Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
__________
*) Republicatã în temeiul <>art. IV din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, dându-se textelor o nouã numerotare.
<>Legea nr. 94/1992 a mai fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificatã şi completatã prin:
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001, respinsã prin <>Legea nr. 101/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 13 martie 2002;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 101/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 29 iunie 2001, respinsã prin <>Legea nr. 100/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 13 martie 2002;
- <>Legea nr. 77/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 22/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 25 martie 2005, aprobatã cu completãri prin <>Legea nr. 200/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 28 iunie 2005;
- <>Legea nr. 94/1992 a fost abrogatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 19 iunie 2006; prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 544/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 30 iunie 2006, Curtea Constituţionalã a declarat ordonanţa neconstituţionalã.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizeazã prin proceduri de audit public extern prevãzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi îşi desfãşoarã activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în prezenta lege, şi reprezintã România în calitatea sa de instituţie supremã de audit în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţioneazã de instanţele judecãtoreşti specializate.
(5) În unitãţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercitã prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri fãrã personalitate juridicã.
(6) Sediul Curţii de Conturi este în municipiul Bucureşti, iar sediile camerelor de conturi sunt în oraşele reşedinţã de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
ART. 2
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) control - activitatea prin care se verificã şi se urmãreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice;
b) audit public extern - activitatea de audit desfãşuratã de Curtea de Conturi care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;
c) audit financiar - activitatea prin care se urmãreşte dacã situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementãrile în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie;
d) audit al performanţei - evaluarea independentã a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operaţiune funcţioneazã din punctele de vedere ale eficienţei, economicitãţii şi eficacitãţii;
e) auditor public extern - persoana angajatã în cadrul Curţii de Conturi, care desfãşoarã activitãţi specifice de audit extern în sectorul public;
f) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitãţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activitãţii respective;
g) eficienţã - maximizarea rezultatelor unei activitãţi în relaţie cu resursele utilizate;
h) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitãţi, cu menţinerea calitãţii corespunzãtoare a acestor rezultate;
i) standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cãrora auditorul public determinã ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care sã permitã atingerea obiectivului fixat;
j) entitate auditatã - autoritatea publicã, compania/ societatea naţionalã, regia autonomã, societatea comercialã la care statul sau o unitate administrativ-teritorialã deţine, singur sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social;
k) opinie de audit - concluzia auditorului care se exprimã în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului sau activitãţii auditate, în legãturã cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora, cu reglementãrile aplicabile domeniului;
l) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, dupã caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigurã din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritãţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autoritãţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;
m) autoritate publicã - denumire genericã ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţialã, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autoritãţi publice, autoritãţile administrative autonome, autoritãţi ale administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;
n) legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuãrii acesteia;
o) ordonator de credite - persoana împuternicitã prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sã dispunã şi sã aprobe acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
p) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale sau ale entitãţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale se referã exclusiv la bunurile din sectorul public;
q) regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;
r) Organizaţia Internaţionalã a Instituţiilor Supreme de Audit - INTOSAI - cuprinde instituţiile supreme de audit din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii şi asigurã instruirea în domeniul auditului public.
ART. 3
(1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului sãu de activitate.
(2) Controalele Curţii de Conturi se iniţiazã din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depãşirii competenţelor stabilite prin lege.
(3) Hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altã autoritate publicã nu o mai poate obliga.
ART. 4
(1) Curtea de Conturi prezintã anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(2) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleazã modul de gestionare a resurselor publice şi raporteazã cele constatate.
(3) Ori de câte ori considerã necesar, Curtea de Conturi înainteazã Parlamentului şi, prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, consiliilor locale, judeţene şi al municipiului Bucureşti, rapoarte în domeniile în care este competentã.
(4) Raportul anual al Curţii de Conturi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
ART. 5
(1) Curtea de Conturi are acces neîngrãdit la acte, documente, informaţii, necesare exercitãrii atribuţiilor sale.
