Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 98 din 16 aprilie 2007 privind aderarea Romaniei la Acordul pentru aplicarea prevederilor Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii din 10 decembrie 1982 in legatura cu conservarea ti gestionarea stocurilor de pesti anadromi si a stocurilor de pesti mari migratori, adoptat la New York la 4 august 1995
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 329 din 16 mai 2007
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ARTICOL UNIC
România aderã la Acordul pentru aplicarea prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mãrii din 10 decembrie 1982 în legãturã cu conservarea şi gestionarea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori, adoptat la New York la 4 august 1995, intrat în vigoare la 11 decembrie 2001.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TşRşCILş
Bucureşti, 16 aprilie 2007.
Nr. 98.
Conferinţa Naţiunilor Unite asupra stocurilor de peşti anadromi
şi a stocurilor de peşti mari migratori
Sesiunea a şasea
New York, 24 iulie - 4 august 1995
ACORD
pentru aplicarea prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite asupra
dreptului mãrii din 10 decembrie 1982 în legãturã cu conservarea şi
gestionarea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor
de peşti mari migratori*)
----------
*) Traducere.
Statele pãrţi la prezentul acord,
reamintind prevederile pertinente ale Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mãrii din 10 decembrie 1982,
hotãrâte sã asigure conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilã a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori,
decise sã îmbunãtãţeascã cooperarea dintre state în acest scop,
solicitând îndeplinirea mai eficientã din partea statelor pavilionului, a statelor portului şi a statelor riverane a mãsurilor de conservare şi gestiune adoptate pentru aceste stocuri,
urmãrind sã sublinieze în mod deosebit problemele identificate în cap. 17, zona de program C, din Ordinea de zi 21 adoptatã de Conferinţa Naţiunilor Unite privind mediul şi dezvoltarea, şi anume, cã gestionarea pescuitului în marea liberã este nepotrivitã în multe zone şi cã unele resurse sunt suprautilizate; observând cã existã probleme legate de pescuitul nelegiferat, de supracapitalizare, dimensiuni mari ale flotelor, vase care îşi ascund naţionalitatea pentru a evita controalele, echipament obligatoriu insuficient, baze de date nepotrivite şi lipsa cooperãrii între state,
angajându-se în activitãţi de pescuit corespunzãtoare,
conştiente de necesitatea evitãrii impacturilor nefavorabile asupra mediului marin, a conservãrii biodiversitãţii, a pãstrãrii integritãţii ecosistemelor marine şi a minimalizãrii riscului pe termen lung sau a efectelor ireversibile ale operaţiunilor de pescuit,
recunoscând necesitatea unei asistenţe specifice, inclusiv asistenţã financiarã, ştiinţificã şi tehnologicã, pentru ca statele în dezvoltare sã poatã participa eficient la conservarea, gestionarea şi utilizarea durabilã a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori,
convinse fiind cã un acord pentru implementarea prevederilor corespunzãtoare ale Convenţiei ar putea folosi cel mai bine în scopurile acestea şi ar putea contribui la menţinerea pãcii şi securitãţii internaţionale,
afirmând cã problemele care nu sunt reglementate de Convenţie sau de prezentul acord continuã sã fie guvernate de regulile şi principiile dreptului internaţional general,
au convenit asupra celor ce urmeazã:
PARTEA I
Prevederi generale
ART. 1
Folosirea termenilor şi sfera de aplicare
1. În sensul prezentului acord:
a) Convenţie înseamnã Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mãrii din 10 decembrie 1982;
b) mãsuri de conservare şi gestiune înseamnã mãsurile de conservare şi gestiune a uneia sau a mai multor specii de resurse marine vii, care sunt adoptate şi aplicate potrivit regulilor pertinente ale dreptului internaţional, dupã cum apar în Convenţie şi în prezentul acord;
c) peşte include moluştele şi crustaceele, cu excepţia celor care aparţin speciilor sedentare, dupã cum este definit în art. 77 din Convenţie; şi
d) aranjament înseamnã un mecanism de cooperare stabilit în conformitate cu Convenţia şi cu prezentul acord de cãtre douã sau mai multe state în scopul, inter alia, de a stabili mãsurile de conservare şi gestiune dintr-o subregiune sau dintr-o regiune pentru unul sau mai multe stocuri de peşti anadromi sau stocuri de peşti mari migratori.
2. a) State pãrţi înseamnã statele care au consimţit sã fie legate prin prezentul acord şi pentru care acordul este în vigoare.
b) Prezentul acord se aplicã mutatis mutandis:
(i) oricãrei entitãţi menţionate în art. 305 paragraful 1 (c), (d) şi (e) din Convenţie; şi
(ii) în condiţiile art. 47, oricãrei entitãţi denumite organizaţie internaţionalã în anexa IX, articolul 1, la Convenţie,
care devin parte la prezentul acord şi în mãsura în care state pãrţi se referã la acele entitãţi.
3. Prezentul acord se aplicã mutatis mutandis celorlalte entitãţi care practicã pescuitul, ale cãror vase pescuiesc în marea liberã.
ART. 2
Obiectul
Obiectul prezentului acord este de a asigura conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilã a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori, prin implementarea prevederilor pertinente ale Convenţiei.
ART. 3
Aplicarea
1. Dacã nu este prevãzut altfel, prezentul acord se aplicã conservãrii şi gestiunii stocurilor de peşti anadromi şi stocurilor de peşti mari migratori dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale, cu excepţia art. 6 şi 7, care se aplicã de asemenea şi conservãrii şi gestiunii acestor stocuri în cadrul zonelor de jurisdicţie naţionalã, în condiţiile regimurilor legale diferite care se aplicã în cadrul zonelor de jurisdicţie naţionalã şi în zone din afara limitelor jurisdicţiei naţionale, dupã cum este prevãzut în Convenţie.
2. În exercitarea drepturilor sale suverane, în scopul explorãrii şi exploatãrii, conservãrii şi gestionãrii stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori din zonele de sub jurisdicţie naţionalã, statul riveran va aplica mutatis mutandis principiile generale enumerate în art. 5.
3. Statele vor acorda toatã atenţia capacitãţilor respective ale statelor în dezvoltare de a aplica prevederile art. 5, 6 şi 7 în cadrul zonelor sub jurisdicţie naţionalã şi nevoii acestora de a beneficia de asistenţã, dupã cum este prevãzut în prezentul acord. În acest scop, partea a VII-a se aplicã mutatis mutandis în ceea ce priveşte zonele sub jurisdicţie naţionalã.
ART. 4
Relaţia dintre prezentul acord şi Convenţie
Nicio prevedere a prezentului acord nu va aduce atingere drepturilor, jurisdicţiei şi îndatoririlor statelor, conform Convenţiei. Prezentul acord va fi interpretat şi aplicat în contextul şi într-o manierã compatibile cu Convenţia.
PARTEA a II-a
Conservarea şi gestionarea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori
ART. 5
Principii generale
Pentru a conserva şi a gestiona stocurile de peşti anadromi şi stocurile de peşti mari migratori, statele riverane şi statele care practicã pescuitul în marea liberã, îndeplinindu-şi îndatorirea de a coopera în conformitate cu Convenţia:
a) vor adopta mãsuri de asigurare a gestionãrii durabile a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori şi vor promova obiectivul exploatãrii optime a acestora;
b) se vor asigura cã mãsurile sunt bazate pe cele mai bune dovezi ştiinţifice de care dispun şi sunt destinate sã menţinã sau sã restabileascã stocurile la niveluri prin care sã se realizeze randamentul constant cel mai ridicat posibil, ţinând seama de factorii de mediu şi economici pertinenţi, inclusiv de nevoile speciale ale statelor în dezvoltare, şi luând în considerare metodele în materie de pescuit, interdependenţa stocurilor şi orice norme minime internaţionale general recomandate, fie ele subregionale, regionale sau mondiale;
c) vor aplica mãsurile de precauţie în conformitate cu art. 6;
d) vor evalua influenţele pescuitului, ale altor activitãţi umane şi ale factorilor de mediu asupra stocurilor exploatate şi asupra speciilor care aparţin aceluiaşi ecosistem sau speciilor înrudite ori dependente de stocurile exploatate;
e) vor adopta, atunci când este necesar, mãsuri de conservare şi gestiune pentru speciile care aparţin aceluiaşi ecosistem sau sunt înrudite ori dependente de stocurile exploatate, cu scopul de a menţine sau de a restabili populaţiile acestor specii deasupra nivelurilor la care reproducerea lor poate fi serios ameninţatã;
f) vor diminua poluarea, pierderile, rebuturile, captura prin unelte pierdute sau abandonate, capturarea speciilor neexploatate, atât peşti, cât şi specii care nu sunt peşti (denumite în continuare specii neexploatate), şi impacturile asupra speciilor înrudite sau dependente, îndeosebi speciile în pericol, prin mãsuri care includ, în mãsura posibilã, dezvoltarea şi folosirea uneltelor şi tehnicilor de pescuit selecţionate, sigure în ceea ce priveşte mediul şi eficiente din punctul de vedere al costului;
g) vor proteja biodiversitatea din mediul marin;
h) vor lua mãsuri de prevenire sau eliminare a pescuitului excesiv şi pentru a se asigura cã nivelurile efortului de pescuit nu le depãşesc pe cele proporţionale cu utilizarea durabilã a resurselor de pescuit;
i) vor ţine seama de interesele tradiţionale şi de supravieţuire ale pescarilor;
j) vor colecta şi vor împãrţi, la timp, date complete şi exacte cu privire la activitãţile de pescuit, inter alia, în legãturã cu poziţia vaselor, capturarea speciilor exploatate şi a celor neexploatate şi eforturile de pescuit, dupã cum este stabilit în anexa nr. I, precum şi informaţii din cadrul programelor de cercetare naţionale şi internaţionale;
k) vor promova şi vor conduce cercetãrile ştiinţifice şi vor dezvolta tehnologiile adecvate în sprijinul conservãrii şi gestiunii pescuitului; şi
l) vor implementa şi vor pune în aplicare mãsurile de conservare şi gestiune prin intermediul monitorizãrii eficiente, al controlului şi al supravegherii.
ART. 6
Aplicarea mãsurilor de precauţie
1. Statele vor aplica mãsurile de precauţie în mare mãsurã pentru conservarea, gestionarea şi exploatarea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori, pentru a proteja resursele marine vii şi pentru a apãra mediul marin.
2. Statele vor fi mai precaute atunci când informaţiile sunt incerte, nesigure sau neadecvate. Lipsa informaţiilor ştiinţifice adecvate nu va fi folositã ca motiv pentru amânarea sau neadoptarea mãsurilor de conservare şi gestiune.
3. În implementarea mãsurilor de precauţie, statele:
a) vor îmbunãtãţi luarea deciziilor pentru conservarea şi gestiunea resurselor de pescuit, obţinând şi împãrţind cele mai bune informaţii ştiinţifice de care dispun şi implementând tehnici îmbunãtãţite pentru combaterea riscurilor şi a incertitudinii;
b) vor aplica indicaţiile stabilite în anexa nr. II şi vor determina, pe baza celor mai bune informaţii ştiinţifice de care dispun, punctele de referinţã specifice stocului şi acţiunea care trebuie îndeplinitã dacã acestea sunt depãşite;
c) vor lua în considerare, inter alia, incertitudinile cu privire la dimensiunea şi productivitatea stocurilor, punctele de referinţã, condiţia stocurilor în relaţie cu aceste puncte de referinţã, nivelurile şi rãspândirea mortalitãţii prin pescuire şi impactul activitãţilor de pescuit asupra speciilor neexploatate şi speciilor înrudite sau dependente de acestea, precum şi condiţiile oceanice, de mediu şi socioeconomice existente şi prevãzute; şi
d) vor promova colectarea de date şi programele de cercetare pentru a evalua impactul pescuitului asupra speciilor neexploatate şi asupra speciilor înrudite sau dependente de acestea şi asupra mediului lor şi vor adopta planuri care sunt necesare pentru a se asigura conservarea acestor specii şi pentru a se proteja habitatul de interes deosebit.
