Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 9 din 18 decembrie 1980 privind investitiile
Dezvoltarea economiei naţionale potrivit obiectivelor fundamentale stabilite în Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism impune realizarea unui vast program de investiţii care sa asigure creşterea neîntreruptã şi modernizarea accelerata a forţelor de producţie, crearea unei economii moderne, de inalta eficienta, în vederea ridicãrii continue a bunastarii materiale şi spirituale a întregului popor. Înfãptuirea amplului program de investiţii - bazat pe alocarea unei pãrţi însemnate din venitul naţional pentru fondul de dezvoltare - necesita perfecţionarea continua a activitãţii de investiţii, întãrirea rãspunderii tuturor factorilor care acţioneazã în acest domeniu, creşterea exigenţei în utilizarea judicioasã a fondurilor materiale şi bãneşti încredinţate, aplicarea unui regim sever de economii, instaurarea unei ordini şi discipline ferme în toate fazele de realizare a investiţiilor. Desfãşurarea activitãţii de investiţii în condiţii de eficienta economicã sporitã, corespunzãtor noilor cerinţe ale etapei actuale de dezvoltare economico-socialã, necesita o mai mare exigenta în ce priveşte fundamentarea temeinica a introducerii în plan a noilor obiective de investiţii, elaborarea şi pregãtirea din timp a documentaţiilor, asigurarea tuturor condiţiilor pentru începerea şi realizarea lucrãrilor, executarea acestora la un nivel calitativ, punerea în funcţiune la termenele planificate a capacitãţilor proiectate şi îndeplinirea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi. În scopul punerii de acord a cadrului legislativ existent cu cerinţele îmbunãtãţirii în continuare a activitãţii de investiţii, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Principii de baza ART. 1 (1) Politica de investiţii - realizatã în conformitate cu Programul Partidului Comunist Roman de dezvoltare economicã şi socialã a tarii - asigura creşterea proporţionalã şi armonioasã a industriei şi agriculturii, a tuturor ramurilor economiei naţionale, realizarea unui echilibru optim între diferitele sectoare de activitate, amplasarea raţionalã a forţelor de producţie pentru dezvoltarea tuturor zonelor tarii, în vederea promovãrii progresului general al societãţii şi satisfacerea necesitãţilor materiale şi spirituale ale poporului. (2) Activitatea în domeniul investiţiilor constituie un amplu şi complex proces de transformare calitativã a resurselor materiale, financiare şi de munca în fonduri fixe, prin realizarea de noi capacitãţi şi obiective în toate ramurile economiei, prin modernizarea, dezvoltarea, reconstructia şi reînnoirea fondurilor fixe existente. ART. 2 Înfãptuirea politicii de investiţii, folosirea cu eficienta sporitã a fondului naţional de dezvoltare economico-socialã se realizeazã potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare şi are la baza urmãtoarele obiective fundamentale: a) promovarea consecventa a industrializarii socialiste; crearea unei structuri industriale moderne, de inalta eficienta economicã; dezvoltarea intensiva a agriculturii, folosirea judicioasã a fondului funciar, realizarea unor randamente înalte în producţia vegetala şi zootehnie; exploatarea raţionalã şi valorificarea superioarã a fondului forestier; valorificarea superioarã a tuturor resurselor materiale şi de munca; utilizarea intensiva a capacitãţilor de producţie; b) dezvoltarea susţinutã a bazei de materii prime, combustibili, energie şi materiale, recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile; c) dezvoltarea şi modernizarea construcţiilor, transporturilor şi telecomunicatiilor în concordanta cu cerinţele creşterii echilibrate, proporţionale a întregii economii naţionale; d) reducerea costurilor de producţie şi îndeosebi a cheltuielilor materiale; întãrirea spiritului de economii şi ridicarea eficientei economice în toate sectoarele de activitate; e) promovarea larga a progresului tehnic, prin aplicarea cît mai rapida în producţie a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice şi tehnologice; ridicarea continua a nivelului tehnic al producţiei; îmbunãtãţirea calitãţii produselor şi diversificarea acestora corespunzãtor cerinţelor economiei naţionale; mobilizarea tuturor rezervelor de creştere a productivitatii muncii; promovarea celor mai noi metode de organizare şi conducere a producţiei şi a muncii, inclusiv dezvoltarea şi utilizarea pe scara larga a automatizarii, microprocesoarelor, a informaticii; f) creşterea susţinutã a exportului, lãrgirea acţiunilor de cooperare economicã internationala şi ridicarea eficientei acestora; g) amplasarea raţionalã a forţelor de producţie pe teritoriu în vederea dezvoltãrii în mod echilibrat a economiei judeţelor, folosirea resurselor de munca şi ridicarea gradului de civilizatie a tuturor localitãţilor; h) dirijarea fondurilor de investiţii cu prioritate în sfera producţiei materiale, a sectoarelor economice productive care creeazã nemijlocit venit naţional, asigurind, în acelaşi timp, dezvoltarea construcţiilor de locuinţe, a lucrãrilor edilitare şi de gospodãrie comunalã, extinderea şi modernizarea activitãţilor de învãţãmînt, cultura, ocrotirea sãnãtãţii şi alte activitãţi social-culturale; crearea condiţiilor pentru o cît mai buna asigurare a populaţiei cu produse şi servicii; i) dezvoltarea industriei mici, folosindu-se cu prioritate materiile prime locale şi resursele refolosibile. ART. 3 (1) Obiectivele de investiţii se realizeazã potrivit cerinţelor dezvoltãrii economico-sociale a tarii şi se cuprind distinct în planurile cincinale şi anuale. (2) Înscrierea în plan a obiectivelor de investiţii se face pe baza unei riguroase fundamentari tehnico-economice, a unei analize temeinice în ce priveşte desfacerea producţiei pentru nevoile interne şi pentru export, asigurarea, cu prioritate din producţia interna, de materii prime, materiale, energie şi combustibili, maşini, utilaje şi instalaţii, alegerea amplasamentului, obţinerea unei înalte eficiente economice. (3) Înscrierea în plan şi realizarea de noi obiective de investiţii se vor putea face numai dacã sînt utilizate pe deplin capacitatile şi suprafeţele existente. Dezvoltarea şi modernizarea capacitãţilor în funcţiune se vor realiza în primul rind prin amplasarea maşinilor şi utilajelor