(2) Entitãţile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate sã-i transmitã actele, documentele, informaţiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, şi sã-i asigure accesul în sediile acestora.
(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deţinãtoare de acte sau documente sunt obligate sã le punã la dispoziţia acestora.
(4) Entitãţile auditate sunt obligate sã sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuãrii misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzãtor.
(5) Entitãţile auditate poartã întreaga rãspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de aceastã rãspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi.
(6) Autoritãţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, precum şi de control sau de supraveghere prudenţialã în alte domenii au obligaţia sã efectueze cu prioritate verificãri specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
(7) Dacã, în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţã de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligatã sã respecte caracterul acestora şi sã le facã cunoscute numai autoritãţilor îndreptãţite.
ART. 6
Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobã bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobãrii Parlamentului.
ART. 7
(1) Curtea de Conturi poate sã participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi sã devinã membru al acestora.
(2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionãrii fondurilor puse la dispoziţia României, dacã prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte aceastã competenţã.
CAP. II
Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi
ART. 8
(1) Plenul Curţii de Conturi se compune din 18 membri, numiţi, în condiţiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
(2) În structura Curţii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti şi un secretariat general.
ART. 9
(1) Conducerea Curţii de Conturi se exercitã de plenul Curţii de Conturi. Conducerea executivã a Curţii de Conturi se exercitã de cãtre preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.
(2) La şedinţele plenului Curţii de Conturi pot participa secretarul general, precum şi, în calitate de invitaţi, specialişti cu înaltã pregãtire în diferite domenii de activitate ce intrã în competenţa Curţii.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi conduce şedinţele plenului. În lipsa preşedintelui, un vicepreşedinte va prezida şedinţele.
(4) Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectã principiile conducerii colective, publicitãţii şi transparenţei.
ART. 10
(1) Departamentele sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de şef de departament, numit de plenul Curţii.
(2) În cadrul departamentelor pot fi organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de specialitate.
(3) Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de cãtre un director şi un director adjunct. În structura camerelor de conturi judeţene pot funcţiona servicii şi birouri.
(4) Structura organizatoricã a Curţii de Conturi, statul de funcţii, numãrul de posturi de conducere şi de execuţie, domeniile de activitate şi atribuţiile departamentelor, ale secretariatului general, precum şi ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.
(5) Personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândeşte calitatea de auditor public extern. Pe aceastã funcţie pot fi încadrate persoane cu studii superioare economice, juridice şi de altã specialitate, necesare desfãşurãrii activitãţii Curţii de Conturi.
ART. 11
(1) Coordonarea activitãţilor desfãşurate în cadrul departamentelor şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti se realizeazã de cãtre consilierii de conturi şi directorii camerelor de conturi, în condiţiile normelor şi procedurilor stabilite de plenul Curţii de Conturi.
(2) Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitãţi se efectueazã potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi.
(3) Regulamentul se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 12
În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizatã şi funcţioneazã Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeanã prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, pentru fondurile structurale şi de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agriculturã, pentru Fondul European pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum şi pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare, denumitã în continuare Autoritatea de Audit, care are atribuţii şi proceduri de lucru proprii.
ART. 13
(1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţã de Curtea de Conturi şi faţã de celelalte autoritãţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfãşoarã activitatea agenţii, autoritãţi de management şi/sau organismele intermediare care gestioneazã fondurile comunitare.
(2) Autoritatea de Audit este singura autoritate naţionalã competentã sã efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitarã şi naţionalã, asupra fondurilor prevãzute la art. 12.
(3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern şi asupra altor categorii de fonduri decât cele prevãzute la art. 12, urmând ca reglementãrile care vizeazã fondurile respective sã prevadã şi asigurarea resurselor necesare acestei activitãţi.
ART. 14
(1) În conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale, cu standardele de audit acceptate pe plan internaţional, Autoritatea de Audit efectueazã audit de sistem şi audit al operaţiunilor.