4. Statele vor lua mãsuri pentru a se asigura cã, atunci când sunt atinse punctele de referinţã, acestea nu vor fi depãşite. În cazul în care sunt depãşite, fãrã întârziere, statele vor îndeplini operaţiunea prevãzutã la paragraful 3 b) pentru restabilirea stocurilor.
5. Când statutul stocurilor exploatate sau al stocurilor neexploatate ori al speciilor înrudite sau dependente de acestea este de interes, statele vor supune monitorizãrii intense aceste stocuri şi specii, pentru a revizui statutul lor şi eficacitatea mãsurilor de conservare şi gestiune. Ele vor revizui aceste mãsuri în mod regulat, în funcţie de noile informaţii.
6. Pentru activitãţile noi de pescuit sau de explorare, statele vor adopta cât de repede posibil mãsuri de precauţie pentru conservare şi gestiune, inclusiv, inter alia, restricţii asupra capturii şi efortului de pescuit. Aceste mãsuri vor rãmâne în vigoare pânã când vor exista informaţii suficiente pentru a permite evaluarea impactului pescuitului asupra stocurilor cu durabilitate pe termen lung, asupra cãrora vor fi implementate mãsuri de conservare şi gestiune bazate pe acea evaluare. Ultimele mãsuri vor permite, dacã este cu putinţã, dezvoltarea treptatã a pescuitului.
7. Dacã un fenomen natural are un impact nefavorabil deosebit asupra statutului stocurilor de peşti anadromi şi asupra stocurilor de peşti mari migratori, statele vor adopta mãsuri de conservare şi gestiune de urgenţã, pentru a se asigura cã activitatea de pescuit nu accentueazã acest impact nefavorabil. De asemenea, statele vor adopta astfel de mãsuri de urgenţã când activitatea de pescuit prezintã o ameninţare serioasã asupra durabilitãţii acelor stocuri. Mãsurile luate în regim de urgenţã vor fi temporare şi se vor baza pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile.
ART. 7
Compatibilitatea mãsurilor de conservare şi gestiune
1. Fãrã a aduce atingere drepturilor suverane ale statelor riverane în scopul explorãrii şi exploatãrii, conservãrii şi gestiunii resurselor marine vii din zonele de sub jurisdicţie naţionalã stabilite în Convenţie şi dreptului tuturor statelor ca cetãţenii lor sã întreprindã activitãţi de pescuit în marea liberã în conformitate cu Convenţia:
a) cu privire la stocurile de peşti anadromi, statele riverane corespunzãtoare şi statele ai cãror cetãţeni pescuiesc aceste stocuri în zona adiacentã mãrii libere vor urmãri, direct sau prin intermediul mecanismelor pentru cooperare adecvate prevãzute în partea a III-a, sã convinã asupra mãsurilor necesare pentru conservare acestor stocuri în zona adiacentã mãrii libere;
b) cu privire la stocurile de peşti mari migratori, statele riverane corespunzãtoare şi alte state ai cãror cetãţeni pescuiesc aceste stocuri în regiune vor coopera, direct sau prin intermediul mecanismelor pentru cooperare adecvate prevãzute în partea a III-a, cu scopul de a asigura conservarea şi promovarea obiectivului exploatãrii optime a acestor stocuri în toatã regiunea, atât în interiorul, cât şi în afara zonelor de sub jurisdicţie naţionalã.
2. Mãsurile de conservare şi gestiune stabilite pentru marea liberã şi cele adoptate pentru zonele din limita jurisdicţiei naţionale vor fi compatibile, pentru a asigura conservarea şi gestiunea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori în întregime. Pentru aceasta, statele riverane şi statele care practicã pescuitul în marea liberã au obligaţia de a coopera în scopul luãrii mãsurilor compatibile cu privire la aceste stocuri. În stabilirea mãsurilor compatibile de conservare şi gestiune, statele:
a) vor ţine seama de mãsurile de conservare şi gestiune adoptate şi aplicate, în conformitate cu art. 61 din Convenţie, cu privire la aceleaşi stocuri, de cãtre statele riverane din zonele de sub jurisdicţie naţionalã şi se vor asigura cã mãsurile stabilite cu privire la aceste stocuri pentru marea liberã nu diminueazã eficacitatea unor astfel de mãsuri;
b) vor ţine seama de mãsurile convenite anterior, stabilite şi aplicate pentru marea liberã, în conformitate cu Convenţia, în ceea ce priveşte aceleaşi stocuri, de cãtre statele riverane corespunzãtoare şi de cãtre statele care practicã pescuitul în marea liberã;
c) vor ţine seama de mãsurile convenite anterior, stabilite şi aplicate, în conformitate cu Convenţia, în ceea ce priveşte aceleaşi stocuri, de cãtre o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului sau un aranjament;
d) vor ţine seama de unitatea biologicã şi de alte caracteristici biologice ale stocurilor şi de relaţiile dintre rãspândirea stocurilor, pescuit şi particularitãţile geografice ale regiunii în cauzã, inclusiv de mãsura în care stocurile se gãsesc şi sunt pescuite în zonele de sub jurisdicţie naţionalã;
e) vor ţine seama de dependenţa de stocurile interesate a statelor riverane şi a statelor care pescuiesc în marea liberã; şi
f) se vor asigura cã mãsurile nu dau naştere unor impacturi dãunãtoare asupra resurselor marine vii în general.
3. Îndeplinindu-şi îndatorirea de a coopera, statele vor depune toate eforturile pentru a conveni asupra mãsurilor compatibile de conservare şi gestiune într-o perioadã de timp rezonabilã.
4. Dacã nu se poate ajunge la un acord într-o perioadã de timp rezonabilã, oricare dintre statele implicate poate invoca procedurile de soluţionare a diferendelor prevãzute în partea a VIII-a.
5. Aşteptând acordul asupra mãsurilor compatibile de conservare şi gestiune, statele implicate, într-un spirit de înţelegere şi cooperare, vor depune toate eforturile pentru a încheia aranjamente provizorii de naturã practicã. În cazul în care nu pot conveni asupra unor astfel de aranjamente, oricare dintre statele implicate, pentru a obţine mãsuri provizorii, poate înainta diferendul unei curţi sau unui tribunal, în conformitate cu procedurile pentru soluţionarea diferendelor, prevãzute în partea a VIII-a.
6. Aranjamentele provizorii sau mãsurile stabilite ori fixate conform paragrafului 5 vor lua în considerare prevederile acestei pãrţi, vor avea în vedere drepturile şi obligaţiile tuturor statelor implicate, nu vor pune în pericol şi nu vor împiedica dobândirea unui acord final asupra mãsurilor compatibile de conservare şi gestiune şi nu vor aduce niciun prejudiciu rezultatului final al oricãrei proceduri de soluţionare a diferendului.
7. Statele riverane vor informa în mod regulat statele care practicã pescuitul în marea liberã din subregiune sau regiune, direct ori prin intermediul organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori al aranjamentelor corespunzãtoare sau prin alte mijloace adecvate, cu privire la mãsurile pe care le-au adoptat pentru stocurile de peşti anadromi şi pentru stocurile de peşti mari migratori din cadrul zonelor de sub jurisdicţia lor naţionalã.
8. Statele care practicã pescuitul în marea liberã vor informa în mod regulat celelalte state interesate, direct sau prin intermediul organizaţiilor subregionale ori regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor corespunzãtoare ori prin alte mijloace adecvate, cu privire la mãsurile pe care le-au adoptat pentru legiferarea activitãţilor vaselor care arboreazã pavilionul lor, care pescuiesc aceste stocuri în marea liberã.
PARTEA a III-a
Mecanismele de cooperare internaţionalã cu privire la stocurile de peşti anadromi şi stocurile de peşti mari migratori
ART. 8
Cooperarea pentru conservare şi gestiune
1. Statele riverane şi statele care pescuiesc în marea liberã, în conformitate cu Convenţia, vor urmãri cooperarea în ceea ce priveşte stocurile de peşti anadromi şi stocurile de peşti mari migratori, direct sau prin intermediul organizaţiilor subregionale ori regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor corespunzãtoare, ţinând seama de caracteristicile specifice ale subregiunii ori ale regiunii, pentru a asigura conservarea şi gestiunea eficace ale acestor stocuri.
2. Statele vor purta discuţii de bunã-credinţã şi fãrã întârziere, îndeosebi atunci când existã dovezi cã stocurile de peşti anadromi şi stocurile de peşti mari migratori în cauzã pot fi ameninţate de supraexploatare sau atunci când este desfãşuratã o nouã activitate de pescuire a acestor stocuri. În acest scop, consultaţiile pot fi iniţiate la cererea oricãruia dintre statele interesate, cu obiectivul de a stabili aranjamentele potrivite pentru asigurarea conservãrii şi gestiunii stocurilor. Aşteptând acordul asupra acestor reglementãri, statele vor respecta prevederile prezentului acord şi vor acţiona cu bunã-credinţã, având în vedere drepturile, interesele şi îndatoririle celorlalte state.
3. Atunci când o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului sau un aranjament are competenţa de a stabili mãsurile de conservare şi gestiune pentru anumite stocuri de peşti anadromi ori stocuri de peşti mari migratori, statele care practicã pescuitul stocurilor în marea liberã şi statele riverane corespunzãtoare îşi vor îndeplini îndatorirea de a coopera, devenind membre ale acelei organizaţii sau participante la aranjament ori consimţind sã aplice mãsurile de conservare şi gestiune stabilite de acea organizaţie sau aranjament. Statele care au un real interes în pescuit pot deveni membre ale acelei organizaţii sau pot participa la acele aranjamente. Termenii de participare la aceste organizaţii sau aranjamente nu vor împiedica aceste state sã devinã membre sau sã participe şi nici nu vor fi aplicaţi într-un mod care sã fie discriminatoriu faţã de vreun stat sau grup de state care au un interes real în pescuitul în cauzã.
4. Numai acele state care sunt membre ale unei astfel de organizaţii sau participante la un astfel de aranjament ori care sunt de acord sã aplice mãsurile de conservare şi gestiune stabilite de aceastã organizaţie sau aranjament vor avea acces la resursele de pescuit asupra cãrora se aplicã aceste mãsuri.
5. Acolo unde nu existã o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului ori un aranjament pentru a stabili mãsurile de conservare şi gestiune pentru un anumit stoc de peşti anadromi şi stoc de peşti mari migratori, statele riverane corespunzãtoare şi statele care practicã pescuitul acestui stoc în marea liberã, în subregiune sau în regiune, vor coopera pentru a stabili o astfel de organizaţie ori alte aranjamente adecvate, care sã asigure conservarea şi gestiunea acelui stoc, şi vor participa la activitatea organizaţiei sau a aranjamentului.
6. Orice stat care intenţioneazã sã propunã ca acţiunea sã fie îndeplinitã de o organizaţie interguvernamentalã având competenţã cu privire la resursele vii trebuie, acolo unde astfel de operaţiuni au un efect major asupra mãsurilor de conservare şi gestiune deja stabilite de o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului ori un aranjament, sã se consulte prin intermediul acelei organizaţii sau aranjament cu membrii sau participanţii sãi. În mãsura accesibilã, o astfel de consultaţie trebuie sã aibã loc înaintea prezentãrii propunerii în cadrul organizaţiei interguvernamentale.