în spaţiile şi pe suprafeţele existente. ART. 4 (1) Proiectarea construcţiilor din cadrul obiectivelor de investiţii ce se realizeazã în industrie, transporturi, agricultura şi celelalte ramuri productive, precum şi a clãdirilor de locuit şi obiectivelor social-culturale, se face pe baza de proiecte tip, aprobate potrivit legii, care vor tine seama de tipizarea tehnologiilor de fabricaţie şi de folosirea materialelor, elementelor de construcţii şi instalaţiilor tipizate. (2) În vederea adaptãrii operative a producţiei la cerinţele pieţei, reducerii distantelor de transport al materiilor prime şi produselor finite şi utilizãrii judicioase a forţei de munca, se vor elabora proiecte tip de capacitãţi mici, pentru obiecte de investiţii din industrie şi din domeniul prestãrilor de servicii; proiectele tip pentru astfel de obiecte - considerate capacitãţi modul - se vor folosi ca atare sau prin asamblare, pentru realizarea de obiecte de diferite marimi, dupã necesitaţi. (3) Obiectivele de investiţii se vor realiza cu tehnologii moderne tipizate, rezultate din cercetarea proprie, care sa asigure consumuri reduse de materii prime, materiale, combustibili. energie şi apa, folosirea resurselor energetice secundare, costuri minime de producţie, creşterea productivitatii muncii, realizarea de produse de calitate superioarã, competitive la export şi protecţia mediului înconjurãtor. (4) În domeniul construcţiilor, cercetarea, proiectarea şi execuţia vor fi orientate spre elaborarea de noi soluţii constructive care sa prevadã utilizarea pe scara larga a materialelor şi elementelor de construcţii uşoare, obţinute din resurse locale, cu cheltuieli reduse şi consumuri minime de energie şi combustibili, limitindu-se folosirea materialelor energointensive. Totodatã, se va acţiona pentru reducerea gabaritelor şi greutatii utilajelor în stricta concordanta cu necesitãţile proceselor de fabricaţie, în vederea reducerii dimensiunilor construcţiilor şi, ca urmare, a ponderii lucrãrilor de construcţii-montaj în volumul total al investiţiilor. (5) Unitãţile de proiectare, de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã au obligaţia ca, la elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii, sa prevadã folosirea de maşini, utilaje, instalaţii, materiale şi aparatura de mãsura şi control, tipizate, din producţia interna; procurarea din import a acestora se va putea face, în cazuri cu totul deosebite, prin compensare cu export de produse româneşti, îndeosebi din ramura industriei construcţiilor de maşini. (6) La proiectarea şi realizarea obiectivelor de investiţii se va avea în vedere ocuparea unor suprafeţe minime de teren, cu precãdere improprii pentru agricultura, eliminarea fundaţiilor grele , posibilitatea amplasarii utilajelor în aer liber, comasarea de clãdiri şi funcţiuni, realizarea şi utilizarea în comun a utilitãţilor şi a unor capacitãţi auxiliare. ART. 5 (1) Începerea execuţiei de noi obiective de investiţii sau dezvoltãri de capacitãţi, precum şi finanţarea acestora, se pot face numai dacã sînt asigurate toate condiţiile necesare realizãrii lucrãrilor la termenele planificate. (2) Eşalonarea realizãrii obiectivelor de investiţii se va face în stricta concordanta cu resursele materiale, umane şi financiare şi va avea în vedere ca volumul de investiţii în continuare, la sfîrşitul fiecãrui an, sa nu depãşeascã volumul de investiţii prevãzut pentru anul urmãtor. (3) Pentru evitarea dispersarii capacitãţilor de execuţie şi folosirea utilajelor de construcţii şi a mjloacelor de transport la intreaga capacitate, precum şi a forţei de munca, se va asigura concentrarea acestora pe un numãr restrîns de santiere, în scopul realizãrii obiectivelor în durate minime de timp. (4) Organizarea şi eşalonarea execuţiei pe santiere se vor face în asa fel încît pentru perioada de iarna sa existe create condiţii pentru lucrãri a cãror execuţie nu necesita încãlzire. (5) Intreaga activitate de investiţii trebuie sa se sprijine pe un control riguros al societãţii asupra modului în care unitãţile socialiste, toate colectivele de munca îşi exercita atribuţiile şi îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin din programele de investiţii, parte integrantã a planurilor de dezvoltare economico-socialã a tarii. (6) Organele financiar-bancare sînt obligate sa exercite controlul utilizãrii fondurilor de investiţii, urmãrind ca lucrãrile sa se execute potrivit prevederilor de plan şi documentaţiilor aprobate, iar cheltuielile sa fie efectuate cu respectarea riguroasã a dispoziţiilor legale. ART. 6 (1) Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul investiţiilor, rãspund de asigurarea condiţiilor necesare pentru realizarea optima a obiectivelor de investiţii, de calitatea şi eficienta acestora, de constituirea integrala, pe ansamblu şi pe fiecare unitate subordonata, a resurselor pentru finanţarea investiţiilor, precum şi de utilizarea judicioasã a fondurilor. (2) Organizaţiile sindicale, celelalte organizaţii de masa şi obşteşti, consiliile oamenilor muncii din unitãţile economice, toţi oamenii muncii au datoria sa acţioneze sistematic ca fiecare unitate economicã sa-şi desfãşoare activitatea de investiţii în condiţiile unei înalte eficiente economice. CAP. 2 Planificarea investiţiilor ART. 7 Planul de investiţii, parte integrantã a planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, cuprinde toate obiectivele şi cheltuielile de investiţii, precum şi mijloacele de realizare a acestora, concentreaza şi dirijeaza o parte însemnatã din resursele economiei naţionale în direcţia creşterii susţinute a forţelor de producţie, ridicãrii eficientei economice în toate domeniile de activitate, sporirii continue a venitului naţional şi, pe aceasta baza, a nivelului calitativ al vieţii întregii natiuni. ART. 8 (1) Înscrierea în plan a obiectivelor de investiţii se face pe baza unei fundamentari tehnico-economice riguroase, a analizei temeinice a desfacerii producţiei pentru nevoile interne şi pentru export, urmãrindu-se realizarea de capacitãţi cu inalta eficienta economicã, care sa asigure valorificarea superioarã a materiilor prime şi a tuturor resurselor interne, cu consumuri energetice şi de combustibili reduse şi cu costuri minime de producţie. (2) Înscrierea în plan a obiectivelor de investiţii se face cu asigurarea