(2) Principalele atribuţii ale Autoritãţii de Audit sunt urmãtoarele:
a) evaluarea conformitãţii sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe bazã de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritãţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 12;
c) raportarea anualã privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 12, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementãrile comunitare;
d) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;
e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plãţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare, emise de agenţiile de plãţi pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã;
g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau mãsurã, finanţate din fondurile prevãzute la art. 12, dupã caz;
h) urmãrirea respectãrii criteriilor de acreditare a autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltãrii rurale, pe toatã perioada de implementare tehnicã şi financiarã a acestora;
i) urmãrirea modului de implementare de entitãţile auditate a recomandãrilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
(3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltãrii rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.
(4) Pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevãzute la art. 12.
(5) Autoritatea de Audit raporteazã Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevãzute la art. 12, iar principalele constatãri şi recomandãri rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curţii de Conturi.
(6) Autoritatea de Audit are acces neîngrãdit la acte, documente şi informaţii necesare exercitãrii atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinãtoare.
(7) Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu societãţi specializate sau cu experţi autorizaţi pentru realizarea unor activitãţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale.
ART. 15
(1) Autoritatea de Audit este condusã de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceştia au fost numiţi. Mandatul nu poate fi reînnoit.
(2) Pentru organizarea şi funcţionarea structurilor centrale şi regionale pe care le coordoneazã, preşedintele Autoritãţii de Audit emite decizii şi instrucţiuni.
(3) Atribuţiile preşedintelui Autoritãţii de Audit sunt, în principal, urmãtoarele:
a) aprobã rapoartele de audit şi semneazã opiniile de audit privind evaluarea conformitãţii sistemelor de management şi control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit;
b) aprobã rapoartele de audit şi semneazã opiniile de audit de operaţiuni, ca urmare a verificãrii cheltuielilor declarate de autoritãţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 12;
c) aprobã rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autoritãţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevãzute la art. 12, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementãrile comunitare;
d) aprobã rapoartele de verificare a existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţionalã;
e) semneazã certificatele de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plãţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;
f) semneazã opiniile asupra declaraţiilor de asigurare, emise de agenţiile de plãţi pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã;
g) semneazã declaraţiile de închidere şi aprobã rapoartele de audit, pentru fiecare program sau mãsurã, finanţate din fondurile prevãzute la art. 12, dupã caz;
h) reprezintã Autoritatea de Audit şi asigurã relaţiile acesteia cu instituţiile şi autoritãţile publice naţionale şi comunitare, precum şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;
i) aprobã deplasarea personalului Autoritãţii de Audit pentru îndeplinirea atribuţiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni şi grupuri ale auditorilor din ţarã sau strãinãtate, specifice domeniului gestionãrii şi controlului fondurilor prevãzute la art. 12;
j) aprobã regulile de procedurã ale Autoritãţii de Audit privind activitatea specificã a acesteia în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevãzute la art. 12;
k) aprobã manualele şi strategiile de audit necesare îndeplinirii cerinţelor specifice Autoritãţii de Audit, prevãzute în regulamentele comunitare;
l) aprobã şi transmite, dupã caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autoritãţii de Audit;
m) avizeazã regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a Autoritãţii de Audit, pe care îl supune aprobãrii plenului Curţii de Conturi;
n) avizeazã structura organizatoricã şi statul de funcţii ale Autoritãţii de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncţi, a şefilor de serviciu şi le prezintã plenului Curţii de Conturi, în vederea aprobãrii;
o) aprobã criteriile de promovare a personalului Autoritãţii de Audit şi stabileşte atribuţiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fişa postului;
p) aprobã criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitãrii auditului fondurilor europene şi scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autoritãţii de Audit;
q) informeazã, semestrial şi ori de câte ori considerã necesar, plenul Curţii de Conturi asupra principalelor constatãri rezultate din acţiunile de audit desfãşurate şi asupra mãsurilor luate în concordanţã cu reglementãrile comunitare;
r) prezintã plenului Curţii de Conturi sinteza constatãrilor şi a rezultatelor activitãţii de audit asupra fondurilor europene, în vederea includerii în raportul public anual ce se înainteazã Parlamentului;
s) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite în condiţiile legii.