ART. 9
Organizaţii subregionale şi regionale de gestionare a pescuitului şi aranjamente
1. În stabilirea organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau aranjamentelor subregionale sau regionale de gestionare a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori, statele vor fi de acord, inter alia, cu:
a) stocurile asupra cãrora se aplicã mãsurile de conservare şi gestiune, luând în considerare caracteristicile biologice ale stocurilor implicate şi natura pescuitului în discuţie;
b) sfera de aplicare, ţinând seama de art. 7 paragraful 1 şi de caracteristicile subregiunii sau ale regiunii, inclusiv de factorii socioeconomici, geografici şi de mediu;
c) relaţia dintre activitatea noii organizaţii sau a aranjamentului şi rolul, obiectivele şi operaţiunile oricãrei organizaţii de gestiune a pescuitului existente relevante şi ale oricãrui aranjament; şi
d) mecanismele prin care organizaţia sau aranjamentul va obţine consilierea ştiinţificã şi va revizui statutul stocurilor, inclusiv, unde este necesar, cu stabilirea unui organ de consiliere ştiinţific.
2. Statele care coopereazã în alcãtuirea unei organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori a unui aranjament vor informa celelalte state despre care ştiu cã au un real interes în activitatea organizaţiei propuse sau a aranjamentului unei astfel de cooperãri.
ART. 10
Funcţiile organizaţiilor subregionale şi regionale de gestiune a pescuitului şi ale aranjamentelor
În îndeplinirea obligaţiei de a coopera prin intermediul organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor, statele:
a) vor conveni şi vor respecta mãsurile de conservare şi gestiune pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori;
b) vor conveni, dacã este necesar, asupra drepturilor de participare, cum ar fi alocaţii legale din capturã sau nivelurile efortului de pescuit;
c) vor adopta şi vor aplica normele minime internaţionale general recomandate pentru desfãşurarea responsabilã a operaţiunilor de pescuit;
d) vor obţine şi vor evalua consilierea ştiinţificã, vor revizui situaţia stocurilor şi vor evalua impactul pescuitului asupra speciilor exploatate şi asupra speciilor neexploatate, precum şi a celor înrudite sau dependente de acestea;
e) vor conveni asupra normelor de colectare, raportare, verificare şi schimb de date asupra pescuitului stocurilor;
f) vor elabora şi vor difuza date statistice exacte şi complete, cum este prevãzut în anexa nr. I, pentru a se asigura cã sunt puse la dispoziţie cele mai bune dovezi ştiinţifice, în acelaşi timp pãstrând confidenţialitatea acolo unde este necesar;
g) vor promova şi vor conduce evaluãrile ştiinţifice ale stocurilor şi cercetãrile corespunzãtoare şi vor difuza rezultatele acestora;
h) vor stabili mecanismele de cooperare adecvate în vederea monitorizãrii, controlului, supravegherii şi executãrii eficace;
i) vor conveni asupra mijloacelor prin care vor fi susţinute interesele de pescuit ale noilor membri ai organizaţiei sau ale noilor participanţi la aranjament;
j) vor conveni asupra procedurilor de luare a deciziilor, care faciliteazã adoptarea mãsurilor de conservare şi gestiune într-un mod convenabil şi eficace;
k) vor promova soluţionarea paşnicã a diferendelor în conformitate cu partea a VIII-a;
l) vor asigura deplina cooperare a agenţiilor lor naţionale şi a industriilor, în vederea implementãrii recomandãrilor şi deciziilor organizaţiei sau ale aranjamentului; şi
m) vor asigura publicitatea mãsurilor de conservare şi gestiune stabilite de cãtre organizaţie sau aranjament.
ART. 11
Noi membri şi participanţi
În determinarea naturii şi a extinderii drepturilor de participare pentru noii membri ai unei organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori pentru noii participanţi la un aranjament subregional sau regional de gestiune a pescuitului, statele vor ţine seama, inter alia, de:
a) statutul stocurilor de peşti anadromi şi al stocurilor de peşti mari migratori şi de nivelul efortului de pescuit;
b) anumite interese, metode de pescuit şi practici de pescuit ale membrilor şi participanţilor noi sau existenţi;
c) anumite contribuţii ale membrilor şi participanţilor noi şi existenţi la conservarea şi gestiunea stocurilor, la colectarea şi furnizarea de date exacte şi la conducerea cercetãrilor ştiinţifice asupra stocurilor;
d) nevoile comunitãţilor riverane, care depind în mare parte de pescuitul acestor stocuri;
e) nevoile statelor riverane ale cãror economii depind în mod covârşitor de exploatarea resurselor marine vii; şi
f) interesele statelor în dezvoltare din subregiune sau regiune, în ale cãror zone aflate sub jurisdicţie naţionalã se gãsesc stocurile.
ART. 12
Transparenţa activitãţilor organizaţiilor subregionale şi regionale de gestiune a pescuitului şi aranjamentelor
1. Statele vor asigura transparenţa proceselor de luare a deciziilor şi a altor activitãţi ale organizaţiilor subregionale şi regionale de gestiune a pescuitului şi a aranjamentelor.
2. Reprezentanţilor altor organizaţii interguvernamentale şi reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale preocupate de stocurile de peşti anadromi şi de stocurile de peşti mari migratori li se va da ocazia sã ia parte la şedinţa organizaţiilor subregionale şi regionale de gestiune a pescuitului şi la aranjamente în calitate de observatori sau, dupã caz, în conformitate cu procedurile organizaţiei sau ale aranjamentului în cauzã. Aceste proceduri nu vor fi excesiv de restrictive în aceastã privinţã. Aceste organizaţii interguvernamentale şi organizaţii neguvernamentale vor avea acces la înregistrãrile şi rapoartele unor astfel de organizaţii şi aranjamente, condiţionat de regulile de procedurã ale accesului la ele.
ART. 13
Consolidarea organizaţiilor şi aranjamentelor existente
Statele vor coopera pentru a consolida organizaţiile şi aranjamentele subregionale şi regionale de gestiune a pescuitului, pentru a îmbunãtãţi eficacitatea acestora în stabilirea şi implementarea mãsurilor de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
ART. 14
Colectarea şi furnizarea informaţiilor şi cooperarea în cadrul cercetãrilor ştiinţifice
1. Statele se vor asigura cã vasele care arboreazã pavilionul lor furnizeazã aceste informaţii, dacã este necesar, pentru a-şi îndeplini obligaţiile din prezentul acord. În acest scop, în conformitate cu anexa nr. I, statele:
a) vor colecta şi vor face schimb de date ştiinţifice, tehnice şi statistice cu privire la pescuitul stocurilor de peşti anadromi şi al stocurilor de peşti mari migratori;
b) se vor asigura cã datele sunt colectate suficient de detaliat pentru a facilita evaluarea eficace a stocurilor şi cã sunt furnizate în mod oportun pentru a satisface cererile organizaţiilor subregionale şi regionale de gestionare a pescuitului şi ale aranjamentelor; şi
c) vor lua mãsurile necesare pentru verificarea exactitãţii acestor date.
2. Statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizaţiilor subregionale ori regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor:
a) pentru a conveni asupra specificaţiilor informaţiilor şi a formatului în care acestea sunt furnizate cãtre organizaţii sau aranjamente, ţinând seama de natura stocurilor şi de pescuitul acestor stocuri; şi
b) pentru a dezvolta şi împãrţi tehnicile analitice şi metodologiile de evaluare a stocurilor pentru îmbunãtãţirea mãsurilor de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
3. Potrivit pãrţii a XIII-a a Convenţiei, statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizaţiilor internaţionale competente, în vederea consolidãrii capacitãţii de cercetare ştiinţificã în domeniul pescuitului şi a promovãrii cercetãrii ştiinţifice privind conservarea şi gestiunea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori în avantajul tuturor. În acest scop, un stat sau organizaţia internaţionalã competentã care conduce cercetarea dincolo de zonele aflate sub jurisdicţie naţionalã va promova publicarea adecvatã şi difuzarea cãtre orice stat interesat a rezultatelor acelei cercetãri şi a informaţiilor legate de obiectivele şi metodele sale şi, în mãsura posibilã, va facilita participarea oamenilor de ştiinţã ai acelor state la cercetare.
ART. 15
Mãri închise şi semiînchise
În implementarea prezentului acord, în cazul unei mãri închise sau semiînchise, statele vor ţine seama de caracteristicile naturale ale acelei mãri şi, de asemenea, vor acţiona în conformitate cu partea a IX-a a Convenţiei şi cu alte prevederi importante ale acesteia.
ART. 16
Zonele din marea liberã înconjurate în totalitate de zone aflate sub jurisdicţia naţionalã a unui singur stat
1. Statele care practicã pescuitul stocurilor de peşti anadromi şi al stocurilor de peşti mari migratori într-o zonã din marea liberã înconjuratã în totalitate de o zonã aflatã sub jurisdicţia naţionalã a unui singur stat şi acesta din urmã va coopera în vederea stabilirii mãsurilor de conservare şi gestiune cu privire la aceste stocuri din marea liberã. Având în vedere caracteristicile naturale ale zonei, statele vor acorda atenţie deosebitã stabilirii mãsurilor compatibile de conservare şi gestiune pentru aceste stocuri, potrivit art. 7. Mãsurile luate cu privire la marea liberã vor ţine cont de drepturile, îndatoririle şi interesele statului riveran prevãzute în Convenţie, se vor baza pe cele mai bune dovezi ştiinţifice disponibile şi, de asemenea, vor ţine cont de mãsurile de conservare şi gestiune adoptate şi aplicate cu privire la aceleaşi stocuri, în conformitate cu art. 61 al Convenţiei, de cãtre statul riveran în zona aflatã sub jurisdicţie naţionalã. De asemenea, statele vor conveni asupra mãsurilor de monitorizare, control, supraveghere şi executare pentru a asigura respectarea mãsurilor de conservare şi gestiune cu privire la marea liberã.
2. Potrivit art. 8, statele vor acţiona cu bunã-credinţã şi vor depune toate eforturile pentru a conveni fãrã întârziere asupra mãsurilor de conservare şi gestiune care urmeazã a fi aplicate pentru îndeplinirea operaţiunilor de pescuit în zona menţionatã în paragraful 1. Dacã într-o perioadã rezonabilã de timp statele în cauzã care practicã pescuitul şi statul riveran nu pot conveni asupra acestor mãsuri, potrivit paragrafului 1, vor aplica art. 7 paragrafele 4, 5 şi 6, legate de aranjamentele şi mãsurile provizorii, având în vedere paragraful 1. În aşteptarea stabilirii unor astfel de aranjamente sau mãsuri provizorii, statele implicate vor lua mãsuri în ceea ce priveşte vasele care arboreazã pavilionul lor, pentru ca acestea sã nu se angajeze în activitãţi de pescuit care le-ar putea periclita stocurile în cauzã.
PARTEA A IV-A
State nemembre şi neparticipante
ART. 17
State nemembre ale organizaţiilor şi neparticipante la aranjamente
1. Un stat care nu este membru al unei organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori care nu este participant la un aranjament subregional sau regional de gestiune a pescuitului şi care altfel nu este de acord sã aplice mãsurile de conservare şi gestiune stabilite de aceastã organizaţie ori aranjament nu este scutit de obligaţia de a coopera, în conformitate cu Convenţia şi cu prezentul acord, în vederea conservãrii şi gestiunii stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori în cauzã.
2. Un astfel de stat nu va autoriza vasele care arboreazã pavilionul sãu sã se angajeze în operaţiuni de pescuire a stocurilor de peşti anadromi sau a stocurilor de peşti mari migratori, care sunt supuse mãsurilor de conservare şi gestiune stabilite de aceastã organizaţie sau aranjament.
