Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
In temeiul art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste Romania semnam si dispunem sa fie publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Legea finantelor nr. 9 din 22 noiembrie 1972.
PRESEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, Nicolae Ceausescu
Bucuresti, 25 noiembrie 1972.
In Republica Socialista Romania dezvoltarea multilaterala si in ritm sustinut a intregii economii nationale, pe baza programului stabilit de Partidul Comunist Roman, necesita perfectionarea continua a formelor si metodelor de organizare, conducere si planificare economica a intregului mecanism de conducere a societatii. In acest cadru se impun si imbunatatirea sistemului de relatii financiare, accentuarea influentei pirghiilor economico-financiare asupra proceselor economice, pentru obtinerea unei eficiente ridicate in toate domeniile de activitate. Finantele, pirghiile economico-financiare, organele financiar-bancare, trebuie sa actioneze sistematic in directia determinarii unitatilor socialiste, indeosebi a celor din sfera productiei materiale, pentru folosirea integrala si cu randament sporit a potentialului economic de care dispun, pentru indeplinirea si depasirea sarcinilor de plan privind volumul, structura si calitatea produselor, reducerea cheltuielilor de productie, obtinerea de rezultate superioare care sa asigure cresterea in ritm rapid a venitului national, baza certa pentru dezvoltarea economiei nationale, pentru ridicarea continua a nivelului de trai material si cultural al poporului. Finantele sint chemate sa contribuie intr-o masura sporita la asezarea intregii activitati economice pe criteriile unei inalte rentabilitati, la perfectionarea continua a gestiunii economice. Fiecare unitate socialista, organizata pe principiul gestiunii economice, are obligatia sa restituie fondurile banesti pe care societatea i le-a avansat, sa-si asigure resursele pentru propria dezvoltare si sa participe, intr-o masura din ce in ce mai mare, la formarea fondurilor banesti centralizate ale statului. Corespunzator obiectivelor politicii economice a Partidului Comunist Roman, pirghiile economico-financiare trebuie sa stimuleze cresterea exportului, sporirea competitivitatii produselor romanesti, sa contribuie la intarirea puterii de cumparare a leului in raport cu valutele straine, la marirea resurselor valutare ale tarii si la asigurarea echilibrului balantei de plati externe. Dezvoltarea economiei nationale, diversificarea productiei, cresterea complexitatii proceselor economice, largirea atributiilor si competentelor intreprinderilor, cerintele cresterii eficientei economice, impun asigurarea unei evidente generale a avutiei nationale si a rezultatelor activitatii economico-sociale, accentuarea functiei de control a finantelor, intarirea controlului pe toate treptele organizatorice ale economiei. Organele de conducere din fiecare unitate, organele financiar-bancare, intregul aparat de control din economie, trebuie sa actioneze cu fermitate pentru gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale si banesti, sa adopte impotriva oricaror forme de risipa sau abateri de la disciplina de plan, contractuala si financiara, sa contribuie la intarirea ordinii in minuirea banului public, la accentuarea raspunderilor in toate unitatile socialiste. Pornind de la experienta pozitiva acumulata pina acum, tinind seama de cerinta obiectiva de intarire in continuare a rolului si functiilor finantelor, de perfectionare a intregii activitati financiare si bancare, in vederea realizarii obiectivelor politicii financiare, monetare si valutare a Partidului Comunist Roman,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.
CAP. I Obiectivele si principiile de baza ale finantelor
ART. 1 In Republica Socialista Romania finantele trebuie sa asigure constituirea si repartizarea planificata a fondurilor banesti ale societatii, sa contribuie la buna functionare a mecanismului economic si social, sa exercite controlul general asupra desfasurarii procesului reproductiei sociale, urmarind obtinerea unei eficiente cit mai ridicate a activitatii economice. Finantele trebuie sa participe activ la infaptuirea Programului Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-sociala a tarii, de construire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si de trecere treptata la comunism. Banii - ca masura a valorii, instrument de circulatie, de plata si de economisire - mijlocesc evaluarea productiei si consumului, circuitul valorilor materiale, asigura evidenta generala a avutiei nationale, a productiei materiale si a valorii nou create. ART. 2 Politica economico-financiara are ca obiective folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale si banesti de care dispune societatea, obtinerea de randamente cit mai inalte cu consumuri cit mai reduse de munca sociala, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, cresterea eficientei economice in toate domeniile de activitate si, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului national. Prin infaptuirea politicii economico-financiare trebuie sa se asigure pastrarea echilibrului financiar, monetar si valutar in procesul dezvoltarii economico-sociale planificate, consolidarea si cresterea puterii de cumparare a monedei nationale. Finantele trebuie sa contribuie la stabilirea prioritatilor in dezvoltarea economico-sociala planificata a tarii, la determinarea optima a proportiilor si ritmurilor de crestere economica, sa participe la repartizarea judicioasa a venitului national, la constituirea fondului national de dezvoltare economico-sociala, la repartizarea fondului de consum intre membrii societatii, potrivit principiului remunerarii dupa cantitatea, calitatea si importanta social-economica a muncii prestate, in spiritul echitatii socialiste. ART. 3 Politica economico-financiara se intemeiaza pe principiul centralismului democratic care asigura, in concordanta cu prevederile planului national unic, concentrarea si dirijarea resurselor financiare in directia infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltarii economico-sociale a tarii, concomitent cu autonomia functionala a fiecarei unitati socialiste in folosirea cu raspundere a partii din avutia nationala ce i-a fost incredintata spre administrare. ART. 4 Finantele trebuie sa asigure fondurile banesti necesare pentru sporirea sustinuta a productiei materiale - in primul rind prin continuarea neabatuta a industrializarii si dezvoltarea intensiva, cu randamente inalte, a agriculturii -, cresterea fortelor de productie si rationala lor repartizare pe teritoriu, promovarea larga a progresului tehnic, dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica, a invatamintului si culturii, ridicarea nivelului de trai material si spiritual al poporului, infaptuirea tuturor obiectivelor dezvoltarii economico-sociale planificate a tarii. ART. 5 In fiecare unitate economica finantele trebuie sa stimuleze cresterea productiei si imbunatatirea structurii acesteia, modernizarea continua a produselor si ridicarea performantelor tehnice si calitative ale acestora, introducerea tehnologiilor avansate, organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei si a desfacerii, reducerea cheltuielilor de productie si de circulatie - conditii de care depinde obtinerea unei eficiente ridicate. ART. 6 Pirghiile financiar-valutare trebuie sa actioneze pentru cresterea continua a exportului, a competitivitatii produselor romanesti pe piata externa, obtinerea unei eficiente ridicate in activitatea de comert exterior, sporirea resurselor valutare ale tarii, asigurarea echilibrului balantei de plati externe si constituirea de rezerve valutare. ART. 7 Finantele trebuie sa determine fiecare unitate economica sa se preocupe de realizarea de beneficii cit mai ridicate prin folosirea optima a resurselor de care dispune, sa asigure perfectionarea continua a gestiunii economice, asezarea intregii activitati economice pe criteriul unei rentabilitati cit mai mari. Unitatile economice trebuie sa-si desfasoare astfel activitatea incit sa asigure acoperirea cheltuielilor lor de productie si de circulatie pe seama veniturilor proprii si sa obtina rezultate financiare care sa le permita restituirea, intr-un termen cit mai scurt, a fondurilor, banesti primite, potrivit principiului ca orice suma avansata de societate trebuie restituita. Fiecare unitate economica, pe seama rezultatelor financiare obtinute, trebuie sa-si asigure constituirea fondurilor necesare finantarii productiei, investitiilor si satisfacerii altor nevoi proprii si sa participe, intr-o masura din ce in ce mai mare, la constituirea fondurilor centralizate ale statului. ART. 8 Corespunzator principiilor generale de conducere a societatii noastre socialiste, relatiile financiare, precum si circulatia baneasca, trebuie sa se desfasoare in mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare. Fondurile banesti aflate in administrarea unitatilor socialiste se pot folosi numai in conformitate cu prevederile planului si cu respectarea normelor si normativelor stabilite potrivit dispozitiilor legale. Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu va putea fi aprobata si efectuata daca nu a fost, in prealabil, avizata, potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum si de alte organe cu astfel de atributii din economie. ART. 9 Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialista raspund de buna gospodarire a mijloacelor materiale si banesti incredintate de societate, de obtinerea unor rezultate economico-financiare superioare prin cresterea productiei, sporirea productivitatii muncii - factor de prim ordin al progresului general al tarii -, reducerea continua a cheltuielilor materiale. Organele de conducere ale unitatilor socialiste raspund de folosirea fondurilor incredintate de societate acestor unitati si a celor constituite din rezultatele propriei activitati, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor banesti avansate de societate, de formarea fondurilor proprii si varsarea sumelor la bugetul de stat, precum si de administrarea judicioasa si valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale si banesti. ART. 10 Conducerea eficienta a activitatii economice impune organizarea, pe toate treptele, a unei evidente stricte si a unui control sistematic si exigent, asupra tuturor mijloacelor materiale si banesti, proceselor economice si rezultatelor fiecarei unitati. Controlul trebuie sa urmareasca respectarea legilor, a disciplinei de plan, contractuale si financiare, sa previna si sa inlature deficientele in administrarea fondurilor, sa contribuie la solutionarea problemelor legate de buna gospodarire a resurselor tarii, la apararea integritatii avutului obstesc.
CAP. II Formarea si repartizarea fondurilor banesti in economia nationala
ART. 11 In Republica Socialista Romania venitul national, ca valoare nou creata in industrie, agricultura, constructii si in alte ramuri, reprezinta sursa de baza a fondurilor banesti ce se constituie in economie. Venitul national este rezultatul eforturilor depuse de clasa muncitoare, de taranime, intelectualitate, de toti oamenii muncii, indiferent de nationalitate, pentru oprirea permanenta a productiei, diversificarea si ridicarea calitatii acesteia, cresterea productivitatii muncii, reducerea sistematica a cheltuielilor de productie si de circulatie, obtinerea unei inalte eficiente economice in toate domeniile de activitate. ART. 12 Venitul national se repartizeaza pentru fondul national de dezvoltare economico-sociala a tarii si pentru fondul de consum. Fondul national de dezvoltare economico-sociala a tarii se constituie din partea de venit national destinata acestui fond, din amortizarea fondurilor fixe, precum si din alte resurse stabilite prin dispozitii legale. Fondul de consum se formeaza pe seama venitului national si este alcatuit din fondul de consum individual si din fondul de consum social. Fondul de consum individual se repartizeaza intre membrii societatii sub forma salariilor, a veniturilor membrilor cooperatori, precum si sub alte forme de repartitie directa. Din fondul de consum social se asigura resurse pentru functionarea unitatilor de invatamint de toate gradele, a unitatilor de cultura, a celor sanitare si de asistenta sociala si a altor unitati prin care se realizeaza servicii cu caracter social-cultural pentru populatie, pentru intretinerea fondului de locuinte si a retelei de drumuri publice. Din fondul de consum social se acorda alocatii de stat pentru copii, ajutor familial de stat, alte ajutoare pentru sprijinirea familiilor cu copii si ocrotirea minorilor, burse pentru elevi si studenti, pensii, indemnizatii in caz de incapacitate temporara de munca, trimiteri la odihna si tratament in statiuni balneoclimaterice, precum si celelalte drepturi prevazute de lege. ART. 13 Fondul national de dezvoltare economico-sociala este alcatuit dintr-un sistem unitar si corelat de fonduri banesti, din care fac parte: a) fondul central de dezvoltare economico-sociala; b) fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile administrativ-teritoriale: judete, municipii, orase si comune; c) fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unitatilor economice de stat: centrale industriale, unitati asimilate acestora, precum si intreprinderi; d) fondul de dezvoltare economico-sociala al organizatiilor cooperatiste si al celorlalte organizatii obstesti; e) fondurile utilizate de populatie pentru constructii de locuinte, constructii gospodaresti, cresterea productiei si a septelului, precum si pentru alte bunuri cu destinatii similare. ART. 14 Fondul central de dezvoltare economico-sociala se formeaza in cadrul bugetului republicat, din veniturile acestuia. El se utilizeaza, potrivit sarcinilor aprobate prin planul national unic si bugetul de stat, pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unitati economice de stat de interes republican, constituirea rezervelor de stat, alte obiective si actiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unitatilor social-culturale de stat de interes republican si a organelor centrale de stat, precum si pentru alte scopuri prevazute prin dispozitiile legale. ART. 15 Fondul local de dezvoltare economico-sociala, constituit la unitatile administrativ-teritoriale, se formeaza in cadrul bugetelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, din veniturile acestora. El se utilizeaza pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unitati economice de stat de interes local, alte obiective si actiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unitatilor social-culturale de stat de interes local si a organelor locale de stat, precum si pentru alte scopuri prevazute prin dispozitiile legale. Fondul local de dezvoltare se compune si din resurse in afara bugetului de stat, provenind de la unitatile socialiste, precum si din contributia baneasca a populatiei, potrivit dispozitiilor legale. ART. 16 Fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unitatilor Economice de stat se formeaza, distinct pe destinatii, din beneficii, amortizarea fondurilor fixe si alte resurse stabilite prin dispozitii legale. Corespunzator atributiilor si sarcinilor ce revin centralelor industriale si unitatilor asimilate acestora, cea mai mare parte din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala se constituie la nivelul acestora. El se utilizeaza, in concordanta cu prevederile de plan si cu respectarea normelor si normativelor stabilite, pentru investitii productive si social-culturale, mijloace circulante, precum si pentru alte destinatii prevazute prin dispozitii legale. ART. 17 Fondul de dezvoltare economico-sociala al organizatiilor cooperatiste si al celorlalte organizatii obstesti se constituie din resurse proprii si se utilizeaza in concordanta cu prevederile de plan si in conditiile stabilite prin dispozitii legale si statutele lor de organizare. ART. 18 Mijloacele banesti care alcatuiesc fondurile de dezvoltare economico-sociala proprietate socialista se pastreaza la institutiile bancare si se utilizeaza, sub controlul acestora, pentru obiectivele si actiunile prevazute in plan, cu respectarea normelor si normativelor stabilite, potrivit dispozitiilor legale. ART. 19 Constituirea fondurilor banesti ale unitatilor economice de stat are loc, in primul rind, pe seama beneficiului obtinut din activitatea de productie, executari de lucrari, prestari de servicii, comert si alte activitati economice. Beneficiul unitatilor economice de stat se stabileste si se aproba prin planurile financiare, pe baza sarcinilor de productie si de desfacere si a nivelului planificat al cheltuielilor de productie si de circulatie. Beneficiul unitatilor economice de stat se repartizeaza, in conditiile legii, pentru constituirea fondurilor proprii de dezvoltare economico-sociala. varsaminte la bugetul de stat sau la dispozitia centralei, dupa caz, constituirea fondului de premiere, formarea fondului de rezerva al centralei industriale sau unitatii asimilate acesteia, precum si pentru alte destinatii prevazute de dispozitiile legale.