(4) Exercitarea unora dintre atribuţiile prevãzute la alin. (3) poate fi delegatã vicepreşedinţilor Autoritãţii de Audit.
(5) Fondurile necesare îndeplinirii atribuţiilor Autoritãţii de Audit se asigurã de la bugetul de stat şi sunt reflectate distinct în bugetul Curţii de Conturi.
ART. 16
(1) Structura organizatoricã, numãrul de personal şi statul de funcţii ale Autoritãţii de Audit se aprobã de plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui Autoritãţii de Audit. Coordonarea şi atribuţiile structurilor centrale şi regionale din aparatul propriu al Autoritãţii de Audit şi ale personalului de la nivel central şi regional se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Autoritãţii de Audit, care este parte integrantã a regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.
(2) În scopul realizãrii atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja şi personal de altã specialitate decât cea economicã.
ART. 17
(1) Salarizarea personalului din cadrul Autoritãţii de Audit se face în conformitate cu legislaţia privind salarizarea personalului din cadrul Curţii de Conturi şi cu prevederile <>Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiarã a personalului care gestioneazã fonduri comunitare, cu modificãrile ulterioare.
(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Autoritãţii de Audit au dreptul la o indemnizaţie de conducere care, împreunã cu indemnizaţia de bazã, nu poate depãşi salariul lunar maxim ce se acordã personalului de specialitate din cadrul Autoritãţii de Audit.
ART. 18
Fondurile necesare pentru desfãşurarea activitãţii Autoritãţii de Audit se asigurã de la bugetul de stat şi vor fi incluse în bugetul de cheltuieli al Curţii de Conturi.
ART. 19
Pentru desfãşurarea activitãţii Autoritãţii de Audit, Guvernul şi Curtea de Conturi au obligaţia sã asigure condiţiile necesare angajãrii şi pregãtirii profesionale a personalului, spaţiile de lucru, dotãrile şi logistica aferente.
ART. 20
(1) Secretariatul general al Curţii de Conturi este condus de un secretar general.
(2) Structura organizatoricã a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.
CAP. III
Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 21
(1) Curtea de Conturi exercitã funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalitãţii, regularitãţii, economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii.
(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricãror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern exercitatã de Curtea de Conturi se desfãşoarã cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate.
(4) Prin constatãrile şi recomandãrile sale, auditul performanţei urmãreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizãrii resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse.
ART. 22
În cadrul competenţelor prevãzute la art. 21, Curtea de Conturi îşi desfãşoarã atribuţiile specifice asupra urmãtoarelor domenii:
a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurãrilor sociale de stat şi ale bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;
b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;
c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;
d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale;
e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãţile administrative autonome şi de cãtre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurãri sociale ale statului;
f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publicã;
g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viaţã şi de muncã;
h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii.
ART. 23
În cadrul competenţelor prevãzute la art. 21, Curtea de Conturi îşi desfãşoarã activitãţile specifice asupra urmãtoarelor categorii de entitãţi publice:
a) statul şi unitãţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
b) Banca Naţionalã a României;
c) regiile autonome;
d) societãţile comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social;
e) organismele autonome de asigurãri sociale sau de altã naturã, care gestioneazã bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.
ART. 24
Curtea de Conturi poate hotãrî desfãşurarea activitãţilor stabilite de lege şi la alte persoane decât cele prevãzute la art. 23, care:
a) beneficiazã de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitãţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
b) administreazã, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale;
c) administreazã şi/sau utilizeazã fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificãrile urmând a se efectua numai în legãturã cu legalitatea administrãrii şi/sau utilizãrii acestor fonduri.
ART. 25
(1) Controlul execuţiei bugetelor Camerei Deputaţilor, Senatului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ şi Avocatului Poporului se exercitã exclusiv de Curtea de Conturi.
(2) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercitã de cãtre o comisie instituitã în acest scop de cele douã Camere ale Parlamentului.