3. Statele care sunt membre ale unei organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori sunt participante la un aranjament subregional sau regional de gestiune a pescuitului vor solicita, separat sau împreunã, entitãţilor care practicã pescuitul, menţionate în art. 1 paragraful 3, care au vase de pescuit în zona corespunzãtoare, sã coopereze pe deplin cu aceastã organizaţie sau aranjament în vederea implementãrii mãsurilor de conservare şi gestiune pe care le-a stabilit, având în vedere acele mãsuri aplicate de facto, în cea mai mare mãsurã posibilã, activitãţilor de pescuit din zona în cauzã. Aceste entitãţi care practicã pescuitul se vor bucura de avantajele participãrii la pescuit proporţional cu respectarea angajamentului lor de a duce la îndeplinire mãsurile de conservare şi gestiune cu privire la stocuri.
4. Statele care sunt membre ale unei astfel de organizaţii sau care participã la un astfel de aranjament vor face schimb de informaţii cu privire la activitãţile de pescuit ale vaselor care arboreazã pavilionul statelor care nu sunt nici membre ale organizaţiei, nici participante la aranjament şi care sunt angajate în operaţiunile de pescuire a stocurilor în cauzã. Vor lua mãsuri, conform prezentului acord şi dreptului internaţional, pentru a împiedica activitãţile acestor vase, care submineazã eficacitatea mãsurilor subregionale sau regionale de conservare şi gestiune.
PARTEA a V-a
Îndatoriri ale statului pavilionului
ART. 18
Îndatoriri ale statului pavilionului
1. Un stat ale cãrui vase practicã pescuitul în marea liberã va lua mãsurile necesare sã se asigure cã vasele care arboreazã pavilionul sãu respectã mãsurile subregionale şi regionale de conservare şi gestiune şi cã aceste vase nu se angajeazã în nicio activitate care submineazã eficacitatea acestor mãsuri.
2. Un stat va autoriza utilizarea vaselor care arboreazã pavilionul sãu pentru pescuit în marea liberã numai atunci când este capabil sã îşi îndeplineascã responsabilitãţile eficient cu privire la aceste vase, conform Convenţiei şi prezentului acord.
3. Mãsurile care urmeazã a fi luate de un stat cu privire la vasele care arboreazã pavilionul sãu vor cuprinde:
a) controlul asupra acestor vase din marea liberã prin licenţe de pescuit, autorizaţii sau permise, în conformitate cu oricare proceduri aplicabile stabilite la nivel subregional, regional sau mondial;
b) stabilirea regulamentelor;
(i) de a se aplica termeni şi condiţii pentru licenţã, autorizaţie şi permis astfel încât sã îndeplineascã orice obligaţie subregionalã, regionalã sau mondialã a statului pavilionului;
(ii) de a interzice pescuitul în marea liberã de cãtre vasele care nu au licenţã sau autorizaţie de pescuit ori care practicã pescuitul în marea liberã altfel decât în conformitate cu termenii şi condiţiile unei licenţe, autorizaţii ori ale unui permis;
(iii) de a cere vaselor care practicã pescuitul în marea liberã sã poarte întotdeauna la bord licenţa, autorizaţia sau permisul şi sã o/îl prezinte la cererea de inspecţie oricãrei persoane autorizate corespunzãtor; şi
(iv) de a asigura cã vasele care arboreazã pavilionul nu desfãşoarã activitãţi de pescuit neautorizate în zonele de sub jurisdicţia naţionalã a altor state;
c) stabilirea unui registru naţional al vaselor de pescuit autorizate sã pescuiascã în marea liberã şi asigurarea accesului la informaţiile cuprinse în acel registru la cererea statelor direct interesate, ţinând seama de orice lege naţionalã a statului pavilionului cu privire la publicarea acestor informaţii;
d) cererile pentru marcarea vaselor de pescuit şi a uneltelor de pescuit în vederea identificãrii în conformitate cu sistemele de marcare a vaselor şi uneltelor recognoscibile internaţional, cum ar fi Specificaţiile Standard pentru Marcarea şi Identificarea Vaselor de Pescuit eliberate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agriculturã;
e) cererile pentru înregistrarea şi raportarea poziţiei vasului, a capturii de specii exploatate şi neexploatate, a eforturilor de pescuit şi a altor date importante cu privire la pescuit, în conformitate cu normele subregionale, regionale şi mondiale de colectare a datelor;
f) cererile pentru verificarea capturii de specii exploatate şi neexploatate prin intermediul unor mijloace cum ar fi programe de observaţie, planuri de inspecţie, prezentare de rapoarte, supravegherea transbordãrii şi monitorizarea capturilor descãrcate şi a statisticilor de piaţã;
g) monitorizarea, controlul şi supravegherea acestor vase, a operaţiunilor lor de pescuit şi a activitãţilor conexe prin, inter alia:
(i) implementarea planurilor naţionale de inspecţie şi a planurilor subregionale şi regionale pentru cooperare în vederea executãrii potrivit art. 21 şi 22, inclusiv cererile pentru aceste vase de a permite accesul inspectorilor autorizaţi ai altor state;
(ii) implementarea programelor naţionale de observaţie şi a programelor subregionale şi regionale de observaţie la care participã statul pavilionului, inclusiv cererile pentru aceste vase de a permite accesul observatorilor altor state pentru a îndeplini funcţiile convenite în programe; şi
(iii) dezvoltarea şi implementarea sistemelor de monitorizare a vaselor, inclusiv, dacã este necesar, a sistemelor de transmisie prin satelit, în conformitate cu oricare program naţional şi cu acelea care au fost convenite în plan subregional, regional sau mondial între statele implicate;
h) regularizarea transbordãrii în marea liberã, pentru a se asigura cã eficacitatea mãsurilor de conservare şi gestiune nu este diminuatã; şi
i) regularizarea activitãţilor de pescuit, pentru a asigura respectarea mãsurilor subregionale, regionale sau mondiale, inclusiv a acelora destinate sã minimalizeze captura de specii neexploatate.
4. Acolo unde existã un sistem stabilit în plan subregional, regional sau mondial pentru monitorizarea, controlul şi supravegherea în vigoare, statele se vor asigura cã mãsurile pe care le impun vaselor care arboreazã pavilionul lor sunt compatibile cu cele ale sistemului.
PARTEA a VI-a
Respectarea şi executarea
ART. 19
Respectarea şi executarea de cãtre statul pavilionului
1. Un stat va asigura respectarea de cãtre vasele care arboreazã pavilionul sãu a mãsurilor subregionale şi regionale de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori. În acest scop statul:
a) va executa aceste mãsuri, indiferent unde au loc încãlcãrile;
b) va investiga imediat şi cu exactitate orice presupusã încãlcare a mãsurilor subregionale sau regionale de conservare şi gestiune, care ar putea cuprinde inspecţia fizicã a vaselor în cauzã, şi va raporta imediat statului care bãnuieşte încãlcarea şi organizaţiei subregionale sau regionale corespunzãtoare ori aranjamentului desfãşurarea şi rezultatul investigaţiei;
c) va cere oricãrui vas care arboreazã pavilionul sãu sã dea informaţii autoritãţii care investigheazã, cu privire la poziţia vasului, capturi, unelte de pescuit, operaţiuni de pescuit şi activitãţi conexe din zona presupusei încãlcãri;
d) dacã este mulţumit şi considerã cã dispune de suficiente dovezi cu privire la o presupusã încãlcare, va raporta cazul autoritãţilor sale în vederea instituirii fãrã întârziere a procedurilor, în conformitate cu legile sale şi, când este necesar, va reţine vasele în cauzã; şi
e) se va asigura, dacã a fost stabilit, în conformitate cu legile sale, cã un vas a fost implicat în sãvârşirea unei încãlcãri grave a acestor mãsuri, cã vasul nu se angajeazã în operaţiuni de pescuit în marea liberã pânã când nu sunt respectate toate sancţionãrile neîndeplinite impuse de statul pavilionului cu privire la încãlcare.
2. Toate investigaţiile şi procedurile juridice vor fi îndeplinite cu promptitudine. Sancţiunile aplicabile cu privire la încãlcãri vor fi suficient de riguroase pentru a fi eficace în asigurarea respectãrii şi pentru a descuraja încãlcãrile ori de câte ori sunt sãvârşite şi vor priva contravenienţii de avantajele care rezultã din activitãţile lor ilegale. Mãsurile aplicabile în ceea ce priveşte comandanţii şi alţi cãpitani ai vaselor de pescuit vor cuprinde prevederile care ar putea permite, inter alia, refuzul, retragerea sau suspendarea autorizaţiilor de a servi drept comandanţi sau cãpitani ai vaselor respective.
ART. 20
Cooperarea internaţionalã în vederea executãrii
1. Statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizaţiilor subregionale ori regionale de gestiune a pescuitului sau al aranajmentelor, pentru a asigura respectarea şi executarea mãsurilor subregionale şi regionale de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
2. Un stat al pavilionului care conduce o investigaţie a unei presupuse încãlcãri a mãsurilor de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi sau a stocurilor de peşti mari migratori poate solicita asistenţã din partea oricãrui alt stat a cãrui cooperare poate fi utilã în conducerea acelei investigaţii. Toate statele se vor strãdui sã îndeplineascã solicitãrile rezonabile fãcute de cãtre un stat al pavilionului în legãturã cu aceste investigaţii.
3. Un stat al pavilionului poate întreprinde astfel de investigaţii direct, în cooperare cu alte state interesate sau prin intermediul organizaţiei subregionale ori regionale de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau al aranjamentului. Informaţiile cu privire la desfãşurarea şi rezultatul investigaţiei vor fi furnizate tuturor statelor interesate sau afectate de presupusa încãlcare.
4. Statele se vor asista reciproc la identificarea vaselor raportate ca fiind angajate în activitãţi care submineazã eficacitatea mãsurilor subregionale, regionale sau mondiale de conservare şi gestiune.
5. În mãsura în care este permis de legile şi reglementãrile naţionale, statele vor stabili aranjamente pentru punerea la dispoziţia autoritãţilor judiciare din alte state a dovezilor în legãturã cu pretinsele încãlcãri ale acestor mãsuri.
6. Acolo unde existã motive serioase pentru a crede cã un vas din marea liberã a fost angajat în pescuit neautorizat într-o zonã aflatã sub jurisdicţia naţionalã a unui stat riveran, statul pavilionului acelui vas, la cererea statului riveran implicat, va investiga problema imediat şi pe deplin. Statul pavilionului va coopera cu statul riveran în îndeplinirea operaţiunilor de executare potrivite acestor situaţii şi poate autoriza autoritãţile pertinente ale statului riveran sã se îmbarce şi sã inspecteze vasul aflat în marea liberã. Acest paragraf nu aduce niciun prejudiciu art. 111 al Convenţiei.
7. Statele pãrţi care sunt membre ale unei organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori sunt participante în cadrul unui aranjament subregional sau regional de gestiune a pescuitului pot acţiona, în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv prin intermediul recursului la aceste proceduri subregionale ori regionale stabilite în acest scop, pentru a opri vasele care s-au angajat în activitãţi care submineazã eficacitatea sau încalcã mãsurile de conservare şi gestiune stabilite de acea organizaţie sau aranjament de la practicarea pescuitului în marea liberã din subregiune sau regiune pânã când este luatã o mãsurã potrivitã de cãtre statul pavilionului.
ART. 21
Cooperarea subregionalã şi regionalã în vederea executãrii
1. În orice zonã a mãrii libere acoperitã de o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului sau aranjament, un stat parte care este membru al unei astfel de organizaţii sau participã la un astfel de aranjament poate, prin intermediul inspectorilor sãi autorizaţi corespunzãtor, sã se îmbarce şi sã inspecteze, în conformitate cu paragraful 2, vasele care arboreazã pavilionul unui alt stat parte la prezentul acord, chiar dacã acel stat parte este sau nu membru al organizaţiei ori participã sau nu la aranjament, în scopul asigurãrii respectãrii mãsurilor de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori stabilite de organizaţie sau aranjament.