resurselor materiale, umane şi financiare. În vederea concentrarii mijloacelor tehnico-materiale şi a forţei de munca pe un numãr raţional de santiere în execuţie simultanã, prin plan se va asigura eşalonarea realizãrii lucrãrilor astfel încît volumul de investiţii rãmas de executat la sfîrşitul unui an, la obiectivele în continuare, sa nu depãşeascã volumul de investiţii prevãzut pentru anul urmãtor. ART. 9 (1) Activitatea de planificare a investiţiilor, etapele şi modul de elaborare a planurilor cincinale şi anuale se desfãşoarã potrivit prevederilor Legii cu privire la dezvoltarea economico-socialã planificata a României şi prevederilor prezentei legi. (2) Activitatea de planificare a investiţiilor se desfãşoarã în profil departamental, de ramura şi teritorial, pe toate treptele organizatorice, pornind de la unitãţile de baza economice, social-culturale şi teritorial - administrative, în conformitate cu principiile de baza ale conducerii planificate a dezvoltãrii economico-sociale şi urmãrind încadrarea obiectivelor de investiţii în echilibru şi opţiunile generale ale economiei. ART. 10 (1) În planul de investiţii se stabilesc, pe obiective de investiţii: a) valoarea obiectivului, volumele de investiţii, de construcţii-montaj şi de utilaje, tehnologiile de fabricaţie, capacitatea, amplasamentul, fondurile din care se realizeazã, termenele de începere a execuţiei lucrãrilor, de punere în funcţiune a noilor capacitãţi şi de realizare a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, valoarea fondurilor fixe; b) proiectantul general, antreprenorul general şi principalii antreprenori de specialitate şi furnizorul general de utilaje. (2) Lucrãrile conexe şi de folosinta comuna se înscriu în planul de investiţii al titularului în profilul cãruia intra, la solicitarea titularului obiectivului de baza, cu termene de realizare corelate cu punerea în funcţiune a obiectivului. SECŢIUNEA 1 Planul cincinal de investiţii ART. 11 (1) Planul cincinal de investiţii se elaboreazã, potrivit legii, de cãtre Consiliul de Miniştri, în conformitate cu directivele congreselor şi conferinţelor naţionale ale Partidului Comunist Roman. (2) Sarcinile şi obiectivele de investiţii care se înscriu în planul cincinal se stabilesc de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, dupã caz, pe baza urmãtoarelor studii şi cercetãri: a) prognoze macroeconomice pe ramuri şi sectoare ale vieţii sociale, pe subramuri, grupe de produse şi în profil teritorial; b) studii de dezvoltare în perspectiva a ramurilor, subramurilor şi grupelor de produse, studii de dezvoltare a economiei locale, cercetãri şi studii privind desfacerea produselor pe piata interna şi la export; c) programe speciale de modernizare şi asimilare pe produse, grupe de produse, ramuri, subramuri sau activitãţi; d) studii de sistematizare teritorialã, schite de sistematizare a localitãţilor, detalii de sistematizare, scheme de amenajare a bazinelor hidrografice, studii de dezvoltare a sistemului energetic şi studii de amplasament; e) cercetãri şi studii privind perfecţionarea proceselor tehnologice, organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii, introducerea de noi procese tehnologice şi realizarea de noi produse; f) studii şi cercetãri de teren, geologice, topografice, geotehnice şi hidrologice; g) alte studii şi cercetãri necesare pentru fundamentarea investiţiilor. (3) Pentru înscrierea în plan a investiţiilor, beneficiarii vor prezenta note de fundamentare tehnico-economicã, însuşite de Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe. (4) Prin notele de fundamentare tehnico-economicã se stabilesc necesitatea şi oportunitatea investiţiilor, în condiţiile utilizãrii depline a capacitãţilor existente şi asigurãrii desfacerii producţiei la intern şi la export, precizîndu-se modul de acoperire a necesarului de materii prime, combustibili, energie, utilaje şi utilitãţi productive, tehnologiile de fabricaţie, amplasamentul, etapele de execuţie, precum şi costul şi eficienta lucrãrilor, comparativ cu obiective similare, cu performanţe tehnico-economice ridicate, din ţara şi strãinãtate. ART. 12 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rãspund pentru asigurarea unei temeinice fundamentari a planului cincinal de investiţii, prin organizarea şi desfãşurarea continua a activitãţilor de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã, prin elaborarea din timp a prognozelor, programelor şi studiilor de dezvoltare, schitelor şi detaliilor de sistematizare, studiilor şi cercetãrilor pentru desfacerea produselor la intern şi la export, precum şi a celorlalte studii şi cercetãri necesare pentru fundamentarea investiţiilor. ART. 13 (1) Înscrierea în plan a noilor obiective de investiţii se face numai cu condiţia folosirii depline a suprafeţelor construite şi a capacitãţilor existente. Se va acorda prioritate modernizãrii şi reutilarii unitãţilor în funcţiune, dotãrii cu noi maşini şi utilaje fãrã sa se construiascã noi hale. (2) La planificarea noilor capacitãţi se va asigura folosirea utilajelor şi instalaţiilor din ţara, introducerea tehnologiilor moderne, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, precum şi amplasarea lor raţionalã. (3) Dezvoltarea unei unitãţi existente se face într-o conceptie unitarã care va cuprinde toate etapele din perioada unui plan cincinal şi care se înscrie într-o poziţie distinctã de plan. ART. 14 (1) La stabilirea, prin plan, a noilor capacitãţi trebuie sa se asigure atît dimensionarea optima a acestora, astfel încît sa se satisfacã şi cerinta evitãrii transportului la distanţe mari a materiilor prime, produselor şi forţei de munca, cît şi posibilitatea realizãrii unor capacitãţi de aceeaşi mãrime şi profil - capacitãţi modul - pe mai multe amplasamente diferite. (2) Pentru realizarea de produse necesare populaţiei şi de materiale pentru construcţii, prin plan se va prevedea dezvoltarea industriei mici în sistemul cooperaţiei şi al consiliilor populare, folosindu-se cu prioritate materii prime locale şi resurse refolosibile. ART. 15 (1) Duratele de realizare a obiectivelor de investiţii - de la deschiderea şantierului pînã la punerea în funcţiune - inclusiv perioada necesarã efectuãrii probelor tehnologice, se vor încadra în urmãtoarele limite: a) pînã la 9 luni, pentru obiectivele de