CAP. III Evidenta generala a avutiei nationale. Sistemul planurilor financiare
ART. 20 Evidenta generala a avutiei nationale trebuie sa asigure cunoasterea situatiei tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea, a celorlalte elemente componente ale avutiei nationale, precum si a cresterii anuale a avutiei nationale; sa furnizeze date pe forme de proprietate, ramuri de activitate si categorii de bunuri pentru buna fundamentare a dezvoltarii economico-sociale planificate a tarii. ART. 21 Obiectul principal al evidentei generale a avutiei nationale il constituie bunurile care se afla in fondul unitar al proprietatii de stat si creantele statului, precum si bunurile proprietatea organizatiilor cooperatiste si a altor organizatii obstesti. Evidenta generala a avutiei nationale se realizeaza in expresie baneasca. ART. 22 Evidenta generala a avutiei nationale se asigura pe baza datelor contabile si statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor apartinind unitatilor socialiste, recensamintelor, anchetelor selective si a altor investigatii cu caracter economico-social. ART. 23 In vederea desfasurarii in mod planificat a intregii activitati financiare, a asigurarii unei ordini riguroase in administrarea fondurilor banesti, a mobilizarii rezervelor existente si a cresterii eficientei economice, toate unitatile socialiste au obligatia sa intocmeasca planuri financiare. Planurile financiare se elaboreaza si definitiveaza, pe toate treptele organizatorice, in strinsa corelare cu indicatorii din celelalte sectiuni ale planului national unic si pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenta. In intregul proces de intocmire si executare a planurilor financiare, unitatile economice trebuie sa urmareasca utilizarea cu randament ridicat a fondurilor fixe si recuperarea acestora in termene cit mai scurte; reducerea cheltuielilor de productie si de circulatie; organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei si a desfacerii, dimensionarea judicioasa a stocurilor, astfel incit sa se asigure accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante in fiecare unitate economica, cresterea eficientei pe ansamblul economiei. ART. 24 Sistemul planurilor financiare cuprinde: a) planurile financiare ale unitatilor socialiste intreprinderi, centrale industriale si unitati asimilate acestora, unitati social-culturale si de administratie, ministere si alte organe centrale, organe locale de stat, organizatii cooperatiste si alte organizatii obstesti; b) planurile de credite si planurile de casa; c) bugetul de stat, in care se includ bugetul republican si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale; d) planul financiar centralizat. ART. 25 Planurile financiare se intocmesc, dupa caz, in profil departamental, de ramura si teritorial. Planurile financiare in profil departamental cuprind indicatorii financiari pe unitati socialiste, in conformitate cu structura organizatorica existenta, iar cele in profil de ramura, indicatori ai activitatii financiare pe principalele ramuri ale economiei nationale. Planurile financiare in profil teritorial reunesc indicatori financiari ai dezvoltarii economico-sociale pe comune, orase, municipii si judete, indiferent de subordonarea unitatilor socialiste. Elaborarea planurilor financiare se realizeaza potrivit principiilor si criteriilor cuprinse in Legea cu privire la dezvoltarea economico-sociala planificata a Romaniei, precum si prevederilor prezentei legi. ART. 26 Planurile financiare ale unitatilor socialiste cuprind, dupa caz, veniturile si cheltuielile acestora, relatiile financiare cu organele ierarhic superioare sau interioare, precum si pe cele privind bugetul de stat si bancile. ART. 27 Prin planurile de credite si de casa se asigura planificarea operativa a circulatiei banesti si se reglementeaza in cursul anului miscarea fondurilor banesti in relatiile dintre unitatile socialiste si dintre acestea si populatie. Prin planurile de credite se mobilizeaza resursele banesti disponibile necesare pentru dezvoltarea productiei si circulatiei marfurilor, realizarea de obiective de investitii la unitatile socialiste, precum si pentru acoperirea anumitor nevoi ale populatiei. Planurile de casa, care cuprind miscarea numerarului in economie, precum si sarcina de punere in circulatie sau de retragere din circulatie a numerarului, trebuie sa asigure realizarea corelatiei necesare intre veniturile banesti ale populatiei si fondul de marfuri si servicii, mentinerea circulatiei banesti in numerar in limite normale, corespunzator nevoilor reale ale economiei. Planurile de credite si de casa se elaboreaza pe baza propunerilor unitatilor socialiste si a analizelor efectuate de Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si bancile specializate, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, precum si cu ministerele si celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, in concordanta cu prevederile planului national unic. ART. 28 Bugetul de stat reprezinta principalul plan financiar al statului, cu caracter executoriu. In cadrul sistemului planurilor financiare operative, bugetul de stat are un rol coordonator fata de celelalte planuri. ART. 29 Planul financiar centralizat - principala balanta financiara de sinteza a economiei, avind rol de fundamentare a planului national unic cuprinde resursele financiare ale economiei socialiste si repartizarea acestora pe sectoare si domenii de activitate, pe ramuri ale economiei nationale. Prin acest plan se verifica asigurarea echilibrului financiar, se coreleaza diferitele categorii de resurse financiare, in scopul utilizarii integrale si eficiente a potentialului economic al tarii. Planul financiar centralizat se elaboreaza in strinsa interdependenta cu prevederile din celelalte balante ale planului national unic. ART. 30 Relatiile banesti din economie ce se reflecta in planurile financiare se exprima printr-un sistem de indicatori. Pentru perioadele de cinci ani, indicatorii financiari se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual, prin legea de adoptare a bugetului de stat. ART. 31 Unitatile socialiste de stat, pe baza sarcinilor ce le revin din legea de adoptare a planului cincinal, din legea de adoptare a bugetului de stat si a indicatorilor desfasurati de Consiliul de Ministri, definitiveaza planurile lor financiare, care se aproba, dupa caz, de comitetele sau consiliile oamenilor muncii ori de celelalte organe de conducere colectiva. ART. 32 Planurile financiare nu se pot modifica decit in cazurile in care au loc modificari ale planurilor economice, ale preturilor si tarifelor, treceri de unitati si sarcini intre titularii de plan sau intre unitatile subordonate acestora, precum si in alte cazuri bine justificate, potrivit dispozitiilor legale. Modificarile indicatorilor financiari planificati pentru perioade expirate sint interzise, in afara de cazurile anume autorizate prin dispozitii legale. ART. 33 Sarcinile de plan se pot modifica numai de catre organele care le-au aprobat.
CAP. IV Finantarea si creditarea ramurilor economiei nationale pentru formarea mijloacelor circulante
ART. 34 Mijloacele circulante - parte importanta din avutia nationala formate din materii prime si materiale, combustibil, produse finite, marfuri, precum si alte valori stabilite prin dispozitii legale, sint destinate sa asigure buna functionare a unitatilor economice, indeplinirea planului de productie si de circulatie a marfurilor. ART. 35 Necesarul de mijloace circulante la unitatile economice de stat se stabileste prin normative, in functie de specificul ramurii, pe baza indicatorilor de plan, a normelor de consum si de stoc, precum si a altor elemente de calcul, potrivit dispozitiilor legale la determinarea normativelor se va tine seama de masurile prevazute a se lua pentru imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale, perfectionarea proceselor tehnologice, reducerea cheltuielilor de productie, accelerarea vitezei de rotatie si de alti factori care asigura utilizarea rationala a mijloacelor materiale si banesti. Criteriile de elaborare a normelor de stoc si a normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Ministri. ART. 36 Volumul total al mijloacelor circulante necesare unitatilor economice de stat pentru desfasurarea activitatii lor se finanteaza din resurse proprii, din fondul national de dezvoltare economico-sociala si din credite bancare, in conditiile si proportiile stabilite de Ministerul Finantelor si de banci, in functie de specificul activitatii ramurilor economice. Necesarul de mijloace circulante al unitatilor economice de stat noi se asigura din fondul central sau local de dezvoltare economico-sociala, din fondul propriu de dezvoltare al centralelor industriale sau unitatilor asimilate acestora, dupa caz, precum si din credite bancare. Pina la stabilirea necesarului definitiv de mijloace circulante, aceste unitati pot primi avansuri din resursele prevazute cu aceasta destinatie. Cresterile anuale planificate de mijloace circulante ale unitatilor economice de stat in functiune se acopera din credite bancare, care se ramburseaza dupa incheierea bilantului contabil anual, din beneficii si din alte resurse prevazute cu aceasta destinatie. Eventualele credite nerestituite se ramburseaza cel mai tirziu in al doilea an de la obtinerea lor din resursele prevazute cu aceasta destinatie. ART. 37 Ministerele si unitatile economice de stat au obligatia sa-si organizeze astfel activitatea de aprovizionare, productie si desfacere incit sa asigure folosinta cu eficienta ridicata a mijloacelor circulante. Dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante constituie o obligatie principala a ministerelor si unitatilor economice de stat, precum si a organelor financiar-bancare, care trebuie sa urmareasca indeplinirea sarcinilor de plan cu un volum cit mai redus de fonduri banesti, accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. ART. 38 Organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti isi acopera nevoile de fonduri banesti pentru desfasurarea activitatii de productie, executari de lucrari, prestari de servicii, desfacere a marfurilor si contractari-achizitii din resurse proprii. In completarea resurselor proprii ale acestor organizatii, bancile pot acorda credite pe termen scurt. ART. 39 La stabilirea necesarului de fonduri banesti, organele financiar-bancare au obligatia sa analizeze activitatea de ansamblu a unitatilor economice, urmarind ca volumul acestor fonduri sa fie in strinsa concordanta cu sarcinile de plan si cu normele legale care reglementeaza modul de determinare a necesarului de fonduri, sa se ia masuri pentru folosirea cu eficienta a mijloacelor materiale si banesti, pentru evitarea imobilizarilor de fonduri si sa se asigure restituirea in termen a creditelor. ART. 40 Creditul este organizat de stat sub forma creditarii bancare directe, imprumuturile banesti intre unitatile socialiste, in afara cazurilor prevazute de dispozitiile legale, sint interzise. Volumul creditelor se stabileste prin planul de credite, in concordanta cu obiectivele si sarcinile de plan, si se aproba de Consiliul de Ministri. Bancile acorda credite in limita planului de credite aprobat. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan sau depasiri de plan, in conditiile prevazute de dispozitiile legale. ART. 41 Creditul pe termen scurt se acorda pentru productia de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, pentru circulatia marfurilor, pentru satisfacerea unor nevoi de consum ale populatiei, precum si pentru alte destinatii stabilite prin dispozitii legale. Prin intermediul creditului pe termen scurt, bancile exercita un control permanent asupra indeplinirii de catre unitatile economice a sarcinilor de plan si a folosirii rationale a mijloacelor materiale si banesti. ART. 42 Creditul pe termen scurt are caracter planificat, se acorda pentru destinatii precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevazute in plan a se realiza in perioadele viitoare, ori in alte conditii stabilite prin dispozitiile legale, si sa fie restituit la termen. Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc in functie de miscarea planificata a valorilor materiale si de recuperarea, potrivit planului, a cheltuielilor de productie si de circulatie, fara a se depasi 12 luni, in afara de cazul in care ciclul de productie este mai lung de un an si de situatiile stabilite prin dispozitii legale. ART. 43 Valorile materiale care constituie garantia creditelor ramin in posesia debitorului, acestuia revenindu-i obligatiile legale in ce priveste folosirea rationala si buna lor conservare. ART. 44 Resursele de creditate pe termen scurt se formeaza din fondurile proprii ale bancilor, constituite potrivit statutelor lor, din fondurile banesti temporar disponibile ale unitatilor socialiste, ale bugetului de stat si ale populatiei, precum si din alte resurse. ART. 45 Creditele se acorda centralelor industriale si unitatilor asimilate acestora, intreprinderilor de stat si organizatiilor de stat si cooperatiste, institutelor de cercetare stiintifica si de proiectare, precum si altor unitatii organizate pe principiul gestiunii economice si care au personalitate juridica. De asemenea, bancile pot acorda credite si unitatilor organizate pe principiul gestiunii economice, dar fara personalitate juridica, autorizate sa contracteze credite de catre unitatea din care fac parte si care raspunde de utilizarea si restituirea creditelor la termen. ART. 46 Bancile pot acorda unitatilor economice care au greutatii financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare, cu dobinda normala, pe perioada necesara inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fara a se depasi 90 de zile. Asemenea credite vor putea fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materiala legata de indeplinirea sarcinilor de plan si pentru productia in curs de fabricatie si produse finite, in limitele si in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor si centralele bancilor. ART. 47 Bancile au dreptul sa refuze acordarea de credite unitatilor economice in cazul in care nu este asigurata desfacerea produselor ce urmeaza a se realiza, nu sint create conditii de utilizare eficienta a fondurilor solicitate si de rambursare la termen a creditelor. ART. 48 Stocurile de valori materiale excedentare, fara miscare, de calitate necorespunzatoare, cele fara desfacere asigurata, precum si cele depozitate si conservare in conditii necorespunzatoare, nu se admit in garantia creditului. Bancile controleaza modul in care unitatile economice respecta disciplina de credite, fiind obligate sa verifice existenta si conditiile de pastrare a bunurilor si altor valori care constituie garantia creditelor si sa ia masuri de rambursare sau trecere la restanta, inainte de scadenta, a creditelor folosite in alte scopuri, precum si a creditelor fara garantii, urmarind recuperarea acestor credite si determinarea unitatilor economice de a lichida cauzele care le-au generat. ART. 49 Unitatile economice platesc bancilor dobinzi pentru creditele primite si comisioane pentru serviciile ce li s-au prestat de banci. Pentru creditele restante unitatile economice platesc dobinzi majorate. Unitatile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilitatile banesti aflate in conturile lor la banci. Nivelul dobinzilor, precum si cel al comisioanelor, se stabilesc potrivit legii. ART. 50 Conducerile unitatilor economice au obligatia sa asigure desfasurarea activitatii unitatilor in cadrul fondurilor ce li s-au aprobat; ele trebuie sa se preocupe ca unitatile respective sa realizeze produse, sa execute lucrari si sa presteze servicii de buna calitate, sa se ingrijeasca de ritmicitatea si incasarea la timp a contravalorii acestora, astfel incit sa-si asigure in permanenta fondurile banesti necesare indeplinirii obligatiilor de plata pe care le au. ART. 51 In cazul in care o unitate economica si-a imobilizat o parte din mijloacele circulante, din care cauza nu mai poate efectua in mod curent platile, banca ii poate acorda, la cerere, in mod exceptional, un credit special cu dobinda majorata, cu conditia ca unitatea respectiva sa ia masuri care sa duca la redresarea situatiei sale economice, la lichidarea imobilizarii de mijloace circulante, intr-o perioada de cel mult 6 luni si sa existe garantia rambursarii creditului la termenul stabilit. Conducerile centralelor industriale si ale unitatilor asimilate acestora, ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare sint obligate ca, pe toata durata creditarii speciale, sa ia masuri care sa asigure inlaturarea cauzelor care au determinat depasirea nevoilor planificate de fonduri. ART. 52 Situatia financiara a unitatilor economice, care nu se redreseaza in perioada stabilita impreuna cu banca, se examineaza de o comisie formata din reprezentanti ai ministerelor de resort, bancii finantatoare, Ministerului Finantelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, altor organe centrale, precum si din specialisti din institutele de cercetare stiintifica si cadre didactice din invatamintul superior, iar concluziile si propunerile rezultate din analiza se vor prezenta de catre ministerul sau organul central de resort Consiliului de Ministri, care va hotari asupra masurilor de luat. Pina la stabilirea acestor masuri, platile din cont se vor efectua in limita incasarilor, potrivit prevederilor de la art. 137 si 138 din prezenta lege. Pentru organizatiile cooperatiste, concluziile comisiei se vor prezenta centralelor bancilor, care impreuna cu organul central al unitatii cooperatiste le examineaza si iau sau propun masuri, dupa caz.
A. Finantarea si creditarea industriei, constructiilor, transporturilor, telecomunicatiilor si a altor prestari de servicii
ART. 53 Normativele mijloacelor circulante ale unitatilor economice de stat din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii si ale altor unitati prestatoare de servicii se fundamenteaza pe sarcinile de plan privind productia si celelalte activitati, pe nivelul cheltuielilor de productie, precum si pe normele de stoc pentru materii prime, materiale, combustibil, produse finite si alte valori materiale, stabilite potrivit dispozitiilor legale. ART. 54 Pe baza planurilor de credite, bancile pot acorda credite unitatilor economice de stat industriale, de constructii, de transporturi, telecomunicatii sau prestatoare de alte servicii pentru: a) aprovizionarea tehnico-materiala pentru constituirea de stocuri, precum si pentru efectuarea de cheltuieli necesare indeplinirii sarcinilor de plan, diversificarii productiei si imbunatatirii calitatii produselor, fabricarii de produse peste plan, in conditiile prevazute de dispozitiile legale; b) contractarea si achizitionarea de produse agricole si alte produse; c) reintregirea mijloacelor circulante incorporate in produse livrate, lucrari executate si servicii prestate aflate in curs de incasare; d) acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc in unele trimestre veniturile; e) efectuarea de vanzari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii cu plata in rate; f) alte destinatii prevazute prin dispozitii legale. ART. 55 Creditele se acorda in cadrul limitei de creditare aprobate. Creditele curente si cele restante nu pot depasi limita de creditare aprobata. Bancile pot acorda credite unitatilor economice, care prelucreaza materii prime agricole, pe masura efectuarii aprovizionarilor si cheltuielilor de productie, fara stabilirea prealabila a unei limite, cu conditia ca produsele si marfurile respective sa aiba asigurata desfacerea. Bancile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate si cel al stocurilor constituite si al cheltuielilor de productie planificate. Unitatilor economice care nu-si gospodaresc in mod corespunzator mijloacele circulante si se vor stabili limite de creditare. ART. 56 Normativele mijloacelor circulante ale unitatilor de productie, executari de lucrari si prestari de servicii ale organizatiilor cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti se stabilesc in concordanta cu sarcinile de plan, potrivit criteriilor elaborate de organele centrale ale acestora, cu respectarea normelor generale de finantare si creditare.
