptul de a intra în posesie sau de a retine bunul afectat garanţiei şi dreptul de a-l vinde pentru a-şi obţine plata obligaţiei garantate. (2) Garanţia realã acorda creditorului garantat şi urmãtoarele drepturi: a) dreptul de a inspecta bunul afectat garanţiei în timpul programului de lucru al debitorului, astfel încât sa nu afecteze activitatea acestuia; b) dreptul de a considera ca obligaţia garantatã a devenit exigibilã şi de a trece la urmãrirea silitã, în condiţiile prezentului titlu, în cazul în care constata lipsa unei intretineri corespunzãtoare a bunului afectat garanţiei sau alte fapte de natura sa ingreuneze sau sa facã imposibila urmãrirea silitã, astfel cum sunt determinate prin contractul de garanţie. Creditorul îşi poate exercita acest drept numai dacã are temeiuri comercial rezonabile de a crede ca bunul afectat garanţiei a fost sau este pe cale de a fi pus în pericol sau exista posibilitatea ca plata sa fie pe cale de a fi împiedicatã. ART. 12 (1) Potrivit prevederilor prezentului titlu, prin produsele obţinute în urma valorificãrii bunului afectat garanţiei se înţelege orice bun primit de debitor în urma vânzãrii, schimbului, fructele şi productele, precum şi sumele încasate din asigurare sau alta forma de administrare ori dispunere de acestea, inclusiv sumele obţinute din orice alte operaţiuni ulterioare. (2) Valoarea indemnizaţiei de asigurare asupra bunului afectat garanţiei reprezintã rezultatul valorificãrii bunului afectat garanţiei atâta timp cat suma ce trebuie plãtitã este datoratã oricãrei pãrţi din contractul de garanţie sau împuternicitului acesteia.
CAP. 2 Constituirea de garanţii reale mobiliare
ART. 13 (1) Garanţia realã mobiliarã se constituie numai pe baza unui contract de garanţie. (2) Garanţia realã asupra valorilor mobiliare se va constitui, de asemenea, prin indisponibilizarea acestor valori conform regulilor pieţei pe care sunt tranzacţionate sau în baza convenţiei pãrţilor în ceea ce priveşte valorile mobiliare necotate pe o piata autorizata. (3) Garanţia realã asupra valorilor mobiliare poate fi constituitã, dupã caz, şi prin andosarea valorilor respective potrivit regulilor care le reglementeazã. ART. 14 (1) Contractul de garanţie realã este contractul în baza cãruia se constituie o garanţie realã în bunuri sau drepturi în beneficiul unui anumit creditor. (2) Contractul de garanţie se încheie în forma autenticã sau prin înscris sub semnatura privatã şi trebuie semnat de cãtre debitor. Prin înscris sub semnatura privatã se înţelege orice mod de comunicare care pãstreazã înregistratã informaţia pe care o conţine şi care poate fi reprodusa într-o forma tangibila şi care nu poate fi schimbatã în mod unilateral. ART. 15 Contractul de garanţie realã va putea sa indice sau nu suma maxima a obligaţiei garantate. ART. 16 (1) Contractul de garanţie realã trebuie sa conţinã o descriere a bunului afectat garanţiei. Cu toate acestea, bunul afectat garanţiei poate fi descris prin gen, obiect cu obiect sau prin formula generica "toate bunurile mobile prezente şi viitoare". Toate bunurile mobile reprezintã o descriere suficienta. Dacã însã bunul afectat garanţiei consta într-o suma de bani depusa într-un cont bancar, respectivul cont trebuie individualizat în mod distinct. (2) De asemenea, contractul de garanţie poate sa prevadã dreptul creditorului de a culege, în contul creanţei, fructele şi/sau produsele bunului afectat garanţiei, fiind, în acest caz, obligatorie stipularea condiţiilor şi a proportiei în care urmeazã a se reduce obligaţia garantatã. (3) Contractul de garanţie realã poate sa prevadã garantarea efectuãrii de plati în avans. Avans înseamnã acordarea unor sume, credite sau alte valori, care include şi obligaţia debitorului de a plati dobânzi, costurile ocazionate de obţinerea creditului, precum şi alte taxe plãtibile de cãtre debitor în legatura cu avansul sau cu executarea silitã a garanţiei reale cu care s-a garantat avansul. Avans viitor înseamnã o plata care decurge sau nu dintr-o obligaţie şi include avansurile şi cheltuielile rezonabile ocazionate de acestea, precum şi cheltuielile fãcute pentru protecţia, întreţinerea, pãstrarea sau repararea bunului afectat garanţiei. ART. 17 Contractul de garanţie realã este titlu executoriu. ART. 18 (1) Contractul de garanţie se poate referi la o garanţie realã asupra unor bunuri viitoare. O astfel de garanţie realã produce efecte în momentul când debitorul obţine proprietatea asupra bunurilor care rãspund descrierii stabilite în contract. (2) Gradul de prioritate asupra bunurilor viitoare fata de terţi se stabileşte din momentul îndeplinirii formalitãţilor de publicitate privind garanţia realã în cauza, potrivit regulilor cerute pentru stabilirea prioritatilor, prevãzute la cap. III, chiar dacã acest moment ar putea aparea înainte ca debitorul sa obţinã un drept asupra bunului afectat garanţiei. ART. 19 În sensul prezentului titlu, orice persoana fizica sau juridicã, romana sau strãinã, poate fi parte în contractul de garanţie a unei obligaţii pentru orice fel de tranzacţie. ART. 20 (1) Contractul de garanţie poate sa prevadã ca bunul sa garanteze îndeplinirea unor obligaţii viitoare. O astfel de garanţie realã se naşte atunci când partea garantatã transfera fondurile care dau naştere datoriei, indeplinind astfel condiţia cerutã pentru existenta obligaţiei garantate principale. (2) Fata de terţi prioritatea garanţiei reale care garanteazã obligaţii viitoare începe din momentul îndeplinirii formalitãţilor de publicitate a garanţiei reale, potrivit cerinţelor prevãzute la cap. III. Aceasta ordine de prioritate se pãstreazã chiar dacã ea se stabileşte înainte ca transferul fondurilor sau alte obligaţii cerute de existenta obligaţiei garantate principale sa fi fost realizate. ART. 21 (1) Pe durata contractului de garanţie debitorul poate administra sau dispune în orice mod de bunul afectat garanţiei şi de produsele acestuia, inclusiv prin închiriere, constituirea altei garanţii sau vânzare. (2) De asemenea, bunul afectat garanţiei poate fi pus sub sechestru în favoarea unui creditor, în temeiul procedurii de executare judecãtoreascã. (3) Actele de dispoziţie asupra bunului afectat garanţiei sunt valabile chiar dacã cel care a dobândit bunul are cunostinta de prevederea contractualã din contractul de garanţie care interzice transferul sau care declara transferul ca fiind echivalent cu neîndeplinirea obligaţiei. ART. 22 (1) Clauzele unei garanţii reale nu pot impune obligaţii de plata anticipata şi imediata la cerere, parţialã sau totalã, a acelei obligaţii principale garantate, nici sa reclame prin acestea orice altfel de plata sau datorie debitorului, în cazul în care debitorul constituie o a doua garanţie realã pe acelaşi bun; astfel de clauze vor fi nule de drept, în afarã cazului în care creditorul are motive obiective sa creadã ca bunul afectat garanţiei a fost sau este pe cale de a fi pus în pericol ori perspectiva plãţii a fost sau este pe cale de a fi împiedicatã. (2) Orice înţelegere care interzice cesiunea de creanţe sau o conditioneaza numai de acordul debitorului cedat ori o considera ca neîndeplinire a obligaţiei este lovitã de nulitate. ART. 23 (1) Potrivit prezentului titlu, garanţia realã îşi menţine existenta şi validitatea pe bunul sau dreptul afectat garanţiei potrivit art. 38, cu excepţia cazului în care creditorul, expres sau implicit, consimte sa urmãreascã numai produsele bunului iniţial. (2) Dacã debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia şi dispune de bunul sau de dreptul afectat garanţiei, creditorul are posibilitatea de a-şi exercita dreptul asupra bunului afectat garanţiei, care se gãseşte în posesia unui terţ, sau asupra produselor rezultate din acesta ori asupra ambelor. (3) Când un creditor executa o garanţie realã atât asupra bunului afectat garanţiei, cat şi asupra produselor acestuia, suma garantatã prin bunul originar şi produsele acestuia se limiteazã la valoarea de piata pe care bunul afectat garanţiei o are în momentul executãrii. ART. 24 (1) Orice bun care înlocuieşte bunul constituit ca garanţie sau bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garanţiei se presupune a fi produs al bunului iniţial, cu excepţia cazului în care debitorul nu face proba contrarie. (2) Bunul constituit ca garanţie mobiliarã va continua sa fie considerat ca atare, chiar dacã a devenit accesoriu al unui bun imobil conform art. 6. În acelaşi mod aceasta dispoziţie se va aplica produselor bunului cu care s-a garantat. ART. 25 Bunurile reprezentate printr-un titlu, inclusiv certificatele de depozit sau conosamentele, pot face obiectul unei garanţii reale numai prin constituirea acesteia asupra titlului care le reprezintã, potrivit dispoziţiilor acestui titlu. ART. 26 (1) Când contractul de garanţie nu specifica valoarea maxima a obligaţiei garantate, cum ar fi garantarea unei linii de credit, sau când garanţia realã acoperã toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit tip ale acestuia, debitorul poate cere în orice moment o declaraţie cu privire la valoarea obligaţiei care a rãmas a fi garantatã sau o lista detaliatã cuprinzând bunurile afectate garanţiei. Pentru aceasta debitorul va da creditorului o lista cuprinzând evaluarea aproximativã a bunurilor afectate garanţiei spre a fi certificate de cãtre creditor. (2) În termen de 30 de zile creditorul va trebui sa rãspundã debitorului. În caz contrar, se va considera ca a consimţit tacit, devenind valida declaraţia estimativã a debitorului. ART. 27 (1) Garanţia realã înceteazã o data cu îndeplinirea obligaţiei garantate, în afarã de cazul în care pãrţile au cãzut de acord, prin contract, ca garanţia realã acoperã şi obligaţii viitoare, precum şi în alte cazuri prevãzute de lege. (2) De asemenea, garanţia realã poate inceta: a) printr-un act liberator din partea creditorului, care sa specifice încetarea în tot sau în parte a obligaţiei garantate; b) prin hotãrâre judecãtoreascã. (3) În termen de 40 de zile de la stingerea garanţiei reale creditorul trebuie sa înscrie o notificare la arhiva privind stingerea garanţiei reale. Arhiva va introduce în rubrica corespunzãtoare o menţiune privind stingerea obligaţiei garantate. Regulamentul de aplicare a prezentului titlu va trebui sa prevadã forma şi conţinutul acestei notificãri, precum şi modul de înscriere a acesteia la arhiva. (4) Dupã îndeplinirea obligaţiei garantate creditorul garantat va trebui, la cererea debitorului, sa restituie imediat posesia bunului afectat garanţiei în cazul în care anterior intrase în posesia acestuia. (5) Nerespectarea prevederilor stabilite la alin. (3) şi (4) poate atrage obligarea creditorului la plata cãtre debitor a unor despãgubiri în cuantum reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 200 euro.
CAP. 3 Publicitatea şi ordinea de preferinta a garanţiilor reale
ART. 28 Fata de terţi, inclusiv fata de stat, o garanţie realã şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidenta prezentului titlu au un grad de prioritate care se stabileşte de la momentul în care garanţia realã sau sarcinile reale au fost fãcute publice prin una din metodele prevãzute la acest articol. ART. 29 (1) Garanţiile reale şi sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidenta prezentului titlu, îndeplinesc condiţia de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanţie realã la Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare, denumita în continuare arhiva. (2) Înscrierea la arhiva nu conferã validitate unei garanţii reale lovite de nulitate. (3) Prin înscrierea garanţiei reale creditorii pentru care se înscrie ulterior o garanţie realã asupra aceluiaşi bun sunt prezumati ca au cunostinta despre existenta garanţiei reale, proba contrarie nefiind admisibilã. ART. 30 (1) Fac excepţie de la prevederile art. 29 urmãtoarele: a) garanţia realã, dacã obligaţia garantatã în momentul încheierii contractului de garanţie asupra unor bunuri mobile corporale nu depãşeşte echivalentul în lei al sumei de 300 euro, a carei publicitate se poate face fie prin luarea în posesie a bunului afectat garanţiei, fie prin înscrierea unui aviz de garanţie la arhiva; b) garanţia realã sau sarcina constituitã pe sume de bani, valori mobiliare sau titluri reprezentând bunuri, inclusiv certificate de depozit şi conosamente negociabile, precum şi cecuri şi bilete la ordin, a carei publicitate se poate face numai prin posesia asupra instrumentului sau prin andosarea acestuia, dacã transferul instrumentului în cauza necesita posesia sau andosarea. Înscrierea la arhiva nu este o metoda valida de publicitate în aceste cazuri; c) garanţia realã sau sarcina realã pe valori mobiliare care, potrivit regulilor pieţei de valori mobiliare, pot fi transferate prin simpla înregistrare în registrele care deservesc piata pe care sunt vândute va fi consideratã ca fiind facuta publica din acest moment; înscrierea la arhiva nu este o metoda valida de publicitate în aceste cazuri; d) garanţia realã sau sarcina constituitã asupra vapoarelor sau avioanelor trebuie facuta publica prin înregistrarea unui formular de aviz de garanţie realã în registrul în care se afla înregistrat titlul de proprietate asupra acestora. Registrul va trebui sa evidentieze garanţia realã la rubrica în care se afla înscris titlul de proprietate asupra bunului. (2) Posesia bunului afectat garanţiei prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) trebuie sa fie publica. Posesia este publica dacã poate fi uşor cunoscutã de cãtre terţi. Dacã bunul afectat garanţiei se afla în posesia legitima şi sub controlul creditorului sau al reprezentantului sau, dar fata de terţi se creeazã aparenta ca posesia aparţine debitorului, posesia creditorului nu constituie posesie publica. ART. 31 În cazul bunurilor date în consignaţie, care cad sub incidenta prezentului titlu, consignatarul este responsabil pentru înscrierea la arhiva a unui formular de aviz de garanţie realã privind bunurile în cauza. În cazul în care consignatarul nu îşi îndeplineşte aceasta obligaţie, iar consignantului i se produc daune din aceasta cauza, consignatarul rãmâne rãspunzãtor pentru plata unor despãgubiri în cuantum reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 200 euro. ART. 32 Între o garanţie realã asupra stocurilor de mãrfuri, inclusiv asupra stocurilor viitoare, şi o garanţie asupra unor bunuri