2. Statele vor stabili, prin intermediul organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor, procedurile de îmbarcare şi inspectare rezultate din paragraful 1, precum şi procedurile de implementare a altor prevederi ale acestui articol. Aceste proceduri se vor potrivi acestui articol şi procedurilor de bazã stabilite în art. 22 şi nu vor fi discriminatorii împotriva statelor nemembre ale organizaţiei sau a statelor neparticipante la aranjament. Îmbarcarea şi inspecţia, ca şi oricare alte operaţiuni de executare ulterioare, vor fi conduse în conformitate cu aceste proceduri. Statele vor asigura publicitatea corespunzãtoare acestor proceduri stabilite potrivit prezentului paragraf.
3. Dacã în 2 ani de la adoptarea prezentului acord nicio organizaţie sau aranjament nu a stabilit astfel de proceduri, îmbarcarea şi inspecţia, rezultate din paragraful 1, ca şi oricare alte operaţiuni de executare ulterioare, în timpul stabilirii acestor proceduri, vor fi conduse în conformitate cu acest articol şi cu procedurile de bazã stabilite în art. 22.
4. Înainte de a acţiona conform prezentului articol, statele care inspecteazã vor informa, direct sau prin intermediul organizaţiei subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentului, toate statele ale cãror vase practicã pescuitul în marea liberã în subregiune sau regiune, asupra modalitãţilor de identificare a inspectorilor autorizaţi corespunzãtor. Vasele utilizate pentru îmbarcare şi inspecţie vor fi marcate cu exactitate şi identificabile ca fiind în serviciu guvernamental. În momentul devenirii parte la prezentul acord, un stat va desemna o autoritate adecvatã care sã primeascã notificãrile rezultate din acest articol şi va asigura publicitatea acestor desemnãri prin intermediul organizaţiei subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau al aranjamentului.
5. Atunci când, în urma unei îmbarcãri şi a unei inspecţii, existã motive clare de a crede cã un vas s-a angajat în orice activitate contrarã mãsurilor de conservare şi gestiune menţionate în paragraful 1, statul care inspecteazã va obţine, când este necesar, dovezi şi va înştiinţa prompt statul pavilionului despre pretinsa încãlcare.
6. Statul pavilionului va rãspunde notificãrii menţionate în paragraful 5 în 3 zile lucrãtoare de la primirea acesteia sau în altã perioadã care este prevãzutã în procedurile stabilite în conformitate cu paragraful 2 şi:
a) fie îşi va îndeplini fãrã întârziere obligaţiile din art. 19 de a investiga şi, când probele o justificã, de a lua mãsuri de executare cu privire la vas, caz în care va informa cu promptitudine statul care inspecteazã despre rezultatele investigaţiei şi ale oricãrei mãsuri de executare aplicate; sau
b) va autoriza statul care inspecteazã sã investigheze.
7. Atunci când statul pavilionului autorizeazã un stat care inspecteazã sã investigheze o presupusã încãlcare, statul care inspecteazã va comunica fãrã întârziere rezultatele investigaţiei cãtre statul pavilionului. Dacã probele o justificã, statul pavilionului îşi va îndeplini obligaţiile de a întreprinde operaţiuni de executare cu privire la vas. În acelaşi timp, statul pavilionului poate autoriza statul care inspecteazã sã întreprindã acţiuni de executare specificate de statul pavilionului cu privire la vas, potrivit drepturilor şi obligaţiilor statului pavilionului din acest acord.
8. Atunci când, în urma îmbarcãrii şi a inspecţiei, existã motive clare pentru a crede cã un vas a sãvârşit o încãlcare gravã şi statul pavilionului fie nu a reuşit sã reacţioneze, fie nu a reuşit sã întreprindã acţiunile din paragraful 6 sau 7, inspectorii pot rãmâne la bord şi pot obţine dovezi şi îi pot cere comandantului sã asiste investigaţiile ulterioare, inclusiv, când este necesar, prin aducerea fãrã întârziere a vasului la cel mai apropiat port adecvat sau în alt port care este specificat în procedurile stabilite în conformitate cu paragraful 2. Statul care inspecteazã va informa imediat statul pavilionului cu privire la numele portului în care vasul urmeazã sã fie condus. Statul care inspecteazã şi statul pavilionului şi, dacã este necesar, statul portului vor face toate demersurile necesare pentru a asigura bunãstarea echipajului, indiferent de naţionalitatea membrilor acestuia.
9. Statul care inspecteazã va informa statul pavilionului şi organizaţiile corespunzãtoare sau participanţii la aranjamentul corespunzãtor cu privire la rezultatele oricãrei investigaţii ulterioare.
10. Statul care inspecteazã va cere inspectorilor sãi sã respecte reglementãrile internaţionale general acceptate, procedurile şi practicile legate de protecţia vasului şi a echipajului, sã nu împedice operaţiunile de pescuit şi, în mãsura posibilã, sã evite acţiunile care ar putea afecta calitatea capturii de la bord. Statul care inspecteazã se va asigura cã îmbarcarea şi inspecţia nu sunt conduse într-un mod care ar putea constitui hãrţuirea unui vas de pescuit.
11. În sensul acestui articol, o încãlcare gravã înseamnã:
a) pescuitul fãrã o licenţã valabilã, autorizaţie sau permis emise de statul pavilionului în conformitate cu art. 18 paragraful 3 a);
b) incapacitatea de a pãstra înregistrãri exacte cu privire la capturã şi informaţii legate de capturã, dupã cum este solicitat de organizaţia subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului corespunzãtoare ori de aranjament, sau raportarea greşitã gravã a capturii, contrar cererilor de raportare a capturii ale acestei organizaţii ori aranjament;
c) pescuitul într-o zonã închisã, pescuitul pe durata prohibiţiei sau pescuitul fãrã o cotã stabilitã de cãtre organizaţia subregionalã ori regionalã de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau de aranjament ori dupã obţinerea unei asemenea cote;
d) pescuitul îndreptat cãtre un stoc care este supus unui moratoriu sau a cãrui pescuire este interzisã;
e) utilizarea uneltelor de pescuit interzise;
f) falsificarea sau ascunderea însemnelor, identitãţii şi a înregistrãrii unui vas de pescuit;
g) ascunderea, sustragerea sau deţinerea probelor unei investigaţii;
h) multiple încãlcãri care împreunã constituie neglijarea mãsurilor de conservare şi gestiune; sau
i) alte încãlcãri care sunt specificate în procedurile stabilite de organizaţia subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau de aranjament.
12. Fãrã a aduce atingere celorlalte prevederi ale acestui articol, statul pavilionului poate oricând sã întreprindã acţiuni pentru a-şi îndeplini obligaţiile din art. 19 cu privire la o presupusã încãlcare. Când vasul se aflã sub directivele statului care inspecteazã, statul care inspecteazã, la cererea statului pavilionului, va elibera vasul în favoarea statului pavilionului, împreunã cu toate informaţiile legate de desfãşurarea şi rezultatul investigaţiei sale.
13. Acest articol nu aduce prejudiciu dreptului statului pavilionului de a lua orice mãsuri, inclusiv de a proceda la impunerea penalitãţilor, potrivit legilor sale.
14. Acest articol se aplicã mutatis mutandis îmbarcãrii şi inspecţiei din partea unui stat parte care este membru al unei organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului ori este participant la un aranjament subregional sau regional de gestiune a pescuitului şi care are motive serioase sã creadã cã un vas de pescuit care arboreazã pavilionul altui stat s-a angajat într-o activitate nefavorabilã mãsurilor de conservare şi gestiune pertinente menţionate în paragraful 1, în marea liberã, acoperitã de organizaţie sau aranjament, şi cã acest vas, în timpul cãlãtoriei de pescuit, a intrat ulterior într-o zonã de sub jurisdicţia naţionalã a statului care inspecteazã.
15. Atunci când o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului sau un aranjament a stabilit un alt mecanism care îi elibereazã efectiv pe membrii sau participanţii sãi de obligaţia din prezentul acord de a asigura respectarea mãsurilor de conservare şi gestiune stabilite de organizaţie sau aranjament, membrii acestei organizaţii sau participanţii la acest aranjament pot conveni asupra limitãrii aplicãrii paragrafului 1 între ei cu privire la mãsurile de conservare şi gestiune care au fost stabilite pentru zona din marea liberã.
16. Acţiunile întreprinse de state, altele decât statul pavilionului, cu privire la vasele care s-au angajat în activitãţi nefavorabile mãsurilor subregionale sau regionale de conservare şi gestiune vor fi proporţionale cu gravitatea încãlcãrii.
17. Atunci când existã motive serioase pentru a suspecta cã un vas de pescuit aflat în marea liberã nu are naţionalitate, un stat poate inspecta vasul. Atunci când probele o justificã, statul poate întreprinde aceastã acţiune dupã cum considerã necesar în conformitate cu dreptul internaţional.
18. Statele vor fi rãspunzãtoare pentru daunele sau pierderile atribuibile lor, rezultate din acţiuni întreprinse potrivit acestui articol, atunci când astfel de acţiuni sunt în afara legii sau depãşesc cele cerute în mod rezonabil, în funcţie de informaţiile disponibile pentru implementarea prevederilor acestui articol.
ART. 22
Proceduri de bazã pentru îmbarcare şi inspecţie conform art. 21
1. Statul care inspecteazã se va asigura cã inspectorii sãi autorizaţi corespunzãtor:
a) prezintã comandantului vasului legitimaţiile şi deţin o copie a textului mãsurilor de conservare şi gestiune pertinente sau a regulilor şi regulamentelor în vigoare pentru zona din marea liberã în cauzã, ca urmare a acelor mãsuri;
b) trimit o notificare cãtre statul pavilionului în momentul îmbarcãrii şi inspecţiei;
c) nu intervin în ceea ce priveşte comunicarea comandatului cu autoritãţile statului pavilionului în timpul îmbarcãrii şi inspecţiei;
d) prezintã comandantului şi autoritãţilor statului pavilionului o copie a unui raport de îmbarcare şi inspecţie, notând în acesta orice obiecţie sau afirmaţie pe care comandantul doreşte sã o includã în raport;
e) pãrãsesc vasul imediat dupã terminarea inspecţiei dacã nu gãsesc nicio dovadã a unei încãlcãri grave; şi
f) evitã folosirea forţei, cu excepţia cazurilor când este necesarã şi în mãsura necesarã pentru a asigura siguranţa inspectorilor şi când inspectorii sunt împiedicaţi sã-şi execute îndatoririle. Forţa utilizatã nu o va depãşi pe cea rezonabil cerutã în astfel de circumstanţe.
2. Inspectorii autorizaţi corespunzãtor ai unui stat care inspecteazã vor avea autoritatea de a inspecta vasul, licenţa acestuia, uneltele, echipamentul, registrele, condiţiile, peştele şi produsele din peşte şi orice alt document relevant necesar în verificarea respectãrii mãsurilor de conservare şi gestiune corespunzãtoare.
3. Statul pavilionului se va asigura cã comandantul vasului:
a) acceptã şi faciliteazã îmbarcarea imediatã şi sigurã a inspectorilor;
b) coopereazã cu inspectorii şi asistã la inspectarea vasului potrivit acestor proceduri;
c) nu împiedicã, nu intimideazã sau nu intervine în îndeplinirea îndatoririlor inspectorilor;
d) permite inspectorilor sã comunice cu autoritãţile statului pavilionului şi cu statul care inspecteazã în timpul îmbarcãrii şi inspecţiei;
e) asigurã condiţii rezonabile, inclusiv, când este necesar, alimente şi gãzduire, pentru inspectori; şi
f) faciliteazã debarcarea în siguranţã a inspectorilor.