investiţii ale cãror proiecte de execuţie se aproba de organele de conducere colectivã ale centralelor şi întreprinderilor; b) pînã la 12 luni, pentru obiectivele de investiţii ale cãror proiecte de execuţie se aproba de organele de conducere colectivã ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; c) pînã la 24 de luni, pentru obiectivele de investiţii ale cãror note de comanda se aproba prin decret prezidential. (2) Pentru obiectivele de mari proporţii, de complexitate deosebita sau care se realizeazã în condiţii speciale, precum şi pentru cele a cãror execuţie nu poate fi desfasurata decît pe anumite perioade ale anului datoritã naturii şi particularitatilor lor, durate de realizare mai mari decît cele de la alin. (1) se fundamenteazã şi se aproba odatã cu nota de comanda. SECŢIUNEA 2 Planul anual de investiţii ART. 16 (1) Planul anual de investiţii se elaboreazã de cãtre Consiliul de Miniştri şi se supune aprobãrii în condiţiile prevãzute de lege. (2) Sarcinile şi prevederile anuale înscrise în planul cincinal se concretizeazã şi se actualizeazã, în cadrul planurilor anuale, pe baza graficelor de eşalonare a investiţiilor şi contractelor economice încheiate, în concordanta cu resursele materiale, umane şi financiare şi ţinînd seama de previziunile cu privire la evoluţia cererii pe piata interna şi la export, precum şi de alte elemente care conduc la îmbunãtãţirea prevederilor iniţiale ale planului şi la creşterea eficientei economice. ART. 17 (1) Înscrierea în planul anual a obiectivelor de investiţii se face pe baza notelor de comanda aprobate, pentru obiectivele care se aproba prin decret prezidential. Pentru obiectivele de investiţii ale cãror note de comanda se aproba de ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centrale şi întreprinderi, înscrierea în planul anual a obiectivelor de investiţii se face pe baza principalilor indicatori tehnico-economici din notele de comanda, aprobaţi prin decret prezidential. (2) Maşinile, utilajele, mijloacele de transport şi celelalte investiţii de natura acestora - necuprinse în obiective de investiţii - precum şi lucrãri geologice, foraje, lucrãri de împãduriri, plantaţii, combatere a eroziunii solului, amenajãri de pajişti, iazuri şi balti, defrisari, studii şi cercetãri de teren, cheltuieli de proiectare şi alte lucrãri şi cheltuieli asimilate investiţiilor potrivit legii se înscriu în plan în liste distincte. Listele se prezintã la aprobare odatã cu adoptarea planului naţional unic şi au la baza justificarea necesitãţii, oportunitãţii, eficientei şi alte elemente caracteristice fiecãrei poziţii, potrivit prevederilor prezentei legi. Listele se întocmesc de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi se avizeazã de Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi bãncile finanţatoare. (3) Organele menţionate în alin. (2) îşi vor da avizul pentru înscrierea în planul anual de investiţii a dotãrii cu noi maşini, utilaje, mijloace de transport şi alte investiţii de natura acestora, numai în cazurile în care cele existente sînt folosite la nivelul indicatorilor planificati. (4) Construcţiile de locuinţe - inclusiv spaţiile comerciale, social-culturale şi de prestãri de servicii amplasate în blocurile de locuinţe, precum şi lucrãrile tehnico-edilitare şi energetice aferente acestora - se înscriu în planul anual pe baza de liste cuprinzînd numãrul apartamentelor pe structuri şi judeţe, regimul de înãlţime, suprafeţele cu alte destinaţii decît locuinţe şi valoarea totalã pe categorii de folosinta, cu respectarea detaliilor de sistematizare aprobate potrivit legii. ART. 18 (1) Volumele de investiţii cuprinse în planul anual se stabilesc pe urmãtoarele structuri: total investiţii; construcţii-montaj, din care construcţii şi instalaţii; utilaje cu montaj; utilaje fãrã montaj; dotãri şi alte cheltuieli. (2) În planul anual se stabileşte, pe ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, volumul utilajelor tehnologice, în stoc şi în curs de montaj la sfîrşitul anului. (3) Prevederile de plan anual pe fiecare obiectiv de investiţii au la baza desfãşurarea stabilitã prin graficele de eşalonare a investiţiilor; la lucrãrile în curs de execuţie se va tine seama şi de stadiile realizate în perioadele anterioare. ART. 19 (1) În planul anual de investiţii se nominalizeaza distinct obiectivele de investiţii a cãror execuţie este prevãzutã sa înceapã în anii urmãtori şi pentru care urmeazã sa se elaboreze documentaţia tehnico-economicã, cu precizarea termenelor de prezentare la aprobare a notelor de comanda şi a proiectelor de execuţie. Obiectivele noi de investiţii care nu sînt cuprinse în planul cincinal se nominalizeaza pe baza notelor de fundamentare tehnico-economicã prevãzute la art. 11 alin. (3). (2) Titularii de investiţii şi unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare au obligaţia sa asigure elaborarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice, pentru aceste obiective, înainte de elaborarea proiectului de plan pentru anul în care se are în vedere începerea execuţiei. CAP. 3 Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice SECŢIUNEA 1 Tipizarea lucrãrilor de construcţii ART. 20 (1) Construcţiile de toate categoriile din cadrul obiectivelor de investiţii ce se realizeazã în industrie, transporturi, agricultura şi celelalte ramuri productive, precum şi clãdirile de locuit, obiectivele social-culturale şi administrative se proiecteazã şi se executa pe baza de proiecte tip, aprobate potrivit legii, pe baza avizului Comisiei de tipizare şi standardizare pentru construcţii civile şi industriale, Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii. (2) Proiectele tip stabilesc suprafeţele şi principalele dimensiuni ale obiectivelor de construcţii, soluţiile constructive, consumurile limita de materiale de construcţii şi instalaţii, precum şi limita maxima a preţului de deviz pentru lucrãrile de construcţii-instalaţii. (3) La elaborarea proiectelor tip se va urmãri ca acestea sa poatã servi şi ca proiecte de capacitãţi modul care, prin asamblare, sa fie utilizate pentru realizarea de obiective de acelaşi profil cu marimi diferite. ART. 21 (1) Tipizarea construcţiilor se face în strinsa legatura cu tipizarea tehnologiilor de producţie şi a utilajelor, astfel încît dimensiunile clãdirilor şi