Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 (1)Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în domeniul financiar şi funcţionează pe lîngă Parlamentul României. Ea îşi exercita funcţiile în mod independent şi în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în celelalte legi ale tarii. (2)In unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercita prin camerele de conturi judeţene. (3)Sediul Curţii este în capitala tarii, iar sediile camerelor de conturi sînt în oraşele reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti. ART. 2 (1)Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului sau de control. (2)Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decît de Parlament şi numai în cazul depăşirii competentelor stabilite prin lege. (3)Hotărîrile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competentelor sale, sînt obligatorii. Nici o alta autoritate publica nu o mai poate obliga. ART. 3 (1)Curtea de Conturi înaintează Parlamentului si, prin camerele de conturi judeţene, consiliilor locale, rapoarte în domeniile în care este competenta. (2)Raportul anual al Curţii de Conturi se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 4 (1)Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare. (2)Toate persoanele juridice şi fizice supuse controlului sau jurisdicţiei Curţii de Conturi sînt obligate sa-i transmită actele, documentele şi informaţiile solicitate la termenele stabilite de Curte şi sa-i asigure accesul în sediile lor, dacă aceasta hotărăşte efectuarea controlului sau cercetarea la fata locului. (3)Dacă în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţa de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată sa respecte caracterul lor şi sa le facă cunoscute numai autorităţilor îndreptăţite. ART. 5 Curtea de Conturi îşi întocmeşte buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. ART. 6 Salarizarea personalului Curţii de Conturi se stabileşte prin lege. ART. 7 (1)Curtea de Conturi poate sa participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi sa devină membru al acestora. (2)Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte aceasta competenta. CAP. 2 Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi ART. 8 (1)Curtea de Conturi se compune din: Secţia de control preventiv, Secţia de control ulterior, Secţia jurisdicţională, Colegiul jurisdicţional al Curţii, camerele de conturi judeţene şi Secretariatul general. (2)Pe lîngă Curtea de Conturi funcţionează procurori financiari. ART. 9 Membrii Curţii de Conturi sînt consilierii de conturi în număr de 24. Aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi. ART. 10 (1)Conducerea Curţii de Conturi se exercita de către plen, de comitetul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii, care sînt consilieri de conturi. (2)Comitetul de conducere se compune din preşedintele Curţii, vicepreşedinţii acesteia, preşedinţii de secţii şi 5 consilieri de conturi, aleşi de plenul Curţii. (3)La şedinţele plenului participa procurorul general financiar şi secretarul general. (4)La şedinţele plenului Curţii de Conturi şi ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitaţi, specialişti cu înalta pregătire în diferite domenii de activitate ce intra în competenta Curţii. ART. 11 (1)Secţiile sînt conduse de cîte un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al sectiei. (2)Secţia de control preventiv este formată din 5 consilieri de conturi, precum şi din controlori financiari, care îşi exercita atribuţiile la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. (3)Secţia de control ulterior este formată din 7 consilieri de conturi şi din controlori financiari şi se organizează în 6 divizii sectoriale, dintre care una îndeplineşte şi atribuţiile de coordonare a controlului în teritoriu, exercitat prin direcţiile judeţene de control financiar ale sectiei. Diviziile sînt conduse de către un consilier de conturi. In cadrul diviziilor pot fi organizate direcţii de specialitate. (4)Secţia jurisdicţională este instanta de fond şi de recurs şi se compune din 9 consilieri de conturi. ART. 12 Colegiul jurisdicţional al Curţii este instanta de fond, se compune din judecători financiari şi este condus de un preşedinte de colegiu. ART. 13 (1)Camera de conturi judeţeana se compune din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional. (2)Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment. (3)Colegiul jurisdicţional este format din judecători financiari şi este condus de un preşedinte. ART. 14 (1)Pe lîngă Curtea de Conturi funcţionează procurorul general financiar şi procurorii financiari. (2)Procurorii financiari îşi exercita atribuţiile pe lîngă secţiile Curţii, Colegiul jurisdicţional al Curţii şi camerele de conturi judeţene. ART. 15 (1)Secretariatul general este condus de un secretar general. (2)In cadrul Secretariatului general funcţionează compartimente de studii-sinteze-legislaţie, norme metodologice-documentare, de informatica, de relaţii interne şi externe, de finanţe-contabilitate şi de personal-secretariat-administrativ. CAP. 3 Atribuţii de control Secţiunea 1 Dispoziţii generale ART. 16 (1)Curtea de Conturi îşi exercita funcţiunea de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. (2)Prin controlul sau, Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de economicitate, eficacitate şi eficienta în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. ART. 17 Pentru exercitarea funcţiei prevăzute la art. 16, Curtea de Conturi controlează: a) formarea şi utilizare resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete; b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur; c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către instituţiile publice autonome cu caracter comercial şi financiar şi de către organismele autonome de asigurări sociale; f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale sau de către alte persoane juridice în baza unui contract de concesiune sau închiriere; g) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenta Curţii. ART. 18 Sînt supuse controlului prevăzut de art. 17: a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau nu; b) Banca Naţionala a României; c) regiile autonome; d) societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social; e) organismele autonome de asigurări sociale sau de alta natura, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru. ART. 19 Curtea de Conturi poate hotărî efectuarea de controale şi la alte persoane juridice decît cele menţionate la art. 18, care: a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice; b) administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinînd domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; c) desfăşoară o activitate economică la care persoanele juridice menţionate la art. 18 participa cu mai puţin de 50% la formarea capitalului social; d) nu-si îndeplinesc obligaţiile financiare către stat, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice. ART. 20 (1)Controlul execuţiei bugetelor Camerei Deputaţilor, Senatului, Presedentiei şi Guvernului se exercita numai de către Curtea de Conturi. (2)Execuţia bugetului propriu al Curţii de Conturi se aproba de Parlament. ART. 21 Controlul exercitat de Curtea de Conturi poate fi preventiv şi ulterior. Secţiunea a 2 a Controlul preventiv ART. 22 (1)Curtea de conturi exercita exercita controlul preventiv, prin organe proprii de control, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale, asupra: a) angajamentelor din care ar deriva, direct sau indirect, obligaţii de plata în sarcina statului; b) efectuării unor plati din fonduri publice; c) deschiderii şi repartizării creditelor bugetare: d) modificării situaţiei iniţiale a repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite; e) concesionarii