ale inventarului în cauza, individualizate generic, are prioritate garanţia care a fost înscrisã prima. ART. 33 Fac excepţie de la regula generalã de stabilire a ordinii de prioritate prevãzute la art. 28 urmãtoarele: a) garanţia realã constituitã în favoarea vânzãtorului bunului sau a creditorului al cãrui împrumut a fãcut posibila cumpãrarea bunului. Aceasta are prioritate asupra unei garanţii reale anterioare sau asupra altei sarcini, dacã, înainte ca debitorul sa obţinã posesia bunului afectat garanţiei, s-a înscris avizul de garanţie realã la arhiva, iar vânzãtorul sau creditorul îl înştiinţeazã pe creditorul garantat anterior despre vânzare şi despre înscrierea garanţiei; b) garanţia realã asupra recoltei sau asupra produselor ce se vor obţine din valorificarea acesteia, constituitã în scopul obţinerii de cãtre debitor a fondurilor necesare pentru a o produce sau constituitã în perioada de creştere a plantelor ori în cursul unei perioade de 6 luni înainte de recoltare. Aceasta are prioritate asupra oricãrei alte garanţii reale sau sarcini din momentul înscrierii la arhiva; c) garanţia realã constituitã pe pãsãri, bovine, cabaline, ovine, porcine şi peste sau pe produsele lor, constituitã în scopul asigurãrii fondurilor care sa îi permitã debitorului sa achizitioneze nutreturi, medicamente sau hormoni, necesare pentru hrana sau tratarea animalelor ori a pestelui. Aceasta are prioritate asupra oricãrei alte garanţii reale sau sarcini constituite pe acelaşi bun ori pe utilitatile lui, alta decât garanţia realã data vânzãtorului de nutreturi, medicamente sau hormoni. ART. 34 În cazurile în care rezulta produse, iar descrierea bunului înscris iniţial la arhiva nu este suficient de cuprinzatoare pentru a acoperi tipul de produse rezultate, gradul de prioritate stabilit prin înscrierea la arhiva se întinde asupra tuturor produselor, dacã în termen de 15 zile de la obţinerea acestora creditorul îşi manifesta interesul fata de ele prin modificarea formularului de aviz de garanţie care sa le descrie. Cerinta modificãrii formularului de aviz şi a reinscrierii lui nu opereazã în situaţiile în care produsele constau în sume de bani, cecuri sau conturi de depozit la o banca ori la o alta instituţie similarã. ART. 35 (1) Când arhiva înscrie o garanţie realã mobiliarã pe bunuri ataşate unui teren, avizul de garanţie realã va trebui sa menţioneze descrierea, adresa şi înregistrarea în documentele de publicitate imobiliarã. (2) Ipoteca ce se întinde asupra tuturor amelioratiunilor ulterioare constituirii ei, potrivit art. 1777 din Codul civil, va asigura preferinta fata de creditorii care au constituit o garanţie mobiliarã asupra acestor amelioraţiuni, numai dacã ipoteca asupra amelioratiunilor a fost înscrisã la arhiva, chiar dacã ipoteca a fost înregistratã în registrele de publicitate imobiliarã. ART. 36 (1) Orice creditor care, fãrã a fi parte într-un contract de garanţie, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului pentru taxele ce îi sunt datorate, are prioritate asupra garanţiei reale a creditorului asupra bunului în cauza numai în momentul în care privilegiul îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea acestuia la arhiva sau prin posesia bunului. (2) Cu toate acestea privilegiul depozitarului pentru cheltuielile efectuate cu depozitarea bunului are prioritate fata de garanţia realã asupra aceluiaşi bun din momentul în care privilegiul a fost înscris la arhiva. Avizul pentru înscrierea acestui privilegiu trebuie sa indice certificatul de depozit care reprezintã bunurile. Prin regulamentul de aplicare a prezentului titlu se vor prevedea tipul de formular şi modul de completare a acestuia. ART. 37 Creditorul care a obţinut prin hotãrâre judecãtoreascã dreptul de executare silitã asupra unui bun mobil are prioritate fata de creditorii care deţin garanţii reale asupra acelui bun numai din momentul în care acesta a îndeplinit formalitãţile de publicitate prevãzute la art. 28. ART. 38 (1) În cazul în care preţul de achiziţie al unui bun nu depãşeşte echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro, garanţia realã nu este opozabilã celui care a cumpãrat bunul afectat garanţiei în cadrul unei vânzãri publice, chiar dacã garanţia realã este înscrisã, iar cumpãrãtorul are cunostinta de existenta acesteia. (2) Orice garanţie realã înscrisã anterior la arhiva va fi opozabilã cumpãrãtorului, dacã preţul de achiziţie al bunului depãşeşte echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro. Debitorul este obligat sa transmitã cumpãrãtorului un înscris eliberat de arhiva prin care se atesta existenta tuturor garanţiilor reale ori a sarcinilor asupra bunului sau un alt înscris de la fiecare deţinãtor de garanţii reale sau sarcini care sa declare ca bunurile sunt libere de orice sarcina. (3) Neîndeplinirea de cãtre debitor a obligaţiei prevãzute la alin. (2) atrage rãspunderea acestuia pentru orice dãuna cauzatã creditorului garantat, în cuantum reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 500 euro. ART. 39 (1) Dacã bunul afectat garanţiei se gãseşte în posesiunea creditorului sau a unui terţ care îl reprezintã, aceştia au drepturile şi obligaţiile prevãzute de Codul civil privind depozitul voluntar. (2) Creditorul va percepe fructele sau dobânzile bunului afectat garanţiei în contul debitorului. (3) În lipsa unei stipulaţii contrare, fructele şi dobânzile percepute se imputa mai întâi asupra cheltuielilor normale de conservare a bunului, apoi asupra dobânzilor şi, în final, asupra cuantumului obligaţiei garantate, pentru a reduce nivelul acesteia. ART. 40 Creditorul sau reprezentantul sau, care a intrat în posesia bunului afectat garanţiei, este obligat sa îl restituie proprietarului în momentul în care obligaţia garantatã a fost executatã. Acesta rãspunde pentru orice paguba datoratã pierderii, deteriorarii, întârzierii nejustificate în restituirea bunului sau refuzului nejustificat de acceptare a plãţii obligaţiei garantate. ART. 41 Dacã debitorul are posesia bunului afectat garanţiei, înstrãinarea acestuia, distrugerea sau degradarea datorate neglijentei ori deprecierea bunului datoratã lipsei de diligenta, dacã s-au cauzat daune creditorului, vor atrage rãspunderea debitorului, urmând a plati despãgubiri în cuantum reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 500 euro. ART. 42 În afarã drepturilor şi obligaţiilor stabilite prin contractul de garanţie, posesorul bunului afectat garanţiei are urmãtoarele obligaţii: a) de a întreţine bunul afectat garanţiei şi de a-l folosi ca un bun proprietar; b) de a tine, dacã este cazul, o evidenta contabila clara a bunului afectat garanţiei şi, dupã caz, a produselor acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 43 Orice garanţie realã este transmisibila prin cesiune. Dovada cesiunii se poate face chiar printr-un înscris sub semnatura privatã. ART. 44 Înscrierea unui aviz de garanţie realã este valabilã pentru o perioada de 5 ani. Creditorul poate reînnoi înscrierea înainte de expirarea acesteia, pentru o perioada de încã 5 ani sau pentru o alta perioada. Dacã înscrierea nu este reînnoitã, arhiva poate şterge orice înscriere din baza sa de date.