celorlalte construcţii sa corespundã strict necesitãţilor bunei desfasurari a proceselor de producţie. (2) Pentru lucrãrile din industrie, suprafeţele şi inaltimile halelor şi celorlalte clãdiri de producţie se dimensioneaza în stricta concordanta cu procesul de fabricaţie şi gabaritul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice; se va avea în vedere ocuparea unor suprafeţe minime de teren, cu precãdere improprii pentru agricultura şi care necesita cheltuieli reduse de fundare, comasarea de clãdiri şi funcţiuni, amplasarea utilajelor în aer liber, ventilarea şi iluminarea halelor pe cale naturala, dimensionarea termoizolatiei construcţiilor în stricta concordanta cu necesitãţile de ordin tehnologic. (3) Pentru obiectivele de investiţii din industrie şi din domeniul prestãrilor de servicii, se vor întocmi proiecte tip pentru capacitãţi mici, pentru a se asigura reducerea distantelor de transport al materiei prime sau al produsului finit, utilizarea judicioasã a forţei de munca şi adaptarea operativã a producţiei la cerinţele pieţei. (4) Pentru obiectivele din agricultura, zootehnie, irigaţii şi îmbunãtãţiri funciare, în proiectele tip se vor adopta soluţii constructive simple care sa foloseascã pe scara larga materialele locale. (5) La obiectivele din domeniul transporturilor, se vor tipiza secţiunile de drumuri, adoptindu-se soluţii care sa asigure restrîngerea la minimum a folosirii bitumului şi utilizarea pe scara larga a materialelor locale, zgurilor şi cenusilor de termocentrala. ART. 22 La construcţiile de orice fel se vor putea folosi numai materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii tipizate, precum şi materiale şi resurse locale, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 23 Soluţiile adoptate în proiectele tip de construcţii trebuie sa asigure executarea lucrãrilor cu consumuri minime de materiale şi energie, scurtarea duratelor de execuţie, durabilitatea şi stabilitatea construcţiilor, creşterea productivitatii muncii în activitatea de proiectare şi de realizare a investiţiilor, promovarea unor tehnologii eficiente în executarea construcţiilor, reducerea greutatii şi a costului acestora, crearea de condiţii optime pentru desfãşurarea proceselor functionale şi de producţie, precum şi realizarea unei eficiente maxime de exploatare. ART. 24 Detaliile de execuţie ale proiectelor tip se elaboreazã de unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare cu respectarea stricta a prevederilor din proiectele tip şi se aproba de cãtre Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, pentru construcţiile comune mai multor ramuri, pentru clãdirile de locuit, obiectivele social-culturale şi administrative şi de cãtre ministerul sau organul central coordonator de ramura, pentru construcţiile specifice ramurii de care rãspunde. ART. 25 (1) Ministerele şi celelalte organe centrale coordonatoare de ramura rãspund de elaborarea şi prezentarea la aprobare a proiectelor tip necesare realizãrii investiţiilor din domeniul lor de activitate, în conformitate cu planul de tipizare, care face parte integrantã din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. (2) Proiectele tip de construcţii elaborate de ministerele şi celelalte organe centrale coordonatoare de ramura, pentru obiectele din domeniul lor de activitate, sînt obligatorii pentru toate unitãţile care au de proiectat şi executat astfel de lucrãri, indiferent de subordonarea acestora. (3) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, unitãţile de cercetare ştiinţificã, de inginerie tehnologicã şi de proiectare au obligaţia sa asigure îmbunãtãţirea continua a proiectelor tip, precum şi elaborarea de noi proiecte tip, potrivit prevederilor planului de tipizare. SECŢIUNEA 2 Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice ART. 26 Documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii sînt: nota de comanda şi proiectul de execuţie. ART. 27 (1) Prin nota de comanda se stabilesc: capacitatea exprimatã în unitãţi fizice, necesitatea, eficienta economicã şi indicatorii tehnico-economici limita ai obiectivului de investiţii - comparativ cu obiective similare, cu performanţe tehnico-economice ridicate din ţara şi strãinãtate - tehnologia, profilul de producţie, calitatea şi caracteristicile produselor, durata şi etapele de realizare, amplasamentul, natura combustibililor folosiţi, modul de asigurare a materiilor prime, combustibililor şi energiei, modul de desfacere a produselor - la intern şi la export - limita maxima a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibili şi energie, stabilite pe baza de norme, cooperarile în zona, elemente şi indici de plan general. (2) Nota de comanda precizeazã proiectele tip de construcţii dupã care urmeazã sa se execute obiectele componente ale investiţiei sau - dupã caz - capacitatea modul dupã care se va realiza noul obiectiv, precum şi condiţiile şi modalitãţile de adaptare a acestora la teren. În situaţii speciale, cînd procesele de producţie, amplasamentul sau alte cerinţe impun folosirea de proiecte unicate, aceasta se va justifica şi aproba, pentru fiecare caz în parte, prin nota de comanda. (3) Nota de comanda se elaboreazã de ministere, celelalte organe centrale, centrale, întreprinderi, alte unitãţi socialiste, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare şi de unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare. Elaborarea se face cu respectarea prevederilor din planul cincinal şi se fundamenteazã pe studiile şi elementele actualizate prevãzute la art. 11 din prezenta lege. ART. 28 (1) Proiectul de execuţie este documentaţia care detaliazã tehnic, aprofundeaza şi concretizeazã, prin soluţii, elementele din nota de comanda. (2) La adoptarea soluţiilor din proiectul de execuţie trebuie sa se asigure îmbunãtãţirea indicatorilor tehnico-economici şi a celorlalte prevederi din nota de comanda. (3) Pentru obiectivele de investiţii care constau dintr-o capacitate de producţie modul se foloseşte proiectul de execuţie al capacitãţii modul, adaptat la teren. (4) Proiectul de execuţie se elaboreazã de unitãţi de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare în termenul prevãzut în nota de comanda aprobatã. ART. 29 Pe parcursul elaborãrii proiectului de execuţie, proiectantul general întocmeşte împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele şi întreprinderile beneficiare de investiţii, precum şi cu ceilalţi factori ce participa la realizarea investiţiei, urmãtoarele documente, care se prezintã odatã cu proiectul de execuţie: a) graficul de eşalonare a investiţiei, care stabileşte etapizarea execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj şi efectuãrii probelor tehnologice, în concordanta cu duratele şi cu termenele de punere în funcţiune a capacitãţilor planificate; b) graficele de livrare a utilajelor, prin care se stabilesc termenele de livrare a maşinilor, utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice în concordanta cu graficul de eşalonare a investiţiei; c) graficul de asigurare a forţei de munca, care stabileşte modul şi perioada de recrutare şi pregãtire a personalului necesar beneficiarului în vederea exploatãrii normale a capacitãţilor; d) graficul de realizare a principalilor indicatori tehnico-economici: producţia, productivitatea muncii, costurile şi beneficiul; e) programul de urmãrire a comportãrii în timp a obiectelor de construcţii stabilite de proiectant şi beneficiar; f) documentaţiile pentru obţinerea şi eliberarea terenului necesar obiectivului de investiţii şi organizãrii de şantier şi alte documentaţii necesare obţinerii acordurilor şi aprobãrilor prevãzute de lege. ART. 30 (1) Proiectele de execuţie pentru obiectivele de investiţii industriale conţin tehnologii de fabricaţie care au fost, în prealabil, aprobate potrivit legii. (2) Unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare, împreunã cu întreprinderile, centralele şi ministerele titulare de investiţii, furnizorii de utilaje, precum şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, au obligaţia sa aducã continuu perfectionari tehnologiilor de fabricaţie, sa conceapa noi tehnologii şi utilaje cu performanţe calitative şi functionale ridicate, astfel încît sa se asigure realizarea de obiective industriale cu consumuri minime de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la nivelul celor mai bune realizari obţinute în ţara sau pe plan mondial. ART. 31 Tehnologiile de execuţie, soluţiile constructive şi proiectul de organizare a şantierului se stabilesc de proiectantul general împreunã cu antreprenorul general şi principalii antreprenori de specialitate, pe parcursul elaborãrii proiectului de execuţie. ART. 32 (1) În proiectele de execuţie se prevãd soluţii de plan general, soluţii constructive şi de adaptare la teren a proiectelor tip care sa ducã la reducerea volumului, greutatii şi costului construcţiilor, a suprafeţelor de teren ocupate, la consumuri cît mai mici de materiale de construcţii şi, în special, de materiale mari consumatoare de energie, la montarea unui volum cît mai mare de utilaje în aer liber, la scurtarea duratelor de execuţie, la ridicarea eficientei lucrãrilor. (2) Prin proiectele de execuţie se vor adopta tehnologii, fluxuri de producţie şi sisteme de organizare a producţiei şi a muncii care sa asigure prelucrarea superioarã a materiilor prime şi materialelor, cu consumuri minime de combustibili şi energie, productivitate ridicatã, produse de calitate superioarã, cheltuieli minime şi obţinerea unei eficiente ridicate. ART. 33 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, întreprinderile, celelalte unitãţi economico-sociale sînt obligate sa analizeze, pe parcursul elaborãrii proiectelor de execuţie, soluţiile adoptate şi sa urmãreascã încadrarea lor în prevederile legii, ale notelor de comanda şi ale prescripţiilor tehnice. ART. 34 (1) Detaliile şi devizele de execuţie pe obiecte se elaboreazã pentru adaptarea la teren a proiectelor tip şi pentru obiectele unicate prevãzute în nota de comanda, în stricta concordanta cu soluţiile şi prevederile din proiectul de execuţie aprobat. Lucrãrile de construcţii-montaj se executa pe baza proiectelor tip şi proiectelor de execuţie, cu precizãrile din detaliile de execuţie, şi se deconteazã pe baza devizelor de execuţie. Detaliile şi devizele de execuţie se elaboreazã de unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare şi se aproba de organul de conducere colectivã al beneficiarului de investiţii care rãspunde, împreunã cu proiectantul, de respectarea prevederilor din proiectele de execuţie aprobate. (2) La elaborarea detaliilor şi devizelor de execuţie, unitatea de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare, împreunã cu beneficiarul investiţiei şi antreprenorul general, pot renunţa la unele obiecte sau pot comasa obiecte prevãzute în proiectul de execuţie, în cazul în care prin aceasta se menţin sau se imbunatatesc indicatorii tehnico-economici, functionalitatea, condiţiile de lucru şi de exploatare, se respecta mãsurile de tehnica a securitãţii muncii, de igiena, de paza contra incendiilor, de gospodãrire a apelor şi de protecţie a mediului înconjurãtor, iar modificãrile care se aduc contribuie fie la reducerea costurilor construcţiilor sau al consumului de materiale deficitare, fie la scurtarea duratei de execuţie şi nu se depãşeşte valoarea totalã şi de construcţii-montaj aprobatã. ART. 35 Conţinutul cadru al notei de comanda şi al proiectului de execuţie, precum şi acordurile necesare elaborãrii acestora sînt prevãzute în anexele nr. 1 a-d şi 2. SECŢIUNEA 3 Avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice ART. 36 (1) Notele de comanda şi proiectele de execuţie se analizeazã în consiliile sau comisiile tehnico-economice, se dezbat şi se insusesc de consiliile de conducere ale ministerelor şi celorlalte organe centrale, consiliile oamenilor muncii din centrale şi întreprinderi, precum şi de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, dupã caz, potrivit legii. (2) Organele de conducere colectivã prevãzute la alin. (1) rãspund de conţinutul notelor de comanda şi al proiectelor de execuţie, de obţinerea acordurilor şi avizelor prevãzute de lege, precum şi de respectarea prevederilor legale, aprobãrilor, acordurilor primite şi avizelor rãmase definitive. ART. 37 (1) Notele de comanda pentru obiectivele de investiţii importante se aproba prin decret prezidential, pentru fiecare obiectiv în parte şi de cãtre organele de conducere colectivã ale ministerelor, celorlalte organe centrale, centralelor şi întreprinderilor, precum şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru celelalte obiective, potrivit competentelor din anexa nr. 3. (2) Pentru obiectivele de investiţii ale cãror note de comanda sînt în competenta ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralelor şi întreprinderilor, Consiliul de Miniştri prezintã la aprobare, prin decret prezidential, principalii indicatori tehnico-economici din notele de comanda, potrivit anexei nr. 4. Listele de investiţii, cuprinzînd principalii indicatori tehnico-economici, se întocmesc de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi se supun aprobãrii dupã examinarea lor în Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii. ART. 38 (1) Pentru obiectivele de investiţii ale cãror note de comanda se aproba prin decret prezidential, proiectele de execuţie se aproba de Consiliul de Miniştri. În cazurile în care se încadreazã în indicatorii tehnico-economici din nota de comanda aprobatã, proiectele de execuţie pentru aceste obiective se supun aprobãrii prin decret prezidential. (2) Pentru celelalte obiective de investiţii, proiectele de execuţie se aproba potrivit competentelor din anexa nr. 3. În cazurile în care proiectele de execuţie nu se încadreazã în indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii respective se supun aprobãrii prin decret prezidential, indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii respective se supun aprobãrii prin decret prezidential. ART. 39 (1) Notele de comanda şi proiectele de execuţie care se aproba prin decret prezidential se insusesc, în prealabil, de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului de coordonare a activitãţii de investiţii. Proiectele de execuţie, care se aproba de Consiliul de Miniştri se insusesc, în prealabil, de Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii. (2) Notele de comanda şi proiectele de execuţie prevãzute la alin. (1) se analizeazã în Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii, pe baza avizului unic al Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, Comitetul de Stat pentru Preţuri, Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi bãncilor finanţatoare şi, dupã caz, al Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale şi Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare. (3) Notele de comanda şi proiectele de execuţie care - potrivit prevederilor din anexa nr. 3 la prezenta lege - se aproba de cãtre ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centrale şi întreprinderi se avizeazã, în prealabil, de bãncile finanţatoare. (4) Proiectele de execuţie din competenta ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se aproba de aceste organe numai dupã verificarea soluţiilor constructive, de cãtre Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi a tehnologiilor industriale, de cãtre Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie. (5) Avizul unic, respectiv avizul bãncilor finanţatoare, se da în termen de 15 zile pentru notele de comanda şi de 20 de zile pentru proiectele de execuţie. (6) Proiectele de execuţie care se realizeazã pe baza de capacitãţi modul, precum şi cele ale obiectivelor care se realizeazã integral pe baza de proiecte tip nu se mai supun avizãrii dacã valoarea şi ceilalţi indicatori tehnico-economici se încadreazã în prevederile cuprinse în nota de comanda sau în listele de investiţii prevãzute la art. 37 alin. (2), dupã caz, şi se aproba de organul de conducere colectivã al beneficiarului de investiţii. (7) Listele cuprinzînd maşinile, utilajele, mijloacele de transport şi celelalte investiţii - prevãzute la art. 17 alin. (2) - se fundamenteazã pe baza elementelor din anexa nr. 5. Listele se insusesc, înainte de prezentarea la aprobare, de organele de conducere colectivã ale ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 40 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale care au sarcina sa-şi dea acordul asupra unor date tehnice sau economice din notele de comanda şi proiectele de execuţie şi sa furnizeze elementele de proiectare pentru noile obiective de investiţii - cu privire la amplasament, utilitãţi, materii prime, combustibili şi energie, utilaje, desfacerea produselor, cai ferate şi drumuri, ocuparea de terenuri şi alte elemente - sînt obligate sa rãspundã la cererile de acorduri sau sa furnizeze elementele necesare pe parcursul elaborãrii notelor de comanda şi a proiectelor de execuţie în termen de maximum 15 zile de la primirea cererilor, dacã legea nu prevede alt termen. ART. 41 Dupã aprobarea notelor de comanda şi a listelor de investiţii prevãzute la art. 37 alin . (2) se trece la definitivarea proiectului de execuţie, la adaptarea contractelor de livrare din ţara şi la contractarea din import a utilajelor cu ciclu lung de fabricaţie, a utilajelor tipizate sau care se repeta, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 42 Proiectul de execuţie aprobat reprezintã documentaţia tehnico-economicã pe baza cãreia se asigura, în condiţiile legii: a) adaptarea contractelor de execuţie a lucrãrilor de construcţii-montaj; b) adaptarea contractelor de livrare a utilajelor din ţara şi contractarea utilajelor din import, altele decît cele prevãzute la art. 41; c) deschiderea finanţãrii investiţiei şi începerea execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj, cu îndeplinirea şi a celorlalte condiţii stabilite potrivit legii. CAP. 4 Realizarea investiţiilor ART. 43 Trecerea la realizarea oricãrei investiţii se face numai dacã aceasta este prevãzutã în plan, are asigurate documentaţiile de execuţie, utilajele tehnologice şi toate celelalte condiţii necesare realizãrii şi punerii în funcţiune la termenele planificate, inclusiv aprobãrile pentru demolãri sau dezafectari de fonduri fixe, utilizarea de combustibili, scoateri de terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier, precum şi alte aprobãri prevãzute de lege. ART. 44 (1) În vederea realizãrii obiectivelor de investiţii, beneficiarii vor încheia contracte economice cu proiectantii generali, furnizorii de tehnologii, cu furnizorii generali şi ceilalţi furnizori de utilaje, precum şi cu antreprenorii generali şi antreprenorii de specialitate, în conformitate cu prevederile legii. (2) Prin contracte se stabilesc obligaţiile şi rãspunderile pãrţilor, termenele de executare, penalitãţile şi despãgubirile pentru neexecutarea obligaţiilor