(3) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a fiecãrui an, cu avizul comisiei prevãzute la alin. (2).
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Curţii de Conturi
ART. 26
Curtea de Conturi efectueazã auditul financiar asupra urmãtoarelor conturi de execuţie:
a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
b) contul anual de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
e) contul anual de execuţie a bugetului trezoreriei statului;
f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;
g) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurãrilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, dupã caz;
h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevãzute de lege.
ART. 27
Curtea de Conturi are competenţã sã stabileascã limitele valorice minime de la care conturile prevãzute la art. 26 sunt supuse controlului sãu în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripţie sã se asigure verificarea tuturor conturilor.
ART. 28
(1) Curtea de Conturi efectueazã auditul performanţei utilizãrii resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectueazã o evaluare independentã asupra economicitãţii, eficienţei şi eficacitãţii cu care o entitate publicã, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeazã resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfãşurãrii proiectelor, programelor, proceselor sau activitãţilor.
(4) Activitatea de audit al performanţei se desfãşoarã în conformitate cu metodologia proprie, adoptatã pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi se finalizeazã prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatãrile şi recomandãrile fãcute, auditul performanţei trebuie sã conducã la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.
ART. 29
(1) Prin verificãrile sale la persoanele prevãzute la art. 23 şi 24, Curtea de Conturi urmãreşte, în principal:
a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementãrile contabile în vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management şi control la autoritãţile cu sarcini privind urmãrirea obligaţiilor financiare cãtre bugete sau cãtre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizãrii fondurilor publice.
(2) Curtea de Conturi exercitã controlul cu privire la respectarea de cãtre autoritãţile cu atribuţii în domeniul privatizãrii a metodelor şi procedurilor de privatizare, prevãzute de lege, precum şi asupra modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercitã controlul respectãrii dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare.
(3) Curtea de Conturi poate exercita controlul în cazul prevãzut la alin. (2), indiferent de momentul în care s-a desfãşurat procesul de privatizare, prin vânzarea acţiunilor deţinute de stat la societãţile comerciale, pânã la clarificarea tuturor aspectelor.
ART. 30
Obiectivele controalelor Curţii de Conturi dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotãrâre şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.
SECŢIUNEA a 3-a
Certificarea conturilor
ART. 31
(1) Curtea de Conturi certificã acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate.
(2) Nicio altã autoritate nu se poate pronunţa asupra datelor înscrise în conturile de execuţie, decât provizoriu.
ART. 32
(1) Curtea de Conturi exercitã auditarea la sediu sau la faţa locului.
(2) Auditorii publici externi desemnaţi sã auditeze conturile, precum şi celelalte activitãţi pentru care Curtea de Conturi are competenţã întocmesc rapoarte în care prezintã constatãrile şi concluziile, formuleazã recomandãri cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate şi îşi exprimã opinia faţã de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).
(3) În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care sã facã posibilã verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, dupã caz. Dacã titularii conturilor nu se conformeazã acestei mãsuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de cãtre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.
ART. 33
(1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).
(2) În situaţia în care se constatã regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate şi se comunicã entitãţii auditate.
(3) În situaţiile în care se constatã existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunicã conducerii entitãţii publice auditate aceastã stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entitãţii auditate.
(4) În situaţiile în care în rapoartele de audit se constatã existenţa unor fapte pentru care existã indicii cã au fost sãvârşite cu încãlcarea legii penale, conducãtorul departamentului sesizeazã organele în drept pentru asigurarea valorificãrii constatãrii şi informeazã entitatea auditatã.
(5) Atunci când se constatã imposibilitatea întocmirii unui raport de audit, se dispune entitãţii auditate completarea şi/sau refacerea conturilor verificate.
ART. 34
Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de rãspundere juridicã.
ART. 35
Entitatea auditatã poate face obiecţii scrise la constatãrile din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecţiile formulate se depun la sediul instituţiei din care face parte auditorul public extern şi vor fi avute în vedere la valorificarea constatãrilor.
ART. 36
Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinãrii contului poate fi redeschisã.
ART. 37
În situaţia în care, în urma verificãrilor efectuate pe parcursul execuţiei bugetului la persoanele juridice prevãzute la art. 23 şi 24, rezultã fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea constatãrilor se face potrivit prevederilor art. 33.
CAP. IV
Atribuţii de raportare, avizare şi alte competenţe
ART. 38
(1) În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevãzute la art. 26 de la organele competente sã le întocmeascã şi obligate sã i le transmitã, Curtea de Conturi elaboreazã Raportul public anual pe care îl înainteazã Parlamentului.
(2) Rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de cãtre camerele de conturi judeţene autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale.
ART. 39
Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului sãu; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societãţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încãlcãrile de lege constatate şi mãsurile de tragere la rãspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le considerã necesare.
ART. 40
Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentã, ori de câte ori considerã necesar.
ART. 41
Curtea de Conturi avizeazã:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilitãţii publice sau prin aplicarea cãrora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetarã;
b) înfiinţarea de cãtre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.
ART. 42
(1) În îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferã legea, Curtea de Conturi mai are urmãtoarele atribuţii:
a) sã evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevãzute la art. 23;
b) sã solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancarã ale Bãncii Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
c) sã cearã şi sã utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancarã;
d) sã cearã unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, sã efectueze verificãri de specialitate care sã contribuie la clarificarea unor constatãri.
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate sã transmitã acesteia, pânã la sfârşitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfãşurarea şi realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurãrii complementaritãţii şi a creşterii eficienţei activitãţii de audit.
ART. 43
În baza constatãrilor sale, Curtea de Conturi stabileşte:
a) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatã utilizarea nelegalã sau ineficientã a acestora;
c) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiarcontabilã sau fiscalã controlatã.
ART. 44
Mãsurile prevãzute la art. 43 se iau potrivit regulamentului aprobat în temeiul prevederilor art. 11 alin. (2).
ART. 45
Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de sãvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pânã la soluţionarea definitivã a cauzelor în care sunt implicate.
CAP. V
Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi
ART. 46
(1) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bãnci ale celor douã Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirãrii mandatului actualilor consilieri de conturi în funcţie.
(3) Consilierii de conturi în funcţie numiţi de Parlament îşi vor continua activitatea pânã la expirarea mandatului.
(4) Înainte de a începe sã-şi exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun urmãtorul jurãmânt în faţa preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului: Jur sã respect Constituţia şi celelalte legi ale ţãrii, sã apãr interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţã şi fãrã pãrtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!
(5) Pe perioada exercitãrii mandatului, consilierii de conturi pot fi revocaţi din funcţiile în care au fost numiţi numai în cazurile şi în condiţiile prezentei legi.
(6) Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada rãmasã pânã la expirarea mandatului celui a cãrui activitate a încetat.
ART. 47
(1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeşte preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi şi ai Autoritãţii de Audit.
(2) Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cere îndeplinirea urmãtoarelor condiţii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregãtire profesionalã temeinicã.
ART. 48
(1) În subordinea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor Curţii de Conturi, precum şi ai Autoritãţii de Audit se organizeazã şi funcţioneazã câte un cabinet, care se încadreazã cu personal contractual.
(2) Structura şi numãrul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curţii de Conturi.
ART. 49
(1) Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toatã durata acestuia. Aceştia sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilitãţilor prevãzute de lege pentru judecãtori.
(2) Se interzice membrilor Curţii de Conturi sã facã parte din partide politice sau sã desfãşoare activitãţi publice cu caracter politic.
(3) Membrilor Curţii de Conturi le este interzisã exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãţilor de comerţ, participarea la administrarea ori conducerea unor societãţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de parte într-un arbitraj.
(4) Persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiazã, la data pensionãrii, de pensie de serviciu, în cuantumul prevãzut de lege pentru magistraţi.
ART. 50
(1) Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi:
a) sã îşi îndeplineascã funcţia încredinţatã, cu imparţialitate şi cu respectarea Constituţiei;
b) sã pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor şi sã nu ia poziţie publicã sau sã dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi;
c) sã îşi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la vot nefiind permisã. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris;
d) sã comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercitã;
e) sã nu permitã folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamã comercialã sau propagandã de orice fel;
f) sã se abţinã de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnitãţii funcţiei lor.
(2) Încãlcarea gravã a vreuneia din obligaţiile prevãzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au sãvârşit-o.
(3) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevãzute la art. 46 alin. (1).
ART. 51
(1) Auditorii publici externi sunt supuşi incompatibilitãţilor prevãzute de Codul etic al profesiei.
(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, pe o duratã de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiazã la data pensionãrii de pensii de serviciu, în condiţiile prevãzute de lege pentru funcţionarul public parlamentar.
ART. 52
(1) Personalul de specialitate al Curţii de Conturi, inclusiv cel cu funcţii de conducere, este supus mobilitãţii în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizeazã pentru eficientizarea activitãţii Curţii de Conturi şi în interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Mobilitatea personalului Curţii de Conturi se realizeazã conform Statutului auditorului public extern, aprobat în condiţiile prezentei legi.
(3) Deciziile care vizeazã mobilitatea personalului Curţii de Conturi sunt luate prin hotãrâri ale plenului Curţii de Conturi.
(4) Auditorii publici externi se pot constitui într-o asociaţie profesionalã, având ca scop promovarea şi dezvoltarea auditului public extern, perfecţionarea pregãtirii profesionale, creşterea prestigiului profesiei, precum şi asigurarea cooperãrii cu alte organisme similare din ţarã şi din strãinãtate.
ART. 53
Auditorii publici externi se bucurã de stabilitate.
ART. 54
De la data trimiterii în judecatã penalã, membrii Curţii de Conturi şi auditorii publici externi sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivã, ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea înceteazã.
ART. 55
Personalul cu funcţii de conducere este numit de plenul Curţii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de preşedintele Curţii.
ART. 56
(1) Mandatul de membru al Curţii de Conturi înceteazã în urmãtoarele situaţii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitãrii funcţiei mai mult de 6 luni consecutive;
c) în cazul revocãrii din funcţie.
(2) Dupã încetarea mandatului, în condiţiile legii, consilierii de conturi au dreptul sã revinã în postul ocupat anterior, dacã numirea lor la Curtea de Conturi s-a fãcut de pe un post dintr-o instituţie publicã.
(3) Pe perioada în care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de muncã pe duratã determinatã.
ART. 57
Rãspunderea disciplinarã a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.
CAP. VI
Atribuţiile organelor de conducere
ART. 58
Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt urmãtoarele:
a) adoptã politicile şi strategiile Curţii de Conturi;
b) aprobã normele proprii privind activitatea specificã a Curţii de Conturi;
c) aprobã manualele de audit şi ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curţii de Conturi, precum şi alte norme procedurale;
d) aprobã programele anuale de activitate a Curţii de Conturi;
e) aprobã modul de desfãşurare a unor acţiuni specifice, solicitate prin hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, care nu sunt deja prevãzute în program;
f) aprobã statul de funcţii al personalului Curţii de Conturi;
g) aprobã denumirea, sfera de activitate şi structura organizatoricã a departamentelor Curţii de Conturi;
h) aprobã proiectul de buget al Curţii de Conturi;
i) dezbate şi hotãrãşte transmiterea execuţiei bugetului Curţii de Conturi cãtre Parlament;
j) aprobã regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, regulamentul concediilor personalului Curţii de Conturi, regulamentul prevãzut la art. 11 alin. (2), codul de conduitã eticã şi profesionalã a personalului Curţii de Conturi, precum şi alte regulamente specifice;
k) aprobã Statutul auditorului public extern;
l) aprobã structura organizatoricã a Curţii de Conturi, numeşte directorii, directorii adjuncţi, şefii de servicii, secretarul general al Curţii de Conturi şi stabileşte atribuţiile acestora, prin fişa postului;
m) aprobã rapoartele prevãzute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize, potrivit prevederilor art. 41;
o) aprobã structura organizatoricã a secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia;
p) hotãrãşte asupra modificãrii organizãrii interne a Curţii de Conturi, în limitele legii;
q) solicitã periodic şi examineazã rapoartele asupra activitãţii departamentelor Curţii de Conturi şi a camerelor de conturi;
r) examineazã şi aprobã propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulatã de preşedintele Curţii;
s) aprobã lista cuprinzând posturile vacante care urmeazã a fi scoase la concurs, precum şi tematicile şi organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
ş) aprobã contractarea de lucrãri, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare funcţionãrii Curţii de Conturi;
t) alte atribuţii stabilite în condiţiile legii.
ART. 59
Plenul Curţii de Conturi îşi exercitã atribuţiile în prezenţa a cel puţin 2/3 din numãrul membrilor sãi, iar hotãrârile se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 60
(1) Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi sunt:
a) sã reprezinte Curtea de Conturi şi sã asigure relaţiile acesteia cu instituţiile şi autoritãţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;
b) sã coordoneze activitatea Curţii de Conturi;
c) sã convoace şi sã prezideze dezbaterile plenului şi sã asigure executarea hotãrârilor acestuia;
d) sã propunã ordinea de zi a şedinţelor plenului şi sã o supunã aprobãrii acestuia;
e) sã urmãreascã transmiterea cãtre Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi;
f) sã numeascã personalul Curţii de Conturi, cu excepţia celui numit de plen, şi sã dispunã, dacã este cazul, detaşarea sau revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii; pentru personalul Autoritãţii de Audit, aceastã atribuţie se exercitã numai cu acordul preşedintelui acesteia;
g) sã exercite acţiunea disciplinarã, potrivit prevederilor art. 57, şi sã aplice sancţiuni disciplinare în cazurile prevãzute de Codul etic al profesiei;
h) sã comunice posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi cãtre Parlament, pentru luarea de mãsuri în vederea ocupãrii acestora;
i) alte atribuţii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.
(2) Atribuţiile vicepreşedinţilor şi consilierilor de conturi se stabilesc şi se aprobã prin regulamentul propriu de plenul Curţii de Conturi, la propunerea preşedintelui acesteia.
(3) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Curţii de Conturi emite ordine.
ART. 61
Paza Curţii de Conturi se asigurã la nivel central de Serviciul de Protecţie şi Pazã, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Românã, în mod gratuit.
CAP. VII
Abateri şi sancţiuni
ART. 62
Constituie abateri şi se sancţioneazã:
a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmeazã a fi verificate - cu amendã civilã egalã cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina cãreia s-a produs întârzierea;
b) neîndeplinirea mãsurilor dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45, cu amendã civilã egalã cu salariul de la 2 pânã la 5 luni al persoanei din vina cãreia nu au fost duse la îndeplinire mãsurile stabilite.
ART. 63
Încãlcarea obligaţiilor prevãzute la art. 5 alin. (2) se penalizeazã cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
ART. 64
Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmãririi de conducerea entitãţii a mãsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 65
(1) Abaterile prevãzute la art. 62 şi 63 se constatã de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, iar amenda se stabileşte potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).
(2) Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.
CAP. VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 66
În înţelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti se asimileazã cu camerele de conturi judeţene.
NOTĂ:
Reproducem mai jos dispoziţiile <>art. II şi III din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, care nu au fost cuprinse în forma republicatã a <>Legii nr. 94/1992 şi care se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale <>Legii nr. 217/2008 :
"Art. II. - În scopul aplicãrii prevederilor <>art. 11 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în tot cuprinsul <>Legii nr. 94/1992 sintagma "controlor financiar" se va înlocui cu sintagma "auditor public extern".
<>Art. III. - În condiţiile Legii nr. 94/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã încetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii juridice, în funcţie de data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pot fi numiţi magistraţi, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi de <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