sau închirierii de bunuri publice. (2)Documentele, operaţiunile şi limitele valorice minime de la care acestea vor fi supuse controlului sau preventiv se stabilesc de Curte, în funcţie de importanta şi neajunsurile constatate, dacă prin lege nu se prevede altfel. ART. 23 (1)Organele de control preventiv ale Curţii se pronunţa asupra legalităţii angajamentelor şi efectuării unor plati, precum şi asupra utilizării creditelor bugetare în limita şi conform destinaţiei stabilite prin legea bugetară anuala. (2)Controlul preventiv se exercita prin viza. (3)Nici o operaţiune din cele supuse controlului preventiv al Curţii nu poate fi executat fără viza acesteia. ART. 24 (1)In cazul în care controlul financiar considera ca operaţiunea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea vizei de control preventiv, el semnaleaza acest lucru în scris ordonatorului principal de credite, făcînd cunoscute motivele refuzului de viza. (2)Dacă ordonatorul principal de credite insista în efectuarea operaţiunii, el înaintează Sectiei de control preventiv actele a căror viza a fost refuzată, motivele refuzului şi punctul sau de vedere. (3)Secţia de control preventiv soluţionează cererea în termen de 10 zile, într-un complet constituit din trei consilieri de conturi. (4)Completul astfel constituit poate cere completarea documentelor prezentate şi lămuriri de la ordonatorul principal de credite. (5)Asupra cererii de viza, completul se pronunţa, motivat, printr-o decizie care se comunica celor interesaţi. ART. 25 In cazul respingerii cererii şi al menţinerii refuzului de viza, ordonatorul se poate adresa Guvernului, care hotărăşte în următoarele 15 zile. ART. 26 (1)Hotărîrea Guvernului de autorizare a operaţiunilor refuzate la viza de controlul preventiv se comunica Curţii de Conturi şi ordonatorului principal de credite în termen de 5 zile. (2)Curtea de Conturi informează lunar Parlamentul asupra operaţiunilor refuzate la viza de control preventiv şi autorizate de Guvern, aducindu-i la cunoştinţa şi motivele refuzului sau. Secţiunea a 3 a Controlul ulterior ART. 27 Curtea de Conturi are ca principala atribuţie verificarea: a) contului general anual de execuţie a bugetului de stat; b) contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale; d) conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale; e) conturilor fondurilor de tezaur; f) contului anual al datoriei publice a statului şi situaţiei garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de către alte persoane juridice. ART. 28 In exercitarea atributiei prevăzute de art. 27, Curtea de Conturi, în baza programului propriu de control, verifica, pe parcursul exerciţiului bugetar şi la finele acestuia: a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori şi bunuri materiale publice; b) conturile execuţiei de casa a bugetelor publice; c) conturile de execuţie ale subvenţiilor şi alocaţiilor bugetare pentru investiţii acordate altor beneficiari decît instituţiile publice; d) bilanţurile şi conturile de execuţie ale ordonatorilor de credite bugetare şi ale administratorilor care gestionează fonduri ce se supun regimului bugetului public; e) conturile operaţiunilor referitoare la datoria publica. ART. 29 Este de competenta Curţii de Conturi sa stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute în articolul precedent sînt supuse controlului sau în fiecare exerciţiu bugetar. ART. 30 Prin verificarea conturilor Curtea constata dacă: a) conturile supuse controlului sau sînt exacte şi conforme cu realitatea şi dacă inventarierea patrimoniului public a fost făcuta la termenele şi în condiţiile stabilite de lege; b) veniturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale, asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite şi încasate la termenele prevăzute de lege; c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonanţate, plătite şi înregistrate conform reglementărilor legale şi în concordanta cu prevederile legii bugetare; d) modificările aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor sînt autorizate şi dacă s-au făcut în condiţiile legii; e) subvenţiile şi alocaţiile pentru investiţii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, în condiţiile legii şi s-au utilizat conform destinaţiilor stabilite; f) contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobînzilor aferente s-au făcut în condiţiile legii; g) creanţele şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt îndreptăţite sau garantate, iar activele sînt protejate potrivit legii. ART. 31 De asemenea, Curtea analizează: a) necesitatea şi oportunitatea angajării unor cheltuieli bugetare, acordării unor subvenţii, efectuării unor transferuri între bugetele publice, aprobării unor viramente de credite bugetare şi acordării unor credite suplimentare; b) calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii, eficacitatii şi eficientei. ART. 32 (1) Prin controalele sale la persoanele juridice prevăzute la art. 18, Curtea de Conturi urmăreşte, în principal: a) exactitatea şi realitatea bilanţurilor contabile şi a conturilor de profit şi pierderi; b) îndeplinirea obligaţiilor financiare către buget sau către alte fonduri stabilite prin lege; c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite; d) calitatea gestiunii economico-financiare, dacă prin aceasta se afectează drepturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice ori se creează obligaţii în sarcina acestora. (2) De asemenea, Curtea de Conturi mai verifica modul de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale Fondului Proprietăţii de Stat şi modul în care acesta îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege în raport cu societăţile comerciale. ART. 33 Obiectivele controalelor Curţii de Conturi dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte la persoanele juridice menţionate la art. 19 se stabilesc de acestea prin hotărîre şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi. Secţiunea a 4-a. Proceduri de control ART. 34 (1) Curtea de Conturi este singura competenta ca în urma verificării conturilor sa hotărască asupra descărcării de gestiune. (2) Orice decizie a autorităţii executive privind descărcarea de gestiune nu este decît provizorie. ART. 35 (1) Curtea de Conturi exercita controlul conturilor la sediul sau sau la fata locului. (2) Controlorii financiari desemnaţi sa verifice conturile întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile lor şi formulează propuneri cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătura cu situaţia conturilor. (3) In cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care sa facă posibila verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixind termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz. Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi. ART. 36 (1) Rapoartele asupra conturilor sînt examinate de un complet format, după cum urmează: a) 3 consilieri de conturi din Secţia de control ulterior; b) şeful compartimentului de control financiar al camerei de conturi judeţene şi doi controlori financiari. (2) Asupra rapoartelor, completul, astfel format, pronunţa încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicţional al Curţii sau, după caz, a colegiului jurisdicţional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii. (3) Completul poate, de asemenea, dispune restituirea raportului pentru completare sau refacere, după caz. (4) Dacă în urma examinării raportului, a actelor şi documentelor pe care se sprijină acesta, se constata săvîrşirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmărire penală competente, suspendind examinarea cazului. (5) In cursul examinării raportului, completul poate cere lămuriri titularilor de conturi sau altor persoane care sînt în măsura sa facă aceasta. (6) Dacă exista pericolul înstrăinării bunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, completul prevăzut de alin. (1) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmează a fi investit cu judecarea cauzei, încuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat. (7) La şedinţele în care sînt examinate rapoartele asupra conturilor, poate participa şi procurorul financiar. ART. 37 Descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică. ART. 38 Încheierea prin care s-a dispus sesizarea colegiului jurisdicţional sau descărcarea de gestiune se comunica părţilor interesate şi procurorului financiar. ART. 39 Impotriva încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune poate fi introdusă plîngere la colegiul jurisdicţional, în termen de 30 de zile de la comunicare. ART. 40 Pentru motive întemeiate, în termen de 1 an de la pronunţarea încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune, procedura examinării contului poate fi redeschisă. ART. 41 (1) In situaţia în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei bugetului la persoanele juridice prevăzute de art. 18 şi art. 19, organele de control ale Curţii de Conturi constata fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar încheie proces-verbal de constatare, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Actele de constatare astfel întocmite se trimit, în termen de 5 zile procurorului financiar de către consilierii de conturi din secţiile de control sau, după caz, de şefii compartimentelor de control financiar ale camerelor de conturi judeţene, însoţite de propunerile lor. ART. 42 (1) In toate cazurile, procurorul financiar se pronunţa, în termen de 10 zile de la primire, asupra procesului-verbal de constatare întocmind, după caz, actul de sesizare a colegiului de jurisdicţie competent, actul de sesizare a organelor de urmărire penală ori actul de clasare. (2) Procurorul financiar poate dispune, motivat, restituirea procesului-verbal de constatare pentru completarea ori refacerea controlului. (3) Actul de sesizare a colegiului jurisdicţional şi actul de clasare se comunica părţilor interesate. (4) Atunci cînd exista pericolul înstrăinării bunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, procurorul financiar sesizat conform art. 41 alin. (2) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmează a fi investit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat. ART. 43 (1) Impotriva actului de clasare, cei interesaţi pot face plîngere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plîngerea se soluţionează de procurorul general financiar. (2) In cazul admiterii plingerii, procurorul general financiar poate dispune, după caz, sesizarea colegiului jurisdicţional ori a organului de urmărire penală competent sau restituirea dosarului pentru completarea ori refacerea controlului. ART. 44 (1) Impotriva soluţiei procurorului general financiar, partea interesată poate face cerere de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută de art. 62. (2) In cazul în care admite cererea de reexaminare, Curtea de Conturi dispune sesizarea colegiului jurisdicţional competent sa judece cauza în prima instanta sau, după caz, a organului de urmărire penală competent. CAP. 4 Atribuţii jurisdicţionale Secţiunea 1 Competenta materială şi teritorială a instanţelor Curţii de Conturi ART. 45 (1) Colegiul jurisdicţional judeca şi hotărăşte, în prima instanta, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de administratorii, gestionării şi contabilii, precum şi de celelalte persoane supuse jurisdicţiei Curţii de Conturi, potrivit legii, cu care este sesizat conform art. 36 alin. (2) şi art. 42 alin. (1). (2) Colegiul jurisdicţional judeca şi hotărăşte cu privire la plata de despăgubiri civile şi pe alte persoane, în cazul în care au participat, împreună cu cei prevăzuţi în alin. (1), la producerea daunei. ART. 46 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanta, contestaţiile introduse impotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionării, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi, care au participat, împreună cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute de art. 18, în legătura cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. ART. 47 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanta, intimpinarile introduse impotriva deciziilor emise, potrivit art. 94 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene. ART. 48 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima şi ultima instanta, plingerile introduse impotriva încheierilor prin care completele constituite potrivit art. 36 alin. (1) au dispus descărcarea de gestiune. ART. 49 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima şi ultima instanta, plingerile introduse impotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor încheiate de organele de control ale Curţii de Conturi. ART. 50 Colegiul jurisdicţional al camerei de conturi judeţene judeca cauzele care fac obiectul art. 45-49 privind unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice de interes local, precum şi regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, ale căror sedii se afla pe teritoriul judeţului. ART. 51 Cauzele care nu intra în competenta colegiilor jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene se soluţionează de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi. ART. 52 Secţia jurisdicţională judeca, în prima instanta, intimpinarile introduse impotriva deciziilor emise, potrivit art. 94 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii. ART. 53 Secţia jurisdicţională judeca, în prima şi ultima instanta: a) conflictele de competenta între colegiile jurisdicţionale; b) cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional. ART. 54 (1) Secţia jurisdicţională judeca, în ultima instanta, cererile de recurs îndreptate impotriva încheierilor şi sentinţelor pronunţate de colegiile jurisdicţionale, precum şi pe cele îndreptate impotriva sentinţelor pronunţate de Secţia jurisdicţională, ca instanta de fond, în cazurile prevăzute de art. 52. (2) De asemenea, Secţia jurisdicţională judeca, în ultima instanta, recursurile în interesul legii, declarate impotriva hotărîrilor definitive ale colegiilor jurisdicţionale date în cauzele prevăzute de art. 48 şi art. 49. ART. 55 Curtea de Conturi judeca, în ultima instanta: a) recursurile în interesul legii declarate de procurorul general financiar impotriva hotărîrilor definitive ale colegiilor şi Sectiei jurisdicţionale, cu excepţia celor prevăzute de art. 54 alin. (2); b) conflictele de competenta ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile jurisdicţionale; c) cererile de reexaminare introduse, potrivit art. 44 alin. (2), impotriva soluţiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare. ART. 56 Conflictele de competenta ivite între instanţele Curţii de Conturi şi instanţele judecătoreşti se soluţionează de Curtea Suprema de Justiţie. Secţiunea a 2-a Investirea instanţelor Curţii de Conturi ART. 57 (1) Colegiul jurisdicţional se investeste prin încheierea de sesizare a completelor constituite potrivit art. 36 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestaţia introdusă de persoana obligată la plata impotriva actului de imputaţie, prin plîngerea făcuta impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat de organele de control ale Curţii şi prin intimpinarea introdusă impotriva deciziei emise, potrivit art. 94 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene. (2) Colegiul jurisdicţional se considera, de asemenea, legal investit şi în cazul în care a admis plîngerea făcuta impotriva încheierii completelor, constituite potrivit art. 36 alin. (1), prin care