4. În cazul în care comandantul unui vas refuzã sã accepte îmbarcarea şi inspecţia în conformitate cu prezentul articol şi cu art. 21, statul pavilionului, cu excepţia situaţiilor în care, în conformitate cu regulamentele internaţionale general acceptate şi cu procedurile şi practicile legate de siguranţa pe mare, este necesar sã se întârzie îmbarcarea şi inspecţia, va îndruma comandantul vasului sã se supunã imediat îmbarcãrii şi inspecţiei şi, dacã comandantul nu respectã aceastã dipoziţie, va suspenda autorizaţia de pescuit a vasului şi va ordona vasului sã se întoarcã imediat în port. Statul pavilionului va consilia statul care inspecteazã cu privire la acţiunea pe care a întreprins-o în situaţiile menţionate în acest paragraf.
ART. 23
Mãsurile luate de statul portului
1. Statul portului are dreptul şi obligaţia de a lua mãsuri, în conformitate cu dreptul internaţional, de a promova eficacitatea mãsurilor subregionale, regionale şi mondiale de conservare şi gestiune. Atunci când ia astfel de mãsuri statul portului nu va discrimina în formã sau fapt niciun vas al vreunui stat.
2. Statul portului poate, inter alia, sã inspecteze documentele, uneltele de pescuit şi captura de la bordul vaselor de pescuit, atunci când aceste vase se aflã voluntar în porturile sale sau la instalaţiile terminale din larg.
3. Statele pot adopta regulamente care sã împuterniceascã autoritãţile naţionale pertinente sã interzicã acostarea şi transbordarea atunci când s-a stabilit cã captura a fost luatã într-un mod care slãbeşte eficacitatea mãsurilor subregionale, regionale şi mondiale de conservare şi gestiune a mãrii libere.
4. Nicio prevedere a prezentului articol nu afecteazã exercitarea suveranitãţii din partea statelor asupra porturilor din teritoriul lor în conformitate cu dreptul internaţional.
PARTEA a VII-a
Nevoile statelor în dezvoltare
ART. 24
Recunoaşterea nevoilor speciale ale statelor în dezvoltare
1. Statele vor recunoaşte pe deplin nevoile speciale ale statelor în dezvoltare legate de mãsurile de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori şi de dezvoltarea pescuitului acestor stocuri. În acest scop, statele vor asigura asistenţã statelor în dezvoltare în mod direct sau prin intermediul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agriculturã şi al altor agenţii specializate, Facilitãţii Globale de Mediu, Comisiei pentru Dezvoltare Durabilã şi altor organizaţii şi organe internaţionale şi regionale interesate.
2. În îndeplinirea îndatoririi de a coopera în vederea stabilirii mãsurilor de conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori, statele vor ţine seama de nevoile speciale ale statelor în dezvoltare, îndeosebi:
a) de vulnerabilitatea statelor în dezvoltare care depind de exploatarea resurselor marine vii, inclusiv pentru îndeplinirea nevoilor alimentare ale populaţiilor lor sau ale unor pãrţi din acestea;
b) de necesitatea evitãrii impacturilor nefavorabile şi a asigurãrii accesului la pescuit pentru subzistenţã al pescarilor la scarã micã şi tradiţionali şi al femeilor care trãiesc din aceastã ocupaţie, precum şi al bãştinaşilor din statele în dezvoltare, îndeosebi statele în dezvoltare care sunt insule mici; şi
c) de nevoia de a se asigura cã aceste mãsuri nu dau naştere la transferul, direct sau indirect, al unei sarcini disproporţionate a acţiunii de conservare asupra statelor în dezvoltare.
ART. 25
Forme de cooperare cu statele în dezvoltare
1. Statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizaţiilor subregionale, regionale sau mondiale:
a) pentru a spori capacitatea statelor în dezvoltare, îndeosebi a celor cel mai puţin dezvoltate dintre ele şi a statelor în dezvoltare care sunt insule mici, de a conserva şi gestiona stocurile de peşti anadromi şi stocurile de peşti mari migratori şi de a dezvolta propriile lor activitãţi de pescuire a acestor stocuri;
b) pentru a asista statele în dezvoltare, îndeosebi pe cele cel mai puţin dezvoltate dintre ele şi statele în dezvoltare care sunt insule mici, pentru a le permite sã participe la activitãţile de pescuit al acestor stocuri în marea liberã, inclusiv pentru a le facilita accesul la pescuit, în condiţiile art. 5 şi 11; şi
c) pentru a facilita participarea statelor în dezvoltare în cadrul organizaţiilor subregionale şi regionale de gestiune a pescuitului şi al aranjamentelor.
2. Cooperarea cu statele în dezvoltare în scopurile stabilite în acest articol va include asigurarea asistenţei financiare, asistenţã legatã de dezvoltarea resurselor umane, asistenţã tehnicã, transferul de tehnologie, inclusiv prin aranjamente mixte şi servicii de consiliere şi consultanţã.
3. Aceastã asistenţã va fi direcţionatã, inter alia, mai ales pentru:
a) o mai bunã conservare şi gestiune a stocurilor de peşti anadromi şi ale stocurilor de peşti mari migratori prin intermediul colectãrii, raportãrii, verificãrii, schimbului şi analizei de date cu privire la pescuit şi informaţii referitoare la acesta;
b) evaluarea stocurilor şi cercetarea ştiinţificã; şi
c) monitorizarea, controlul, supravegherea, respectarea şi executarea, inclusiv instruirea şi construirea capacitãţii la nivel local, dezvoltarea şi finanţarea programelor naţionale şi regionale de observaţie şi accesul la tehnologie şi echipament.
ART. 26
Asistenţa specialã pentru implementarea prezentului acord
1. Statele vor coopera pentru a stabili fonduri speciale pentru asistarea statelor în dezvoltare în implementarea prezentului acord, inclusiv asistarea statelor în dezvoltare pentru suportarea costurilor implicate în orice procedurã de soluţionare a diferendelor care pot avea loc între pãrţi.
2. Statele şi organizaţiile internaţionale vor asista statele în dezvoltare în vederea stabilirii noilor organizaţii subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau a aranjamentelor ori a consolidãrii organizaţiilor şi aranjamentelor existente, pentru conservarea şi gestiunea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
PARTEA a VIII-a
Soluţionarea paşnicã a diferendelor
ART. 27
Obligaţia de a soluţiona diferendele prin mijloace paşnice Statele au obligaţia de a-şi soluţiona diferendele prin negociere, anchetã, mediere, conciliere, arbitraj, soluţionare juridicã, recurgere la organizaţii sau aranjamente regionale ori prin alte mijloace paşnice pe care le aleg.
ART. 28
Prevenirea diferendelor
Statele vor coopera pentru a preveni diferendele. În acest scop, statele vor conveni asupra procedurilor imediate şi eficiente de luare a deciziilor în cadrul organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului şi al aranjamentelor şi vor consolida procedurile existente de luare a deciziilor dacã este necesar.
ART. 29
Diferendele de naturã tehnicã
Atunci când un diferend implicã o problemã de naturã tehnicã, statele în cauzã vor înainta diferendul unei comisii de experţi organizate ad-hoc, stabilitã de cãtre ele. Comisia va discuta cu statele implicate şi va depune eforturi sã rezolve diferendul imediat, fãrã recurs la procedurile obligatorii de soluţionare a disputelor.
ART. 30
Procedurile de soluţionare a diferendelor
1. Prevederile legate de soluţionarea diferendelor, stabilite în partea a XV-a a Convenţiei, se aplicã mutatis mutandis oricãrui diferend între statele pãrţi la prezentul acord cu privire la interpretarea şi aplicarea acestui acord, fie cã sunt sau nu sunt pãrţi la Convenţie.
2. Prevederile legate de soluţionarea diferendelor, stabilite în partea a XV-a a Convenţiei, se aplicã mutatis mutandis oricãrui diferend între statele pãrţi la prezentul acord cu privire la interpretarea şi aplicarea unui acord subregional, regional sau mondial privind stocurile de peşti anadromi sau stocurile de peşti mari migratori, la care sunt pãrţi, inclusiv oricãrui diferend cu privire la conservarea şi gestiunea acestor stocuri, fie cã sunt sau nu sunt pãrţi la Convenţie.
3. Orice procedurã acceptatã de un stat parte la prezentul acord şi la Convenţie, conform art. 287 din Convenţie, se va aplica în cazul soluţionãrii diferendelor prevãzute în aceastã parte, numai dacã statul parte, când semneazã, ratificã ori aderã la prezentul acord sau oricând dupã aceea, a acceptat altã procedurã rezultatã din art. 287 pentru soluţionarea diferendelor prevãzute în aceastã parte.
4. Un stat parte la prezentul acord, care nu este parte la Convenţie, când semneazã, ratificã ori aderã la prezentul acord sau oricând dupã aceea, va fi liber sã aleagã, prin declaraţie scrisã, unul sau mai multe mijloace stabilite în art. 287 paragraful 1 din Convenţie pentru soluţionarea diferendelor prevãzute în aceastã parte. Art. 287 se va aplica unei astfel de declaraţii, ca şi oricãrui diferend la care un stat este parte, care nu este acoperit de o declaraţie valabilã. În scopul concilierii şi al arbitrajului în conformitate cu anexele V, VII şi VIII la Convenţie, acest stat va fi îndreptãţit sã desemneze conciliatorii, arbitrii şi experţii care urmeazã a fi incluşi în listele menţionate în anexa V, art. 2, anexa VII, art. 2, şi în anexa VIII, art. 2, pentru soluţionarea diferendelor prevãzute în aceastã parte.
5. Orice curte sau tribunal cãruia i-a fost înaintat spre soluţionare un diferend, potrivit prezentei pãrţi, va aplica prevederile pertinente ale Convenţiei, ale prezentului acord şi ale oricãrui acord subregional, regional sau mondial de pescuit, ca şi normele general acceptate pentru conservarea şi gestiunea resurselor marine vii şi alte reguli ale dreptului internaţional care nu sunt incompatibile cu Convenţia, cu scopul de a asigura conservarea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
ART. 31
Mãsuri provizorii
1. În cursul soluţionãrii unui diferend în conformitate cu prezenta parte, pãrţile la diferend vor depune toate eforturile pentru a încheia înţelegeri provizorii.
2. Fãrã a aduce atingere art. 290 din Convenţie, curtea sau tribunalul cãruia îi este înaintat diferendul conform prezentei pãrţi poate recomanda orice mãsuri provizorii pe care le considerã necesare în aceste situaţii, pentru a se respecta drepturile pãrţilor la diferend sau a se preveni daunele aduse stocurilor în cauzã, ca şi în situaţiile menţionate în art. 7 paragraful 5 şi în art. 16 paragraful 2.
3. Un stat parte la prezentul acord, care nu este parte la Convenţie, poate declara cã, în pofida dispoziţiilor art. 290 paragraful 5 din Convenţie, Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mãrii nu va fi îndreptãţit sã recomande, sã modifice sau sã revoce mãsurile provizorii fãrã acordul acelui stat.
ART. 32
Limitarea aplicabilitãţii procedurilor de soluţionare a disputelor
Art. 297 paragraful 3 din Convenţie se aplicã, de asemenea, şi prezentului acord.
PARTEA a IX-a
Statele care nu sunt pãrţi la prezentul acord
ART. 33
Statele care nu sunt pãrţi la prezentul acord
1. Statele pãrţi vor încuraja statele care nu sunt pãrţi la prezentul acord sã devinã pãrţi la acesta şi sã adopte legi şi regulamente potrivit prevederilor acestuia.
2. Statele pãrţi vor lua mãsuri, potrivit prezentului acord şi dreptului internaţional, pentru a împiedica activitãţile vaselor care arboreazã pavilionul statelor care nu sunt pãrţi, care submineazã eficacitatea implementãrii prezentului acord.
PARTEA a X-a
Buna-credinţã şi abuzul de drepturi
ART. 34
Buna-credinţã şi abuzul de drepturi
Statele pãrţi vor îndeplini cu bunã-credinţã obligaţiile asumate în prezentul acord şi îşi vor exercita drepturile recunoscute în acesta într-un mod care sã nu constituie abuzul de drepturi.