B. Finantarea si creditarea agriculturii
Finantarea si creditarea unitatilor agricole de stat
ART. 57 Normativul mijloacelor circulante necesare activitatii unitatilor agricole de stat si a celor pentru mecanizarea agriculturii se determina, anual, pe baza planului de productie si a volumului planificat de lucrari agricole si prestari de servicii, tinind seama de nivelul cheltuielilor planificate, valoarea efectivelor de animale, stocurile planificate de materii prime, materiale si produse si pentru alte nevoi ale productiei. ART. 58 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda credite unitatilor agricole de stat si celor pentru mecanizarea agriculturii, pe baza planului de credite, pentru: acoperirea nevoilor de productie, actiuni noi aparute in cursul anului, cu caracter productiv, care au eficienta economica, cheltuieli privind reinsamintarea culturilor calamitate si efectuarea unor lucrari suplimentare in vederea reducerii efectelor factorilor naturali, precum si pentru alte destinatii prevazute prin dispozitii legale. ART. 59 Creditele se acorda pina la nivelul stocurilor si cheltuielilor de productie planificate, cu conditia garantarii integrale si realizarii veniturilor care sa asigure rambursarea la termen si incadrarea in limita de creditare aprobata. Creditele curente si cele restante ce pot depasi limita de creditare aprobata. ART. 60 Creditele acordate se ramburseaza de unitatile agricole de stat la perioadele de obtinere si valorificare a productiei vegetale si animale, iar de unitatile pentru mecanizarea agriculturii, la termenele stabilite pentru plata in natura si in bani a lucrarilor.
Creditarea activitatii de productie a unitatilor agricole cooperatiste
ART. 61 Cooperativele agricole de productie au obligatia de a utiliza deplin capacitatile de productie, de a valorifica superior resursele materiale si banesti, in scopul cresterii veniturilor si asigurarii fondurilor necesare desfasurarii normale a activitatii de productie. ART. 62 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, in completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt pentru acoperirea cheltuielilor materiale de productie, retribuirea muncii, plata contributiei la Casa de pensii si asigurari sociale, prelevari la fondul de dezvoltare, precum si pentru alte cheltuieli prevazute in planurile de productie si financiare. ART. 63 Creditele se acorda pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole incheiate cu organizatiile socialiste, in proportie de pina la 60% din valoarea productiei contractate, tinind seama de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care sa asigure rambursarea lor integrala la scadenta. Creditele se acorda la cererea cooperativelor agricole, in mod esalonat, in functie de nevoile de productie, de stadiul de dezvoltare a culturilor si de realizarea productiei animale. In cazurile in care, in cursul anului, unele cooperative agricole de productie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda acestora credite si peste limita stabilita, daca exista baza materiala si posibilitati certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor si de acoperire a celorlalte obligatii de plata. In cazul in care se constata ca nu se asigura rambursarea integrala a creditului stabilit, banca reduce in mod corespunzator volumul acestuia, astfel ca sa existe garantia rambursarii lui la scadenta. ART. 64 Banca poate acorda cooperativelor agricole de productie credite pe termen scurt si pentru cheltuieli materiale care privesc productia anului urmator, precum si pentru aprovizionarea cu materii si materiale necesare activitatilor de productie industriala, de prelucrare a produselor agricole, constructii si prestari de servicii. ART. 65 Productia contractata nu poate fi valorificata in alt mod decit cel stabilit cu ocazia acordarii creditului. In cazul cind cooperativele agricole de productie nu respecta aceasta obligatie sau schimba destinatia productiei contractate, banca este in drept sa ia masuri pentru rambursarea inainte de scadenta a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cind aceste disponibilitati nu sint suficiente, sa treaca la executarea silita, prin valorificarea produselor existente. ART. 66 Banca poate acorda credite pe termen scurt pentru productie acelor cooperative agricole care nu au productie-marfa contractata, in cazul cind exista garantia ca aceste cooperative vor obtine venituri care sa asigure rambursarea creditelor la termen. ART. 67 Banca poate acorda unitatilor economice ale asociatiilor intercooperatiste si obstesti, in completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt necesare indeplinirii sarcinilor de plan. Creditele se acorda pe baza planurilor de productie si a celor financiare, in functie de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care sa asigure rambursarea lor la scadenta. ART. 68 Cooperativelor agricole de productie care, dupa acoperirea cheltuielilor de productie si a altor cheltuieli prevazute in plan, nu pot asigura din fonduri proprii si din credite pe termen scurt plata retribuirii muncii cel putin la nivelul venitului minim garantat, banca le poate acorda credite pentru piata venitului minim garantat, cu respectarea conditiilor prevazute de dispozitiile legale. Cooperativelor agricole de productie care, dupa cunoasterea rezultatelor economice si financiare anuale, nu au putut sa achite din veniturile anului de plan contributia la Casa de pensii si asigurari sociale, banca le poate acorda credite pentru achitarea sumelor datorate. Rambursarea acestor credite se face pina la sfirsitul anului in care au fost acordate. In cazul in care, datorita unor calamitati ale naturii sau altor cauze obiective, creditele nu pot fi rambursate in intregime, sumele ramase vor fi prevazute in planul de productie si financiar si rambursate in anul urmator. ART. 69 Cooperativele agricole de productie, asociatiile intercooperatiste si unitatile economice ale organizatiilor obstesti garanteaza creditele pe termen scurt cu valori materiale, cu veniturile prevazute a se realiza si cu cesiunea, in favoarea bancii, a drepturilor banesti ce le au de incasat. Cooperativele agricole de productie garanteaza si creditele pe termen scurt acordate asociatiilor intercooperatiste, proportional cu partile lor sociale. ART. 70 Rambursarea creditelor acordate unitatilor agricole cooperatiste se face direct din sumele incasate de acestea pentru produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate, din despagubiri primite si din orice venituri banesti realizate. Creditele nerambursate in termen de asociatiile intercooperatiste se recupereaza din veniturile cooperativelor agricole de productie, proportional cu partile lor sociale.
Acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala
ART. 71 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala, care contracteaza cu unitatile socialiste livrarea de produse agricole, credite pe termen scurt pina la 45% din valoarea productiei contractate. Pentru contractele incheiate cu organizatiile cooperatiei de consum, cooperatorii si producatorii cu gospodarire individuala primesc, in aceleasi conditii, avansuri banesti prin organizatiile respective. ART. 72 Cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala garanteaza creditele de productie primite cu cesiunea, in favoarea bancii, a drepturilor banesti ce le au de incasat de la unitatile socialiste, precum si cu bunurile ce le au in proprietate. ART. 73 Rambursarea creditelor de productie, acordate cooperatorilor si producatorilor cu gospodarie individuala, se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unitatilor socialiste contractante, din despagubiri si alte venituri. ART. 74 Unitatile socialiste contractante garanteaza fata de banca rambursarea la scadenta a creditelor de productie pe termen scurt acordate pe baza contractelor incheiate de acestea cu cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala. In cazul in care, in urma verificarilor facute de banca, se constata ca au fost incheiate contracte fara baza materiala sau ca unitatile socialiste nu au urmarit executarea contractelor, banca este in drept sa ia masuri pentru recuperarea creditelor acordate de la unitatile socialiste contractante. ART. 75 Contractele de livrare pe baza carora se acorda credite constituie pentru banca titluri executorii fata de cooperatori si producatorii cu gospodarie individuala, precum si fata de unitatile socialiste contractante.
C. Finantarea si creditarea circulatiei marfurilor
ART. 76 Normativul mijloacelor circulante al unitatilor economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala si de desfacere a marfurilor se determina in functie de sarcinile de plan, de viteza de circulatie a marfurilor si de nivelul stocurilor, potrivit obiectului activitatii acestora. ART. 77 Bancile pot acorda unitatilor economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala si de desfacere a marfurilor credite pentru reconstituirea stocurilor de marfuri si produse agricole, ambalaje, achizitii si contractari de produse agroalimentare, acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc in unele trimestre veniturile, vinzari de marfuri cu plata in rate, precum si alte valori materiale. Bancile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate si cel al stocurilor de marfuri si al altor valori materiale constituite in vederea indeplinirii sarcinilor de plan. Creditele se pot acorda pe masura efectuarii aprovizionarilor si a cheltuielilor, fara stabilirea prealabila a unei limite de creditare. Unitatile de stat de aprovizionare tehnico-materiala si de desfacere a marfurilor care nu-si gospodaresc in mod corespunzator mijloacele circulante, imobilizindu-le in marfuri fara desfacere asigurata sau in debitori, vor putea fi trecute de banci la creditare pe baza unei limite. ART. 78 Prevederile art. 76 si 77 se aplica si unitatilor de turism si hoteliere, precum si celor de aprovizionare tehnico-materiala si de desfacere a marfurilor ale organizatiilor cooperatiei mestesugaresti si de consum si ale celorlalte organizatii obstesti. ART. 79 Conducerile unitatilor de aprovizionare tehnico-materiala si de desfacere a marfurilor au obligatia sa actioneze permanent pentru constituirea stocurilor de marfuri in limitele planificate si intr-o structura corespunzatoare satisfacerii cererii beneficiarilor si a populatiei, sa asigure repartizarea judicioasa a fondului de marfa, sa previna formarea unor stocuri de marfuri peste necesar ori greu vandabile, precum si efectuarea de cheltuieli neeconomicoase.
D. Finantarea si creditarea comertului exterior
ART. 80 Necesarul de mijloace circulante pentru desfasurarea activitatii de comert exterior la unitatile producatoare care au sarcini de livrari la export, la cele care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, precum si la intreprinderile specializate de comert exterior, se determina in functie de sarcinile de export si import, precum si de cele privind celelalte activitati de comert, exterior si se asigura din resurse proprii, din credite bancare si din alte resurse, in limitele si conditiile stabilite prin dispozitiile legale. ART. 81 Bancile pot acorda unitatilor economice producatoare care au sarcini de livrari la export, precum si celor care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, credite pentru constituirea de stocuri de marfuri si efectuarea de cheltuieli legate de executarea unor contracte externe sau pentru alte destinatii stabilite de dispozitiile legale. Creditele se acorda din momentul constituirii stocurilor sau efectuarii cheltuielilor pina la incasarea contravalorii valutei, fara a se depasi termenele normale de decontare prevazute de dispozitiile legale sau stabilite de banci. ART. 82 Bancile pot acorda intreprinderilor specializate de comert, exterior credite pentru operatii de export pe cont propriu si pentru operatii de import. De asemenea, pot acorda credite pentru marfurile vindute pe credit comercial in strainatate, cu respectarea dispozitiilor legale. ART. 83 Unitatile producatoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari si presteaza servicii pentru strainatate, precum si intreprinderile specializate de comert exterior, trebuie sa ia masuri care sa asigure indeplinirea obligatiilor asumate prin contracte si incasarea intr-un termen cit mai scurt a valutei. ART. 84 Unitatile producatoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari si presteaza servicii pentru strainatate, precum si intreprinderile specializate de comert exterior, pot beneficia de credite pentru organizarea si participarea la expozitii si tirguri internationale, pentru constituirea de stocuri aferente probelor, precum si pentru organizarea activitatii de service in alte tari. ART. 85 In procesul de creditare a activitatii de comert exterior. bancile verifica indeplinirea la timp de catre unitatile economice a obligatiilor asumate prin contractele externe si urmaresc ca aceste unitati sa efectueze in termen incasarile si platile cu strainatatea.
E. Finantarea si creditarea corectarii stiintifice
ART. 86 Unitatile de cercetare stiintifica se organizeaza in regim economic si isi desfasoara activitatea pe baza de contracte de cercetare, iar in cazurile stabilite prin dispozitii legale, pot primi fonduri de la bugetul de stat. Fondurile necesare unitatilor de cercetare se determina in raport cu volumul, complexitatea si numarul temelor de cercetare, precum si cu durata de executare a acestora si se asigura din sumele incasate de la beneficiari pe baza de contracte, din credite bancare sau alte surse stabilite prin dispozitii legale. Beneficiarii de lucrari de cercetare stiintifica pot utiliza ca surse de finantare fondul pentru introducerea tehnicii noi, fondurile de productie, fondurile de investitii, precum si fonduri bugetare sau alte fonduri prevazute prin dispozitii legale. Fondurile de la buget se acorda pentru finantarea cercetarilor care prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea economica si sociala a tarii, precum si pentru efectuarea de cercetari complexe, cu caracter general sau care fac parte din programele prioritare. ART. 87 Ministerele, celelalte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, centralele industriale si unitatile asimilate acestora, precum si intreprinderile beneficiare ale rezultatelor activitatii de cercetare stiintifica, au obligatia valorificarii cit mai rapide a cercetarilor, prin introducerea in practica a rezultatelor obtinute si generalizarea aplicarii cercetarilor incheiate cu rezultate pozitive, urmarind realizarea in termen cit mai scurt a ciclului cercetare-proiectare-productie.
CAP. V Finantarea si creditarea investitiilor
A. Finantarea si creditarea investitiilor unitatilor de stat
ART. 88 Programul de investitii, care asigura dinamismul si echilibrul economiei, o structura moderna si eficienta a productiei materiale, cresterea rapida a venitului national, se finanteaza din fondul national de dezvoltare economico-sociala. ART. 89 Investitiile centralizate cu caracter productiv ale unitatilor economice de stat se finanteaza astfel: a) din fondul central de dezvoltare economico-sociala: investitii de interes republican privind construirea de noi intreprinderi sau combinate, actiuni importante privind dotarea cu utilaje si mijloace de transport, precum si alte obiective si actiuni stabilite anual prin planul national unic; b) din fondul local de dezvoltare economico-sociala al judetelor si municipiului Bucuresti, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor: investitii de interes local privind construirea de noi unitati, precum si alte obiective si actiuni stabilite anual prin planul unitatilor administrativ-teritoriale; c) din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unitatilor economice: investitii privind dezvoltari, modernizari, amenajari, reutilari si reinnoiri de capacitati, eliminarea locurilor inguste, imbunatatirea proceselor tehnologice, obiective de interes comun pentru unitatile componente ale contractelor industriale, precum si alte obiective si actiuni prevazute prin plan. ART. 90 Investitiile centralizate cu caracter social-cultural si alte investitii centralizate din ramurile sferei neproductive se finanteaza, la unitatile de stat, dupa caz, din fondul central de dezvoltare economico-sociala sau din fondul local de dezvoltare economico-social al unitatilor administrativ-teritoriale in functie de subordonarea beneficiarului investitiei sau din fondul propriu de dezvoltare, corespunzator prevederilor din plan. ART. 91 Mijloacele banesti destinate realizarii investitiilor centralizate ale unitatilor de stat se constituie, dupa caz, din amortizarea fondurilor fixe, beneficii, alte resurse proprii, precum si din alocatii bugetare, potrivit prevederilor bugetului de stat. Unitatile economice de stat au obligatia sa depuna la bancile specializate sumele destinate finantarii investitiilor, in conditiile si la termenele stabilite prin dispozitiile legale. ART. 92 Pentru obtinerea unei eficiente maxime in utilizarea fondurilor destinate investitiilor, beneficiarii acestora, institutele de proiectari si organizatiile de constructii au obligatia sa ia toate masurile ca obiectivele de investitii sa fie realizate prin adoptarea celor mai noi si perfectionate solutii tehnologice, cu costuri reduse, intr-un timp cit mai scurt, sa se materializeze, in primul rind, in masini, utilaje si instalatii de inalta productivitate, care sa asigure valorificarea superioara a resurselor materiale ale tarii, precum si sporuri cit mai mari de productie cu desfacere asigurata, de beneficii, de valuta si de venit national la fiecare leu investit. Investitii noi se pot realiza numai dupa ce se face dovada ca se asigura folosirea deplina a capacitatilor si spatiilor existente. ART. 93 Repartizarea de fonduri pentru lucrari noi de investitii se poate face numai dupa ce s-au asigurat mijloacele necesare pentru punerea in functiune si pentru realizarea stadiilor necesare corespunzatoare la lucrarile in executie. Se va acorda prioritate investitiilor a caror productie urmeaza sa sporeasca exportul sau sa reduca importul. ART. 94 La avizarea investitiilor centralizate, Ministerul Finantelor si bancile, fiecare potrivit atributiilor ce ii revin, au obligatia sa verifice - pe baza documentatiilor tehnico-economice care trebuie prezentate potrivit dispozitiilor legale de catre titularii sau beneficiarii de investitii - temeinicia cererilor de fonduri pentru investitii, necesitatea si eficienta acestora, economicitatea si legalitatea cheltuielilor, incadrarea lor in normativele aprobate. ART. 95 In vederea deschiderii finantarii, centralele industriale, unitatile asimilate acestora, intreprinderile si institutiile de stat trebuie sa depuna la bancile specializate documentele de aprobare a investitiei, studiul tehnico-economic aprobat, contractul de antrepriza, graficele de esalonare a investitiei si de livrare a utilajelor, corelate cu termenele de punere in functiune, si autorizatia de constructii pentru cheltuielile de investitii la care nu se elaboreaza studii tehnico-economice, se depune documentatia aprobata conform dispozitiilor legale. Pentru inceperea lucrarilor si pe parcursul executarii acestora, beneficiarii de investitii si organizatiile executante sint obligate sa prezinte, la cererea bancilor, devizele la proiectele de executie in vederea verificarii lor. ART. 96 Bancile finanteaza investitiile centralizate daca sint indeplinite urmatoarele conditii: a) obiectivele, capacitatile si termenele de dare in exploatare se incadreaza in prevederile planului; b) inceperea lucrarilor are la baza documentatii tehnico-economice elaborate potrivit normelor si normativelor legale, precum si aprobarile legale pentru folosirea terenului pe care investitiile respective se amplaseaza; c) sint asigurate mijloacele financiare necesare executarii lucrarilor in cadrul prevederilor anuale de plan; d) lucrarile si cheltuielile ce se efectueaza sint prevazute in documentatiile tehnico-economice admise la finantare. Bancile au dreptul sa refuze finantarea investitiilor din competenta de aprobare a titularilor de plan de stat si a unitatilor subordonate acestora, care nu au asigurate conditii de utilizare eficienta a fondurilor, precum si a investitiilor pentru care nu sint respectate dispozitiile legale cu privire la inceperea lucrarilor de investitii, a caror verificare le revine ca sarcina. Bancile verifica, potrivit legii, legalitatea preturilor si tarifelor, precum si economicitatea cheltuielilor prevazute in documentatii si se pronunta asupra acestora in termen de 20 de zile de la primirea documentatiilor insusite de catre organizatiile executante. Reducerile facute de banci, la care nu s-au primit obiectii in termen de 20 de zile de la comunicarea lor, ramin definitive. Valoarea devizelor de executie si a devizului general se diminueaza cu reducerile ramase definitive. Divergentele dintre banci si unitatile economice de stat sau organele in subordinea carora se afla acestea se rezolva de catre organele ierarhic superioare. ART. 97 Sint interzise contractarea si angajarea de cheltuieli pentru investitii inainte de aprobarea indicatorilor tehnico-economici sau, dupa caz, a documentatiei tehnico-economice a investitiilor, precum si inceperea de lucrari inainte ca organele bancare sa se fi pronuntat asupra legalitatii acestor cheltuieli, in afara de cazurile in care prin dispozitii legale se prevede altfel. La contractarea si achizitionarea utilajelor tehnologice necesare realizarii investitiilor trebuie sa se urmareasca ca acestea sa fie aduse pe santier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depaseasca normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispozitiilor legale, si sa se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile. ART. 98 Investitiile centralizate se deconteaza pe masura executarii lor, cu respectarea planurilor anuale de investitii si de finantare-creditare, in limita devizului general legal aprobat; este interzisa depasirea valorii documentatiei aprobate pentru investitia respectiva. ART. 99 In cursul executiei lucrarilor de investitii si la terminarea lor, beneficiarii de investitii sint obligati sa justifice bancilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrarilor, beneficiarii sint obligati sa efectueze receptia acestora si sa prezinte bancii, pentru justificare, si procesul-verbal de receptie. In cazul in care organizatiile de constructii-montaj, de prestari de servicii si de proiectare, precum si beneficiarii de investitii pentru lucrarile in regie, au incasat sume necuvenite, bancile au dreptul, daca in termen de 30 de zile de la constatare partea in cauza nu restituie sumele respective, sa emita pentru recuperarea acestor sume - documente de plata, care se deconteaza fara acceptarea platitorului. Dupa punerea in functiune sau darea in folosinta a obiectivelor de investitii, bancile vor deconta numai lucrarile si cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua si dupa darea in exploatare, consemnate in procesul-verbal de receptie, in limita devizului general. ART. 100 Pentru realizarea investitiilor centralizate prevazute in plan, bancile pot acorda credite unitatilor economice de stat, in completarea mijloacelor banesti proprii destinate finantarii investitiilor sau integral, dupa caz, in urmatoarele situatii: a) pentru obiective si actiuni de investitii de pe urma carora se pot obtine beneficii care asigura rambursarea creditului in cel mult 10 ani; b) cind exista un decalaj planificat pe trimestre intre realizarea investitiilor si constituirea resurselor proprii destinate finantarii investitiilor; c) in cazul in care, in cursul anului, se depaseste planul de investitii la unele obiective si aceasta se justifica din punct de vedere economic, existind conditii materiale asigurate; d) in cazul in care, in cursul anului, resursele proprii destinate finantarii investitiilor nu s-au constituit la nivelul planului. Din credite bancare se pot realiza si investitii productive ai caror indicatori se aproba de Consiliul de Ministri, in cazurile si in conditiile stabilite prin hotarirea de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. ART. 101 Creditele pentru realizarea investitiilor se aproba de banci, cu respectarea normelor generale de creditare, precum si a celor cu privire la avizarea, finantarea si realizarea lucrarilor de investitii. Creditele de la art. 100 lit. a se acorda de banci daca pentru obiectivele si actiunile de investitii respective exista sursa certa de aprovizionare cu materii prime, desfacere pentru produsele ce se vor obtine, contracte sau comenzi confirmate cu termene de livrare a masinilor, utilajelor si instalatiilor, care asigura punerea in functiune a capacitatilor planificate in cel mult 12 luni, cu exceptia cazurilor prevazute de dispozitiile legale. Rambursarea creditelor se face din beneficiile repartizate in acest scop, la termenele si in ratele stabilite prin contractul de imprumut incheiat intre banca si beneficiarii de credite. In cazul nedarii in functiune a investitiilor la termenul planificat, bancile - tinind seama de stadiul de executie a lucrarilor si de masurile luate pentru recuperarea intirzierilor - pot acorda in continuare credite pentru terminarea si darea in exploatare a investitiei. La aceste credite se percep dobinzi majorate. In cazul neconstituirii resurselor proprii planificate, destinate finantarii investitiilor prevazute la art. 100 lit. d, bancile pot acorda credite cu dobinda majorata, cu conditia rambursarii lor pina la finele anului. Unitatile economice de stat pot folosi - inainte de a apela la credite bancare fondurile proprii constituite la dispozitia lor pentru executarea de investitii necentralizate. Creditele acordate pentru neconstituirea resurselor proprii planificate, nerambursate la termen, se acopera din fondurile neangajate ale unitatilor economice de stat destinate investitiilor necentralizate, iar daca acestea sint insuficiente, rambursarea se face din aceleasi fonduri ale organului ierarhic superior; partea ramasa nerestituita la sfirsitul anului se ramburseaza in anul urmator din fondul de rezerva sau din fondurile de investitii necentralizate constituite potrivit dispozitiilor legale. In cazul in care si dupa utilizarea acestor resurse ramin in continuare credite nerestituite, acestea se pot planifica sa fie rambursate in al doilea an de la obtinerea lor, din resursele proprii destinate finantarii investitiilor ce se constituie la nivelul centralelor industriale si unitatilor asimilate acestora, ART. 102 Creditele se acorda de banci pe masura executarii investitiilor, in limita prevederilor planurilor anuale de investitii, a planurilor de finantare-creditare si a devizului general, legal aprobate. In cazurile in care beneficiarii de credite nu respecta destinatia creditului si alte conditii din contractele de imprumut sau nu restituie ratele scadente, bancile au dreptul sa inceteze creditarea si, respectiv, sa procedeze la recuperarea creditelor din fondurile destinate investitiilor necentralizate, ori din fondurile de rezerva ale unitatilor economice de stat. Pina la recuperarea creditelor si incasarea ratelor scadente, bancile percep dobinzi majorate. ART. 103 Bancile pot acorda, in cursul realizarii lucrarilor de investitii, credite pentru utilajele care necesita montaj si credite pentru aprovizionarea cu materiale, precum si alte categorii de credite, potrivit prevederilor planului si bugetului de stat, in cazurile si conditiile stabilite prin statutele lor sau alte dispozitii legale. Pentru utilajele care necesita montaj, creditele se acorda pina la termenul planificat de punere in functiune. Dupa aceasta data, la creditele acordate si la cele care se vor acorda pina la punerea in functiune se percep dobinzi majorate. Pentru cheltuielile necesare efectuarii probelor tehnologice, precum si pentru piesele de schimb si obiectele de inventar la unitatile si sectiile noi, prevazute in documentatia tehnico-economica a investitiilor, bancile acorda credite pina la termenele stabilite impreuna cu beneficiarii de investitii, termene care nu pot depasi 90 de zile de la data planificata pentru darea in functiune a investitiei. In cazul nerespectarii termenului planificat de punere in functiune, pe perioada de intirziere, bancile pot acorda credite cu dobinzi majorate. Creditele nerambursate in termen de 90 de zile de la darea efectiva in functiune se retrag din fondurile de productie ale beneficiarilor de credite. Pentru materialele aprovizionate de beneficiarii de investitii, creditele se acorda pina la termenul stabilit prin contractul de imprumut. ART. 104 Bancile percep dobinzi majorate la creditele pentru utilajele care necesita montaj, pe perioadele cu care se depasesc normativele in zile prevazute de dispozitiile legale privind stocarea utilajelor pe santiere. Dobinzi majorate se percep si la creditele pentru utilajele devenite disponibile, care nu se valorifica in decurs de 90 de zile de la data cind au ajuns in aceasta situatie. ART. 105 Investitiile necentralizate ale unitatilor de stat se finanteaza din resursele prevazute cu aceasta destinatie, potrivit dispozitiilor legale. Investitiile necentralizate se admit la finantare daca. - sint prevazute in planul unitatii respective si aprobate, potrivit dispozitiilor legale; - sint eficiente si satisfac nevoi imediate cu caracter productiv sau social-cultural, dupa caz; - au conditii sa se realizeze in cadrul duratelor prevazute de normele legale si documentatia tehnico-economica este legal aprobata. Deschiderea finantarii pentru investitiile necentralizate ale unitatilor economice de stat se face dupa constituirea integrala a fondurilor necesare la nivelul documentatiei, iar la institutiile de stat si la unitatile administrativ-teritoriale, dupa alocarea sau constituirea fondurilor in conditiile stabilite prin dispozitii legale. Decontarea investitiilor necentralizate se face de banci, pe masura executarii lor, in aceleasi conditii ca si pentru investitii centralizate. Investitiile necentralizate se finanteaza prin bancile la care unitatile si institutiile de stat, precum si organizatiile cooperatiste si obstesti, isi au contul pentru activitatea de baza. Lucrarile de investitii a caror valoare de deviz pe obiect depaseste 100 mii lei se finanteaza prin bancile specializate, in care scop fondurile respective se vireaza la aceste banci. ART. 106 Bancile pot acorda unitatilor economice de stat si cooperatiste credite pentru realizarea de investitii necentralizate privind executarea unor lucrari de mica mecanizare si a altor lucrari cu caracter productiv, precum si pentru lucrari destinate imbunatatirii aprovizionarii cu marfuri si prestarilor de servicii catre populatie. Aceste investitii trebuie sa aiba o eficienta economica ridicata, sa contribuie la reducerea volumului de munca, la imbunatatirea calitatii produselor, la cresterea productiei si a productivitatii muncii, la reducerea cheltuielilor de productie si de Circulatie. Conditiile de acordare a acestor credite se stabilesc de Consiliul de Ministri. ART. 107 Volumul creditelor ce se acorda de banci pentru realizarea investitiilor se stabileste anual prin planul de credite pe termen mijlociu si lung, care se aproba odata cu planul national unic si bugetul de stat. Creditele pe termen mijlociu si lung pentru investitii se acorda din resurse destinate special in acest, scop. Dobinzile si comisioanele ce se percep de banci la finantarea si creditarea investitiilor sint cele prevazute prin dispozitiile legale.
B. Finantarea si creditarea investitiilor organizatiilor cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti
ART. 108 Organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti realizeaza investitiile necesare infaptuirii obiectivelor economico-sociale prevazute in planurile lor din fondurile de dezvoltare constituite pe seama veniturilor obtinute din activitatea lor. Ele au datoria sa foloseasca judicios mijloacele destinate investitiilor pentru realizarea de obiective cu eficienta ridicata, care sa asigure cresterea avutului obstesc baza a dezvoltarii continue a potentialului lor de productie -, indeplinirea obligatiilor fata de stat si sporirea retributiei membrilor cooperatori. ART. 109 Bancile pot acorda organizatiilor cooperatiste si unitatilor economice ale celorlalte organizatii obstesti, in completarea fondurilor proprii, credite pe termen mijlociu si lung pentru realizarea de actiuni si obiective noi de investitii, pentru extinderea si modernizarea capacitatilor existente, care sa asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii, imbunatatirea aprovizionarii si desfacerii si obtinerea de venituri suplimentare. ART. 110 Finantarea investitiilor din fondurile proprii ale organizatiilor cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti se face pe baza normelor emise de organele centrale cooperatiste si obstesti, potrivit legilor de organizare si functionare a acestora, cu avizul bancilor in ce priveste eficienta investitiei si cu respectarea normelor generale privind regimul investitiilor. Creditarea investitiilor organizatiilor cooperatiei mestesugaresti, ale organizatiilor cooperatiei de consum si ale unitatilor economice ale celorlalte organizatii obstesti se face potrivit normelor generale ce se aplica unitatilor economice de stat.