acestea au dispus descărcarea de gestiune, precum şi în cazul în care sesizarea sa a fost dispusă de Curtea de Conturi, în condiţiile prevăzute de art. 44 alin. (2). ART. 58 Secţia jurisdicţională se investeste prin cererea de recurs, de recurs în interesul legii în cazurile prevăzute de art. 54 alin. (2), cererea de soluţionare a conflictului de competenta în cazurile prevăzute de art. 53 lit. a), cererea de strămutare, precum şi prin intimpinarea introdusă impotriva deciziei emise, potrivit art. 94 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii. ART. 59 Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută de art. 62, se investeste prin cererea de recurs în interesul legii, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 54 alin. (2), prin cererea pentru soluţionarea conflictului de competenta, în cazurile prevăzute de art. 55 lit. b) şi cererea de reexaminare introdusă, potrivit art. 44 alin. (2), impotriva soluţiei procurorului general financiar date asupra actului de clasare. Secţiunea a 3-a Compunerea instanţelor Curţii de Conturi ART. 60 Cauzele date în competenta colegiilor jurisdicţionale se judeca de către un singur judecător. ART. 61 Cauzele date în competenta Sectiei jurisdicţionale se judeca de un complet format din trei consilieri de conturi, cu excepţia celor prevăzute de art. 52, care se judeca de un singur consilier de conturi. ART. 62 Cauzele la care se referă art. 55 se judeca de un complet constituit din cinci consilieri de conturi, care fac parte din Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. ART. 63 Participarea procurorului financiar la şedinţele de judecata ale colegiilor jurisdicţionale, ale Sectiei jurisdicţionale şi ale Curţii de Conturi în compunerea prevăzută de art. 62 este obligatorie. Secţiunea a 4-a Reguli speciale privind judecarea cauzelor în fata instanţelor Curţii de Conturi ART. 64 (1) In cazul cînd considera ca nu este competent material sau, după caz, teritorial, colegiul jurisdicţional sesizat îşi declina competenta în favoarea colegiului competent. (2) Impotriva hotărîrii de declinare a competentei se poate declara recurs în termen legal de la comunicare. ART. 65 (1) Partea interesată şi procurorul financiar pot cere Sectiei jurisdicţionale strămutarea judecării cauzei aflate pe rolul unui colegiu jurisdicţional la un alt colegiu jurisdicţional. (2) Dezbaterile asupra cererii de strămutare au loc în camera de consiliu, iar hotărîrea pronunţată este definitiva. (3) Strămutarea cauzei poate fi dispusă şi din oficiu de către Secţia jurisdicţională în cazul cînd, judecind recursul, a casat sentinta colegiului jurisdicţional şi considera ca judecarea în fond a cauzei nu mai poate fi făcuta de către acelaşi colegiu. ART. 66 (1) Contestaţia impotriva actului de imputaţie se depune la colegiul jurisdicţional competent cu soluţionarea acesteia şi se motiveaza, în scris, în acelaşi termen prevăzut de lege pentru introducerea ei. (2) Contestaţiei i se anexează atitea exemplare cîte părţi sînt în proces, precum şi un exemplar pentru procurorul financiar. ART. 67 (1) La cererea instanţelor Curţii de Conturi, conducătorii ministerelor, celorlalte instituţii publice centrale sau locale şi ai altor persoane juridice interesate sînt obligaţi sa înainteze instanţei actele, documentele şi informaţiile necesare judecării cauzelor cu care acestea sînt investite. (2) Dacă din cauza neîndeplinirii acestei obligaţii judecarea cauzei a fost intirziata, instanta poate aplica persoanei fizice sau juridice răspunzătoare, după caz, o amenda de 10.000 lei pentru fiecare zi de intirziere. (3) Impotriva încheierii de amendare, se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează de completul de judecata care a aplicat amenda. Încheierea prin care s-a soluţionat plîngerea este definitiva şi executorie. ART. 68 (1) Şedinţele de judecata ale instanţelor Curţii de Conturi sînt publice. (2) Cînd exista temeiuri ca datorită publicităţii şedinţei de judecata s-ar pune în pericol siguranţa naţionala ori interesele statului, instanta poate dispune ca aceasta sa fie secreta. Si în acest caz, părţile pot fi asistate de apărător. ART. 69 In cazul cînd în cursul judecării a intervenit decesul ori punerea sub interdicţie a persoanei cu judecarea căreia au fost investite, colegiile sau Secţia jurisdicţională introduc din oficiu în cauza pe succesorii acesteia ori, după caz, pe curatorul ei, în condiţiile stabilite de lege. ART. 70 (1) In fata colegiilor şi a Sectiei jurisdicţionale, audierea în calitate de martor a unei persoane se face după depunerea jurămîntului, potrivit legii. (2) Depune, de asemenea, jurămînt şi expertul numit în cauza. ART. 71 In cazul în care la cauzarea prejudiciului care face obiectul judecării au participat mai multe persoane a căror răspundere are, potrivit legii, caracter solidar, din care numai una sau unele au introdus contestaţie impotriva actului de imputaţie, colegiul jurisdicţional poate extinde, din oficiu, efectele contestaţiei sau ale contestaţiilor şi asupra celorlalte persoane, pe care le introduce în cauza, pronuntind o singura hotărîre cu privire la toate acestea. ART. 72 Colegiile si, respectiv, Secţia jurisdicţională pot proceda la administrarea unor probe, precum şi efectuarea cercetării locale şi prin intermediul altor colegii jurisdicţionale, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. ART. 73 (1) In cazurile prevăzute de art. 45 alin. (1) şi (2), colegiul jurisdicţional este obligat sa dispună luarea măsurilor prevăzute de lege în scopul asigurării reparării prejudiciului rezultat din actul de investire, al plăţii dobînzilor, amenzilor şi cheltuielilor de judecata. (2) Măsurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdicţional se executa prin organul competent teritorial al Ministerului Economiei şi Finanţelor, care este obligat sa procedeze de îndată la identificarea bunurilor mobile şi imobile, precum şi a oricăror venituri ale piritului şi sa le indisponibilizeze în limita valorii prejudiciului rezultat din actul de investire, înaintînd instanţei actele încheiate. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplica şi în cazurile cînd colegiul jurisdicţional a încuviinţat luarea măsurilor asiguratorii potrivit art. 36 alin. (6) sau, după caz, art. 42 alin. (4), mai înainte de a fi investit cu judecarea cauzei. (4) Impotriva încheierilor colegiului jurisdicţional, prin care au fost dispuse ori încuviinţate măsurile asiguratorii, se poate face recurs, care nu suspenda executarea acestora. ART. 74 (1) In tot cursul judecării contestaţiei, la cererea contestatorului sau din oficiu, în cazul cînd a extins efectele contestaţiei şi asupra altor persoane răspunzătoare, potrivit art. 71, colegiul jurisdicţional poate dispune, motivat, suspendarea executării actului de imputaţie, pînă la pronunţarea sentinţei. (2) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării actului de imputaţie poate fi atacată cu recurs. (3) Recursul suspenda executarea încheierii. (4) Colegiul jurisdicţional, chiar şi din oficiu, revoca măsura suspendării executării actului de imputaţie, atunci cînd constata ca motivul care a justificat aceasta măsura a încetat. ART. 75 (1) Colegiul jurisdicţional poate suspenda judecarea actului de sesizare ori a contestaţiei atunci cînd exista o cauza legală de împiedicare ori o împrejurare de care depinde judecarea acestora sau o cauza de forta majoră. (2) Suspendarea este obligatorie în cazul cînd, în legătura cu aceleaşi fapte deduse judecaţii, au fost sesizate şi organele de urmărire penală ori cînd, pentru repararea aceluiaşi prejudiciu dedus judecaţii, persoana juridică interesată a acţionat pe o alta cale prevăzută de lege, pînă la soluţionarea definitiva a acelei cauze. (3) Lipsa părţilor, legal citate, nu constituie motiv pentru suspendarea, judecării cauzei, cu excepţia judecării contestaţiei. (4) Prin încheierea de suspendare a judecării cauzei, colegiul jurisdicţional se pronunţa şi cu privire la măsurile asiguratorii dispuse sau încuviinţate anterior, pe care le poate menţine pe durata suspendării. (5) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei poate fi atacată cu recurs. (6) Colegiul jurisdicţional dispune, chiar şi din oficiu, reluarea judecării cauzei, atunci cînd constata ca motivul sau motivele suspendării acesteia au încetat. ART. 76 In cazul cînd, fiind investit conform art. 36 alin. (2) sau art. 42 alin. (1), colegiul jurisdicţional constata existenta unor acte materiale noi ori a unor fapte noi în sarcina aceleiaşi persoane răspunzătoare sau ca, la producerea aceluiaşi prejudiciu dedus judecaţii, au mai participat şi alte persoane, pune în discuţia părţilor extinderea obiectului judecaţii sau, după caz, introducerea în cauza a acestor persoane. ART. 77 (1) Hotărîrile colegiului jurisdicţional se numesc sentinţe. (2) Judecind cauza, colegiul jurisdicţional se pronunţa cu privire la actul de sesizare cu care a fost investit conform art. 36 alin. (2) sau art. 42 alin. (4), dispunînd, după caz: admiterea acestuia şi obligarea persoanei sau persoanelor răspunzătoare la plata despăgubirilor civile şi a dobînzii practicate de Banca Naţionala a României la data pronunţării hotărîrii, obligarea acestora la plata amenzii pentru abateri cu caracter financiar reţinute în sarcina lor ori respingerea actului de sesizare. (3) In cazul în care abaterea cu caracter financiar consta în neîndeplinirea de către o persoana juridică din cele prevăzute de art. 18 şi art. 19 a obligaţiilor financiare către stat, unităţile administrativ-teritoriale sau instituţiile publice, colegiul jurisdicţional dispune şi virarea sumelor datorate de aceasta, inclusiv a dobînzilor şi majorărilor de intirziere datorate. (4) In cazul contestaţiei persoanei obligate la plata, colegiul jurisdicţional se pronunţa atît cu privire la aceasta, cît şi cu privire la actul de imputaţie, pe care îl poate menţine total sau parţial, reducind corespunzător suma de plata, ori îl poate anula. (5) In toate cazurile, colegiul jurisdicţional se pronunţa şi cu privire la măsurile asiguratorii luate în cursul judecării cauzei sau încuviinţate anterior investirii sale şi la plata cheltuielilor de judecata avansate de stat sau efectuate de părţi. ART. 78 (1) Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea sentinţei. (2) In cazul încheierilor prevăzute la art. 73 alin. (4), art. 74 alin. (2) şi art. 75 alin. (5), termenul de recurs curge de la pronunţare. ART. 79 (1) Instanta de recurs poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, pînă la pronunţarea deciziei, a executării hotărîrilor date de prima instanta în cauzele privind contestaţiile introduse impotriva actelor de imputaţie. (2) Aceasta măsura poate fi revocată, chiar şi din oficiu, atunci cînd motivele care au justificat-o au încetat. ART. 80 In cazul cînd prin sentinta recurată au fost obligate, în solidar, la plata despăgubirilor civile mai multe persoane răspunzătoare, dar impotriva acesteia au declarat recurs numai una sau numai unele din ele, Secţia jurisdicţională poate extinde, la cerere sau din oficiu, efectele recursului sau ale recursurilor şi asupra celorlalte persoane obligate la plata, pe care le introduce în cauza, pronuntind o singura decizie fata de toate acestea. ART. 81 Dispoziţiile art. 73 alin. (1) şi (2) cu privire la măsurile asiguratorii, ale art. 75 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la suspendarea judecării cauzelor, precum şi ale art. 77 privind cuprinsul hotărîrii se aplica şi în cazul cînd Secţia jurisdicţională, judecind recursul, a casat hotărîrea colegiului jurisdicţional şi rejudeca în fond cauza. Secţiunea a 5-a Reguli speciale cu privire la exercitarea căilor extraordinare de atac în fata instanţelor Curţii de Conturi ART. 82 Cererea de revizuire poate fi introdusă, pe lîngă cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 din Codul de procedura civilă, şi atunci cînd, ulterior judecării definitive a cauzei: a) a fost descoperit un înscris nou care conţine o operaţiune de natura sa modifice situaţia răspunderii stabilite prin hotărîre, despre care instanta nu a avut cunoştinţa la pronunţarea acesteia; b) s-a constatat ca una sau mai multe înregistrări în evidenta contabila au fost omise ori sînt eronate, ceea ce a determinat sa se retina o situaţie neconforma realităţii; c) s-a constatat ca prejudiciul a fost cauzat de o alta persoana fizica, prin fapta sa proprie. ART. 83 (1) Termenul în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data cînd s-a descoperit ori s-a constatat una din împrejurările prevăzute de art. 82, dar nu mai tîrziu de 1 an de la data rămînerii definitive a hotărîrii a carei revizuire se cere. (2) Pînă la judecarea cererii de revizuire, instanta sesizată poate dispune suspendarea executării hotărîrii. ART. 84 (1) In cazul cînd, ulterior rămînerii definitive a hotărîrii, s-a constatat ca prin aceasta s-a adus o încălcare esenţială a legii sau ca este vadit netemeinica, procurorul general financiar al Curţii de Conturi poate declara impotriva ei recurs în interesul legii, în termen de 1 an de la data rămînerii definitive. (2) La cererea procurorului general financiar, a părţilor sau din oficiu, instanta constituită potrivit art. 62 poate dispune suspendarea executării hotărîrii atacate. Secţiunea a 6-a Reguli speciale privind executarea hotărîrilor instanţelor Curţii de Conturi ART. 85 Instanta de executare este colegiul jurisdicţional care a soluţionat cauza în prima instanta. ART. 86 (1) In cazul cînd impotriva hotărîrii date în prima instanta s-a declarat recurs, Secţia jurisdicţională trimite instanţei de executare un extras al deciziei pronunţate de ea, pentru a o pune în executare. (2) Pe baza hotărîrii date în prima instanta, rămasă definitiva prin nerecurare sau, după caz, pe baza deciziei pronunţate de Secţia jurisdicţională, instanta de executare comunica de îndată organelor competente teritorial ale Ministerului Economiei şi Finanţelor sau, după caz, persoanei juridice creditoare, un ordin de executare a despăgubirilor civile şi dobînzilor datorate, a amenzilor, a altor sume datorate statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice şi a cheltuielilor de judecata, acest ordin constituind titlu executor. (3) In baza acestui ordin, organele prevăzute în alineatul precedent procedează la înscrierea sumelor datorate în evidenta debitorilor şi la executarea silită, în condiţiile prevăzute de lege. ART. 87 (1) Pe toată durata executării, persoanele urmărite în baza ordinului de executare pot face contestaţie la executare, a carei judecare este de competenta instanţei prevăzute de art. 85. (2) In cazul admiterii contestaţiei, instanta de executare poate dispune, după caz, anularea actelor de executare, amînarea executării, eşalonarea plăţii, înlăturarea sau înlocuirea măsurilor asiguratorii. (3) Hotărîrile instanţei de executare pot fi atacate cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. CAP. 5 Atribuţii de raportare, avizare şi alte competente ART. 88 (1) In termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute la art. 27 de la organele competente sa le întocmească şi obligate sa i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului. (2) Rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sînt înaintate de către camerele de conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. ART. 89 Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului sau; operaţiunile nevizate preventiv de Curte şi executate în baza hotărîrilor Guvernului; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le considera necesare. ART. 90Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, rapoarte pe domeniile în care este competenta, ori de cîte ori considera necesar. ART. 91 Curtea de Conturi avizează: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară; b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor. ART. 92 Curtea de Conturi, ca organ suprem de control financiar, în îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferă legea, mai are competenta: a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate, prevăzute de art. 18; b) sa emita instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar, necesare exercitării în bune condiţii a competentelor Curţii de Conturi; c) sa solicite organelor de control financiar şi ale Băncii Naţionale a României verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale; d) sa ceara şi sa utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar. ART. 93 In baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul sa decidă: a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal; b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cînd se constata utilizarea nelegală sau ineficienta a acestora; c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabila controlată, corectarea bilanţurilor contabile, a conturilor de profit şi pierderi şi a conturilor de execuţie. ART. 94 (1) Măsurile prevăzute de articolul precedent se iau prin decizie emisă de preşedintele Sectiei de control competente sau, după caz, de şeful compartimentului de control al camerei de conturi judeţene. (2) Impotriva deciziei, partea interesată poate face intimpinare, în termen de 5 zile de la comunicare, la Secţia jurisdicţională sau, după caz, la colegiul jurisdicţional competent teritorial. (3) Intimpinarea nu suspenda executarea deciziei. (4) Intimpinarea se judeca de urgenta, instanta putind amina, motivat, executarea măsurii decise, pînă la pronunţarea hotărîrii. (5) Impotriva hotărîrii se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare. (6) Hotărîrea definitiva se comunica de îndată unităţii interesate si, după caz, instituţiei în drept sa aplice măsura decisa. ART. 95 Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvîrşirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curţii şi pentru care sînt judecate conform dispoziţiilor art. 45 alin. (1) şi (2), pînă la pronunţarea hotărîrii definitive în cauza. CAP. 6 Atribuţiile procurorilor financiari ART. 96 (1) Procurorul financiar investeste cu act de sesizare colegiul jurisdicţional cu privire la faptele şi persoanele asupra cărora este sesizat de organele de control proprii ale Curţii de Conturi. (2) In cazul în care procurorul financiar constata inexistenta prejudiciului ori a răspunderii clasează, motivat, actul de control. (3) Cînd constata ca pe baza datelor rezultate din actele de control nu poate adopta una din soluţiile prevăzute de alin. (1) sau (2), procurorul financiar procedează, motivat, la restituirea acestora pentru completarea sau refacerea lor. ART. 97 Procurorul financiar sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infractional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat. ART. 98 (1) Procurorul financiar participa la şedinţele colegiului jurisdicţional ca instanta de fond şi de executare, la şedinţele Sectiei jurisdicţionale, precum şi la şedinţele Curţii de Conturi, în compunerea prevăzută de art. 62. (2) Procurorul financiar poate participa şi la şedinţele completelor constituite potrivit art. 36 alin. (1) în care sînt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor. ART. 99 (1) Procurorul financiar exercita, în condiţiile legii, căile ordinare şi extraordinare de atac impotriva hotărîrilor colegiilor şi Sectiei jurisdicţionale, precum şi calea ordinară a recursului impotriva încheierilor colegiilor jurisdicţionale. (2) Procurorul financiar exercita, de asemenea, calea de atac a plingerii impotriva încheierilor pronunţate conform art. 36 alin. (2). (3) Procurorul general financiar exercita calea extraordinară de atac a recursului în interesul legii impotriva hotărîrilor definitive ale colegiilor şi Sectiei jurisdicţionale. ART. 100 In vederea exercitării atribuţiilor prevăzute de art. 96-99, procurorul financiar poate dispune efectuarea de verificări suplimentare, poate cere acte, documente şi informaţii de la orice persoana juridică sau fizica şi poate lua explicaţii, în scris, de la orice persoana fizica. ART. 101 Procurorul financiar supraveghează modul în care sînt puse în executare hotărîrile definitive pronunţate de instanţele Curţii de Conturi, precum şi încheierile prin care acestea au dispus ori au încuviinţat aplicarea măsurilor asiguratorii, putind efectua în acest scop verificări la organele financiare investite cu aceasta, potrivit prezentei legi, precum şi la persoanele juridice creditoare. In cazul cînd constata ca hotărîrile sau încheierile nu au fost puse în executare, procurorul financiar sesizează organele competente pentru a lua măsuri de tragere la răspundere a celor vinovaţi, în condiţiile prevăzute de lege. ART. 102 Procurorul general financiar participa la şedinţele plenului Curţii de Conturi. CAP. 7 Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi ART. 103 (1) Membrii Curţii de Conturi sînt numiţi de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiară, bancară şi bugetară a Senatului şi a Comisiei pentru buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit. (2) Pentru membrii Curţii de Conturi care vor compune Secţia jurisdicţională a acesteia, propunerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul comisiilor juridice, de disciplina şi imunităţi ale celor doua Camere ale Parlamentului. (3) Înainte de a începe sa-si exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun următorul jurămînt în fata preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului României: "Jur sa respect Constituţia şi celelalte legi ale tarii, sa apar interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu !" (4) Depun jurămînt, potrivit alin. (3), judecătorii şi procurorii financiari, în fata plenului Curţii de Conturi. ART. 104 (1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeşte în funcţii pe preşedintele Curţii de Conturi, pe vicepreşedinţii acesteia şi pe preşedinţii secţiilor. (2) Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cer: vechime în activităţi din domeniile economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani, studii superioare economice sau juridice şi înalta competenta profesională. ART. 105 (1) Judecătorii financiari sînt numiţi pe 6 ani de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. (2) Pentru a fi numiţi judecători financiari se cer: studii superioare juridice, înalta competenta profesională, vechime în funcţii juridice de minimum 14, 11 si, respectiv, 8 ani, în raport cu gradele de încadrare prevăzute în anexa. ART. 106 (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sînt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului lor. (2) Se interzice membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari sa facă parte din partidele politice sau sa desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. (3) Funcţiile de consilier de conturi şi de judecător financiar sînt incompatibile cu orice alta funcţie publica sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţămîntul superior. (4) Membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj. ART. 107 (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sînt obligaţi: a) sa-si îndeplinească funcţia încredinţată cu impartialitate şi în respectul Constituţiei; b) sa păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi sa nu ia poziţie publica sau sa dea consultaţii în probleme de