PARTEA a XI-a
Responsabilitatea şi rãspunderea
ART. 35
Responsabilitatea şi rãspunderea
Statele pãrţi sunt rãspunzãtoare în conformitate cu dreptul internaţional pentru daunele sau pierderile atribuibile lor cu privire la prezentul acord.
PARTEA a XII-a
Conferinţa de analizã
ART. 36
Conferinţa de analizã
1. La 4 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului acord, secretarul general al Naţiunilor Unite va convoca o conferinţã cu scopul de a evalua eficacitatea acestui acord în asigurarea conservãrii şi gestiunii stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
Secretarul general va invita la conferinţã toate statele pãrţi şi pe acele state şi entitãţi care sunt îndreptãţite sã devinã pãrţi la prezentul acord, ca şi pe cele ale cãror organizaţii interguvernamentale şi neguvernamentale sunt îndreptãţite sã participe ca observatori.
2. Conferinţa va analiza şi va evalua caracterul adecvat al prevederilor prezentului acord şi, dacã este necesar, va propune mijloace de consolidare a fondului şi a metodelor de implementare a acelor prevederi care sã sublinieze orice problemã nerezolvatã în conservarea şi gestiunea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
PARTEA a XIII-a
Prevederi finale
ART. 37
Semnarea
Prezentul acord va fi deschis pentru semnare de cãtre toate statele şi de cãtre alte entitãţi menţionate în art. 1 paragraful 2 b) şi va rãmâne deschis pentru semnare la sediul Naţiunilor Unite timp de douãsprezece luni de la data de 4 decembrie 1995.
ART. 38
Ratificarea
Prezentul acord este supus ratificãrii de cãtre state şi de cãtre alte entitãţi menţionate în art. 1 paragraful 2 b). Instrumentele ratificãrii vor fi depuse la secretarul general al Naţiunilor Unite.
ART. 39
Aderarea
Prezentul acord va rãmâne deschis pentru aderarea statelor şi a altor entitãţi menţionate în art. 1 paragraful 2 b). Instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul general al Naţiunilor Unite.
ART. 40
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data depunerii celor treizeci de instrumente de ratificare sau aderare.
2. Pentru fiecare stat sau entitate care ratificã prezentul acord sau aderã la acesta dupã depozitarea celor treizeci de instrumente de ratificare şi aderare, prezentul acord va intra în vigoare în a treizecea zi de la depozitarea instrumentelor de ratificare şi aderare.
ART. 41
Aplicarea provizorie
1. Prezentul acord va fi aplicat în mod provizoriu de cãtre un stat sau o entitate care este de acord cu aplicarea sa provizorie, înştiinţând în scris depozitarul. Aceastã aplicare provizorie va intra în vigoare de la data primirii notificãrii.
2. Aplicarea provizorie din partea unui stat sau a unei entitãţi se va încheia dupã intrarea în vigoare a prezentului acord pentru acel stat sau entitate ori în urma înştiinţãrii scrise cãtre depozitar din partea acelui stat sau acelei entitãţi cu privire la intenţia sa de a încheia aplicarea provizorie.
ART. 42
Restricţii şi excepţii
Nicio restricţie sau excepţie nu va fi impusã prezentului acord.
ART. 43
Declaraţii şi afirmaţii
Art. 42 nu împiedicã niciun stat sau nicio entitate ca, atunci când semneazã, ratificã sau aderã la prezentul acord, sã facã declaraţii ori afirmaţii, oricum ar fi formulate sau numite, cu scopul, inter alia, al armonizãrii legilor şi reglementãrilor sale cu dispoziţiile prezentului acord, având în vedere cã aceste declaraţii sau afirmaţii nu intenţioneazã sã excludã sau sã modifice efectele legale ale dispoziţiilor acestui acord în aplicarea lor în cazul acelui stat sau acelei entitãţi.
ART. 44
Relaţia cu alte acorduri
1. Prezentul acord nu va aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor statelor pãrţi care decurg din alte acorduri compatibile cu prezentul acord şi care nu afecteazã executarea din partea statelor pãrţi a drepturilor sau îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în prezentul acord.
2. Douã sau mai multe state pãrţi pot încheia acorduri modificând sau suspendând aplicarea prevederilor prezentului acord numai pentru relaţiile dintre ele, cu condiţia ca aceste acorduri sã nu se refere la o derogare a unei prevederi, derogare care este incompatibilã cu executarea efectivã a obiectului şi scopului prezentului acord şi ca aceste acorduri sã nu afecteze aplicarea principiilor de bazã cuprinse aici şi nici exercitarea de cãtre alte state pãrţi a drepturilor lor sau îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în prezentul acord.
3. Statele pãrţi care intenţioneazã sã încheie un acord menţionat în paragraful 2 vor înştiinţa celelalte state pãrţi, prin intermediul depozitarului prezentului acord, cu privire la intenţiile lor de a încheia acorduri şi la modificãrile sau suspendarea pe care le prevãd.
ART. 45
Modificarea
1. Prin notificare scrisã adresatã secretarului general al Naţiunilor Unite, un stat parte poate propune amendamente la prezentul acord şi poate solicita convocarea unei conferinţe pentru analizarea amendamentelor propuse. Secretarul general va transmite aceastã comunicare tuturor statelor pãrţi. Dacã, în şase luni de la data transmiterii comunicãrii, nu mai puţin de jumãtate din numãrul statelor pãrţi rãspund favorabil solicitãrii, secretarul general va convoca conferinţa.
2. Procedura de luare a deciziilor aplicabilã la conferinţa de modificare convocatã conform paragrafului 1 va deveni aceeaşi cu cea aplicabilã la Conferinţa Naţiunilor Unite cu privire la stocurile de peşti anadromi şi stocurile de peşti mari migratori, dacã nu este altfel hotãrât de cãtre conferinţã. Conferinţa trebuie sã depunã toate diligenţele sã se ajungã la un acord prin consens asupra tuturor modificãrilor.
3. Odatã adoptate, amendamentele la prezentul acord vor fi deschise spre semnare pentru statele pãrţi la sediul Naţiunilor Unite, timp de douãsprezece luni de la data adoptãrii, dacã nu este altfel prevãzut în aceste amendamente.
4. Art. 38, 39, 47 şi 50 se aplicã tuturor amendamentelor la prezentul acord.
5. Amendamentele la prezentul acord vor intra în vigoare pentru statele pãrţi care ratificã sau aderã la ele, în a treizecea zi de la depozitarea instrumentelor de ratificare sau aderare de cãtre douã treimi din numãrul statelor pãrţi. Apoi, pentru fiecare stat parte care ratificã sau aderã la amendament dupã depozitarea numãrului de instrumente solicitat, amendamentul va intra în vigoare în a treizecea zi de la depozitarea instrumentelor de ratificare şi aderare.
6. Un amendament poate prevedea ca un numãr mai mic sau mai mare de ratificãri ori aderãri decât numãrul menţionat în acest articol sã fie solicitat pentru intrarea sa în vigoare.
7. Un stat care devine parte la prezentul acord dupã intrarea în vigoare a modificãrilor în conformitate cu paragraful 5, în lipsa exprimãrii altei dorinţe a acelui stat:
a) va fi considerat parte la prezentul acord astfel modificat; şi
b) va fi considerat parte la prezentul acord nemodificat în relaţie cu orice stat parte nelegat prin modificare.
ART. 46
Denunţarea
1. Prin notificare adresatã secretarului general al Naţiunilor Unite, un stat parte poate denunţa prezentul acord şi poate indica motivele sale. Neindicarea motivelor nu va afecta valabilitatea denunţãrii. Denunţarea va intra în vigoare la un an de la data primirii notificãrii, numai dacã notificarea nu menţioneazã o datã mai târzie.
2. Denunţarea nu va afecta în niciun fel îndatorirea statului parte de a-şi îndeplini obligaţiile reprezentate prin prezentul acord, la care va fi supusã sub dreptul internaţional, independent de acest acord.
ART. 47
Participarea organizaţiilor internaţionale
1. În cazurile în care o organizaţie internaţionalã menţionatã în anexa IX, articolul 1, la Convenţie nu deţine competenţa asupra tuturor problemelor guvernate de prezentul acord, anexa IX la Convenţie se va aplica mutatis mutandis la participarea unei astfel de organizaţii internaţionale la acest acord, exceptând faptul cã urmãtoarele prevederi ale acelei anexe nu se vor aplica:
a) art. 2 prima propoziţie; şi
b) art. 3 paragraful 1.
2. În cazurile în care o organizaţie internaţionalã menţionatã în anexa IX, articolul 1, la Convenţie are competenţã asupra tuturor problemelor guvernate de prezentul acord, urmãtoarele prevederi se vor aplica la participarea unei astfel de organizaţii internaţionale la acest acord:
a) în momentul semnãrii sau aderãrii, aceastã organizaţie internaţionalã va face o declaraţie care dovedeşte:
(i) cã are competenţã asupra tuturor problemelor guvernate de prezentul acord;
(ii) cã din acest motiv statele sale membre nu vor deveni state pãrţi decât cu privire la teritoriile lor faţã de care organizaţia internaţionalã nu are nicio responsabilitate; şi
(iii) cã acceptã drepturile şi obligaţiile statelor conform prezentului acord;
b) participarea unei astfel de organizaţii internaţionale nu va acorda sub nicio formã vreun drept potrivit prezentului acord statelor membre ale organizaţiei internaţionale;
c) în cazul unui conflict între obligaţiile unei organizaţii internaţionale, prevãzute de prezentul acord şi obligaţiile sale rezultate din acordul de înfiinţare a organizaţiei internaţionale sau din alte acte referitoare la aceasta, obligaţiile rezultate din prezentul acord vor avea prioritate.
ART. 48
Anexele
1. Anexele formeazã parte integrantã a prezentului acord şi, în lipsa unor dispoziţii exprese contrare, o referire la prezentul acord sau la una dintre pãrţile sale include o trimitere la anexele acestuia.
2. Anexele pot fi revizuite din când în când de cãtre statele pãrţi. Aceste revizuiri se vor baza pe argumente ştiinţifice şi tehnice. În pofida dispoziţiilor art. 45, dacã o revizuire a unei anexe este adoptatã prin consens la o şedinţã a statelor pãrţi, va fi încorporatã în prezentul acord şi va intra în vigoare de la data adoptãrii sau de la altã datã specificatã în revizuire. Dacã o revizuire a unei anexe nu este adoptatã prin consens în cadrul unei şedinţe, se vor aplica procedurile de modificare stabilite în art. 45.
ART. 49
Depozitarul
Secretarul general al Naţiunilor Unite va fi depozitarul prezentului acord şi al altor amendamente sau revizuiri ale acestuia.
ART. 50
Textele autentice
Textele în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã şi spaniolã ale prezentului acord sunt autentice în egalã mãsurã.
Documentul fiind mãrturie, subsemnaţii plenipotenţiari, autorizaţi corespunzãtor în acest scop, au semnat prezentul acord.
Deschis pentru semnare la New York, astãzi, 4 decembrie 1995, într-un singur exemplar original, în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã şi spaniolã.
ANEXA I
CERERILE STANDARD
de colectare şi difuzare a datelor
ART. 1
Principii generale
1. Colectarea, elaborarea şi analiza corectã a datelor sunt fundamentale pentru conservarea şi gestiunea eficace a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori. În acest scop, datele din activitãţile de pescuit pentru aceste stocuri din marea liberã şi din zonele de sub jurisdicţia naţionalã sunt necesare şi trebuie colectate şi prelucrate astfel încât sã se permitã realizarea unei analize statistice semnificative în scopul conservãrii şi gestiunii resurselor de pescuit. Aceste date includ statisticile referitoare la capturã şi eforturi de pescuit şi alte informaţii legate de pescuit, cum ar fi cele legate de vase şi alte date pentru normarea efortului de pescuit. Datele colectate trebuie de asemenea sã cuprindã informaţii despre speciile neexploatate şi despre speciile înrudite sau dependente de acestea. Toate datele trebuie verificate pentru a fi asiguratã acurateţea lor. Trebuie pãstratã confidenţialitatea asupra datelor neprelucrate. Difuzarea acestor
date trebuie supusã termenilor conform cãrora au fost furnizate.