CAP. 4 Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare
ART. 45 (1) Înregistrarea operaţiunilor privind garanţiile reale mobiliare se efectueazã în Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare, denumita în cuprinsul prezentului titlu arhiva. (2) Arhiva este un sistem de evidenta a prioritatii garanţiilor reale mobiliare, structuratã pe persoane şi bunuri. (3) Guvernul, prin Autoritatea de Supraveghere, va concesiona, prin licitaţie publica, dreptul de exploatare a arhivei cãtre orice persoane fizice sau juridice care întrunesc cerinţele stabilite prin regulament. Persoanele autorizate formeazã corpul operatorilor arhivei, denumit în continuare corpul operatorilor. Aceştia se pot constitui, potrivit legii, într-o asociaţie. ART. 46 (1) Persoanele juridice autorizate sa opereze arhiva vor desemna câte un director de arhiva, denumit în continuare director, care va trebui sa fie o persoana de inalta moralitate şi cu o situaţie materialã suficient de buna pentru a putea suporta eventualele daune. Persoanele juridice autorizate rãspund de acţiunile celui pe care l-au desemnat director. (2) Operatorii sunt abilitaţi, în condiţiile regulamentului, sa autorizeze alte persoane care vor avea competenta sa înregistreze direct în arhiva formularele de aviz de garanţii reale mobiliare, denumite în continuare agenţi autorizaţi. ART. 47 (1) Guvernul va desemna instituţia guvernamentalã, denumita în continuare Autoritatea de Supraveghere, care va supraveghea corpul operatorilor şi agenţii autorizaţi pentru a asigura respectarea dispoziţiilor prezentului titlu. (2) Ori de câte ori considera necesar, Autoritatea de Supraveghere va inspecta modul de funcţionare a arhivei, pentru a verifica respectarea dispoziţiilor legale. (3) Autoritatea de Supraveghere poate retrage imediat autorizaţia data unui operator sau agent autorizat, atunci când aceasta ia cunostinta de faptul ca operatorul sau agentul autorizat nu a respectat dispoziţiile prezentului titlu sau regulamentul elaborat în aplicarea acestuia. ART. 48 (1) Autoritatea de Supraveghere trebuie sa investigheze orice plângere privind nerespectarea dispoziţiilor prezentului titlu şi a celorlalte reglementãri de cãtre operatori, agenţii autorizaţi sau directorul arhivei. (2) Autoritatea de Supraveghere va trebui sa comunice corpului de operatori concluziile sale şi sa hotãrascã asupra celor mai potrivite mãsuri. (3) Autoritatea de Supraveghere are competenta de a ridica toate înregistrãrile arhivei, de a prelua controlul şi de a efectua verificarea financiar-contabila a serviciului în cauza în cazul în care constata încãlcãri grave şi repetate ale legii în funcţionarea serviciului respectiv. ART. 49 (1) Arhiva va fi organizatã într-o baza de date unica, uşor accesibila. (2) Arhiva va înscrie avizele de garanţii reale şi alte menţiuni, fãrã a exercita controlul de legalitate sau de alta natura asupra acestora. Înscrierea avizelor de garanţii reale este o obligaţie, iar personalul arhivei nu are dreptul şi nici nu poate fi ţinut sa ia mãsuri cu privire la corectitudinea informaţiilor introduse în arhiva. (3) Baza de date va reflecta corect numai informaţiile introduse, pe care trebuie sa le ţinã la zi. (4) Avizele de garanţii reale vor fi indexate alfabetic, iar înscrierile vor putea fi cautate dupã numele debitorului şi dupã numãrul de serie în cazul autovehiculelor. ART. 50 Înscrierea unui aviz de garanţie realã la arhiva nu va fi condiţionatã de prezentarea documentelor care sa ateste plata de impozite pe bunul grevat, pe împrumut acordat, ori a altor impozite de orice fel. De asemenea, arhivarea nu va fi condiţionatã nici de verificarea posesiunii bunurilor afectate garanţiei. ART. 51 (1) Nivelul tarifului de înregistrare a unei garanţii reale va fi determinat pe baza liberei concurente dintre operatorii din corpul operatorilor şi agenţii autorizaţi. (2) Autoritatea de Supraveghere va asigura desfãşurarea corecta a concurentei. (3) Autoritatea de Supraveghere va trebui sa interzicã publicarea de tabele comparative privind nivelul tarifelor şi orice mãsuri al cãror scop este sa limiteze reclama privind nivelul tarifelor încasate de operatori şi agenţi autorizaţi pentru serviciile de înregistrare sau pentru autorizarea de cãtre operatori a unor noi agenţi autorizaţi. ART. 52 (1) Operatorii au dreptul de a stabili tarife de acces la baza de date, al cãror nivel trebuie sa fie suficient pentru a acoperi costul operarii acesteia. (2) Situaţia financiarã a operatorilor privind cheltuielile efectuate în legatura cu operarea bazei de date va fi verificata financiar-contabil de cãtre o firma aleasã de operatori dintr-o lista acceptatã de cãtre Autoritatea de Supraveghere. (3) Autoritatea de Supraveghere va hotãrî dacã fondurile prevãzute pentru funcţionarea bazei de date sunt suficiente şi are dreptul sa dispunã mãsurile corespunzãtoare pentru lãrgirea concurentei, în cazul în care constata ca încasãrile au avut drept rezultat câştiguri excesive pentru corpul operatorilor. ART. 53 (1) Dacã operatorul foloseşte mai mult de un calculator ori dacã agenţii autorizaţi folosesc calculatoare separate pentru introducerea inscrierilor, diferitele baze de date care conţin înscrieri vor fi conectate într-o reţea, astfel încât arhiva sa funcţioneze ca un sistem unic. (2) Arhiva va folosi baze de date interconectate de un tip care sa permitã oricãrei persoane sa caute şi sa înregistreze electronic din orice punct conectat la reţea. În acest caz directorul arhivei va gestiona aceasta reţea largita. ART. 54 (1) Arhiva va fi publica şi va putea fi consultata pe durata orarului de funcţionare stabilit de Autoritatea de Supraveghere. (2) Consultatiile vor fi gratuite - în cazul accesului nemijlocit -, nelimitate şi neconditionate. Arhiva poate asigura accesul publicului pentru a obţine şi copia informaţiile din arhive. Va putea fi permis şi accesul de la distanta prin telefon, acces la Internet şi prin alte metode prevãzute de regulament, chiar în afarã orarului de funcţionare. ART. 55 (1) Introducerea datelor în arhiva trebuie facuta pe formulare speciale, potrivit acestui titlu şi regulamentului dat în aplicarea acestuia, care vor constitui documentul corespunzãtor pentru efectuarea inscrierilor la arhiva şi care vor produce efecte fata de terţi. (2) Regulamentul elaborat pentru aplicarea prezentului titlu va stabili folosirea unor standarde tehnice de uz universal pentru programul bazei de date a arhivei. ART. 56 (1) Solicitantul care doreşte sa înscrie un document pentru a-şi face publica intenţia de constituire a unei garanţii reale va trebui sa prezinte sau sa trimitã arhivei, prin orice mijloc, un formular de aviz de garanţie realã completat potrivit cerinţelor prevãzute de regulament. Acest formular nu necesita certificari sau autentificari ale semnãturii, nici plata vreunei taxe. (2) Înscrierea intentiei de a constitui garanţia îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data înregistrãrii. (3) Dacã se constituie garanţia, aceasta va avea rangul de la data înscrierii intentiei. ART. 57 (1) Atunci când orice persoana autorizata sa opereze arhiva primeşte un formular, aceasta va trebui sa introducã în baza de date informaţia din formular fie prin mijloace manuale, fie electronice. (2) Baza de date va trebui sa conţinã mai presus de orice indoiala, în mod concludent, momentul înregistrãrii avizului, data, ora, minutul şi secunda înscrierii. ART. 58 În cel mult 24 de ore de la înscrierea avizului de garanţie realã, fiecare creditor este obligat sa trimitã o copie de pe acesta debitorului. ART. 59 (1) Avizul de garanţie realã cuprinde: numele, domiciliul sau resedinta ori domiciliul ales al debitorului, numele, domiciliul sau resedinta ori domiciliul ales al creditorului, bunurile sau drepturile afectate garanţiei, numãrul/seria de înscriere a titlului privind bunul afectat garanţiei, date despre imobilul principal, dacã bunurile afectate garanţiei sunt accesorii ale acestuia şi dacã obligaţia garantatã este condiţionatã, limita de timp pentru expirarea înscrierii - potrivit contractului de garanţie - şi, optional, valoarea maxima a obligaţiei garantate. (2) În caz de neconcordanta între datele cuprinse în formularul de aviz de garanţie realã şi cele cuprinse în contractul de garanţie, în raporturile dintre terţi şi în cele dintre pãrţi şi terţi vor prevala cele prevãzute în formularul de aviz de garanţie realã. ART. 60 (1) În realizarea drepturilor şi obligaţiilor pãrţilor fata de terţi se considera ca acestea au ca domiciliu ales pe cel indicat în avizul de garanţie realã. Toate notificãrile trimise potrivit contractului de garanţie la adresa menţionatã în formularul de aviz de garanţie vor fi valide şi vor produce efecte. (2) Oricare parte va putea modifica domiciliul, anuntand-o în mod concludent pe cealaltã, dirijand modificarea cãtre domiciliul ales, indicat în formular, şi prin înştiinţarea arhivei. ART. 61 (1) Creditorii garantaţi vor cere operatorului sa se facã menţiune despre stingerea garanţiei în arhiva în termen de cel mult 40 de zile de la data încetãrii obligaţiei garantate. Creditorul garantat care nu îşi îndeplineşte aceasta obligaţie rãmâne rãspunzãtor de plata daunelor directe sau indirecte produse debitorului. În acest caz valoarea daunelor ce urmeazã a fi plãtite nu poate fi mai mica decât echivalentul în lei al sumei de 500 euro. (2) Prin regulamentul arhivei se vor stabili metodele de verificare care sa ateste ca menţiunea a fost solicitatã într-adevãr de cãtre creditorul garantat, precum şi pentru ştergerea garanţiei din baza de date.
CAP. 5 Executarea garanţiilor reale
ART. 62 (1) În cazul neîndeplinirii obligaţiei garantate, creditorul va putea sa aleagã între a iniţia procedura de executare prevãzutã de Codul de procedura civilã sau a executa garanţia realã potrivit prevederilor prezentului capitol. (2) Dacã nu se prevede altfel, dispoziţiile prezentului capitol se aplica numai garanţiilor reale asupra bunurilor cu care se garanteazã îndeplinirea unei obligaţii care cade sub incidenta prezentului titlu. Obligaţia trebuie sa fie certa şi exigibilã. ART. 63 (1) În cazul în care debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia, creditorul are dreptul de a-şi satisface creanta cu bunul afectat garanţiei. În acest scop, creditorul are dreptul sa ia în posesie, în mod paşnic, bunul afectat garanţiei sau produsele rezultate din valorificarea acestuia, precum şi titlurile şi înscrisurile care constata dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului, fãrã a fi necesarã vreo autorizaţie sau notificare prealabilã şi fãrã a plati taxe sau vreun tarif. (2) În exercitarea dreptului de a lua în posesie bunul creditorul nu poate tulbura ordinea publica, nici nu poate face uz de forta fizica sau de orice alt tip de intimidare asupra persoanei debitorului ori sa recurgã la orice alt mijloc de a-l constrânge pe debitor în momentul luãrii în posesie. (3) În timpul intrãrii paşnice în posesia bunului, în nici un moment creditorul nu poate fi însoţit de un funcţionar public sau poliţienesc. (4) Pentru a putea lua în posesie bunul potrivit alin. (1)-(3), contractul de garanţie trebuie sa includã urmãtoarea formula, redactatã cu caractere majuscule, având dimensiunea de cel puţin 12 puncte (0,5 cm): "ÎN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANŢIEI". ART. 64 (1) Orice persoana care are posesia bunului afectat garanţiei trebuie sa îl predea, la solicitarea creditorului a cãrui obligaţie a ajuns la scadenta şi a cãrui garanţie realã are un grad de prioritate mai mare potrivit prezentului titlu, astfel încât garanţia sa poatã fi executatã potrivit procedurii stabilite prin prezentul titlu. (2) Cu excepţia situaţiei de mai sus, în timpul perioadei de executare a garanţiei reale nici un alt creditor nu poate solicita luarea în posesie a bunului în cauza. ART. 65 Creditorul poate vinde orice bun afectat garanţiei, chiar în cazul în care se afla în posesia debitorului. În astfel de situaţie cumpãrãtorul bunului are acelaşi drept de a intra în posesie ca şi creditorul garantat, în condiţiile prezentului titlu. ART. 66 În orice moment, pana la vânzarea bunului de cãtre creditor, debitorul poate plati creditorului totalitatea sumei datorate, cu cheltuielile rezonabile fãcute pentru luarea în posesie şi vânzarea bunului, stingand astfel datoria. Creditorul este obligat sa accepte plata, sa înceteze imediat orice mãsura de executare silitã şi sa restituie bunul cãtre debitor. ART. 67 Dacã nu este posibila luarea în posesie a unui bun afectat garanţiei în forma paşnicã, creditorul garantat poate, prin intermediul executorului judecãtoresc sau, dupã caz, al executorului bancar ori cu sprijinul oricãrui alt organ de executare, sa între în posesia bunului. Cererea creditorului va fi însoţitã de o copie certificatã de pe înscriere la arhiva, o copie de pe contractul de garanţie şi de o descriere a bunului ce urmeazã a fi luat în posesie. La solicitarea organului de executare organele de poliţie sunt obligate sa acorde tot sprijinul pentru luarea în posesie a bunului. ART. 68 (1) În termen de 48 de ore de la primirea cererii organul de executare se va deplasa la locul unde se afla bunul afectat garanţiei, va intra în posesia acestuia şi îl va preda imediat creditorului. Organul de executare va întocmi un proces-verbal, în doua exemplare, din care unul se va pãstra la dosarul de executare, iar celãlalt va fi înmânat debitorului, care va semna de primire. În cazul în care este necesarã folosirea forţei, organul de executare este obligat sa revinã în cursul aceleiaşi zile, însoţit de poliţie, pentru a intra în posesia bunului afectat garanţiei. (2) Creditorul va suporta cheltuielile şi riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunurilor în cauza. ART. 69 (1) Pãrţile pot cãdea de acord, prin contractul de garanţie, asupra modului de vânzare a bunurilor grevate, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei. (2) În lipsa unui asemenea acord, creditorul trebuie sa vândã bunul afectat garanţiei într-o maniera comercialã rezonabila care sa asigure obţinerea celui mai bun preţ. Metoda, maniera, locul şi momentul vânzãrii trebuie sa urmeze regulile comerciale adecvate, folosite de persoanele care vand bunuri similare în mod obişnuit pe piata respectiva. (3) Regulile comerciale adecvate pot fi: vânzarea directa cãtre un terţ, vânzarea prin licitaţie facuta publica în ziar, vânzarea pe pieţe publice sau prin orice alt mod de vânzare rezonabil comercial pentru tipul de bunuri supuse vânzãrii. Dintre diferitele metode de vânzare rezonabile comercial creditorul o va alege pe aceea care sa asigure obţinerea celui mai bun preţ. ART. 70 (1) Cumpãrãtorul ia în proprietate bunul afectat garanţiei, liber de orice garanţie realã existenta sau de sarcini asupra acestui bun. (2) Titlurile sau înscrisurile care constata dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului şi contractul de garanţie realã mobiliarã, împreunã cu menţiunea stingerii garanţiei la arhiva fac dovada dreptului de proprietate al cumpãrãtorului sau, dupã caz, al creditorului care şi-a adjudecat bunul. ART. 71 (1) Înainte de vânzare, sub sancţiunea nulitãţii şi a rãspunderii pentru pagubele cauzate, creditorul trebuie sa facã o notificare a vânzãrii cãtre debitor şi cãtre ceilalţi creditori care şi-au înscris un aviz de garanţie realã fata de acelaşi debitor şi cu privire la acelaşi bun, precum şi proprietarului bunului afectat garanţiei, dacã debitorul nu este proprietarul acestuia. (2) Notificarea va fi comunicatã persoanelor menţionate la alin. (1) la domiciliul lor, astfel încât sa fie primitã cu cel puţin 5 zile libere înainte de vânzare, şi va indica locul, ziua şi ora la care va avea loc vânzarea, precum şi condiţiile de vânzare. (3) Notificarea se va face prin orice mod care asigura dovada primirii ei şi, dacã este cazul, trebuie înmânatã de cãtre o persoana majorã. (4) Creditorul poate vinde bunul chiar înainte de notificare, în cazul bunurilor perisabile. ART. 72 Creditorul trebuie sa înceapã şi sa încheie procedura de executare a garanţiei într-un interval de timp rezonabil, în funcţie de tipul de bunuri şi de regulile obişnuite practicate pe piata care asigura vânzarea la cel mai bun preţ. ART. 73 Creditorul nu îşi poate adjudeca bunul afectat garanţiei în cadrul vânzãrii iniţiate de el fãrã ca în prealabil sa fi dat posibilitatea terţilor de a participa la vânzare, în afarã cazului în care pãrţile au convenit altfel. Bunul adjudecat de cãtre creditor va fi liber de orice sarcini, cu excepţia celor înregistrate anterior înscrierii garanţiei sale. ART. 74 În cazul în care rezultatele obţinute din valorificarea bunului ca urmare a executãrii sunt insuficiente pentru a acoperi în întregime plata obligaţiei garantate, debitorul rãmâne obligat pentru diferenţa de plata. În acest caz creditorul îşi va putea satisface diferenţa de creanta ca simplu creditor chirografar. ART. 75 (1) În termen de 5 zile libere de la primirea notificãrii, debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, dacã are un interes, poate face opoziţie la vânzarea bunului. (2) Instanta va soluţiona opoziţia în termen de 3 zile libere. Hotãrârea instanţei poate fi atacatã cu recurs în termen de 3 zile libere de la comunicarea hotãrârii. Recursul nu suspenda executarea acestei hotãrâri. (3) Instanta poate dispune încetarea executãrii pornite de creditor, dacã debitorul a plãtit potrivit art. 66, precum şi restituirea bunului de cãtre debitor. Dacã instanta constata ca vânzarea ar urma sa se facã cu încãlcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) şi (3), va stabili condiţiile şi regulile corespunzãtoare şi va incuviinta vânzarea. ART. 76 (1) Când creditorul are cunostinta de faptul ca debitorul nu este proprietarul bunului afectat garanţiei, acesta trebuie sa remitã proprietarului bunului afectat garanţiei ceea ce mai rãmâne din bun în urma vânzãrii. (2) În cazul în care creditorul nu cunoaşte aceasta împrejurare, acesta este exonerat de orice rãspundere, dacã a restituit debitorului ceea ce rãmâne din vânzarea bunului. ART. 77 (1) Pãrţile pot conveni ca vânzarea bunului afectat garanţiei sa aibã loc fãrã ca partea garantatã sa ia bunul în posesie. (2) În cadrul unei astfel de vânzãri pãrţile pot conveni ca debitorul sa rãmânã în posesia bunurilor în calitate de locatar. Dreptul debitorului va fi opozabil oricãrui terţ dobanditor al bunului. ART. 78 (1) Dacã bunul afectat garanţiei este vândut, creditorul va distribui rezultatele vânzãrii în urmãtoarea ordine: a) plata cheltuielilor rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie şi vânzarea bunului; b) plata dobânzilor şi a creanţei garantate care are primul rang de prioritate, chiar dacã aceasta nu a devenit exigibilã. (2) Orice suma rãmasã dupã satisfacerea creditorului cu gradul de prioritate cel mai înalt va fi distribuita celorlalţi creditori în ordinea de prioritate a fiecãruia, stabilitã potrivit prevederilor cap. III, chiar dacã creanţele acestora nu au devenit exigibile. Numai dupã plata integrala a unui creditor se poate proceda la plata urmatorului. (3) În termen de 3 zile de la primirea rezultatelor vânzãrii bunului afectat garanţiei creditorul care l-a vândut va preda orice surplus debitorului sau reprezentantului sau. Dacã plata surplusului nu poate avea loc, suma respectiva va fi depusa într-un cont bancar, urmând ca debitorul sa fie înştiinţat despre aceasta de cãtre creditor. (4) Orice înţelegere dintre creditor şi debitor prin care s-ar stabili o alta destinaţie a sumelor va fi nulã de drept. ART. 79 Creditorii şi debitorii nu pot interveni pentru a schimba ordinea de prioritate stabilitã prin prezentul titlu. ART. 80 (1) Dacã obligaţia garantatã nu a fost plãtitã, iar bunul afectat garanţiei sau produsele obţinute din vânzarea lui reprezintã sume depuse într-un cont la o banca, creditorul o va notifica în legatura cu intenţia sa de a-şi satisface creanta din sumele depuse în acel cont. (2) Creditorul va anexa la notificare o copie de pe contractul de garanţie şi va furniza bãncii toate informaţiile privind suma ce urmeazã a fi reţinutã. ART. 81 (1) În ziua primirii notificãrii banca este obligatã sa verifice dacã contractul de garanţie a fost înscris la arhiva, gradul de prioritate al acestuia şi conformitatea semnãturii debitorului de pe contractul de garanţie cu cea aflatã în evidentele sale. (2) Dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la alin. (1), banca va putea continua sa accepte depuneri în contul debitorului, dar nu va mai onora nici un ordin de plata primit dupã notificare. ART. 82 (1) Dupã blocarea contului, potrivit art. 81 alin. (2), banca va plati creanta debitorului garantat din sumele acestui cont, potrivit celor solicitate de creditor. (2) Dacã, potrivit ordinii de prioritate reglementate prin prezentul titlu, un alt creditor are un rang de prioritate mai mare asupra contului de depozit, banca trebuie sa plãteascã mai întâi creditorul cu gradul de prioritate cel mai înalt, chiar dacã creanta acestuia nu a devenit exigibilã. (3) Banca nu rãspunde pentru plãţile astfel efectuate atât timp cat respecta cu stricteţe dispoziţiile prezentului titlu şi instrucţiunile primite de la creditor o data cu notificarea. (4) Banca este obligatã sa înştiinţeze debitorul, în termen de 24 de ore, despre fiecare acţiune întreprinsã în legatura cu contul sau şi va proceda la deblocarea conturilor acestuia imediat ce vor fi plãtite sumele pretinse de creditor. ART. 83 (1) Când garanţia realã este reprezentatã prin titluri care atesta drepturi reale asupra unor bunuri mobile, inclusiv recipise de depozit şi warant, creditorul poate sa vândã bunurile şi sa distribuie preţul, potrivit prevederilor prezentului capitol. (2) În caz de neplata, creditorul garantat cu o garanţie asupra unor titluri de valoare negociabile are dreptul de a executa garanţia impotriva girantilor şi avalistilor. ART. 84 Creditorul garantat cu o garanţie realã asupra unor drepturi de creanta poate exercita urmãtoarele drepturi, la alegerea sa: a) sa între în mod paşnic în posesia documentelor care constata drepturile de creanta. În acest scop creditorul poate folosi mijloace paşnice pentru încasarea sumelor din creanţele constituite ca garanţie pana la concurenta sumei datorate, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol; b) sa preia sau sa cedeze altei persoane drepturile de creanta asupra cãrora s-a constituit garanţia realã, pana la concurenta creanţei garantate, restul urmând a fi transmis celorlalţi creditori ori debitorului, potrivit regulilor de distribuire a sumelor rezultate din vânzare, stabilite în prezentul capitol. ART. 85 (1) Când bunul afectat garanţiei, constând într-o creanta bãneascã, este cesionat, cesionarul trebuie sa notifice cesiunea, în scris, debitorului cedat. Notificarea se poate face fie prin act sub semnatura privatã, fie prin intermediul instanţei sau printr-un act autentificat de notarul public. Notificarea trebuie sa facã menţiune despre creanta cedata, suma de plata, numele sau, modul şi locul plãţii. (2) Din momentul în care debitorul primeşte notificarea, acesta se poate elibera de obligaţie numai prin efectuarea plãţii cãtre cesionar în modul indicat în notificare. (3) Cu toate acestea, dacã debitorul cere ca cesionarul sa prezinte dovada cesiunii, iar acesta nu o face în termen de 15 zile de la data cererii, debitorul poate sa continue efectuarea plãţilor cãtre cedent. (4) Dovada cesiunii se poate face prin copia certificatã de pe contractul de cesiune sau de pe contractul de garanţie ori prin copia de pe înregistrarea cesiunii la arhiva. ART. 86 (1) Mãsurile întreprinse de creditor în vederea executãrii garanţiilor reale mobiliare, potrivit prevederilor prezentului titlu, nu se suspenda ca urmare a declansarii procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului. (2) În vederea executãrii garanţiei sale creditorul care a îndeplinit formalitãţile de publicitate prevãzute de prezentul titlu pentru opozabilitate fata de terţi poate solicita judecãtorului-sindic luarea în posesie. Judecãtorul-sindic va dispune ca administratorul sau, dupã caz, lichidatorul sa predea creditorului bunul afectat garanţiei. (3) Dupã luarea bunului în posesie creditorul îşi poate exercita dreptul de a-şi satisface creanta cu bunul afectat garanţiei, potrivit dispoziţiilor prezentului titlu, fãrã a fi necesarã intervenţia judecãtorului-sindic, a lichidatorului sau, dupã caz, a administratorului. (4) Dupã vânzarea bunului afectat garanţiei creditorul este obligat sa transfere surplusul, prin intermediul administratorului sau al lichidatorului, în contul averii debitorului. (5) Orice constituire de garanţii reale mobiliare dupã deschiderea procedurii de reorganizare sau de faliment al debitorului este nulã, cu excepţia cazului în care a fost încuviinţatã de judecãtorul-sindic ori a altor cazuri prevãzute de lege. ART. 87 Creditorul care intra în posesia bunului afectat garanţiei cu încãlcarea prevederilor prezentului capitol va plati debitorului o suma echivalenta cu 30% din valoarea obligaţiei garantate, va restitui bunul sau dreptul, dacã este posibil, şi va despãgubi debitorul pentru orice pagube rezultând din luarea în posesie cu rea-credinţa. ART. 88 (1) Dacã creditorul vinde bunul afectat garanţiei cu încãlcarea prevederilor prezentului capitol va plati debitorului o suma echivalenta cu 30% din valoarea obligaţiei garantate existente la momentul vânzãrii sau diferenţa dintre preţul pieţei şi preţul de vânzare, în funcţie de care dintre ele este mai ridicat, şi, în plus, va despãgubi debitorul pentru orice daune rezultând din vânzarea cu rea-credinţa. (2) Creditorul poate retine rezultatele obţinute ca urmare a unei astfel de vânzãri, dupã ce îşi va plati debitorului sumele cuvenite potrivit alin. (1). (3) Cu toate acestea, creditorul nu va mai avea dreptul sa pretindã restul de plata din obligaţia garantatã. ART. 89 Pentru a determina valoarea de piata a bunului în vederea stabilirii despãgubirilor cuvenite debitorului, creditorul garantat şi debitorul trebuie sa îşi numeascã fiecare câte un expert. Dacã diferenţa dintre valorile de apreciere a ambelor expertize este mai mica de 20%, valoarea de piata va fi consideratã ca fiind media aritmetica a celor doua aprecieri. Dacã diferenţa valorilor celor doua expertize este mai mare de 20%, experţii vor numi un al treilea expert pentru aprecierea bunului. Valoarea estimatã de piata va fi consideratã media aritmetica dintre cele mai apropiate doua estimari din cele trei.
CAP. 6 Operaţiuni internaţionale
ART. 90 (1) Condiţiile de validitate a unei garanţii reale asupra unui bun mobil corporal sau asupra unui titlu de valoare negociabil, care se afla în posesia creditorului, sunt supuse legii locului unde era situat bunul sau titlul de valoare la data încheierii contractului de garanţie realã. (2) Regulile referitoare la opozabilitatea şi la ordinea de preferinta a garanţiei reale prevãzute la alin. (1) sunt stabilite de legea locului unde era situat bunul la data constituirii garanţiei reale. ART. 91 (1) Garanţia realã asupra unui bun mobil corporal care este opozabilã potrivit legii locului unde se afla bunul la data constituirii sale îşi continua rangul de prioritate în România, dacã s-a fãcut înregistrarea la arhiva: a) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România; b) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România; c) înainte sa înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanţia. (2) Cu toate acestea, garanţia realã nu va fi opozabilã, dacã bunul a fost vândut, închiriat sau dat în leasing unui terţ care l-a dobândit fãrã sa fi cunoscut existenta garanţiei şi mai înainte de a fi devenit opozabilã în orice mod, potrivit prezentului titlu. ART. 92 (1) Garanţia locatorului sau a finanţatorului, care este opozabilã indiferent de existenta unor formalitãţi de publicitate potrivit legii locului unde se afla bunul la data încheierii contractului de închiriere sau de leasing, conserva rangul de prioritate, dacã s-a fãcut înregistrarea la arhiva potrivit prezentului titlu: a) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România; b) în termen de cel mult 15 zile de la data la care locatorul sau finantatorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România; sau c) înainte sa înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul atunci când s-a încheiat contractul de închiriere sau de leasing. (2) Cu toate acestea, garanţia nu este opozabilã dacã, mai înainte sa fi fost înregistratã potrivit prezentului titlu, bunul a fost vândut, închiriat sau dat în leasing unui terţ care nu a cunoscut existenta acesteia. (3) Garanţia locatorului sau a finanţatorului, care nu este opozabilã potrivit legii locului unde era situat bunul la data încheierii contractului, se poate inregistra la arhiva potrivit prezentului titlu. ART. 93 (1) Regulile privind condiţiile de validitate, publicitatea şi rangul de prioritate ale garanţiei reale sunt supuse legii locului unde se afla debitorul la data constituirii acesteia, în cazul: a) bunurilor mobile incorporale sau al bunurilor mobile corporale care, potrivit destinaţiei lor, sunt deplasate în alt stat; b) titlurilor de valoare negociabile care nu sunt în posesia debitorului. (2) Condiţiile de validitate, publicitatea şi rangul de prioritate ale garanţiei locatorului sau finanţatorului asupra bunurilor mobile corporale închiriate sau date în leasing, prevãzute la alin. (1) lit. a), sunt supuse legii locului unde se afla locatorul sau finantatorul la data încheierii contractului. (3) În sensul prezentului titlu, prin locul unde se afla locatorul sau finantatorul se înţelege sediul profesional, domiciliul sau resedinta persoanei fizice ori sediul social al persoanei juridice. ART. 94 În cazul în care debitorul, locatarul sau utilizatorul îşi schimba domiciliul sau sediul, astfel cum acestea sunt definite la art. 93 alin. (3), sau în cazul în care debitorul constituie o garanţie în favoarea unei persoane aflate într-un alt stat, închirierea, leasingul sau garanţia realã care a dobândit un rang