competenta Curţii de Conturi; c) sa-si exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la vot nefiind permisă; d) sa comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercita; e) sa nu permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclama comercială sau propaganda de orice fel; f) sa se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independentei şi demnităţii funcţiei lor. (2) Încălcarea grava a vreuneia din obligaţiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au savirsit-o. (3) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute de art. 103 alin. (1) şi (2). (4) Revocarea judecătorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. ART. 108 Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata penală sau contravenţională decît la cererea procurorului general al României, cu aprobarea Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 103 alin. (1) şi (2). ART. 109 (1) Procurorul general financiar şi procurorii financiari sînt numiţi pe termen de 6 ani prin decret al Preşedintelui României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. (2) Funcţia de procuror financiar este incompatibilă cu oricare din activităţile prevăzute de art. 106 alin. (2), (3) şi (4). (3) Încălcarea grava de către procurorii financiari a vreuneia din obligaţiile prevăzute de art. 107 alin. (1), lit. a), d), e) sau f) atrage revocarea din funcţie a acestora. (4) Revocarea din funcţie a procurorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. ART. 110 Controlorii financiari sînt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi şi sînt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de art. 106 alin. (2), (3) şi (4). ART. 111 Procurorii şi controlorii financiari se bucura de stabilitate. ART. 112 Judecătorii, procurorii şi controlorii financiari nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata contravenţională sau penală decît la cererea procurorului general al României, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi. ART. 113 (1) Competenta de judecata, pentru infracţiunile săvîrşite de membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai acesteia, aparţine Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penală. (2) Competenta de judecata, pentru infracţiunile săvîrşite de judecătorii şi controlorii financiari ai camerelor de conturi judeţene, aparţine Curţilor de apel. (3) De la data trimiterii în judecata penală, membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari sînt suspendaţi de drept din funcţiile lor. In caz de condamnare definitiva, ei sînt excluşi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează. ART. 114 (1) Personalul cu funcţii de conducere este numit de comitetul de conducere, cu excepţia celui numit de plenul Curţii de Conturi, iar personalul de specialitate este numit de preşedintele Curţii. (2) Incompatibilităţile la care este supus personalul de conducere şi de specialitate prevăzut de alin. (1) sînt cele prevăzute în Statutul funcţionarilor publici şi în Codul etic al profesiei. ART. 115 Mandatul de membru al Curţii de Conturi, de judecător şi de procuror financiar încetează: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6 luni; c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau art. 37 alin. (3) din Constituţie; d) în cazul revocării din funcţie. ART. 116 Judecătorii şi procurorii financiari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului Curţii de Conturi. ART. 117 Sînt abateri disciplinare: a) intirzierea sistematica sau neglijenţa repetată în efectuarea lucrărilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) exercitarea în afară cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege; d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; e) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale. ART. 118 (1) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica judecătorilor şi procurorilor financiari în raport cu gravitatea abaterilor sînt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului cu pînă 15% pe o perioada de 1-3 luni; d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1-3 ani; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni. (2) In timpul suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului financiar nu i se plăteşte salariul. ART. 119 (1) Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor de la art. 117, se exercita de către preşedintele Curţii de Conturi. (2) Acţiunea disciplinară se exercita în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de contestare, dar nu mai tîrziu de 1 an de la data săvîrşirii abaterii disciplinare. (3) Acţiunea disciplinară se soluţionează şi sancţiunea se aplica de către o comisie de disciplina formată din trei consilieri de conturi din cadrul Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii. (4) Impotriva hotărîrii comisiei de disciplina, cel în cauza poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare. (5) Contestaţia se soluţionează de un complet constituit din cinci consilieri de conturi din cadrul Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii. ART. 120 Răspunderea disciplinară a controlorilor financiari, a personalului de alta specialitate şi a celui auxiliar, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi. CAP. 8 Atribuţiile organelor de conducere ART. 121 Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sînt: a) sa supună Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a judecătorilor financiari şi sa numească dintre aceştia pe preşedinţii colegiilor jurisdicţionale; b) sa supună Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a procurorului general financiar şi a procurorilor financiari; c) sa aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi, Codul etic al profesiei şi statul de funcţii; d) sa aprobe programul de control financiar anual al Curţii de Conturi; e) sa emita avize, potrivit art. 91 lit. a) din prezenta lege, precum şi asupra Raportului public anual al Curţii de Conturi; f) sa hotărască asupra modificării organizării interne a Curţii de Conturi, în limitele legii, fără a se afecta competentele sale legale şi prevederile bugetului propriu; g) sa aprobe instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar, necesare exercitării în bune condiţii a competentelor Curţii de Conturi; h) sa dezbata şi sa promoveze proiectul bugetului Curţii de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat; i) sa ceara periodic şi sa examineze rapoartele asupra activităţii secţiilor Curţii şi camerelor de conturi judeţene; j) sa aleagă pe cei 5 consilieri de conturi care sînt membri ai comitetului de conducere; k) sa aleagă pe consilierii de conturi la care se referă art. 119 alin. (3) şi (5); l) sa examineze şi sa aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulată de preşedintele Curţii; m) sa examineze şi sa aprobe cercetarea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecata penală sau contravenţională a judecătorilor, procurorilor şi controlorilor financiari. ART. 122 Plenul îşi exercita atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adopta cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi. ART. 123 Atribuţiile comitetului de conducere al Curţii de Conturi sînt: a) sa emita avize potrivit art. 91 lit. b); b) sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărîrile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, precum şi a altor controale care nu sînt prevăzute în programul de control anual al Curţii de Conturi; c) sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate şi incompatibilitate în îndeplinirea funcţiilor de către membrii Curţii şi judecătorii financiari; d) sa aprobe lista cu posturile vacante care urmează sa fie scoase la concurs în vederea ocupării lor; e) sa aprobe tematicile şi sa organizeze