Creditarea investitiilor cooperativelor agricole de productie
ART. 111 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, in completarea fondurilor proprii, credite pe termen lung pentru realizarea de actiuni si obiective de investitii productive care sa asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii si obtinerea de venituri suplimentare. Cooperativelor agricole de productie li se pot acorda credite si pentru actiuni si obiective de investitii ce se executa prin asociere sau cooperare. ART. 112 Creditele pe termen lung se acorda pentru lucrari de imbunatatiri funciare, plantatii de vii si pomi, constructii agrozootehnice, masini, utilaje si instalatii, animale de productie, precum si pentru alte obiective si actiuni stabilite prin dispozitii legale. Termenele maxime de rambursare a creditelor si proportiile de participare cu fonduri proprii a cooperativelor agricole de productie se stabilesc prin dispozitii legale. ART. 113 Volumul creditelor pe termen lung ce se acorda cooperativelor agricole de productie se stabileste anual prin planul national unic si bugetul de stat si se repartizeaza pe actiuni si pe judete de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, cu consultarea Bancii pentru Agricultura si Industrie Alimentara. ART. 114 Creditele pe termen lung se acorda cooperativelor agricole de productie care au prevazut prin plan si fac prelevari la fondul de dezvoltare cel putin in cota minima prevazuta de statut. ART. 115 Creditele pe termen lung se acorda atit pentru investitiile ce se realizeaza in robie, cit si pentru cele in antrepriza. Pentru lucrarile care se executa in regie, se acorda credite pe termen lung in vederea acoperirii cheltuielilor de investitii, cu exceptia celor privind manopera si materialele de constructii care se pot obtine prin valorificarea resurselor proprii ale cooperativelor agricole de productie. Cooperativelor agricole de productie, care executa un volum mare de investitii in regie, li se pot acorda credite pe termen lung si pentru plata manoperei ce se efectueaza cu cadre calificate, angajate din afara unitatilor. In cazul plantatiilor de vii si pomi care se executa in bazine consacrate, se pot acorda credite pe termen lung si pentru plata unei cote-parti de pina la 50% din valoarea manoperei planificate la lucrarile de infiintare si de intretinere, pina la intrarea lor pe rod. ART. 116 Creditele pe termen lung se aproba cooperativelor agricole de productie de catre banca, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) veniturile nete prevazute a se realiza prin punerea in functiune a mijloacelor de productie creditate sa asigure rambursarea creditelor solicitate in cadrul termenelor maxime aprobate si sa existe certitudinea realizarii productiei si veniturilor prevazute in documentatia tehnico-economica; b) sa fie asigurate participarea cu fonduri proprii in proportiile stabilite si exploatarea rationala a mijloacelor de productie, iar situatia economico-financiara a cooperativelor agricole de productie sa permita rambursarea din venituri a creditelor pe termen lung scadente in perioadele urmatoare; c) sa existe conditii pentru executarea si punerea in functiune la termen a obiectivelor, iar productia prevazuta a se realiza sa aiba desfacerea asigurata; d) documentatiile tehnico-economice sa fie intocmite, avizate si aprobate potrivit dispozitiilor legale. Pentru aprobarea creditului, cooperativele agricole de productie trebuie sa prezinte bancii angajamentul de a valorifica prin unitatile socialiste contractante productia-marfa agricola obtinuta la obiectivele respective, pina la restituirea completa a creditului. In situatia in care banca, in urma analizei, constata ca nu sint intrunite conditiile de creditare si nu exista garantia rambursarii imprumutului, nu va aproba creditul solicitat. ART. 117 Cooperativele agricole de productie au obligatia sa foloseasca creditele primite in conformitate cu destinatia stabilita pentru realizarea sarcinilor de plan si raspund de rambursarea lor integrala la scadenta. ART. 118 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, unitatilor economice ale asociatiilor intercooperatiste si ale altor organizatii obstesti credite. pentru efectuarea lucrarilor de mica mecanizare si altor lucrari cu caracter productiv, sau destinate imbunatatirii aprovizionarii si prestarii de servicii catre populatie, in conditiile normelor legale stabilite pentru unitatile de stat. ART. 119 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze creditarea sau sa recupereze inainte de termen creditele acordate, in cazul in care se constata in activitatea unitatilor agricole cooperatiste urmatoarele abateri: a) schimbarea destinatiei creditelor acordate sau deficiente in executarea investitiilor creditate, de natura sa pericliteze punerea in functiune la termen a obiectivelor sau realizarea indicatorilor tehnico-economici din documentatia de creditare; b) neparticiparea cooperativelor agricole de productie cu fondurile proprii cu care s-au angajat la executarea obiectivelor de investitii creditate; c) folosirea mijloacelor de productie in alte scopuri decit cele pentru care au fost creditate, instrainarea, gospodarirea necorespunzatoare a acestora, degradarea sau scoaterea lor din productie; d) neluarea de masuri pentru inlaturarea deficientelor semnalate de unitatile bancare. ART. 120 Cooperativele agricole de productie garanteaza creditele primite cu valori materiale, mijloace banesti prevazute a se realiza si cu orice alte venituri in bani si in natura, precum si cu cesiunea in favoarea bancii a drepturilor ce le au de incasat. ART. 121 Rambursarea creditelor pe termen lung se face din fondurile banesti constituite pentru investitii, iar in cazul cind acestea nu acopera ratele scadente, diferenta se achita din celelalte disponibilitati banesti ale cooperativelor agricole de productie.
C. Credite pentru investitii acordate populatiei
ART. 122 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda credite de investitii destinate dezvoltarii productiei membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala, pentru procurarea de animale de productie, de material saditor, in vederea realizarii de plantatii pomiviticole si pentru alte destinatii agricole, in limitele si conditiile stabilite de dispozitiile legale. Creditele se acorda producatorilor care contracteaza cu organizatiile socialiste livrarea de produse si produsi, din valorificarea carora sa fie asigurata rambursarea la termen a creditelor respective. ART. 123 Casa de Economii si Consemnatiuni poate acorda credite populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum si in alte cazuri prevazute de lege. Creditele pentru construirea de locuinte proprietate personala se garanteaza prin constituirea de ipoteca asupra locuintelor respective. Contractele de imprumut au valoare de inscrisuri autentice si constituie titluri executorii. ART. 124 Creditele sint garantate de beneficiari, pentru intreaga lor valoare, prin gaj de valori materiale, garantii personale si cesiuni de drepturi de creante. Pina la rambursarea integrala a creditelor, locuintele proprietate personala si alte bunuri dobindite de populatie prin folosirea de credite pot fi instrainate numai cu acordul prealabil al institutiilor care au acordat credite.
CAP.VI Organizarea si efectuarea platilor intre unitatile socialiste
ART. 125 Pentru organizarea si desfasurarea in bune conditii a circulatiei banesti si pentru exercitarea controlului bancar asupra relatiilor banesti din economie, unitatile socialiste sint obligate sa pastreze disponibilitatile banesti in conturi la banci si sa efectueze operatiile de plati si incasari prin aceste conturi. ART. 126 Platile dintre unitatile socialiste se efectueaza, de regula, prin decontari fara numerar. ART. 127 Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, impreuna cu bancile specializate, stabileste formele si instrumentele de decontare, fixeaza limita in care pot fi efectuate platii cu numerar intre unitatile socialiste si elaboreaza norme privind conditiile si termenele de depunere a numerarului la banci, limitele in care numerarul poate fi pastrat in casieriile unitatilor socialiste, modul de eliberare a numerarului si conditiile de efectuare a platilor din incasari. ART. 128 Unitatile socialiste sint obligate sa prevada in contractele economice forme si instrumente de decontare care asigura incasarea intr-un timp cit mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrarilor efectuate sau serviciilor prestate si care contribuie la intarirea disciplinei contractuale si la accelerarea decontarilor. In scopul intaririi disciplinei platilor, bancile pot dispune inlocuirea formelor si instrumentelor de decontare alese de unitatile socialiste, cu forme si instrumente care corespund mai bine relatiilor economice dintre unitati. ART. 129 Platile din conturile unitatilor socialiste se efectueaza cu consimtamintul acestora, cu exceptia acelor plati care privesc obligatii constatate prin titluri executorii, precum si a platilor pentru efectuarea carora dispozitiile legale nu prevad consimtamintul unitatilor platitoare. ART. 130 Actele de imprumut, indiferent de denumirea lor, si extrasele de cont de imprumut privind creantele neachitate la termen sau creantele pe care banca este indreptatita sa le incaseze inainte de termen constituie titluri executorii, fara indeplinirea altor formalitati. ART. 131 Platile trebuie facute la data exigibilitatii obligatiilor, debitorul fiind dator sa le efectueze, iar creditorul fiind obligat sa le ceara. Unitatile socialiste sint obligate sa ceara plata dupa predarea sau expedierea produselor catre beneficiar, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, cu conditia respectarii clauzelor contractuale. Beneficiarul este obligat sa efectueze plata dupa preluarea si receptia produselor, respectiv receptia lucrarilor sau serviciilor, cu exceptia cazurilor prevazute de dispozitiile legale. Aceeasi obligatie revine beneficiarului si in cazul in care, desi prin contract s-a prevazut ca plata se face la cererea furnizorului, totusi acesta nu a cerut-o. ART. 132 Livrarile de produse, executarile de lucrari si prestarile de servicii pe credit intre unitatile socialiste sint interzise, afara de cazurile anume prevazute prin dispozitii legale. ART. 133 Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, impreuna cu bancile specializate, stabileste termenele de acceptare a platii documentelor de decontare emise de creditor. ART. 134 Beneficiarul are dreptul ca, inauntrul termenului de acceptare stabilit, sa refuze plata, integral sau partial, dupa caz, atunci cind: a) livrarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor nu constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu conditia sa nu fi folosit bunurile pentru care se cere plata; b) produsele nu au fost primite pina la expirarea termenului de acceptare stabilit de banca; c) preturile sau tarifele pe baza carora s-a stabilit suma de plata sint mai mari decit cele legale ori suma de plata a fost stabilita in mod eronat; d) nu sint respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate, calitate, termen de livrare, precum si alte clauze contractuale; e) nu s-au primit documentele prevazute in contract, fara de care produsele nu pot fi receptionate, folosite, valorificate sau facturate la extern; f) suma pretinsa nu este datorata. ART. 135 Unitatile economice care livreaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii sint in drept sa pretinda clientilor lor, care intirzie in mod repetat plata si le creeaza greutati financiare, sa le asigure anticipat sumele necesare efectuarii platilor. In asemenea situatii, bancile sint autorizate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relatii cu privire la posibilitatile de plata ale clientilor. In cazul in care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare platilor, furnizorii pot suspenda livrarile de produse, executarile de lucrari sau prestarile de servicii, incunostintind cu 30 de zile inainte de aplicarea acestei masuri unitatea beneficiara si organul sau ierarhic superior. ART. 136 Instrumentele de decontare emise de creditor si pentru care debitorul a acceptat plata, precum si cele emise de debitor in favoarea creditorului, sint, in raporturile de decontare bancara, titluri executorii, pe baza carora se fac operatiile de plati intre unitatile socialiste. ART. 137 Unitatile socialiste sint obligate sa ia masuri in vederea asigurarii unui echilibru permanent intre plati si incasari. Platile din conturile unitatilor socialiste se efectueaza in limita disponibilitatilor din aceste conturi si a creditelor aprobate. Dupa epuizarea acestor fonduri, platile se efectueaza in limita incasarilor, in urmatoarea ordine: a) platile de salarii si alte plati asimilate; b) platile catre buget, varsamintele din beneficii catre organul ierarhic superior, varsamintele pentru finantarea investitiilor si platile pentru prime de asigurare; c) platile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii; d) rambursarea creditelor bancare scadente; e) alte plati. Sumele pentru plata premiilor sub forma de gratificatii vor fi eliberate numai dupa efectuarea celorlalte plati. ART. 138 La cooperativele agricole de productie si asociatiile intercooperatiste, in cazul epuizarii creditelor aprobate si al lipsei de disponibilitati, platile se efectueaza in limita incasarilor, in urmatoarea ordine: a) rambursarea creditelor bancare scadente; b) platile pentru retribuirea in bani a muncii si pentru celelalte drepturi asimilate; c) platile catre bugetul de stat; d) platile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii, contributia la Casa de pensii si asigurari sociale, precum si primele de asigurare; e) prelevarile destinate fondului de dezvoltare economico-sociala si alte fonduri ce se constituie potrivit statutului cooperativelor agricole de productie si regulamentului de functionare a asociatiilor intercooperatiste; f) alte plati. ART. 139 In cadrul aceleiasi categorii prevazute in ordinea de plati de la art. 137 si 138, platile se efectueaza in ordinea cronologica a termenelor de plata, iar in cazul in care au acelasi termen de plata, in ordinea in care sint enumerate in aceste texte. Sumele datorate cu titlu accesoriu se platesc in aceeasi ordine ca si creanta principala. ART. 140 Livrarile de marfuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii pentru cooperativele agricole de productie si asociatiile intercooperatiste se fac numai dupa ce unitatile in cauza s-au asigurat de posibilitatile de plata ale acestor cooperative si asociatii. ART. 141 Unitatile economice sint obligate sa-si organizeze in conditii cit mai bune activitatea legata de desfacere, facturare, intocmire a documentelor de decontare si depunere a acestora la unitatile bancare, respectiv de receptie a marfurilor, lucrarilor sau serviciilor in vederea decontarii la timp a contravalorii lor si accelerarii vitezei de circulatie a banilor. In activitatea de comert exterior, unitatile economice trebuie sa ia toate masurile necesare pentru utilizarea celor mai potrivite modalitatii de decontare si pentru includerea in contracte a unor clauze care sa asigure incasarea la timp a valutei pentru exporturile efectuate.
CAP.VII Asigurarile de stat
ART. 142 Asigurarile de stat contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamitatilor naturii si accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund potrivit legii, la infaptuirea unor masuri de prevedere si economisire. ART. 143 Asigurarile de stat cuprind ramuri de asigurari de bunuri, de persoane si de raspundere civila, sub forma asigurarilor prin efectul legii sau facultative. Asigurarile prin efectul legii urmaresc, odata cu indemnizarea celor asigurati, satisfacerea interesului economic si social al intregii colectivitati in apararea avutiei nationale, mentinerea continuitatii procesului de productie si protejarea victimelor unor accidente si familiilor lor. Asigurarile facultative se incheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse in asigurarile prin efectul legii sau in completarea acestora. Pentru asigurarile incheiate cu angajamente in valuta, se efectueaza operatii de cedari si primiri de riscuri si de prime in reasigurare. ART. 144 Raporturile de asigurare se stabilesc intre Administratia Asigurarilor de Stat, in calitate de asigurator, si unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste sau celelalte organizatii obstesti si persoanele fizice, in calitate de asigurati. In schimbul primelor de asigurare platite de catre asigurati, in asigurarile prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligatia acordarii unor despagubiri sau sume asigurate in cazul producerii anumitor evenimente. Categoriile de unitati, de bunuri si de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate si celelalte norme privind asigurarile se stabilesc potrivit dispozitiilor legale. Raporturile de asigurare stabilite cu unitatile socialiste de stat au in vedere acoperirea pagubelor produse de evenimentele asigurate, despagubirile acordate acestor unitati contribuind la mentinerea continuitatii procesului de productie. Prin raporturile de asigurare cu organizatiile cooperatiste sau cu celelalte organizatii obstesti se urmareste protejarea bunurilor ce le apartin, despagubirile ce se acorda acestor organizatii contribuind la reintregirea proprietatii obstesti. In raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au in vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii si crearea unor mijloace suplimentare de prevedere in legatura cu evenimente privind viata si integritatea persoanelor. ART. 145 Fondul de asigurare, constituit din incasarile de prime de la asigurati, se utilizeaza pentru plata despagubirilor si a sumelor asigurate, pentru finantarea actiunilor de prevenire si combatere a unor pagube, pentru constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva in lei si in valuta, a rezervei de prime la asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor specifice si generale de administratie, precum si pentru alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.
CAP.VIII Pastrarea economiilor banesti ale populatiei
ART. 146 Statul, prin intermediul Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Socialiste Romania, organizeaza si stimuleaza pastrarea economiilor banesti ale populatiei. Operatii de pastrare a economiilor banesti ale populatiei pot fi efectuate si de alte institutii bancare, in limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare si functionare. ART. 147 Depunerile populatiei la Casa de Economii si Consemnatiuni si la alte institutii bancare sint garantate de stat, iar dreptul titularului asupra detinerilor este ocrotit de lege. Depunerile populatiei nu sint supuse prescriptiei, se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentantilor legali ai acestora, iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor. La depunerile populatiei se acorda dobinzi stabilite prin dispozitii legale. ART. 148 Statul asigura secretul depunerilor. Lucratorii Casei de Economii si Consemnatiuni, ai unitatilor care fac operatii pentru Casa de Economii si Consemnatiuni si ai altor institutii bancare sint obligati prin lege sa pastreze secretul in ceea ce priveste numele depunatorilor si ale titularilor depunerilor, sumele economisite si orice alte date in legatura cu operatiile efectuate pe numele acestora. Date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora si reprezentantilor lor legali, iar in cauze penale, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva titularilor depunerilor. Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informatii. Incalcarea dispozitiilor privind secretul operatiilor constituie infractiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti, prevazuta si pedepsita de art. 251 din Codul penal. ART. 149 Cetatenii romani care dobindesc mijloace de plata straine sint obligati sa le depuna la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Banca Romana de Comert Exterior sau la unitatile autorizate de acesteia, in conditiile prevazute de lege. Sumele in valuta de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plata straine se pastreaza pe teritoriul tarii in conturi personale la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania sau la Banca Romana de Comert Exterior.
CAP.IX Bugetul de stat
ART. 150 Bugetul de stat contribuie la infaptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida si echilibrata a economiei nationale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populatiei. Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora in concordanta cu obiectivele planului national unic, pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale, actiunilor social-culturale, apararii tarii si a altor nevoi ale societatii. ART. 151 Bugetul de stat se intocmeste anual. Exercitiul bugetar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul intre venituri si cheltuieli. ART. 152 Veniturile bugetului de stat sint formate din: a) venituri provenite de la unitatile socialiste de stat; b) venituri si alte incasari aferente bugetului asigurarilor sociale de stat; c) impozite si taxe platite de organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti; d) taxe vamale; e) impozite si taxe de la populatie; f) alte venituri. Corespunzator relatiilor de productie socialiste statornicite in tara noastra si cresterii permanente a fortelor de productie, veniturile bugetului de stat provin in cea mai mare parte din economia socialista. Evaluarile de venituri inscrise in bugetul de stat reprezinta sarcini minime de realizat. ART. 153 Unitatile socialiste de stat sint obligate sa verse la buget, dupa caz, o parte din beneficiile realizate, impozitul pe circulatia marfurilor sau alte impozite si taxe instituite prin dispozitii legale. ART. 154 Unitatile socialiste de stat, precum si alte categorii de platitori datoreaza, potrivit dispozitiilor legale, contributii pentru asigurarile sociale de stat. ART. 155 Organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti sint obligate sa verse la bugetul de stat impozitele si taxele stabilite, corespunzator veniturilor pe care le realizeaza, bunurilor pe care le detin sau altor criterii prevazute de lege. ART. 156 Populatia participa la formarea veniturilor bugetului de stat prin plata impozitelor si taxelor prevazute de lege. Prin sistemul de impozite si taxe se asigura participarea diferentiata a populatiei la formarea veniturilor statului, in functie de natura si nivelul veniturilor, de marimea averii, de capacitatea contributiva a platitorilor, urmarindu-se promovarea principiului echitatii socialiste in sfera veniturilor populatiei. ART. 157 Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, daca dispozitiile legale nu prevad altfel. In cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie varsate la bugetul de stat de catre unitatile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unitatilor respective. Incasarea la bugetul de stat a sumelor datorate si neachitate la termen de catre persoanele fizice, precum si de catre persoanele juridice, altele decit cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea masurilor de executare silita prevazute de lege. ART. 158 Nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligatia calcularii si incasarii majorarilor de intirziere. Consiliul de Ministri va stabili cuantumul majorarii, in cazurile cind acesta nu este prevazut in actele normative potrivit carora se datoreaza sumele respective. Majorarile de intirziere nu vor putea depasi debitul datorat, daca legea nu prevede altfel. ART. 159 Cheltuielile bugetului de stat se efectueaza in concordanta cu obiectivele planului national unic. Din bugetul de stat se efectueaza cheituieli pentru: a) finantarea economiei nationale, cuprinzind: obiective si actiuni ce se finanteaza din fondurile de dezvoltare economico-sociala, si anume investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unitati economice, constituirea rezervelor de stat, dezvoltarea bazei materiale a unitatilor social-culturale si pentru alte scopuri prevazute prin dispozitii legale; alte obiective sau actiuni cu caracter economic; b) realizarea actiunilor social-culturale; c) acordarea de pensii si realizarea altor actiuni din bugetul asigurarilor sociale de stat; d) apararea tarii; e) functionarea organelor puterii de stat, organelor administratiei de stat, organelor judecatoresti si celor ale procuraturii; f) realizarea altor actiuni si sarcini prevazute prin dispozitii legale. ART. 160 Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de stat sau efectuata din acesta daca nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli. ART. 161 Sumele aprobate prin bugetul de stat, in limitele carora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bugetare, care nu pot fi depasite. Unitatile socialiste de stat raspund de folosirea mijloacelor banesti primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economica si sociala, de respectarea disciplinei de plan si financiare. ART. 162 Veniturile si cheltuielile se inscriu in bugetul de stat in ordinea stabilita prin clasificarea bugetara. ART. 163 Constituirea si utilizarea de mijloace financiare apartinind statului in afara bugetului se pot face numai in conditiile stabilite prin dispozitii legale. ART. 164 Bugetul de stat se compune din bugetul republican si bugetele locale.
A. Continutul bugetului republican
ART. 165 Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar si se administreaza de catre organele centrale de stat. In cadrul bugetului republican se inscrie si bugetul Marii Adunari Nationale. Bugetul republican cuprinde si bugetul asigurarilor sociale de stat. ART. 166 Veniturile bugetului republican sint formate din resurse provenite de la unitatile socialiste de stat de interes republican, precum si din impozite si taxe de la populatie si alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget. La bugetul republican se varsa si plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, in cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat. ART. 167 Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective si actiuni ce se finanteaza din fondul central de dezvoltare economico-sociala, pentru alte obiective si actiuni cu caracter economic, pentru actiunile social-culturale ce se realizeaza prin unitatile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de intretinere si functionare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administratiei de stat, organelor judecatoresti si celor ale procuraturii, pentru apararea tarii si pentru alte destinatii prevazute prin dispozitiile legale. ART. 168 Din veniturile bugetului republican se pot atribui cote defalcate bugetelor centralizate ale judetelor care nu-si pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Daca nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferenta pina la nivelul cheltuielilor planificate se acopera din bugetul republican. Cotele defalcate, precum si subventiile ce se acorda din bugetul republican in completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, se prevad pentru fiecare judet in parte prin legea de adoptare a bugetului de stat. ART. 169 In bugetul republican se inscrie si fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Ministri, care se utilizeaza pentru suplimentarea, in cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat in vederea finantarii, potrivit dispozitiilor legale, a actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului.
B. Continutul bugetelor locale
ART. 170 Bugetele locale sint bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judetelor precum si municipiul Bucuresti are bugetul sau propriu, care se adopta de consiliul popular al unitatii administrativ-teritoriale respective, in conditiile prezentei legi. ART. 171 Veniturile bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti sint formate din resursele provenite de la unitatile socialiste de stat de interes local, impozite si taxe platite de organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti, impozite de la populatie, taxe locale si alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete. Organele locale ale puterii de stat si organele locale ale administratiei de stat trebuie sa ia masuri pentru dezvoltarea continua a activitatii unitatilor economice de interes local in vederea sporirii bazei de venituri proprii, care sa asigure, pe aceasta cale, echilibrarea bugetelor locale. ART. 172 Din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti se finanteaza, in concordanta cu prevederile de plan, obiective si actiuni economice, actiuni social-culturale, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administratiei de stat si alte obiective prevazute prin dispozitii legale. ART. 173 Repartizarea veniturilor si, cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, pe baza normelor legale si in functie de atributiile organelor locale si de subordonarea unitatilor. ART. 174 In situatiile in care cheltuielile prevazute in bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile lor proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui cote defalcate din veniturile bugetului republican incasate pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in cauza, ori subventii din bugetul unitatii administrativ-teritoriale ierarhic superioare. Cotele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasa la dispozitia municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, in limita sumelor aprobate pe judete si a municipiului Bucuresti prin legea de adoptare a bugetului. In cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor sau comunelor ale caror venituri proprii depasesc cheltuielile planificate, diferentele corespunzatoare se varsa la bugetul unitatii administrativ-teritoriale ierarhic superioare. ART. 175 Judetele, municipiul Bucuresti, precum si municipiile si orasele care au in componenta lor si alte localitati intocmesc si bugete centralizate. In aceste bugete centralizate se includ atit bugetul propriu al unitatii administrativ-teritoriale respective, cit si bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, ierarhic inferioare, dupa caz. ART. 176 In bugetele judetelor si al municipiului Bucuresti se inscriu fonduri de rezerva la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza in conditiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, in vederea finantarii actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului. In cazul in care, in cursul anului, fondurile de rezerva bugetara devin insuficiente pentru finantarea actiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare, care nu mai sint necesare pina la sfirsitul anului pentru indeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetara pot fi majorate cu aceste disponibilitati pina la cel mult 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat prin buget. Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie creditele bugetare provenite din: cheltuielile pentru salarii si contributii pentru asigurarile sociale, fondurile pentru investitii centralizate si reparatii capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozitiile legale, sint stabilite surse speciale de finantare, cheltuielile pentru a caror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Ministri, precum si disponibilitatile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se vireaza la fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Ministri.
C. Elaborarea, adoptarea si executarea bugetului de stat; incheierea exercitiului bugetar
ART. 177 Proiectul bugetului de stat se elaboreaza pe baza proiectelor planurilor financiare ale ministerelor si celorlalte organe centrale de stat, precum si a proiectelor bugetelor locale. Organele de conducere colectiva ale ministerelor si celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectelor planurilor financiare pe baza proiectelor planurilor financiare ale unitatilor subordonate si a proiectului planului financiar pentru propria activitate. Comitetele executive ale consiliilor populare elaboreaza proiectele bugetelor locale, pe baza proiectelor planurilor financiare ale unitatilor direct subordonate, precum si a proiectelor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale competente. ART. 178 Ministerele si celelalte organe centrale de stat transmit Ministerului Finantelor proiectele lor de planuri financiare, care cuprind indicatorii financiari, atit pe ansamblul activitatii, cit si pe centrale industriale si unitati asimilate acestora. Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti transmit Ministerului Finantelor proiectele bugetelor centralizate ale unitatilor administrativ-teritoriale respective, precum si proiectele planurilor financiare pe ramuri de activitate ale economiei locale si pentru unitatile direct subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare. ART. 179 Ministerul Finantelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu reprezentanti ai acestora, tinind seama de analizele si calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat, concluziile desprinse din controalele desfasurate asupra activitatii unitatilor socialiste de stat. ART. 180 In vederea definitivarii proiectului bugetului de stat, Consiliul de Ministri examineaza lucrarile prezentate de Ministerul Finantelor, aducind imbunatatiri indicatorilor financiari si solutionind eventualele divergente dintre Ministerul Finantelor si titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi inscrise in buget. Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Ministri, dupa examinarea lui de catre Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economico-Sociale, se prezinta spre adoptare Marii Adunari Nationale. ART. 181 Marea Adunare Nationala adopta legea bugetului de stat care cuprinde: volumul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat, cu defalcarea pe bugetul republican si bugetele locale, iar in cadrul acestora din urma, pe fiecare judet si municipiul Bucuresti, precum si volumul principalelor categorii de venituri si cheltuieli. ART. 182 Dupa adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Ministri desfasoara indicatorii financiari pe ministere si celelalte organe centrale de stat, pe comitete executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si stabileste masurile ce trebuie luate in vederea indeplinirii in bune conditii a bugetului de stat. ART. 183 Proiectele bugetelor judetelor si al municipiului Bucuresti, imbunatatite pe baza legii anuale a bugetului de stat si a indicatorilor aprobati de Consiliul de Ministri, se prezinta de catre comitetele executive spre adoptare consiliilor populare. Consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti adopta bugetul centralizat al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe bugetele unitatilor administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum si resursele de echilibrare pe unitati administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmeaza a fi incasate din bugetele administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, dupa caz. Consiliile populare ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti adopta, in limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective. ART. 184 Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetul de stat se repartizeaza pe trimestre, in functie de sarcinile de plan desfasurate de Consiliul de Ministri si de termenele legale de varsare a veniturilor si de efectuare a platilor. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba de catre: a) Ministerul Finantelor, pentru bugetul republican, la propunerea ministerelor si a celorlalte organe centrale de stat. De asemenea, Ministerul Finantelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevazute a se varsa la bugetul republican de catre bugetele judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, precum si a subventiilor ce se acorda din bugetul republican bugetelor locale. b) comitetele executive ale consiliilor populare, pentru bugetele proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale respective, precum si pentru subventiile prevazute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare; c) ordonatorii principali de credite, pentru planurile financiare ale unitatilor subordonate. ART. 185 Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cind intervin schimbari in esalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de varsare a veniturilor sau de efectuare a platilor, precum si in alte cazuri bine justificate, potrivit dispozitiilor legale. ART. 186 Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor, iar cele inscrise in bugetele locale, in limita disponibilitatilor din contul ordonatorilor respectivi de credite. Acordarea fondurilor de la buget se face in limita sumelor si potrivit destinatiei aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. ART. 187 Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate pentru buget, cu exceptia cazurilor cind dispozitiile legale prevad altfel. Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost, in prealabil, avizata, potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum si de alte organe cu astfel de atributii in economie. ART. 188 Ordonatori principali de credite ai bugetului republican si t ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat. Ordonatori principali de credite ai bugetelor locale sint presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare. Conducatorii unitatilor socialiste de stat cu personalitate juridica finantate din bugetul republican sau local sint, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari. ART. 189 Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispozitiilor legale si in limita planurilor financiare ale institutiilor pe care le conduc si au dreptul sa repartizeze, in raport cu sarcinile de plan si cu gradul de folosire a sumelor deja acordate, credite bugetare unitatilor ierarhic inferioare. Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinatiei si cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitatile pe care le conduc si sa repartizeze credite bugetare unitatilor in subordine ai caror conducatori sint ordonatori tertiari. Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit planurilor financiare aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale. ART. 190 Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept si conducatorilor directiilor, conducatorilor organelor locale de specialitate ale administratiei de stat sau ai altor unitati similare, dupa caz. ART. 191 Ministrii, conducatorii celorlalte organe centrale de stat, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, precum si conducatorii unitatilor de stat subordonate, raspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare. ART. 192 In cursul executarii bugetului de stat, ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat, precum si presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, au obligatia ca, atunci cind fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevada si mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sportului de cheltuieli. ART. 193 In planurile de cheltuieli ale ministerelor si celorlalte organe centrale de stat, in bugetele locale, precum si in planurile de cheltuieli ale unitatilor subordonate acestora, se pot efectua virari de credite, incepind cu trimestrul II al fiecarui an, cu respectarea urmatoarelor conditii. a) sa fie apropiate inainte de angajarea cheltuielilor; b) disponibilitatile utilizate sa nu provina de la creditele bugetare prevazute pentru salarii si contributii pentru asigurari sociale, investitii centralizate si reparatii capitale, din sumele puse la dispozitie din fondurile de rezerva bugetara sau din alte fonduri a caror destinatie a fost stabilita prin dispozitii legale; c) sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru intretinerea si functionarea organelor de stat; d) sa nu se majoreze sumele prevazute in buget pentru completarea resurselor proprii ale unor institutii de stat, cu exceptia situatiilor in care, pe baza de aprobari legale, se suplimenteaza fondul de salarii al acestora. ART. 194 Virarile de creante bugetare se aproba de catre: a) Ministerul Finantelor, in cazurile in care au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, precum si in situatiile in care virarile de credite se efectueaza de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare; b) ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat, pentru virarile de credite bugetare de la un subcapitol la altul din cadrul aceluiasi capitol, precum si de la un articol la altul, in cadrul aceluiasi subcapitol al clasificatiei bugetare; c) comitetele executive ale consiliilor populare ale judetelor, al municipiului Bucuresti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru virarile de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul, in cadrul aceluiasi capitol al clasificatiei bugetare; d) presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru virarile de la un articol la altul, in cadrul aceluiasi subcapitol al clasificatiei bugetare. ART. 195 In cazul in care se majoreaza, potrivit dispozitiilor legale, fondul de salarii planificat, se pot suplimenta si creditele bugetare pentru salarii, inclusiv contributia pentru asigurarile sociale, prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu exceptia celor destinate finantarii investitiilor centralizate. Atunci cind se majoreaza planul investitiilor centralizate potrivit dispozitiilor legale, se pot suplimenta si creditele bugetare cu aceasta destinatie, prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu exceptia celei pentru salarii si contributia pentru asigurari sociale. ART. 196 Creditele bugetare ramase nefolosite la finele trimestrelor I, II si III se blocheaza, cu exceptia celor pentru destinatiile fondului central si fondului local al unitatilor administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-sociala sau pentru alte obiective si actiuni cu caracter economic. Ministerul Finantelor, pentru unitatile finantate din bugetul republican, si comitetele executive ale consiliilor populare, pentru unitatile finantate din bugetele locale, pot aproba folosirea in trimestrul urmator a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II si III, la cererea justificata a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican, respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale. Disponibilitatile de la creditele bugetare pentru salarii, stabilite potrivit dispozitiilor legale, se trec la fondul de rezerva bugetara la dispozitia Consiliului de Ministri. In acelasi mod se procedeaza cu: disponibilitatile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, in termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire in perioada urmatoare; disponibilitatile aparute in cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobarii fondurilor bugetare. ART. 197 Fondurile de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, constituite potrivit art. 176, pot fi utilizate pentru actiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse in fondul local de dezvoltare economico-sociala ori in celelalte parti ale bugetului, in proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale. In cazuri bine justificate, lucrarile finantate din fondul de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, neterminate pina la finele anului, vor putea fi acoperite si in anul urmator pe seama fondului de rezerva bugetara. Angajarea acestor fonduri se poate face incepind cu trimestrul II, dupa incheierea darii de seama contabile pe trimestrul 1, daca la data angajarii s-au realizat integral veniturile proprii planificate in perioada respectiva pe judet sau pe municipiul Bucuresti, dupa caz, si daca sint asigurate conditiile necesare ca aceste venituri sa fie realizate si pe intregul an. Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrari distruse sau degradate, ca o consecinta a unor calamitati ale naturii produse in trimestrul I al anului, precum si pentru lucrarile in continuare prevazute la alineatul 2, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti pot angaja fondurile de rezerva bugetara chiar in acel trimestru. Este interzisa angajarea de cheltuieli de catre comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetara aprobate in bugetele locale pentru refacerea lucrarilor de constructii-montaj executate necorespunzator, majorarea subventiilor pentru pierderi planificate, precum si pentru suplimentarea cheltuielilor de intretinere si functionare a organelor locale ale administratiei de stat, cu exceptia reparatiilor capitale cu caracter urgent la cladirile folosite pentru activitatile administrative si a lucrarilor de racorduri si alte instalatii. In cazul neindeplinirii pe total judet a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetara ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajarii rezervei bugetare. ART. 198 Pentru acoperirea decalajelor temporare aparute in cursul anului intre cheltuielile si veniturile bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, comitetele executive ale consiliilor populare ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda imprumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste imprumuturi poate fi delegat de catre comitetele executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept. In cazul in care decalajele respective apar si la nivelul bugetelor judetelor si municipiului Bucuresti, acoperirea temporara a acestora se poate face prin acordare de imprumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de catre Ministerul Finantelor, la cererea justificata a comitetelor executive ale consiliilor populare. ART. 199 Comitetele executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele incasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate, numai cu incepere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice si infaptuirea anumitor actiuni social-culturale, introducind modificarile corespunzatoare in bugetele locale in urmatoarele conditii: - depasirea incasarilor sa fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii planificate in bugetul local respectiv si sa se mentina pina la finele anului; - plusurile de venituri sa provina din activitatea anului de plan si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finantelor ori de alte organe cu atributii de control. Modificarile efectuate in bugetele locale potrivit prevederilor acestui articol se supun ratificarii consiliilor populare, la prima sesiune a acestora. ART. 200 Comitetele executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, prin care au fost aprobate, fara respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri si cheltuieli, virari de credite, modificari de alocatii trimestriale sau alte modificari in planurile de cheltuieli ori in bugetele locale. ART. 201 Creditele bugetare ramase neutilizate la expirarea exercitiului bugetar se anuleaza prin efectul legii. Orice suma datorata, dar neplatita de la buget, precum si orice suma cuvenita dar neincasata la buget pina la 31 decembrie, se plateste, respectiv se incaseaza, in contul bugetului pe anul urmator. In cazuri exceptionale, Consiliul de Ministri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, dupa incheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operatii executate, dar nedecontate pina la finele anului. ART. 202 Excedentul bugetului republican se utilizeaza pentru actiuni economice si social-culturale sau pentru alte actiuni, in conditiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei nationale. Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevad ca venituri in acele bugete pe anul urmator. Eventualele diferente rezultate in plus sau in minus dupa incheierea exercitiului bugetar, fata de soldurile prevazute in bugetele locale, se regularizeaza cu bugetul republican, cu exceptiile prevazute de dispozitiile legale. ART. 203 Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, si in urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor elaboreaza lucrarile privind contul general de incheiere a exercitiului bugetar, pe care le prezinta Consiliului de Ministri. ART. 204 Consiliul de Ministri analizeaza lucrarile inaintate de Ministerul Finantelor si intocmeste contul de incheiere a exercitiului bugetar, pe care il prezinta, dupa examinarea lui de catre Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economico-Sociale, spre adoptare Marii Adunari Nationale. ART. 205 Marea Adunare Nationala adopta contul general de incheiere a exercitiului bugetar, cel mai tirziu pina la finele anului urmator celui la care se refera. In mod asemanator, consiliile populare aproba conturile generale de incheiere a exercitiului bugetelor locale, intocmite de catre comitetele executive respective.
CAP.X Atributii si raspunderi in elaborarea si executarea bugetului de stat si a celorlalte planuri financiare
ART. 206 Consiliul de Ministri, organ suprem al administratiei de stat, exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor, raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum si de realizarea acestuia dupa adoptarea lui de catre Marea Adunare Nationala. in exercitarea atributiilor sale, Consiliul de Ministri examineaza periodic situatia financiara pe economie si ramuri sau sectoare de activitate, executia bugetului de stat si a celorlalte planuri financiare, stabilind masuri pentru mentinerea echilibrului financiar, monetar si valutar, pentru intarirea continua a rolului finantelor si creditului in economie, aproba planurile de credite si de casa. ART. 207 Ministerul Finantelor infaptuieste politica partidului si statului in domeniul finantelor si actioneaza pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar si valutar al tarii. In centrul activitatii Ministerului Finantelor trebuie sa stea preocuparea pentru cresterea continua a eficientei in economia nationala. El trebuie sa organizeze si sa exercite un control riguros pentru a determina folosirea rationala a fondurilor in fiecare unitate socialista, pentru a preveni cheltuirea nelegala si neeconomicoasa a fondurilor. ART. 208 Ministerul Finantelor are urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) intocmeste lucrarile privind elaborarea proiectului bugetului de stat; urmareste si controleaza executarea in bune conditii a bugetului de stat; indruma si controleaza intocmirea si executarea planurilor financiare ale unitatilor socialiste; ia sau propune, dupa caz, masuri pentru inlaturarea abaterilor si intarirea disciplinei de plan si financiare; b) elaboreaza, in colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, planul financiar centralizat; participa la elaborarea prognozelor si planurilor cincinale si anuale de dezvoltare economico-sociala a tarii; c) colaboreaza cu organele centrale de sinteza la elaborarea si urmarirea executarii balantei de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei, a balantei de plati externe si a altor planuri valutare, precum si a planurilor de credite si de casa; d) exercita, potrivit legii, in numele statului si pentru apararea intereselor acestuia, controlul asupra activitatii economico-financiare a ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, institutiilor bancare, comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor industriale si unitatilor asimilate acestora, intreprinderilor, precum si a altor unitati socialiste; e) analizeaza si avizeaza, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii si banca finantatoare, indicatorii tehnico-economici pentru investitiile care, potrivit dispozitiilor legale, intra in competenta de aprobare a Consiliului de Ministri; f) organizeaza, indruma si controleaza stabilirea si incasarea veniturilor statului datorate de unitatile socialiste; indruma si controleaza modul de stabilire a impozitelor, identificarea veniturilor si incasarea impozitelor si taxelor de la populatie; g) intocmeste dari de seama contabile asupra executarii bugetului de stat si elaboreaza lucrarile privind intocmirea contului general de incheiere a exercitiului bugetar; h) elaboreaza, pe baza si in vederea executarii dispozitiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea financiara, executarea bugetului de stat, stabilirea si incasarea veniturilor statului, evidenta contabila a institutiilor de stat si a unitatilor economice, controlul financiar; stabileste clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor; i) actioneaza pentru perfectionarea planificarii financiare, pentru promovarea metodelor moderne de calcul si analiza, pentru rationalizarea si imbunatatirea muncii financiar-contabile; j) participa la tratative externe in probleme financiar-valutare, de plati, si cooperare economica, precum si la organizatiile internationale cu caracter financiar; k) reprezinta statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor arbitrale, judecatoresti, precum si in orice alte situatii in care acesta participa nemijlocit in nume propriu, la raporturi juridice, in cazurile in care legea nu stabileste, in acest scop, alt organ; l) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea sa de organizare si functionare sau in alte dispozitii legale. ART. 209 Ministerul Finantelor participa impreuna cu Directia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, bancile si alte organe centrale interesate la organizarea evidentei generale a avutiei nationale. ART. 210 Ministerul Finantelor, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Directia Centrala de Statistica, bancile, celelalte organe centrale de sinteza si cu ministerele, analizeaza sistematic, pe baza bilanturilor contabile, rezultatele activitatii pe ansamblul economiei, pe ramuri si sectoare de activitate, volumul si structura stocurilor si iau sau propun masuri pentru imbunatatirea situatiei economico-financiare a unitatilor socialiste. ART. 211 Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, Banca de Investitii si Banca Romana de Comert Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc politica partidului si statului in domeniul monetar si al creditului, potrivit prevederilor prezentei legi si ale legilor si statutelor lor de organizare si functionare. ART. 212 Bancile, administrind o parte importanta din fondurile banesti ale societatii, organizind efectuarea platilor intre unitatile socialiste, creditarea economiei si executarea de casa a bugetului de stat, au obligatia sa controleze, in numele statului si pentru apararea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile banesti si se tine evidenta acestora, modul cum sint folosite mijloacele materiale si banesti de unitatile socialiste si sa ia masuri pentru incasarea integrala si la termen a drepturilor in lei si in valuta ale statului, precum si pentru utilizarea lor economicoasa. Ele trebuie sa perfectioneze continuu relatiile de credit si de plati cu unitatile economice si sa contribuie la buna functionare a mecanismului economic, la cresterea eficientei in economie. Bancile actioneaza pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile de credite si de casa si pentru incadrarea circulatiei banesti in limitele aprobate. Ele vor elibera fonduri numai in limitele planurilor aprobate si cu respectarea dispozitiilor legale. ART. 213 Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, ca banca centrala si de emisiune, are urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) exercita in sfera sa de activitate, controlul asupra indeplinirii, de catre unitatile economice a planurilor de productie, de circulatie a marfurilor si financiare, precum si asupra folosirii mijloacelor circulante, luind masuri operative pentru intarirea disciplinei in domeniul creditului si al decontarilor; b) emite si pune in circulatie bilete de banca si monede metalice, potrivit dispozitiilor legale; c) organizeaza si coordoneaza circulatia baneasca, precum si activitatea privind creditarea pe termen scurt si decontarile, in strinsa concordanta cu cerintele dezvoltarii economiei nationale; urmareste si analizeaza fenomenele si tendintele conjuncturale din sfera circulatiei banesti si a creditului, in procesul desfasurarii realizarii planului, actionind pentru asigurarea evolutiei normale a circulatiei banesti si a creditelor; d) efectueaza operatii de creditare, decontari si alte operatii bancare pentru unitatile economice cu conturi la banca, precum si controlul utilizarii fondului de salarii; e) organizeaza si efectueaza operatiile privind executarea de casa a bugetului de stat, pe baza normelor date cu acordul Ministerului Finantelor; controleaza si urmareste realizarea veniturilor statului; urmareste respectarea prevederilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor; f) elaboreaza, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor si bancile specializate, proiectul planurilor de credite si de casa pe economie, in baza sarcinilor prevazute in planul national unic si bugetul de stat, a analizelor efectuate cu ministerele, celelalte organe centrale si unitatile economice; g) acorda bancilor specializate credite in completarea fondurilor acestora si urmareste modul cum se administreaza aceste mijloace; h) participa la elaborarea balantei de plati externe si la urmarirea realizarii acesteia; stabileste, potrivit dispozitiilor legale, cursul de schimb in lei al valutelor straine si organizeaza schimbul valutar; administreaza rezerva de stat de metale pretioase si efectueaza operatiile cu metale pretioase; i) participa la organizatii sau reuniuni internationale cu caracter financiar-monetar; incheie cu banci si institutii financiare straine acorduri de plati, contracte avind ca obiect primirea sau acordarea de credite, da si primeste garantii pentru aranjamentele de plata in strainatate, in conformitate cu prevederile planului; j) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare. ART. 214 Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, ca banca specializata pentru finantarea si creditarea investitiilor si pentru creditarea productiei si circulatiei marfurilor din agricultura, industria alimentara si din sectorul apelor, are urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) exercita controlul asupra indeplinirii planurilor de productie si financiare, realizarii planului de investire, folosirii capacitatilor de productie, a mijloacelor proprii si imprumutate de catre unitatile socialiste cu cont la aceasta banca; controleaza la unitatile agricole socialiste utilizarea cu eficienta a fondului funciar si a fortei de munca, in scopul determinarii acestora de a obtine cresterea productiei vegetale si animale, reducerea cheltuielilor de productie si asigurarea unei rentabilitati sporite a agriculturii; b) efectueaza operatii de creditare a productiei, a activitatii de aprovizionare tehnico-materiala si de valorificare a produselor agricole, operatii de decontare, precum si alte operatii bancare pentru titularii de cont; c) analizeaza si avizeaza, in sfera sa de activitate, indicatorii de eficienta economica pentru investitiile din competenta de aprobare a ministerelor si unitatilor din subordinea acestora; analizeaza si avizeaza impreuna cu Ministerul Finantelor si Comitetul de Stat al Planificarii indicatorii tehnico-economici pentru investitiile care, potrivit dispozitiilor legale, intra in competenta de aprobare a Consiliului de Ministri; d) organizeaza si efectueaza, in cadrul planului si in limita documentatiilor tehnico-economice aprobate, operatiile de finantare si creditare a investitiilor la unitatile socialiste din sfera sa de activitate; controleaza la acestea constituirea fondurilor de investitii si utilizarea lor potrivit destinatiei stabilite prin plan; e) exercita, in sfera sa de activitate, potrivit dispozitiilor legale, controlul utilizarii fondului de salarii, controleaza si urmareste realizarea veniturilor statului; efectueaza operatii privind executarea de casa a bugetului de stat; f) exercita, pe baza de conventie, controlul de fond al gestiunii cooperativelor agricole de productie, ca mandatara a Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie; g) participa la organizatii sau reuniuni internationale cu caracter financiar-monetar; incheie contracte avind ca obiect primirea sau acordarea de credite, precum si aranjamente bancare in aplicarea acordurilor de plati, conventiilor de credit si a altor aranjamente financiar-bancare, in conformitate cu prevederile planului; h) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare. ART. 215 Banca de Investitii, ca banca specializata pentru finantarea si creditarea investitiilor din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii, circulatia marfurilor, gospodaria comunala, sectorul social-cultural, administratia de stat si alte organizatii de stat, cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum are urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) exercita controlul asupra cererilor de mijloace banesti ale beneficiarilor de investitii, unitatilor de constructii, foraj, prospectiuni geologice si proiectare, urmarind utilizarea potrivit normelor si dispozitiilor legale a fondurilor puse la dispozitia lor; b) analizeaza si avizeaza, in sfera sa de activitate, indicatorii de eficienta economica pentru investitiile din competenta de aprobare a ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si a unitatilor din subordinea acestora; participa, cu Ministerul Finantelor, la analiza si avizarea indicatorilor tehnico-economici pentru investitiile care, potrivit dispozitiilor legale, intra in competenta de aprobare a Consiliului de Ministri; c) organizeaza si efectueaza, in cadrul planului si in limita documentatiilor tehnico-economice aprobate, operatiile de finantare si creditare a investitiilor in ramurile economice din sfera sa de activitate; controleaza la acestea constituirea fondurilor de investitii si utilizarea lor potrivit destinatiei stabilite prin plan; d) efectueaza operatiile de creditare, decontari si alte operatii bancare pentru titularii sai de conturi, controleaza si urmareste realizarea veniturilor statului; exercita controlul asupra utilizarii fondului de salarii; efectueaza operatii privind executarea de casa a bugetului de stat; e) controleaza pe santiere indeplinirea de catre unitatile economice a planului de investitii si de punerea in functiune, folosirea capacitatilor de productie la organizatiile de constructii; controleaza masurile luate de beneficiari si constructori pentru pregatirea conditiilor de incepere si executie a lucrarilor, de livrare a utilajelor si instalatiilor tehnologice, de asigurare a materialelor si a fortei de munca; f) participa la organizatii sau reuniuni internationale cu caracter financiar-monetar; incheie contracte avind ca obiect primirea sau acordarea de credite, precum si aranjamente bancare in aplicarea acordurilor de plati, conventiilor de credit si a altor aranjamente financiar-bancare, in conformitate cu prevederile planului; g) indeplineste si celelalte atributii prevazute la legea de organizare si statutul de functionare. ART. 216 Banca Romana de Comert Exterior, ca banca specializata, infaptuieste politica partidului si statului in domeniul platilor, creditarii si controlului bancar-valutar privind operatiile cu strainatatea. Banca Romana de Comert Exterior are urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) organizeaza si efectueaza incasarile si platile privind operatiile de comert exterior; administreaza disponibilitatile in mijloace de plata straine; cumpara si vinde in tara si in strainatate valute efective, efecte de comert, precum si titluri si obligatii straine; b) participa la elaborarea balantei de plati externe si actioneaza pentru indeplinirea in bune conditii a planului valutar; c) incheie aranjamente bancare in aplicarea acordurilor de plati, conventiilor de credit si a altor aranjamente financiare externe, precum si aranjamente de corespondent cu banci si institutii financiare straine; d) primeste si acorda credite, din si in strainatate; acorda credite in valuta unitatilor economice romane cu activitate de comert exterior; e) emite efecte de comert in favoarea unor beneficiari din strainatate si accepta efecte de comert emise asupra sa; avalizeaza si gireaza efecte de comert; da si primeste garantii pentru aranjamente de plata in strainatate, in conformitate cu prevederile planului; f) efectueaza operatii de creditare, decontari si alte operatii bancare pentru unitatile economice cu activitate de comert exterior titulare de cont; controleaza si urmareste realizarea veniturilor statului; exercita controlul asupra utilizarii fondului de salarii, precum si controlul valutar privind operatiile care se efectueaza prin intermediul sau; efectueaza operatii privind executarea de casa a