de prioritate potrivit prezentului titlu îşi conserva rangul din România, dacã garanţia realã sau leasingul este înregistrat în strãinãtate: a) în termen de 60 de zile de la data la care debitorul, locatarul sau utilizatorul se stabileşte în strãinãtate sau de la data la care debitorul constituie garanţia în favoarea unei persoane aflate în strãinãtate; b) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a luat cunostinta ca debitorul, locatarul sau utilizatorul s-a stabilit în strãinãtate ori ca a constituit garanţia în favoarea unei persoane aflate în strãinãtate; c) înainte de data la care, potrivit prezentului titlu, garanţia realã sau înregistrarea locatorului sau a finanţatorului îşi pierde rangul de prioritate. ART. 95 (1) Dacã legea care reglementeazã rangul garanţiei reale menţionate la art. 94 nu prevede formalitãţi de publicitate şi bunul nu este în posesia creditorului, garanţia realã are rang inferior: a) garanţiei asupra unui cont debitor plãtibil în România; b) garanţiei asupra unui bun mobil corporal sau asupra unui titlu negociabil, care a fost constituitã atunci când bunul se afla în România. (2) Cu toate acestea, garanţia îşi conserva rangul de prioritate, dacã este înregistratã, potrivit prezentului titlu, înaintea constituirii garanţiei menţionate la alin. (1) lit. a) sau b). ART. 96 Condiţiile de validitate, opozabilitatea şi rangul de prioritate ale garanţiei reale asupra resurselor minerale, petrolului sau gazelor ori asupra unui cont rezultat din vânzarea acestora la sursa, care se naşte de la data extragerii bunurilor sau de la data la care sumele obţinute din vânzare sunt virate în cont, sunt supuse legii locului unde se afla exploatarea.
CAP. 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 97 (1) Bunurile imobile prin destinaţie se pot ipoteca în conformitate cu prevederile Codului civil. (2) Dacã bunurile imobile prin destinaţie cad sub incidenta prevederilor art. 6, rangul de preferinta al garanţiilor reale asupra acestor bunuri se determina potrivit dispoziţiilor cuprinse în cap. III din prezentul titlu. ART. 98 (1) Creditorul fãrã garanţii reale mobiliare sau imobiliare, inclusiv statul, poate avea prioritate fata de un creditor cu garanţie realã, numai dacã şi-a înscris creanta la arhiva sau, dupã caz, în documentele de publicitate imobiliarã înaintea înscrierii unei astfel de garanţii de cãtre creditorul garantat. (2) În cadrul executãrii silite a creanţelor bugetare, dacã statul nu şi-a înregistrat creanta potrivit alin. (1), creditorii cu garanţii reale mobiliare sau imobiliare au dreptul de a fi plãtiţi din preţul obţinut din vânzarea bunului afectat garanţiei, dupã plata creanţelor reprezentând cheltuielile de orice fel fãcute cu urmãrirea şi conservarea bunurilor al cãror preţ se distribuie, chiar dacã restul bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului nu asigura plata tuturor celorlalte creanţe. ART. 99 (1) Între cesiunea notificatã debitorului sau acceptatã de cãtre acesta şi cesiunea înscrisã la arhiva, potrivit prezentului titlu, va avea prioritate cesiunea înscrisã. (2) În cazul unor cesiuni succesive va avea rang de prioritate fata de terţi cesionarul care şi-a înscris primul cesiunea la arhiva, indiferent dacã are sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni. ART. 100 În sensul prezentului titlu, orice persoana, dacã nu primeşte depozite, poate vinde pe credit sau poate acorda împrumuturi, fãrã a fi aplicabile dispoziţiile <>Legii bancare nr. 58/1998 . ART. 101 În sensul prezentului titlu, echivalentul în lei al sumelor exprimate în euro se calculeazã prin raportare la cursul de referinta al Bãncii Naţionale a României de la data plãţii sau, dupã caz, de la data prevãzutã de prezentul titlu. ART. 102 (1) Amanetul sau ipoteca asupra bunurilor care intra sub incidenta prezentului titlu, constituite şi înregistrate înainte de data intrãrii în vigoare a prezentului titlu, rãmân supuse dispoziţiilor legale existente la data constituirii lor. (2) Judecãtoriile vor transmite arhivei registrele, documentele şi bazele de date privind înregistrãrile efectuate potrivit alin. (1), în termen de cel mult 120 de zile de la data la care aceasta îşi începe activitatea. (3) În termen de 120 de zile de la înfiinţarea arhivei creditorii care şi-au constituit garanţii reale, potrivit legii în vigoare la data constituirii, vor înscrie un aviz de garanţie realã la arhiva, împreunã cu un certificat de înregistrare care sa conţinã data şi ora privind prioritatea înscrierii în acel registru. (4) Garanţiile şi sarcinile reale create potrivit legii în vigoare la data constituirii lor vor produce efecte în ceea ce priveşte ordinea de preferinta, dreptul de a urmãri bunul afectat garanţiei în mana terţilor, opozabilitatea fata de terţi, executarea judecãtoreascã, precum şi exerciţiul altor drepturi. ART. 103 (1) Prezentul titlu intra în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României. (2) În termenul prevãzut la alin. (1) Guvernul va adopta, prin hotãrâre, Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare. (3) Regulamentul adoptat potrivit alin. (2) va cuprinde dispoziţii cu privire la sistemele şi procedurile de înscriere a avizelor de garanţii reale în baza de date centralizata sau în reţea în toatã ţara, la sistemele şi procedurile de informare a utilizatorilor acestor servicii şi a autoritãţilor competente, la faptele ce constituie contravenţii şi sancţiunile ce se vor aplica, precum şi orice alte prevederi necesare pentru aplicarea prezentului titlu. ART. 104 (1) Urmãtoarele dispoziţii legale nu vor fi aplicabile pentru garanţiile reale prevãzute în prezentul titlu: a) Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare, publicatã în Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificãrile ulterioare; b) <>Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cãrţilor funciare provizorii în cãrţi de publicitate funciarã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificãrile ulterioare; c) art. 710-720, Cartea a VI-a, cap. XIII "Transcrierea actelor de strãmutare şi urmãrirea proprietãţii şi despre inscripţia privilegiilor, ipotecilor şi amanetelor" din Codul de procedura civilã; d) cap. IV "Executarea silitã asupra bunurilor nemişcãtoare" din Codul de procedura civilã. ART. 105 La data intrãrii în vigoare a prezentului titlu se abroga: - art. 478-489 din Codul comercial, titlul XIV "Despre gaj"; - art. 710 şi 713 din Codul de procedura civilã, în ceea ce priveşte publicitatea amanetului; - orice alte dispoziţii contrare prezentului titlu.
Aceasta lege a fost adoptatã în condiţiile art. 113 din Constituţia României, în urma angajãrii, în şedinţa comuna din 20 mai 1999, a rãspunderii Guvernului în fata Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION DIACONESCU
PREŞEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