2. Asistenţa, inclusiv instruirea şi asistenţa financiarã şi tehnicã, va fi asiguratã statelor în dezvoltare pentru a construi capacitãţi în domeniul conservãrii şi gestionãrii resurselor marine vii. Asistenţa trebuie sã se concentreze asupra capacitãţii sporite de a implementa colectarea şi verificarea datelor, programele de observaţie, analiza de date şi proiectele de cercetare care sprijinã evaluarea stocurilor. Trebuie promovatã cea mai completã implicare a oamenilor de ştiinţã şi a managerilor din statele în dezvoltare la conservarea şi gestiunea stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori.
ART. 2
Principiile colectãrii, elaborãrii şi schimbului de date
Urmãtoarele principii generale trebuie luate în considerare atunci când sunt definiţi parametrii de colectare, elaborare şi schimb de date referitoare la operaţiunile de pescuire a stocurilor de peşti anadromi şi a stocurilor de peşti mari migratori:
a) statele trebuie sã se asigure cã datele sunt colectate de pe vasele care arboreazã pavilionul lor în timpul activitãţilor de pescuit, conform caracteristicilor operaţionale ale fiecãrei metode de pescuit (de exemplu: fiecare cablu individual pentru pescuitul cu traulul, fiecare set pentru pescuitul în linie-lungã şi cu nãvod tip pungã, fiecare şcoalã de pescuit cu catarg şi fiecare zi de pescuit cu undiţã) şi cu suficiente detalii pentru a facilita evaluarea eficace a stocurilor;
b) statele trebuie sã se asigure cã datele cu privire la pescuit sunt verificate prin intermediul unui sistem adecvat;
c) statele trebuie sã elaboreze datele legate de pescuit şi alte date ştiinţifice şi sã le furnizeze într-un format stabilit şi într-un mod convenabil pentru organizaţia subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau aranjament, acolo unde existã unul. Altfel, statele trebuie sã coopereze pentru a face schimb de date direct sau prin intermediul altor mecanisme de cooperare care sunt stabilite de ele;
d) statele trebuie sã convinã, în cadrul organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor ori altfel, asupra specificaţiei datelor şi formatului în care vor fi furnizate, în conformitate cu prezenta anexã şi ţinând seama de natura stocurilor şi a pescuitului acestor stocuri în regiune. Aceste organizaţii sau aranjamente trebuie sã solicite statelor nemembre sau neparticipante sã furnizeze date cu privire la activitãţile de pescuit ale vaselor care arboreazã pavilionul lor;
e) aceste organizaţii sau aranjamente vor elabora datele şi le vor pune la dispoziţie la timp şi într-un format stabilit de toate statele interesate, în termenii şi condiţiile stabilite de cãtre organizaţie sau aranjament; şi
f) oamenii de ştiinţã ai statului pavilionului şi ai organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau ai aranjamentelor trebuie sã analizeze datele separat sau împreunã, dupã cum este necesar.
ART. 3
Date de bazã cu privire la pescuit
1. Statele vor colecta şi vor pune la dispoziţia organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau a aranjamentelor urmãtoarele tipuri de date, cu suficiente detalii pentru a facilita evaluarea eficientã a stocurilor în conformitate cu procedurile stabilite:
a) statisticile referitoare la capturã în timp şi la efortul de pescuit şi flotã;
b) numãrul total de capturi, greutatea nominalã, sau amândouã, pe specii (atât exploatate, cât şi neexploatate) corespunzãtoare fiecãrei operaţiuni de pescuit. [Greutatea nominalã este definitã de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agriculturã ca echivalentul greutãţii vii a debarcãrilor];
c) statistici referitoare la rebuturi, inclusiv estimãri, unde este cazul, raportate ca numãr sau greutate nominalã pe specii, dupã cum este corespunzãtor fiecãrei activitãţi de pescuit;
d) statistici referitoare la efortul de pescuit, corespunzãtoare fiecãrei metode de pescuit; şi
e) locaţia unde are loc pescuitul, data şi ora şi alte statistici cu privire la operaţiunile de pescuit.
2. De asemenea, statele vor colecta, atunci când este necesar, şi vor furniza organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului corespunzãtoare sau aranjamentelor informaţiile pentru sprijinirea evaluãrii stocurilor, inclusiv:
a) structura capturii în ceea ce priveşte lungimea, greutatea şi sexul;
b) alte informaţii biologice care sprijinã evaluarea stocurilor, cum ar fi informaţii referitoare la vârsta, dezvoltarea, înmulţirea, rãspândirea şi denumirea stocului; şi
c) alte cercetãri relevante, inclusiv studii cu privire la abundenţã, studii cu privire la biomasã, studii hidroacustice, cercetare asupra factorilor de mediu care afecteazã abundenţa stocurilor şi studii oceanografice şi ecologice.
ART. 4
Date şi informaţii referitoare la vase
1. Statele trebuie sã colecteze urmãtoarele tipuri de date referitoare la vase, pentru normarea alcãtuirii flotei şi a capacitãţii de pescuit a vasului şi pentru a schimba între ele diferitele mãsuri de efort de pescuit depus în analiza capturii şi în datele cu privire la efortul de pescuit:
a) identificarea vasului, a pavilionului şi a portului unde este înregistrat;
b) tipul vasului;
c) specificaţii cu privire la vas (de exemplu: materialele de construcţie, data la care a fost construit, lungimea înregistratã, tonajul total înregistrat, puterea principalelor motoare, capacitatea de susţinere şi metodele de depozitare a capturii); şi
d) descrierea uneltelor de pescuit (de exemplu: tipurile, specificaţii şi cantitatea uneltelor).
2. Statul pavilionului va colecta urmãtoarele informaţii privind:
a) navigarea şi fixarea poziţiei;
b) echipamentul de comunicare şi semnalizare radio internaţionalã; şi
c) numãrul membrilor echipajului.
ART. 5
Raportarea
Un stat se va asigura cã vasele care arboreazã pavilionul sãu trimit administraţiei sale naţionale şi, unde este stabilit, organizaţiei subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului corespunzãtoare ori aranjamentului datele din jurnalul de bord referitoare la capturã şi efort de pescuit, inclusiv datele despre operaţiunile de pescuit în marea liberã, la intervale potrivite pentru a putea fi îndeplinite cererile naţionale şi obligaţiile regionale şi internaţionale. Aceste date vor fi transmise, dacã este necesar, prin radio, telex, fax sau transmisie prin satelit sau prin alte mijloace.
ART. 6
Verificarea datelor
Statele sau, dupã caz, organizaţiile subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau aranjamentele trebuie sã stabileascã mecanismele de verificare a datelor cu privire la pescuit, cum ar fi:
a) verificarea poziţiei prin intermediul sistemelor de montorizare a vaselor;
b) programe ştiinţifice de observaţie pentru monitorizarea capturii, a structurii capturii (exploatate şi neexploatate) şi alte detalii cu privire la operaţiunile de pescuit;
c) rapoarte cu privire la cãlãtoria vaselor, acostare şi transbordare; şi
d) tipuri de porturi.
ART. 7
Schimbul de date
1. Datele colectate de statele pavilionului trebuie transmise şi celorlalte state ale pavilionului şi statelor riverane corespunzãtoare prin intermediul organizaţiilor subregionale sau regionale de gestiune a pescuitului sau al aranjamentelor. Aceste organizaţii sau aranjamente vor prelucra datele şi le vor pune la dispoziţie cât mai repede şi în formatul convenit tuturor statelor interesate, conform termenilor şi condiţiilor stabilite de cãtre organizaţie sau aranjament, în acelaşi timp pãstrându-se confidenţialitatea datelor neprelucrate, şi trebuie, în mãsura posibilã, sã dezvolte sisteme de baze de date care sã asigure accesul eficient la acestea.
2. La nivel mondial, colectarea şi difuzarea datelor trebuie realizate prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agriculturã. Acolo unde nu existã o organizaţie subregionalã sau regionalã de gestiune a pescuitului sau un aranjament, organizaţia sus-menţionatã poate face acelaşi lucru la nivel subregional sau regional prin aranjamente cu statele implicate.
ANEXA II
INDICAŢII
pentru aplicarea punctelor de referinţã de precauţie în
vederea conservãrii şi gestionãrii stocurilor de peşti anadromi
şi a stocurilor de peşti mari migratori
1. Un punct de referinţã de precauţie este o valoare estimatã rezultatã prin intermediul unei proceduri ştiinţifice stabilite, care corespunde statutului resursei şi al pescuitului şi care poate fi folositã ca ghid în gestiunea pescuitului.
2. Trebuie folosite douã tipuri de puncte de referinţã de precauţie: puncte de referinţã pentru conservare sau limitare şi puncte de referinţã pentru gestiune sau exploatare. Punctele de referinţã pentru limitare stabilesc limite care sunt destinate sã restrângã recoltarea în cadrul unor limite biologice sigure în care stocurile pot da randamentul durabil maxim. Punctele de referinţã pentru exploatare sunt desemnate sã îndeplineascã obiectivele de gestiune.
3. Punctele de referinţã de precauţie trebuie sã fie specifice stocului pentru a cuprinde, inter alia, capacitatea de reproducere, rezistenţa fiecãrui stoc şi caracteristicile activitãţilor de pescuit prin care se exploateazã stocurile, ca şi alte surse de mortalitate şi surse majore de nesiguranţã.
4. Strategiile de gestiune trebuie sã menţinã şi sã restabileascã populaţiile de peşte recoltat şi, când este necesar, pe cele înrudite sau dependente, la niveluri compatibile cu punctele de referinţã de precauţie stabilite anterior. Aceste puncte de referinţã vor fi folosite la declanşarea activitãţilor de conservare şi gestiune prestabilite. Strategiile de gestiune vor cuprinde mãsurile care pot fi implementate atunci când sunt atinse punctele de referinţã de precauţie.
5. Strategiile de gestiune a pescuitului vor asigura ca riscul de depãşire a limitelor punctelor de referinţã sã fie foarte scãzut. Dacã un stoc scade la un nivel mai jos de un punct de referinţã sau existã riscul sã scadã sub un punct de referinţã, activitãţile de conservare şi gestiune trebuie iniţiate pentru a facilita restabilirea stocului. Strategiile de gestiune a pescuitului se vor asigura ca punctele de referinţã pentru exploatare sã nu fie depãşite în medie.
6. Când informaţiile pentru determinarea unor puncte de referinţã ale pescuitului sunt puţine, vor fi stabilite puncte de referinţã provizorii. Punctele de referinţã provizorii pot fi stabilite prin analogie cu stocurile similare sau mai cunoscute. În astfel de situaţii, pescuitul va fi supus unei monitorizãri mai intense pentru a permite revizuirea punctelor de referinţã provizorii, pe mãsurã ce informaţia actualizatã este pusã la dispoziţie.
7. Rata mortalitãţii prin pescuit care dã naştere randamentului constant maxim ar trebui privitã ca normã minimã pentru punctele de referinţã pentru limitare. În cazul stocurilor care nu sunt pescuite peste mãsurã, strategiile de gestiune a pescuitului vor asigura cã rata mortalitãţii nu o depãşeşte pe cea care corespunde randamentului constant maxim şi cã biomasa nu scade sub un nivel predefinit. Pentru stocurile exploatate peste mãsurã, biomasa care trebuie sã dea randamentul constant maxim poate servi drept ţintã pentru restabilire.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: