Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
----------------- *) Republicatã în temeiul <>art. VI din Legea nr. 142 din 24 iulie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, dându-se textelor o noua numerotare. <>Legea nr. 92 din 4 august 1992 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992 şi a mai fost modificatã prin <>Legea nr. 89 din 12 iulie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996. TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Autoritatea judecãtoreascã se compune din instanţele judecãtoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevãzute de Constituţie şi de lege. Puterea judecãtoreascã este separatã de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecãtoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevãzute de Constituţie şi de celelalte legi ale tarii. ART. 2 Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept. Instanţele judecãtoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apãrãrii şi realizãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii. Instanţele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenta. Ministerul Public reprezintã, în activitatea judiciarã, interesele generale ale societãţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. ART. 3 Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii. ART. 4 Nimeni nu este mai presus de lege. Justiţia se înfãptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fãrã deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnicã, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politica, de avere sau de origine socialã. ART. 5 Şedinţele de judecata sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege. ART. 6 Procedura judiciarã se desfãşoarã în limba romana. Cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele şi lucrãrile dosarului, de a vorbi în instanta şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. ART. 7 În tot cursul procesului pãrţile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupã caz, asistate de apãrãtor. ART. 8 Asistenta juridicã internationala se solicita sau se acorda de instanţele de judecata şi Ministerul Public în condiţiile prevãzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 9 Hotãrârile instanţelor judecãtoreşti se pronunţa în numele legii şi se executa în numele Preşedintelui României. TITLUL II Compunerea şi funcţionarea instanţelor judecãtoreşti CAP. 1 Dispoziţii comune ART. 10 Instanţele judecãtoreşti sunt: a) judecãtoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Suprema de Justiţie. În limitele stabilite prin lege vor funcţiona şi instanţe militare. Competenta instanţelor judecãtoreşti se stabileşte prin lege. ART. 11 Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie şi a instanţelor militare sunt reglementate prin lege. ART. 12 Fiecare judecãtorie, tribunal şi curte de apel se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori. Instanţele sunt conduse de câte un preşedinte, care exercita şi atribuţii de administraţie. Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecãtoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte. Preşedinţii instanţelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sa îndeplineascã, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecata. ART. 13 Tribunalele şi curţile de apel pot avea doua sau mai multe secţii. Numãrul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi dupã natura cauzelor deduse judecaţii. Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţioneazã secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevãzute de lege. ART. 14 Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sunt conduse de câte un preşedinte de secţie. Preşedintele instanţei repartizeazã judecãtorii pe secţii. ART. 15 Preşedinţii instanţelor sau, dupã caz, preşedinţii de secţii constituie complete de judecata. Când este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii. Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecãtori anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecata. ART. 16 Completul de judecata este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de preşedintele sectiei, atunci când aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de cãtre judecãtorul desemnat de preşedintele instanţei sau al sectiei. ART. 17 Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecãtoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judeca de un singur judecãtor. Apelurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecãtori. Recursurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecãtori. În cazul în care judecãtorii care intra în compunerea completului prevãzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotãrârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta. Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecãtor desemnat de preşedinte. ART. 18 Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei vegheazã la respectarea independentei justiţiei. Ministrul justiţiei rãspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecãtori inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natura sa compromita calitatea activitãţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifica organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercita aceasta atribuţie şi prin judecãtorii inspectori din cadrul curţii. În nici o împrejurare verificãrile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfãşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la cãile judiciare de atac. CAP. 2 Judecãtoriile ART. 19 Judecãtoriile funcţioneazã în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Numãrul şi localitãţile de resedinta ale judecãtoriilor sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. În fiecare judeţ, circumscripţiile judecãtoriilor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei. ART. 20 Judecãtoriile judeca toate procesele şi cererile, în afarã de cele date prin lege în competenta altor instanţe. ART. 21 Ministrul justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, unele categorii de procese sau cereri sa fie soluţionate numai de anumite judecãtorii, cu respectarea competentei materiale prevãzute de lege. CAP. 3 Tribunalele ART. 22 În fiecare judeţ funcţioneazã un tribunal, cu sediul în localitatea de resedinta a judeţului. În municipiul Bucureşti funcţioneazã, de asemenea, un tribunal. În circumscripţia fiecãrui tribunal sunt cuprinse toate judecãtoriile din judeţ sau din municipiul Bucureşti. ART. 23 Tribunalele judeca, în prima instanta, procesele şi cererile date prin lege în competenta lor. Tribunalele, ca instanţe de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorii în prima instanta. Tribunalele, ca instanţe de recurs, judeca recursurile impotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. CAP. 4 Curţile de apel ART. 24 Fiecare curte de apel îşi exercita competenta într-o circumscripţie cuprinzând mai multe tribunale. Numãrul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor sunt prevãzute în anexa nr. 2 la prezenta lege. ART. 25 Curţile de apel judeca, în prima instanta, cauzele date în prima instanta, cauzele date în competenta lor prin lege. Ca instanţe de apel, curţile judeca apelurile declarate impotriva hotãrârilor pronunţate în prima instanta de tribunale. Ca instanţe de recurs, curţile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotãrârilor pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cauze prevãzute de lege. TITLUL III Ministerul public CAP. 1 Dispoziţii comune ART. 26 Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângã fiecare instanta judecãtoreascã, sub autoritatea ministrului justiţiei. Activitatea Ministerului Public este organizatã potrivit principiilor legalitãţii, imparţialitãţii şi al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice şi îşi exercita atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectãrii acesteia. ART. 27 Atribuţiile Ministerului Public sunt urmãtoarele: a) efectuarea urmãririi penale în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege; b) supravegherea activitãţii de cercetare penalã efectuatã de poliţie şi de alte organe; în exercitarea acestei atribuţii, procurorul conduce şi controleazã activitatea de cercetare penalã, dispoziţiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penalã; c) sesizarea instanţelor judecãtoreşti pentru judecarea cauzelor penale; d) exercitarea acţiunii civile în cazurile prevãzute de lege; e) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecata; f) exercitarea cãilor de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, în condiţiile prevãzute de lege; g) supravegherea respectãrii legii în activitatea de punere în executare a hotãrârilor judecãtoreşti şi a altor titluri executorii; h) verificarea respectãrii legii la locurile de deţinere preventivã, de executare a pedepselor, a mãsurilor educative şi de siguranta; i) apãrarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; j) studierea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminãrii acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale. Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege. ART. 28 Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducatorului acelui parchet. Conducãtorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorialã. Procurorul ierarhic superior poate sa îndeplineascã oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacã sunt contrare legii. Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. ART. 29 În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi sa execute dispoziţiile procurorului. ART. 30 Fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de procurori. Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor infiinta secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de cãtre conducãtorul fiecãrui parchet. ART. 31 Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii. ART. 32 Parchetele sunt independente fata de instanţele judecãtoreşti. ART. 33 Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectãrii şi aplicãrii legii, sunt obligatorii. ART. 34 Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lângã curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor procurorilor. Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectueazã controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiţiei. Controlul se efectueazã prin verificarea lucrãrilor, a modului cum se desfãşoarã raporturile de serviciu cu justitiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenta parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activitãţii, pregãtirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiţiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie informãri asupra activitãţii parchetelor şi sa dea îndrumãri cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional. Ministrul justiţiei are dreptul sa dea dispoziţie scrisã, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapã, în condiţiile legii, procedura de urmãrire penalã pentru infracţiunile despre care are cunostinta şi sa promoveze în fata instanţelor judecãtoreşti acţiuni şi cai de atac necesare apãrãrii interesului public. Nu vor putea fi date însã dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmãrire penalã legal deschise. CAP. 2 Parchetele de pe lângã judecãtorii şi tribunale ART. 35 Parchetele de pe lângã judecãtorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori. Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângã judecãtorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi. ART. 36 Parchetele de pe lângã tribunale au secţii conduse de procurori-şefi. ART. 37 Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. CAP. 3 Parchetele de pe lângã curţile de apel şi Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie ART. 38 Parchetele de pe lângã curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi. ART. 39 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. ART. 40 Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. În cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie funcţioneazã colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevãzute de lege. ART. 41 Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi parchetele de pe lângã curţile de apel au în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. TITLUL IV Corpul magistraţilor, numirea şi avansarea lor în funcţie CAP. 1 Corpul magistraţilor ART. 42 Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecãtorii de la toate instanţele judecãtoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie. ART. 43 În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregãtire profesionalã şi de vechime în magistratura, prevãzute în prezenta lege. Personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. ART. 44 Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoana a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justiţiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat. Timpul în care o persoana, licentiata în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecãtor al Curţii Constituţionale, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime în magistratura. De asemenea, se considera vechime în magistratura timpul cat o persoana care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o funcţie de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, al instituţiei prezidenţiale, al Curţii Constituţionale, al Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ, al Instituţiei Avocatului Poporului sau al Guvernului. ART. 45 Întreruperile de activitate datorate suspendãrii din funcţie, pensionãrii pentru incapacitate temporarã de munca, precum şi trecerii în alte funcţii decât cele prevãzute la art. 44 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratura, dacã legea nu prevede altfel. CAP. 2 Admiterea în magistratura Secţiunea I Condiţiile generale pentru numirea magistraţilor ART. 46 Poate fi numit magistrat cel care îndeplineşte urmãtoarele condiţii: a) este numai cetãţean roman cu domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu al drepturilor; b) este licenţiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmeazã sa fie numit şi dovedeşte o pregãtire profesionalã corespunzãtoare; c) nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie; d) cunoaşte limba romana; e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei; f) a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. Îndeplinirea condiţiei prevãzute la lit. e) trebuie doveditã cu certificat medical de sãnãtate, eliberat pe baza constatãrilor fãcute de o comisie medicalã constituitã prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sãnãtãţii. ART. 47 Judecãtorii şi procurorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 48 Înainte de a începe sa-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi sa depunã urmãtorul jurãmânt: <<Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fãrã partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!>> Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimba potrivit credinţei religioase a magistraţilor. Jurãmântul se depune, în şedinţa solemna, în fata magistraţilor instanţei sau, dupã caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupã citirea comunicãrii actului de numire. Despre depunerea jurãmântului se încheie un proces-verbal, care se semneazã de cãtre 2 dintre magistraţii prezenţi şi de cel care a depus jurãmântul. ART. 49 Depunerea jurãmântului nu este necesarã în cazul transferului sau avansarii magistratului în alta funcţie din cadrul corpului magistraţilor. ART. 50 Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurãmântului sunt nule. Secţiunea a II-a Condiţii speciale pentru numirea şi promovarea în funcţie a magistraţilor ART. 51 La judecãtorii şi la parchetele de pe lângã aceste instanţe pot funcţiona judecãtori şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 46. Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi procurorilor stagiari se dispun de cãtre ministrul justiţiei. ART. 52 Judecãtorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectueazã un stagiu de 2 ani. Preşedinţii judecãtoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã aceste instanţe rãspund de asigurarea condiţiilor pentru desfãşurarea normalã a stagiului şi de buna pregãtire a magistraţilor stagiari. ART. 53 În primele 6 luni de la numirea în funcţie, magistraţii stagiari vor putea efectua lucrãrile necesare completãrii pregãtirii profesionale, care nu implica pronunţarea unei hotãrâri, în cazul judecãtorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor. ART. 54 Dupã 6 luni de funcţionare efectivã, judecãtorii care efectueazã stagiul la instanţe vor da un examen cu privire la cunoştinţele dobândite, în vederea exercitãrii dreptului de a participa la activitatea de judecata. Examenul va fi susţinut la sediul curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã judecãtorii stagiari, în fata unei comisii numite de preşedintele acestei curţi. Comisia va fi prezidata de un preşedinte de secţie al curţii de apel sau de un judecãtor. Din comisie vor face parte 1-2 judecãtori de la curtea de apel şi 1-2 judecãtori de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel. ART. 55 Examenul prevãzut la art. 54 va consta într-o proba orala, pe baza cãreia comisia sa-şi poatã forma convingerea ca judecãtorul stagiar şi-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata. Dupã susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunica ministrului justiţiei şi preşedintelui judecãtoriei dacã judecãtorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecata. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecãtorului stagiar. Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecãtorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevãzut la art. 54. ART. 56 Judecãtorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecata vor putea judeca: 1. În materie civilã: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depãşeşte 10 milioane lei şi nu priveşte o succesiune sau imparteli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrãrile în registrele de stare civilã; luarea unor mãsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretenţiile bãneşti a cãror valoare nu depãşeşte 10 milioane lei; b) procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţioneazã de judecãtorii în ultima instanta; c) cererile şi cãile de atac de competenta judecãtoriilor, referitoare la cauzele arãtate la lit. a) şi b). 2. În materie penalã: a) infracţiunile prevãzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penalã; b) cererile şi cãile de atac de competenta judecãtoriilor, în legatura cu infracţiunile arãtate la lit. a); c) cererile de reabilitare. ART. 57 Prevederile art. 54 şi 55 se aplica în mod corespunzãtor procurorilor stagiari pentru obţinerea dreptului de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. ART. 58 Dupã efectuarea stagiului, magistraţii stagiari sunt obligaţi sa se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat sa se înscrie pentru sesiunea imediat urmãtoare. Cei care au exercitat funcţia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fãrã a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacã de la încetarea acestei funcţii şi pana la data fixatã pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani. ART. 59 Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data şi locul ce se stabilesc de ministrul justiţiei. Data şi locul ţinerii examenului se vor publica în Monitorul Oficial al României cu cel puţin 2 luni înainte. ART. 60 Examenul de capacitate al magistraţilor se susţine în fata unei comisii compuse din: a) 2 membri ai Curţii Supreme de Justiţie, desemnaţi de preşedintele curţii, respectiv 2 de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de procurorul general al Parchetului de lângã Curtea Suprema de Justiţie; b) 2 profesori de la una din facultãţile de drept din ţara, din învãţãmântul de stat, desemnaţi de consiliul profesoral al facultãţii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilã şi penalã; c) un delegat al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei. Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare în funcţie, iar la funcţii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura de la Curtea Suprema de Justiţie. Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiţie, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României. Comisia de examinare este indreptatita sa respingã de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru a deveni judecãtori sau procurori. ART. 61 Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizãrii judecãtoreşti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrãri scrise cu caracter aplicativ. Regulamentul de desfãşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 62 Rezultatele examenului de capacitate se comunica Ministerului Justiţiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideazã examenele, centralizeazã rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza cãruia se vor face numirile în funcţiile vacante. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata ca nu au fost respectate condiţiile prevãzute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin sãvârşirea unor fraude. Dacã invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune mãsurile corespunzãtoare. ART. 63 Îndatã dupã întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Ministerul Justiţiei va publica în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante. Candidaţii declaraţi reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificarii, sa-şi aleagã posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României. Candidatul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevãzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de cãtre Ministerul Justiţiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistraţii în funcţie şi, în lipsa acestora, candidatul având titlu de doctor în drept sau activitate mai îndelungatã de la obţinerea licenţei. Neprezentarea nejustificatã la examenul de capacitate, la prima sesiune dupã încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitãţii de judecãtor sau procuror stagiar. Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia sa îndeplineascã formalitãţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validãrii examenului de capacitate. În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate şi data numirii de cãtre Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzãtor funcţiei imediat superioare celei de judecãtor stagiar. ART. 64 În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validãrii examenului de capacitate îi înceteazã calitatea de magistrat. Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. 1. Plângerea este suspensivã de executare. Curtea Suprema de Justiţie judeca plângerea în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea pronunţatã este irevocabilã. ART. 65 Pentru a fi numit judecãtor la judecãtorie sau procuror la parchetul de pe lângã aceasta instanta, candidatul trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 46 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate prevãzut de lege sau sa fi ocupat cel puţin 5 ani funcţii de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învãţãmântul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Romane ori funcţii de specialitate în administraţia publica, în aparatul Parlamentului sau al instituţiei prezidenţiale, Curţii Constituţionale, al instituţiei Avocatul Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ. ART. 66 Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie sa aibã o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici. Notele calificative se acorda anual şi vor reflecta rezultatele activitãţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calitãţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie. Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor mentiona în mod obligatoriu calitãţile manageriale. Condiţiile minime de vechime pe care trebuie sa le îndeplineascã magistraţii sunt urmãtoarele: a) pentru funcţiile de judecãtor de tribunal, procuror la parchetul de pe lângã tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecãtorie, prim-procuror al parchetului de pe lângã judecãtorie şi adjunct al acestuia, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani; b) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângã tribunal, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 5 ani; c) pentru funcţiile de judecãtor de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângã curţile de apel, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani; d) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângã curtea de apel, precum şi de procuror şef de secţie şi procuror la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani; e) pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani. Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii. La promovarea în funcţii de conducere în magistratura se va tine seama, în afarã de calitãţile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relaţiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor. ART. 67 În mod excepţional pot fi numiţi în magistratura, fãrã concurs sau examen, în oricare dintre funcţiile prevãzute la art. 66 lit. a), b) şi c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei sau avocat o perioada de cel puţin 5 ani. În cazurile de la alin. 1, vechimea necesarã, prevãzutã la art. 66 pentru a ocupa una dintre funcţiile în magistratura, se majoreazã cu 3 ani. ART. 68 Magistraţii de la judecãtorii, tribunale şi parchetele de pe lângã aceste instanţe pot fi mentinuti în funcţie pana la împlinirea vârstei de 65 ani, cei de la curţile de apel şi parchetele de pe lângã aceste curţi pana la împlinirea vârstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie pana la împlinirea vârstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducatorului instanţei sau parchetului. ART. 69 Promovarea şi transferarea judecãtorilor în funcţiile din magistratura se dispun de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege. Promovarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se fac de cãtre ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecãtori se face potrivit prevederilor alin. 1. Secţiunea a III-a Institutul Naţional al Magistraturii ART. 70 Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publica subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizeazã pregãtirea specifica a viitorilor judecãtori şi procurori, precum şi perfecţionarea profesionalã a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învãţãmânt superior şi recunoaşterea diplomelor. Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti. ART. 71 Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecãtor al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregãtire profesionalã. Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu. Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an. Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit. La şedinţele consiliului pot participa, fãrã drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor. ART. 72 Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii delibereazã asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia. Hotãrârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii dupã aprobarea lor de cãtre ministrul justiţiei. ART. 73 Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii sãi asigura conducerea curenta a activitãţii şi organizeazã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului. ART. 74 Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecãtorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului. Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti. Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, romani şi strãini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfãşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesionalã. Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numãrului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei. ART. 75 Durata cursurilor de pregãtire specifica magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani. În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numãrul de cursanţi, în funcţie de numãrul judecãtorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante. ART. 76 Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintã modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 46 lit. a)-e). ART. 77 Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfãşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. ART. 78 Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiazã de o bursa lunarã egala cu salariul funcţiei de judecãtor stagiar, care se plãteşte din fondul de burse prevãzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au. ART. 79 Pregãtirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazeazã pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecãtor sau procuror. ART. 80 În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfasura stagii de practica în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrãri de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecata şi la activitatea de urmãrire penalã, pentru a cunoaşte în mod direct activitãţile pe care le desfãşoarã magistraţii şi personalul auxiliar. ART. 81 În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioarã al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de cãtre directorul institutului. Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de şcolarizare. ART. 82 La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care sa demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecãtor sau de procuror. Examenul va fi susţinut în fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se elibereazã un atestat. ART. 83 Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de cãtre ministrul justiţiei. Judecãtorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevãzute la art. 56; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Dupã 6 luni de funcţionare efectivã, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul sa se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 59-63 sunt aplicabile. ART. 84 Judecãtorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari. În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilitã conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate. ART. 85 Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei. TITLUL V Consiliul Superior al Magistraturii ART. 86 Consiliul Superior al Magistraturii este alcãtuit din 15 membri aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comuna. ART. 87 În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleşi: a) 4 judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie; b) 3 procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie; c) 6 judecãtori de la curţile de apel; d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti. Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanta şi parchet prevãzute la alin. 1 lit. a), b) şi d), în adunarea generalã a magistraţilor, va desemna un numãr întreit de candidaţi. Pentru alegerea celor 6 judecãtori prevãzuţi la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generalã a judecãtorilor curţii. ART. 88 Consiliul Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii: a) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Curţii Supreme de Justiţie; b) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a judecãtorilor Curţii Supreme de Justiţie; c) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a celorlalţi judecãtori şi procurori, cu excepţia celor stagiari; d) dispune, la propunerea ministrului justiţiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcţie a judecãtorilor, precum şi la încetarea funcţiei acestora; e) valideazã examenele de capacitate ale magistraţilor; f) îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecãtorilor; g) da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, cu privire la administrarea judecãtoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecãtoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesionalã sau la conduita magistraţilor. Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfãşoarã lucrãrile în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Lucrãrile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fãrã drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Pregãtirea lucrãrilor necesare desfãşurãrii activitãţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de cãtre direcţia din Ministerul Justiţiei care rãspunde de resursele umane. Lucrãrile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizeazã de cãtre un compartiment de specialitate al acestei direcţii. ART. 89 Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcţionare. ART. 90 Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilitã prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti. TITLUL VI Drepturile şi îndatoririle magistraţilor ART. 91 Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecãtorii stagiari se bucura de stabilitate. Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi, perchezitionati sau trimişi în judecata fãrã avizul ministrului justiţiei. Ministerul de Interne are obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţãri. ART. 92 Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în urmãtoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de varsta sau incapacitate de munca, potrivit legii; c) transferarea într-o alta funcţie, în condiţiile legii; d) dacã impotriva magistratului s-a luat mãsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinarã, fie pentru vãditã incapacitate profesionalã ori pentru boala psihicã; e) dacã magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevãzutã de legea penalã; f) dacã magistratul nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 46 lit. a)-e). Când impotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penalã, acesta va fi suspendat de drept din funcţie pana la rãmânerea definitiva a hotãrârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenta suspendãrii de drept a magistratului. Despre aceasta mãsura magistratul va fi încunoştinţat de cãtre ministrul justiţiei. Dacã se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcţie înceteazã. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile bãneşti de care a fost lipsit. În cazurile prevãzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat înceteazã de drept pe data rãmânerii definitive a hotãrârii prin care s-a dispus îndepãrtarea din magistratura sau condamnarea. ART. 93 În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcţie prin demisie, ministrul justiţiei sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devinã efectivã, dacã prezenta magistratului la post este necesarã. ART. 94 Promovarea sau transferarea magistraţilor se poate face numai cu consimţãmântul acestora. Magistraţii care îndeplinesc condiţiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcţia şi instanta ori parchetul, pot fi promovati pe loc. ART. 95 În cazul în care o instanta nu poate funcţiona normal datoritã lipsei temporare a unor judecãtori, existenţei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzãrii tuturor judecãtorilor, ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui acelei instanţe, poate delega judecãtori de la alte instanţe. Judecãtorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fãrã acordul sau. În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie pe o durata de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungitã peste acest termen, cu consimţãmântul procurorului. ART. 96 Ministrul justiţiei poate dispune detasarea judecãtorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecãtoreşti sau la alte autoritãţi publice. Durata detaşãrii este între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungitã pentru o durata de pana la 3 ani, o singura data, cu respectarea condiţiilor prevãzute la alin. 1. Detasarea procurorilor se poate dispune de cãtre ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevãzute la alin. 1 şi 2. Pe perioada detaşãrii, judecãtorii şi procurorii îşi pãstreazã statutul de magistraţi şi beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi bãneşti prevãzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiazã în calitatea sa de magistrat, el îşi pãstreazã salariul şi celelalte drepturi bãneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine. ART. 97 În cazul în care un magistrat suferã de o boala psihicã, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi dupã examinarea de cãtre o comisie formatã din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizand de îndatã Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea înceteazã de drept, dacã în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotãrãşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendãrii. Dacã, în cursul activitãţii sale, magistratul manifesta o vãditã incapacitate profesionalã, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcţie, la sesizarea ministrului justiţiei. Impotriva hotãrârilor de îndepãrtare din magistratura, luate în cazurile prevãzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea prin care se soluţioneazã contestaţia este irevocabilã. ART. 98 Magistraţii beneficiazã de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecata, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege. ART. 99 Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistenta medicalã, medicamente şi proteze. Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 100 Magistraţii beneficiazã de asigurare realizatã din fonduri bugetare, pentru viata, sãnãtate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din funcţie, asigurarea prevãzutã la alin. 1 înceteazã. ART. 101 Magistraţii beneficiazã de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucrãtoare, plãtit. Condiţiile de efectuare şi de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. În perioada concediului de odihna, magistraţii beneficiazã, o singura data pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrec concediul de odihna. ART. 102 Magistraţii beneficiazã, anual, de 12 cãlãtorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea feratã clasa I, auto, naval şi aerian. Condiţiile în care se acorda drepturile prevãzute la alin. 1 şi la art. 101 alin. 2, precum şi fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 103 Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionãrii. Pentru fiecare an care depãşeşte vechimea în magistratura prevãzutã la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fãrã a se putea depãşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionãrii. Partea din pensia de serviciu care depãşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurãrilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat. Pensia suplimentarã se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã. Pensiile magistraţilor se actualizeazã în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate. De aceste drepturi beneficiazã şi magistraţii reincadrati dupã pensionare. ART. 104 Magistraţii cu o vechime continua în magistratura de cel puţin 20 de ani beneficiazã, la pensionare sau la eliberarea din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete. Indemnizaţia prevãzutã la alin. 1 se acorda o singura data în decursul carierei de magistrat. ART. 105 Magistraţii în varsta de pana la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpãrarea unei locuinţe proprietate personalã în localitatea în care îşi are sediul instanta sau parchetul la care funcţioneazã, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobanda minima, în condiţiile legii. În condiţiile prevãzute de lege, se poate infiinta, prin hotãrâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celãlalt personal din sistemul justiţiei. ART. 106 Magistraţilor care funcţioneazã la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de cãtre administraţia publica localã, pentru perioada în care lucreazã în acea localitate. ART. 107 Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferã magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecãtor sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevãzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine". Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acorda de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 108 Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferã astfel: - Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura; - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura; - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura; - Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura; - Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura. În cazul întreruperii activitãţii în magistratura, timpul cat magistratul a desfãşurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferã ordinul sau medalia. Descrierea ordinului şi a medaliei este prevãzutã în lege specialã. ART. 109 Magistraţii în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiazã de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a şi I beneficiazã de reducerea impozitului pe venit cu 20% şi, respectiv, 25% . Magistraţii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiazã de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fãrã a se depãşi salariul de baza actualizat. ART. 110 Se interzice magistraţilor sa facã parte din partide politice sau sa desfãşoare activitãţi publice cu caracter politic. ART. 111 Funcţia de magistrat este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior. Magistratul poate sa opteze ca funcţia de baza, potrivit legii, sa fie într-o instituţie de învãţãmânt superior, având obligaţia sa respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevãzute de lege pentru instanta de judecata sau parchet. În aceasta situaţie, programul de activitate al magistratului la instanta de judecata sau la parchet se stabileşte cu acordul conducatorului instanţei sau al parchetului. ART. 112 Magistraţilor le este interzisã exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societãţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisã participarea la administrarea unor asemenea societãţi. ART. 113 Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fãrã însã a participa la acţiuni politice. ART. 114 Magistraţii pot sa facã parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenţii internaţionale, numai cu încuviinţarea ministrului justiţiei. ART. 115 Magistraţii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacã procesele respective sunt pe rolul altor instanţe decât cele la care îşi exercita funcţia, şi nici sa-şi exprime public pãrerea asupra unor procese aflate în curs de desfãşurare. Magistraţii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale pãrinţilor, soţilor şi copiilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. ART. 116 Numirea magistraţilor în diverse comisii sau comitete prevãzute de lege se face de ministrul justiţiei, în afarã cazului în care legea prevede un alt mod de numire. ART. 117 Magistraţii sunt obligaţi sa respecte programul de lucru, sa rezolve lucrãrile în termenele stabilite, sa pãstreze secretul deliberãrii şi sa îndeplineascã toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor. La şedinţele de judecata, magistraţii sunt obligaţi sa aibã ţinuta vestimentara corespunzãtoare instanţei unde funcţioneazã. Ţinuta vestimentara a magistraţilor se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului şi se asigura gratuit. ART. 118 Magistraţii sunt datori sa se abţinã de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcţie şi în societate. ART. 119 Magistraţii sunt obligaţi sa efectueze, cel puţin o data la 5 ani, conform programãrii aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregãtire sau, dupã caz, de perfecţionare profesionalã la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învãţãmânt superior din ţara sau din strãinãtate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, dupã caz, de parchetele de pe lângã curţile de apel. La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângã aceasta va fi desemnat un magistrat care sa rãspundã de perfecţionarea profesionalã a magistraţilor. ART. 120 Magistraţii sunt liberi sa formeze asociaţii profesionale sau alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregãtirii profesionale şi protejarea statutului lor. De asemenea, magistraţii pot adera la asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora. TITLUL VII Rãspunderea disciplinarã a magistraţilor ART. 121 Magistraţii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiţiei. ART. 122 Sunt abateri disciplinare: a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrãrilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) intervenţiile sau stãruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afarã cadrului legal, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat; d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu; e) nerespectarea secretului deliberãrii sau a confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter; f) activitãţile publice cu caracter politic; g) manifestãrile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor şi regulamentelor sau încãlcarea altor obligaţii decurgând din prezenta lege; i) neglijenţa repetatã în rezolvarea lucrãrilor; j) încãlcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilitãţi şi interdicţii privind pe magistraţi. ART. 123 Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului de baza cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni; d) mutarea disciplinarã pentru o perioada de 1-3 luni la o instanta sau la un parchet, situate pe raza teritorialã a aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângã aceasta; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni; f) îndepãrtarea din magistratura. În timpul suspendãrii din funcţie, magistratului nu i se plãteşte salariul. Aceasta perioada nu se ia în calculul drepturilor la pensie şi al vechimii în funcţia de magistrat. Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazul prevãzut la art. 92 alin. 2. ART. 124 Acţiunea disciplinarã, în cazul abaterilor sãvârşite de un judecãtor, cu excepţia judecãtorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, se exercita de cãtre ministrul justiţiei, iar în cazul abaterilor sãvârşite de procurori, acţiunea se exercita de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Acţiunea disciplinarã se exercita în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data sãvârşirii abaterii disciplinare. ART. 125 În vederea exercitãrii acţiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetãrii prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni. Cercetarea prealabilã se efectueazã de cãtre judecãtori, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecãtorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei. Pentru procurori, cercetarea prealabilã se efectueazã de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. În cazul cercetãrii prealabile se vor stabili faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat şi orice date concludente. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constata prin proces-verbal şi nu impiedica finalizarea cercetãrii. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoascã toate actele cercetãrii şi sa solicite probe în apãrare. ART. 126 În cazul abaterilor sãvârşite de judecãtori, ministrul justiţiei, dupã primirea rezultatului cercetãrilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice. Citarea pãrţilor este obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii se pronunţa prin hotãrâre motivatã, care se comunica pãrţilor. ART. 127 Comisia de disciplina a Ministerului Public este formatã din 5 procurori din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, aleşi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad. În condiţiile prevãzute de alin. 1, vor fi aleşi 3 membri supleanţi ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceştia sunt împiedicaţi sa participe la lucrãrile comisiei. Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplica în mod corespunzãtor. Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general. ART. 128 În fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat. ART. 129 Impotriva hotãrârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotãrârii. Contestaţia se depune la comisia disciplinarã care a pronunţat hotãrârea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea prin care se soluţioneazã contestaţia este irevocabilã. ART. 130 Ministrul justiţiei sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie dispune mãsurile corespunzãtoare pentru executarea hotãrârilor privind aplicarea sancţiunilor disciplinare prevãzute în prezentul titlu. ART. 131 În toate cazurile în care înceteazã calitatea de magistrat, cu excepţia stagiarilor, hotãrârea sau actul care determina încetarea acestei calitãţi se va comunica Preşedintelui României de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. TITLUL VIII Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu ART. 132 La judecãtorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţioneazã personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu. Activitatea personalului prevãzut la alin. 1 este supusã controlului ierarhic. ART. 133 Toate instanţele şi parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva şi o biblioteca. Tribunalele şi parchetele de pe lângã acestea vor avea şi câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecãtoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localitãţile resedinta de judeţ, în care funcţioneazã curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângã acestea va deservi şi activitatea acestor curţi, respectiv a parchetelor de pe lângã acestea. Curţile de apel şi Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie vor avea, în afarã de serviciul prevãzut la alin. 2, şi un serviciu de documentare. ART. 134 Grefa, registratura şi arhiva vor efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrãri cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitãţii instanţelor şi parchetelor. ART. 135 Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfãşurarea activitãţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodãrirea localurilor. ART. 136 Serviciul de documentare va tine evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. ART. 137 Grefierii care participa la şedinţele de judecata sau la efectuarea actelor de urmãrire penalã vor face toate consemnarile despre desfãşurarea acestora şi vor îndeplini orice alte însãrcinãri din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecata ori al procurorului. La şedinţele de judecata grefierii sunt obligaţi sa aibã ţinuta corespunzãtoare instanţei unde funcţioneazã. Dispoziţiile art. 117 alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. ART. 138 Pe lângã tribunale şi judecãtorii vor funcţiona executori judecãtoreşti, care vor efectua executarea silitã a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii şi vor îndeplini orice alte atribuţii date prin lege. ART. 139 Preşedinţii instanţelor pe lângã care funcţioneazã executori judecãtoreşti au drept de îndrumare şi control asupra acestora. ART. 140 Personalul prevãzut în titlul de fata se numeşte de cãtre preşedintele curţii de apel ori, dupã caz, de cãtre procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel în a carei circumscripţie urmeazã sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecãtoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, dupã caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauza. Executorii judecãtoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de cãtre ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângã tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie se numeşte de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei. ART. 141 Personalul auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete beneficiazã de toate drepturile prevãzute de legislaţia aplicabilã salariaţilor din unitãţile bugetare, precum şi de drepturile prevãzute la art. 99 şi 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile. ART. 142 Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor, atribuţiile şi rãspunderea disciplinarã ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. ART. 143 Instanţele judecãtoreşti şi parchetele dispun de poliţia pusã în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne. Poliţiştii puşi în serviciul instanţelor judecãtoreşti şi al pachetelor sunt subordonaţi preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. Numãrul politistilor necesari pentru fiecare instanta este stabilit de ministrul justiţiei. Paza sediilor instanţelor judecãtoreşti şi ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit. TITLUL IX Vacanta judecãtoreascã ART. 144 Pentru toate instanţele judecãtoreşti, vacanta judecãtoreascã anuala este de 2 luni şi are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecãrui an calendaristic. ART. 145 Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectueazã, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecãtoreşti. ART. 146 În perioada vacantei judecãtoreşti, activitatea de judecata a instanţelor va continua: - în materie penalã, pentru cauzele cu arestaţi; - în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta preşedinţialã, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de cãtre instanta. ART. 147 Preşedintele instanţei şi, la instanţele unde sunt secţii, împreunã cu preşedinţii acestora, vor desemna judecãtorii care vor constitui completele de judecata în perioada vacantei judecãtoreşti. Pentru judecãtorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecãtorilor în completele prevãzute la alin. 1, precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacantei judecãtoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. ART. 148 Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili şi obligaţiile ce revin conducãtorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzãtoare a atribuţiilor procurorilor în cauzele prevãzute la art. 146. TITLUL X Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 149 Numãrul total al magistraţilor de la judecãtorii, tribunale, curţi de apel şi de la toate parchetele, precum şi al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu necesar functionarii acestora se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei. Personalul necesar pentru fiecare instanta şi parchet, corespunzãtor volumului de activitate, se stabileşte de cãtre ministrul justiţiei. ART. 150 Cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a judecãtoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângã toate instanţele sunt finanţate de la bugetul de stat, precum şi din veniturile realizate de Ministerul Justiţiei din timbrul judiciar. ART. 151 Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti. ART. 152 Prezenta lege intra în vigoare pe data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României*). Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratura şi rãspunderea disciplinarã a magistraţilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993. Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii şi va funcţiona pana la constituirea curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângã acestea. În locul magistraţilor prevãzuţi la lit. c) şi d) din art. 87 vor fi aleşi 6 judecãtori de la tribunalele judeţene şi 2 procurori de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Municipiului Bucureşti.---------------- *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a legilor modificatoare. ART. 153 Guvernul va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare functionarii sistemului judiciar prevãzut în prezenta lege. În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal şi statele de funcţii pentru instanţele judecãtoreşti şi pentru parchete, corespunzãtor noii organizãri a sistemului judiciar. În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public localurile şi dotãrile necesare functionarii instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor organizate potrivit prezentei legi. ART. 154 Guvernul va inainta Parlamentului, pana la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilã, a Codului de procedura penalã şi a altor legi, corespunzãtor cerinţelor introducerii noului sistem judiciar. În termenul prevãzut la art. 152, Ministerul Justiţiei va asigura selecţionarea şi perfecţionarea personalului potrivit noilor structuri şi atribuţii ale puterii judecãtoreşti. ART. 155 Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferãrii în asemenea funcţii, la salariul tarifar avut şi, dupã caz, la indemnizaţia de conducere. Dispoziţiile alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor şi personalului rãmas disponibil ca urmare a aplicãrii prevederilor prezentei legi. Ministerul Justiţiei va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central şi unitãţile exterioare, personalul din Procuratura României, în condiţiile art. 154 alin. 2. Magistraţii în funcţie, care nu întrunesc condiţiile de vechime prevãzute în prezenta lege, precum şi cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleaşi funcţii, dacã îşi îndeplinesc în mod corespunzãtor sarcinile ce le revin. Vechimea minima necesarã pentru ocuparea funcţiilor de magistrat la tribunale, la curţi de apel şi la parchete poate fi redusã de ministrul justiţiei cu pana la o treime, pentru magistraţii care au rezultate deosebite în pregãtirea şi activitatea profesionalã. ART. 156 La judecãtorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la parchete vor putea fi numiţi, în funcţii de judecãtor sau procuror, şi fosti magistraţi pensionari, care nu depãşesc varsta de 65 ani. Magistraţii încadraţi în condiţiile prevãzute la alin. 1 beneficiazã de salariul integral, corespunzãtor funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activitãţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate dupã reincadrare. ART. 157 Judecãtorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României. Numirea de cãtre Preşedintele României a judecãtorilor se va face pana la data de 30 octombrie 1996. ART. 158 Judecãtorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevãzut la art. 157 alin. 2, le înceteazã calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. ART. 159 De la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României şi pana la dobândirea inamovibilitatii în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a judecãtorilor sunt în competenta ministrului justiţiei. Pana la numirea procurorilor în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a acestora sunt în competenta procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. ART. 160 Pe data aplicãrii prezentei legi, în condiţiile <>art. 152 şi 159, se abroga dispoziţiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecãtoreascã şi din <>Legea nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi*).