concursurile şi probele de selecţie pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curţii de Conturi, potrivit listei aprobate; f) sa numească secretarul general al Curţii de Conturi, directorii şi şefii compartimentelor de control; g) sa aprobe autorizaţiile pentru contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare funcţionarii Curţii de Conturi; h) sa examineze şi sa aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei comitetului de conducere, formulată de preşedintele Curţii; i) sa exercite, în ceea ce priveşte activitatea Curţii de Conturi, personalul şi regimul de lucru, prerogativele care nu sînt atribuite, conform prezentei legi, plenului sau preşedintelui Curţii. ART. 124 Comitetul de conducere îşi exercita atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adopta cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi. ART. 125 (1)Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi sînt: a) sa reprezinte Curtea de Conturi şi sa asigure relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil; b) sa coordoneze activitatea Curţii de Conturi; c) sa convoace şi sa prezideze dezbaterile plenului şi ale comitetului de conducere şi sa asigure executarea hotărîrilor acestora; d) sa propună ordinea de zi a şedinţelor plenului şi ale comitetului de conducere şi sa le supună aprobării acestora; e) sa urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi; f) sa numească personalul Curţii de Conturi, cu excepţia celui numit de plen sau de comitetul de conducere şi sa dispună, dacă este cazul, revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii; g) sa exercite acţiunea disciplinară, potrivit art. 119 alin. (1), şi sa aplice sancţiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei; h) sa comunice posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora; i) sa hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcţiona numai pe durata realizării sarcinii de control atribuite. (2)Atribuţiile prevăzute de alin. (1) se exercita, în lipsa preşedintelui Curţii de Conturi, de unul din vicepreşedinţii acesteia, desemnat de el, iar în cazul în care desemnarea nu este posibila, se exercita de cel mai în vîrsta dintre vicepreşedinţi. CAP. 9 Abateri şi sancţiuni ART. 126 Constituie abateri şi se sancţionează: a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate - cu amenda civilă egala cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs intirzierea; b) executarea unei operaţiuni supuse controlului preventiv al Curţii, fără viza acesteia - cu amenda civilă egala cu salariul pe 2-5 luni al persoanei care a dispus, a înregistrat ori a efectuat operaţiunea. ART. 127 Încălcarea obligaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (2) din prezenta lege se sancţionează cu amenda civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de intirziere. ART. 128 (1) Abaterile prevăzute în art. 126 şi art. 127 se constata de către controlorii Curţii de Conturi, iar amenda se stabileşte de colegiul de jurisdicţie potrivit art. 45. (2) Sumele reprezentind amenzi civile stabilite prin hotărîri definitive ale organelor de jurisdicţie ale Curţii de Conturi se fac venit la bugetul de stat. CAP. 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 129 Dispoziţiile referitoare la activitatea de jurisdicţie se completează cu prevederile Codului de procedura civilă, precum şi cu orice alte dispoziţii legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. ART. 130 (1) Cauzele la care se referă art. 45 şi art. 46 aflate în curs de judecata se vor soluţiona de organele competente la data cînd au fost sesizate. (2) Pînă la data de 1 decembrie 1992, contestaţiile impotriva deciziilor de imputare şi a angajamentelor de plata, a căror judecare intra în competenta Curţii de Conturi, se depun la tribunalele judeţene si, respectiv, la Tribunalul municipiului Bucureşti, care le vor înregistra într-o evidenta separată. După constituirea colegiilor jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, contestaţiile înregistrate vor fi remise acestora, potrivit competentei prevăzute de prezenta lege. ART. 131 Prin acte de imputaţie, în sensul prezentei legi, se înţeleg deciziile de imputare şi angajamentele de plata luate în scris. ART. 132 Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 133 In termen de 30 de zile de la numirea membrilor Curţii de Conturi, preşedintele acesteia va asigura numirea personalului cu funcţii de conducere, a personalului de specialitate şi a celuilalt personal necesar funcţionarii Curţii. ART. 134 Fondurile necesare pentru funcţionarea în anul 1992 a Curţii de Conturi se aloca de Guvern, din rezerva bugetară la dispoziţia acestuia. ART. 135 (1) Pînă la intrarea în vigoare a legii speciale privind salarizarea personalului Curţii de Conturi, funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sînt asimilate funcţiilor prevăzute în Legea nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti si, respectiv, în Legea nr. 53/1991 privind salarizarea senatorilor, deputaţilor şi personalului din aparatul Parlamentului României, conform anexei. (2) Salarizarea celuilalt personal al Curţii de Conturi se face pe baza prevederilor din anexa nr. 8 a Legii nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedentiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, salariile atribuite fiind mai mari cu 15-30%, după caz. ART. 136 In înţelesul prezentei legi, Camera de Conturi a municipiului Bucureşti se asimilează cu camerele de conturi judeţene. Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 2 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU ANEXĂ FUNCŢIILE de conducere şi de execuţie de specialitate din Curtea de Conturi şi funcţiile cu care se asimilează
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Funcţia Funcţia cu care se Baza legală
crt. asimilează -----------------------
Legea Anexa Poziţia
--------------------------------------------------------------------------------
1. Preşedintele Preşedintele Curţii Supreme de
Curţii de Justiţie 52/1991 1 1
Conturi
2. Vicepreşedinte Vicepreşedinte la Curtea
Suprema de Justiţie 52/1991 1 2
3. Procurorul gene- Procurorul general
ral al Curţii
de Conturi 52/1991 2 1
4. Preşedintele Preşedintele de secţie la Curtea
de secţie Suprema de Justiţie 52/1991 1 3
5. Secretarul Secretar general al aparatului
general Senatului, al aparatului Camerei
Deputaţilor 53/1991 2 1
6. Consilier Judecător la Curtea Suprema de
de conturi Justiţie 52/1991 1 4
7. Judecător Judecător, procuror gr. I, II si
financiar, pro- III la instanţe judecătoreşti si
curor financiar unităţi de procuratura
gr. I, II şi III 52/1991 3 A 1, 2, 3
8. Magistrat Consultant juridic gr. I şi II la
asistent gr. I Curtea Suprema de Justiţie
şi II 52/1991 1 5, 6
9. Controlor Consilier parlamentar
financiar gr. I 53/1991 3 1
10. Controlor Expert parlamentar
financiar,
expert gr. II 53/1991 3 2
11. Controlor Consultant parlamentar
financiar
asistent 53/1991 3 3
12. Grefier I, II Grefier -instanta judecata I, II 52/1991 3 A 11, 12
13. Arhivar - Arhivar - registrator I,II
registrator
I, II 52/1991 3 A 21, 22
14. Preşedinte Preşedinte tribunal
colegiu
jurisdicţional
(judecător finan-
ciar gr. I) 52/1991 3 B 1
15. Procuror Procuror inspector
inspector
(procuror finan-
ciar gr. I) 52/1991 2 6
16. Director direc- Adjunct şef departament, direc-
tie control, şef tor adjunct, şef compartiment,
compartiment sector, serviciu, birou
control, contro-
lor financiar ce
exercita controlul
preventiv (contro-
lori financiari gr. I) 53/1991 4 1
17. Prim-grefier al Prim-grefier tribunal
Colegiului juris-
dictional al Curţii
de Conturi 52/1991 3 B7
-------------------------------------------------------------------------------
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