bugetului de stat; g) participa la organizatiile internationale cu caracter financiar si bancar si organizeaza reprezentante proprii in strainatate; realizeaza actiuni de cooperare financiar-bancara; colaboreaza cu institutii de specialitate din tara si strainatate in probleme specifice activitatii sale; h) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare. ART. 217 In exercitarea atributiilor lor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si bancile specializate elaboreaza, pe baza si in aplicarea dispozitiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea si acordarea creditelor pentru productie si circulatia marfurilor, finantarea si creditarea investitiilor, efectuarea platilor fara numerar si a operatiilor cu numerar, efectuarea decontarilor externe, utilizarea fondului de salarii si cu privire la alte operatii bancare. ART. 218 Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Socialiste Romania, ca institutie bancara specializata in relatiile cu populatia, are urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) elaboreaza sau propune masuri pentru dezvoltarea spiritului de economie in rindurile populatiei si organizeaza atragerea economiilor banesti ale populatiei; b) efectueaza operatii de primire spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei, a sumelor consemnate si asigura efectuarea decontarilor in legatura cu aceste depuneri; c) efectueaza operatii de creditare a populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum si in alte cazuri prevazute de lege; d) efectueaza operatii privind executarea de casa a bugetului de stat, si alte operatii de incasari si plati si asigura deservirea bancara a unitatilor si organizatiilor care isi pastreaza mijloacele banesti in conturi la C.E.C.; e) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare. ART. 219 Cooperativele de credit acorda membrilor acestor organizatii imprumuturi din fondurile proprii, in scopurile si in conditiile prevazute de statutul lor si de alte dispozitii legale. Cooperativele de credit pot efectua - pe baza conventiilor incheiate operatii de mandat pentru alte institutii. ART. 220 Administratia Asigurarilor de Stat are ca atributii de indeplinirea carora raspunde, organizarea activitatii asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, stabilirea sau propunerea de masuri in scopul dezvoltarii continue a acestora, perfectionarea instrumentelor specifice si imbunatatirea servirii asiguratilor, precum si alte sarcini prevazute de legea de organizare si functionare. Administratia Asigurarilor de Stat are dreptul de a verifica modul in care bunurile asigurate sint intretinute, felul in care se respecta masurile de prevenire si limitare a pagubelor, precum si de a denunta sau modifica contractul de asigurare facultativa, in conditiile stabilite. ART. 221 Consiliul Financiar-Bancar examineaza periodic fenomenele si tendintele ce apar in problemele financiare, monetare si valutare, atit pe plan intern, cit si in relatiile cu strainatatea. Totodata, acest consiliu elaboreaza studii si analizeaza posibilitatile de perfectionare a pirghiilor economico-financiare pentru traducerea in viata a politicii financiare, monetare si valutare a partidului si statului, pentru sporirea eficientei economice in toate sectoarele de activitate, si intarirea puterii de cumparare a monedei nationale. Consiliul Financiar-Bancar este constituit din cadre de conducere ale Ministerului Finantelor, Bancii Nationale a Republicii Socialiste Romania, Bancii pentru Agricultura si Industrie Alimentara, Bancii de Investitii, Bancii Romane de Comert Exterior, Casei de Economii si Consemnatiuni si Administratiei Asigurarilor de Stat. Din acest consiliu fac parte si reprezentanti ai Comitetului de Stat ai Planificarii, Comitetului de Stat pentru Preturi, Ministerului Muncii, Ministerului Comertului Interior, Ministerului Comertului Exterior si Directiei Centrale de Statistica. In caz de necesitate, la sedintele consiliului pot fi invitati si reprezentanti ai altor ministere si organe centrale de stat, precum si ai consiliilor populare. Consiliul Financiar-Bancar antreneaza, in analizele si studiile pe care le face, institutele de cercetari economice si financiare, organele de specialitate din cadrul institutiilor componente ale consiliului, precum si cadre de specialitate din institutele de invatamint superior. Atributiile si modul de organizare si functionare ale Consiliului Financiar-Bancar se stabilesc prin dispozitii legale. ART. 222 Curtea Superioara de Control Financiar exercita controlul preventiv si controlul ulterior asupra utilizarii fondurilor, potrivit dispozitiilor legale, urmarind respectarea hotaririlor de partid si a legilor in domeniul financiar, asigurarea ordinii si disciplinei in administrarea fondurilor, apararea proprietatii socialiste in vederea intaririi gestiunii economice si a cresterii eficientei in toate domeniile de activitate; stabileste, potrivit legii, pe baza constatarilor proprii si ale altor organe competente, raspunderea patrimoniala pentru pagubele aduse avutului obstesc, precum si raspunderea administrativa pentru incalcarea dispozitiilor legale cu caracter financiar. ART. 223 Ministerele si celelalte organe centrale de stat, in indeplinirea atributiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund de: a) elaborarea planurilor financiare, realizarea integrala a sarcinilor aprobate, constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor, achitarea integrala si la timp a sumelor cuvenite statului, precum si pentru rezultatele activitatii economice si financiare pe ansamblul ministerului si pe fiecare unitate subordonata; b) analiza bilanturilor contabile si luarea de masuri pentru imbunatatirea continua a activitatii economico-financiare si cresterea aportului ramurilor la dezvoltarea economica si sociala a tarii; c) exercitarea sistematica a controlului asupra activitatii unitatilor subordonate pentru folosirea cu eficienta ridicata a bazei tehnico-materiale de care dispun; d) indeplinirea altor sarcini prevazute prin dispozitii legale. ART. 224 Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor in indeplinirea atributiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund, dupa caz, de: a) elaborarea si executarea in bune conditii a bugetului propriu si al unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare; b) realizarea integrala a sarcinilor din planurile financiare ale unitatilor subordonate; constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor; c) organizarea, indrumarea si controlul activitatii organelor locale de specialitate cu privire la stabilirea si incasarea impozitelor, taxelor si a altor venituri bugetare; d) exercitarea sistematica a controlului asupra activitatii economico-financiare a unitatilor subordonate in vederea intaririi disciplinei de plan si financiare si apararea avutului obstesc; e) analiza bilanturilor contabile si luarea de masuri pentru imbunatatirea continua a indicatorilor economici si financiari ai unitatilor subordonate; f) indeplinirea altor sarcini prevazute de dispozitiile legale. ART. 225 In indeplinirea sarcinilor in domeniul finantelor locale, pe linga comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sint organizate ca organe locale si de specialitate, administratiile financiare, care sint subordonate si Ministerului Finantelor. Administratiile financiare au urmatoarele atributii, raspunzind de indeplinirea lor: a) intocmesc lucrarile privind elaborarea proiectelor bugetelor locale; b) urmaresc executarea in bune conditii a bugetelor locale, precum si modul in care se realizeaza indicatorii financiari de catre unitatile locale, folosirea fondurilor cu economicitate, potrivit destinatiei si in limitele stabilite, cu respectarea dispozitiilor legale; c) efectueaza, potrivit dispozitiilor legale, impunerea contribuabililor si stabilesc primele la asigurarile prin efectul legii; d) urmaresc incasarea integrala a impozitelor, taxelor si a altor venituri ale bugetelor locale, precum si a primelor la asigurarile prin efectul legii; e) organizeaza operatiile de finantare si cele de evidenta a executarii bugetelor locale; f) intocmesc dari de seama asupra executarii bugetelor locale si elaboreaza lucrarile privind contul de incheiere a exercitiului bugetar; g) participa la elaborarea lucrarilor de planificare in profil teritorial; h) indruma si controleaza activitatea organelor locale de specialitate ierarhic inferioare; i) indeplinesc alte atributii, potrivit dispozitiilor legale. Pe linga comitetele executive ale consiliilor populare municipale si orasenesti sint organizate, dupa caz, circumscriptii financiare si servicii financiare, care indeplinesc atributiile prevazute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor. ART. 226 Veniturile ce se realizeaza peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite, in cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Ministri, pentru finantarea unor sarcini noi privind economia nationala si actiunile social-culturale. ART. 227 Centralele industriale si unitatile asimilate acestora, intreprinderile de stat, in indeplinirea obligatiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund pentru: a) elaborarea planurilor financiare, realizarea sarcinilor aprobate, luarea de masuri operative pentru solutionarea problemelor, inlaturarea si prevenirea neajunsurilor ce apar pe parcursul executarii planului, asigurind permanent ca activitatea sa fie eficienta, mentinerea permanenta a capacitatii de plata, indeplinirea la termen a obligatiilor fata de stat, banci si organele ierarhic superioare; b) folosirea, cu respectarea legilor si in concordanta cu prevederile planului, a resurselor materiale si a fortei de munca, a fondurilor de productie si de investitii, asigurind reducerea permanenta a cheltuielilor de productie si indeosebi a celor materiale, intarirea continua a gestiunii economice, crearea resurselor necesare propriei dezvoltari si a celor destinate fondului central si fondurilor locale de dezvoltare economico-sociala; c) organizarea evidentei contabile si exercitarea unui control financiar riguros asupra modului in care sint aplicate legile si hotaririle, dispozitiile organelor ierarhic superioare si propriile hotariri, pentru intarirea raspunderii, a ordinii si disciplinei in gospodarirea mijloacelor materiale si banesti; d) indeplinirea celorlalte atributii stabilite prin legea cu privire la organizarea si conducerea unitatilor socialiste de stat si prin alte dispozitii legale. ART. 228 Organele de conducere colectiva ale unitatilor socialiste de stat - adunarea generala a oamenilor muncii, comitetul oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii - asigura participarea nemijlocita a oamenilor muncii la dezbaterea si solutionarea problemelor economice si financiare importante ale unitatii si raspund de elaborarea si infaptuirea masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan. Comitetele si consiliile oamenilor muncii au obligatia sa prezinte in fata adunarii generale a oamenilor muncii analiza activitatii pe baza de bilant, situatia economica si financiara a unitatii, sarcinile si obiectivele pentru perioada urmatoare si masurile organizatorice si tehnice in vederea realizarii lor. ART. 229 Conducatorul unitatii socialiste de stat, In numirea in functie, preia raspunderea administrarii patrimoniului incredintat de stat, asumindu-si prin contract angajamentul si raspunderea de a gospodari cu grija si eficient si de a dezvolta mijloacele materiale si banesti ale unitatii. Conducatorul unitatii raspunde, potrivit legii, fata de stat si fata de colectivul de salariati al unitatii, de organizarea judicioasa a intregii activitati a unitatii, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii avutului obstesc si buna gospodarire a resurselor materiale si banesti, pentru indeplinirea integrala si la timp a sarcinilor de plan, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor si prevenirea formarii de stocuri peste necesar, precum si de respectarea normelor privind disciplina de plan, contractuala si financiara. ART. 230 Conducatorul compartimentului financiar-contabil raspunde de activitatea financiar-contabila, in care scop: a) asigura, in conformitate cu dispozitiile legale, intocmirea lucrarilor de planificare financiara, efectuarea analizei cheltuielilor de productie si de circulatie, a utilizarii mijloacelor circulante si a celorlalte fonduri si ia sau propune masuri, dupa caz, pentru cresterea rentabilitatii si ideplinirea obligatiilor financiare ale unitatii; b) organizeaza contabilitatea si intocmirea bilanturilor contabile; c) asigura indeplinirea atributiilor ce revin compartimentului financiar-contabil pentru pastrarea integritatii avutului obstesc si cele cu privire la controlul preventiv si la controlul operativ curent si analiza pe baza de bilant a rezultatelor activitatii unitatii; urmareste constituirea fondurilor planificate si utilizarea acestora potrivit destinatiei, cu respectarea dispozitiilor legale; d) angajeaza unitatea prin semnatura, alaturi de conducatorul unitatii, in toate operatiile patrimoniale, avind obligatia de a refuza, in conditiile legii, pe acelea care contravin dispozitiilor legale. ART. 231 Conducatorii compartimentelor de aprovizionare, productie, desfacere, organizarea muncii si a celorlalte compartimente, fiecare in sectorul sau de activitate, au obligatia sa se preocupe de cresterea eficientei economice si raspund, in conditiile legii, de depasirea cheltuielilor de productie rezultate din nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul stocurilor, calitatea si desfacerea produselor, incadrarea si salarizarea personalului, precum si a altor dispozitii care reglementeaza activitatea economica. ART. 232 Obligatiile care revin conducatorului compartimentului financiar-contabil, precum si conducatorilor celorlalte compartimente, se inscriu in contractele ce se incheie la numirea lor in functie, pe baza prevederilor prezentei legi si a altor dispozitii legale. ART. 233 Conducatorii unitatilor socialiste, celelalte persoane cu functii de conducere, precum si personalul in subordine, fiecare in baza atributiilor stabilite, raspund disciplinar, administrativ sau penal, dupa caz, precum si civil sau material, atunci cind nu respecta obligatiile ce de revin potrivit prevederilor prezentei legi si ale celorlalte dispozitii legale cu privire la gospodarirea patrimoniului si apararea integritatii avutului obstesc. Sanctiunile disciplinare se aplica potrivit prevederilor legislatiei muncii. Sanctiunile administrative se aplica potrivit legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor si dispozitiilor care reglementeaza contraventiile la disciplina financiara, impozitele, taxele si primele de asigurare prin efectul legii, precum si altor dispozitii legale. In caz de infractiune raspunderea este angajata in conditiile legii penale. Daca prin faptele salariatilor sus-mentionati s-au produs pagube unitatii, cei vinovati raspund, in caz de infractiune, de pagubele efective si foloasele nerealizate, potrivit legii penale, iar in celelalte cazuri, potrivit Codului muncii.
CAP. XI Dispozitii finale
ART. 234 Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 1973. Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 3/1949 asupra intocmirii, executarii si incheierii bugetului general al Republicii Populare Romane, Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise si reglementarea platilor intre intreprinderi si organizatii economice, Decretul nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finantelor de a aproba suplimentari la unele planuri financiare, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 22 noiembrie 1972, intrunind din cele 428 voturi exprimate, 426 voturi pentru si 2 voturi impotriva.
Presedintele Marii Adunari Nationale, STEFAN VOITEC
Bucuresti, 22 noiembrie 1972. Nr. 9
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