-------------- *) Potrivit prevederilor <>art. V din Legea nr. 142/1997 , se abroga, la data intrãrii în vigoare a legii menţionate, art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi Hotãrârea Guvernului nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Magistraţilor. ANEXA 1
JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA
Judeţul Judecãtoria Localitatea de resedinta
-------------------------------------------------------------------------------
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Campeni oraşul Campeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebes oraşul Sebes
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahont comuna Gurahont
Chisineu-Cris oraşul Chisineu-Cris
Arges Pitesti municipiul Pitesti
Campulung municipiul Campulung
Curtea de Arges municipiul Curtea de Arges
Costesti oraşul Costesti
Topoloveni oraşul Topoloveni
Bacau Bacau municipiul Bacau
Onesti municipiul Onesti
Moinesti oraşul Moinesti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhusi oraşul Buhusi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beius oraşul Beius
Marghita oraşul Marghita
Alesd oraşul Alesd
Salonta oraşul Salonta
Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita
Nasaud oraşul Nasaud
Beclean oraşul Beclean
Botosani Botosani municipiul Botosani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Saveni oraşul Saveni
Darabani oraşul Darabani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Fagaras municipiul Fagaras
Rupea oraşul Rupea
Zarnesti oraşul Zarnesti
Brãila Brãila municipiul Brãila
Faurei oraşul Faurei
Insuratei oraşul Insuratei
Buzau Buzau municipiul Buzau
Ramnicu Sarat municipiul Ramnicu Sarat
Patarlagele comuna Patarlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caras-Severin Resita municipiul Resita
Caransebes municipiul Caransebes
Oravita oraşul Oravita
Moldova Noua oraşul Moldova Noua
Bozovici comuna Bozovici
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Oltenita oraşul Oltenita
Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla oraşul Gherla
Constanta Constanta municipiul Constanta
Medgidia municipiul Medgidia
Hârşova oraşul Hârşova
Baneasa comuna Baneasa
Mangalia municipiul Mangalia
Covasna Sfantu Gheorghe municipiul Sfantu Gheorghe
Targu Secuiesc oraşul Targu Secuiesc
Intorsura Buzaului oraşul Intorsura Buzaului
Dambovita Targoviste municipiul Targoviste
Gaesti oraşul Gaesti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Racari comuna Racari
Moreni oraşul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Bailesti oraşul Bailesti
Filiasi oraşul Filiasi
Segarcea oraşul Segarcea
Calafat oraşul Calafat
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Targu Bujor oraşul Targu Bujor
Liesti comuna Liesti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu
Targu Carbunesti oraşul Targu Carbunesti
Novaci oraşul Novaci
Motru oraşul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Toplita oraşul Toplita
Gheorgheni oraşul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petrosani municipiul Petrosani
Orastie municipiul Orastie
Brad oraşul Brad
Hateg oraşul Hateg
Ialomita Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Fetesti municipiul Fetesti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Pascani municipiul Pascani
Harlau oraşul Harlau
Raducaneni comuna Raducaneni
Ilfov Ilfov municipiul Bucureşti
Buftea oraşul Buftea
Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei
Viseu de Sus oraşul Viseu de Sus
Targu Lapus oraşul Targu Lapus
Dragomiresti comuna Dragomiresti
Somcuta Mare comuna Somcuta Mare
Mehedinti Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova oraşul Orşova
Vanju Mare oraşul Vanju Mare
Baia de Arama oraşul Baia de Arama
Mures Targu Mures municipiul Targu Mures
Sighisoara municipiul Sighisoara
Reghin municipiul Reghin
Tarnaveni oraşul Tarnaveni
Ludus oraşul Ludus
Sangeorgiu de Padure comuna Sangeorgiu de Padure
Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt
Roman municipiul Roman
Targu-Neamt oraşul Targu-Neamt
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Bals oraşul Bals
Scornicesti oraşul Scornicesti
Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti
Campina municipiul Campina
Valenii de Munte oraşul Valenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negresti-Oas oraşul Negresti-Oas
Salaj Zalau municipiul Zalau
Simleu Silvaniei oraşul Simleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Medias municipiul Medias
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Saliste comuna Saliste
Suceava Suceava municipiul Suceava
Campulung Moldovenesc municipiul Campulung Moldovenesc
Radauti municipiul Radauti
Falticeni municipiul Falticeni
Vatra Dornei oraşul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Rosiori de Vede municipiul Rosiori de Vede
Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timis Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sannicolau Mare oraşul Sannicolau Mare
Faget oraşul Faget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Macin oraşul Macin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Barlad municipiul Barlad
Husi municipiul Husi
Murgeni comuna Murgeni
Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea
Dragasani oraşul Dragasani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Balcesti comuna Balcesti
Vrancea Focsani municipiul Focsani
Panciu oraşul Panciu
Adjud oraşul Adjud
Bucureşti Judecãtoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
-------------------------------------------------------------------------------
NOTA: În raport cu numãrul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecãtoriile din municipiile resedinta de judeţ, ministrul justiţiei poate infiinta sedii secundare cu activitate permanenta. ANEXA 2
CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA
Curtea de Apel Tribunalele Localitatea de resedinta
-------------------------------------------------------------------------------
I. Curtea de Apel
Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
II. Curtea de Apel
Pitesti Arges municipiul Pitesti
Valcea
III. Curtea de Apel
Bacau Bacau municipiul Bacau
Neamt
IV. Curtea de Apel
Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
V. Curtea de Apel
Suceava Suceava municipiul Suceava
Botosani
VI. Curtea de Apel
Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
VII. Curtea de Apel
Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Calarasi
Giurgiu
Ialomita
Ilfov
Teleorman
VIII. Curtea de Apel
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistrita-Nasaud
Maramures
Salaj
IX. Curtea de Apel
Constanta Constanta municipiul Constanta
Tulcea
X. Curtea de Apel
Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinti
Olt
XI. Curtea de Apel
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brãila
Vrancea
XII. Curtea de Apel
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
XIII. Curtea de Apel
Targu Mures Mures municipiul Targu Mures
Harghita
XIV. Curtea de Apel
Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti
Buzau
Dambovita
XV. Curtea de Apel
Timişoara Timis municipiul Timişoara
Arad
Caras-Severin
-------------------------------------------------------------------------------
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