asumate. Prevederile din contracte trebuie sa asigure realizarea volumelor de investiţii şi de construcţii-montaj planificate, precum şi punerea în funcţiune a capacitãţilor la termenele prevãzute în plan. (3) La adaptarea contractelor, beneficiarii, unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare, unitãţile de construcţii-montaj şi furnizorii de utilaje sînt obligaţi sa respecte întocmai termenele de predare a documentaţiilor de execuţie şi de livrare a utilajelor, precum şi termenele de execuţie a lucrãrilor de construcţii-montaj, stabilite în graficele aprobate. SECŢIUNEA 1 Asigurarea proiectelor pentru investiţii ART. 45 (1) Beneficiarii de investiţii au obligaţia sa contracteze elaborarea documentaţiilor tehnico-economice necesare realizãrii unui obiectiv de investiţii cu o singura unitate de proiectare, care va îndeplini funcţia de proiectant general. (2) Proiectantul general este unitatea de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare care are sarcina sa asigure elaborarea tuturor documentaţiilor tehnico-economice pe baza cãrora se realizeazã un obiectiv de investiţii. Proiectantul general rãspunde de respectarea, potrivit legii, a soluţiilor tehnice şi economice prevãzute în documentaţii, de urmãrirea aplicãrii acestora pînã la realizarea indicatorilor aprobaţi, precum şi de predarea documentaţiilor la termenele prevãzute în contractul economic încheiat cu beneficiarul investiţiei. (3) Pentru elaborarea unor pãrţi de documentaţii tehnico-economice şi de proiect, care se încadreazã în profilul altor unitãţi de proiectare, proiectantul general va încheia contracte cu unitãţile de proiectare, ce îndeplinesc funcţia de proiectanţi de specialitate. Proiectantii de specialitate au obligaţia sa încheie contracte de proiectare pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul lor de activitate, cu termene de predare corelate cu termenul final stabilit prin contractul încheiat între proiectantul general şi beneficiarul investiţiei şi rãspund de soluţiile ce le adopta. (4) Pentru obiectivele de investiţii de complexitate redusã, beneficiarii pot elabora, cu mijloace proprii, documentaţiile tehnico-economice sau pãrţi ale acestora. (5) Proiectantul general poate contracta cu unitatea de construcţii-montaj elaborarea unor pãrţi din proiectele de execuţie precum şi detalii şi devize de execuţie; în acest caz, unitatea de construcţii-montaj are funcţia de proiectant de specialitate pentru lucrãrile de proiectare contractate. ART. 46 (1) Pentru obiectivele de investiţii importante, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, care au în subordine unitãţi de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare, vor numi şeful de proiect şi colectivul de proiectanţi, asigurind stabilitatea acestora şi continuitatea în activitatea de proiectare; aceştia vor rãspunde de intreaga activitate de proiectare pînã la intrarea în producţie a capacitãţilor şi realizarea indicatorilor aprobaţi. (2) Colectivele de ingineri tehnologi şi de proiectanţi vor încheia angajamente-contract, potrivit anexelor nr. 6 şi 7. ART. 47 (1) Toate datele privind capacitatea şi profilul de producţie, tehnologia, functionalitatea, amplasamentul, condiţiile de exploatare ale noului obiectiv, indicatorii tehnico-economici limita şi celelalte date necesare proiectantului pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice contractate se pun la dispoziţia acestuia de cãtre beneficiarul de investiţii la termenele prevãzute în contracte. (2) Proiectantul este obligat sa elaboreze şi sa predea documentaţiile în condiţiile prevãzute în contract şi în graficul de eşalonare a investiţiilor, sa controleze pe teren modul de aplicare a acestora şi calitatea lucrãrilor. ART. 48 Predarea cãtre unitãţile de construcţii-montaj a detaliilor şi devizelor de execuţie pentru întregul volum de construcţii-montaj prevãzut în plan se va asigura în ordinea tehnologicã de execuţie a lucrãrilor stabilite în graficele de eşalonare a investiţiilor, în urmãtoarele termene: a) pînã cel mai tirziu la sfîrşitul semestrului I al anului anterior celui de plan, pentru obiectivele de investiţii care continua din anul precedent; b) cu cel puţin 6 luni înainte de data începerii execuţiei lucrãrilor, pentru obiectivele noi de investiţii. ART. 49 Unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare rãspund de elaborarea şi conţinutul documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii şi au urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura conceptia de ansamblu a obiectivelor proiectate şi rãspund de nivelul indicatorilor tehnico-economici, de posibilitatea atingerii acestora, de eficienta economicã a capacitãţilor şi obiectivelor ce le proiecteazã, de soluţiile adoptate, de aplicarea directivelor şi prescripţiilor tehnice şi economice; b) adopta tehnologii, utilaje, echipamente, instalaţii şi linii tehnologice moderne, în principal tipizate, care sa asigure un randament sporit, productivitate a muncii ridicatã şi consumuri energetice reduse; c) stabilesc, împreunã cu unitãţile de construcţii-montaj, soluţii rationale de plan general şi cele mai noi şi mai eficiente soluţii constructive, care sa asigure rezistenta, stabilitatea şi siguranta în exploatare, reducerea consumurilor de materiale, combustibili şi energie, precum şi a duratelor de execuţie; d) asigura asistenta tehnica pe durata execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj, în perioada de efectuare a probelor tehnologice şi la punerea în funcţiune a capacitãţilor, precum şi în etapele de realizare a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi. SECŢIUNEA 2 Executarea lucrãrilor de construcţii-montaj ART. 50 (1) Lucrãrile de construcţii-montaj ale obiectivelor de investiţii se executa de cãtre unitãţile de construcţii-montaj stabilite sa îndeplineascã funcţia de antreprenor general sau antreprenor de specialitate. (2) Pentru executarea unor lucrãri sau pãrţi de lucrãri ce nu sînt în profilul lor, antreprenorii generali pot încheia contracte cu subantreprenori aflaţi în subordinea aceluiaşi organ ierarhic superior. Termenele din aceste contracte vor fi corelate cu termenele prevãzute în graficul de eşalonare a investiţiei şi în contractele încheiate cu beneficiarii de investiţii. (3) Antreprenorul general este unitatea de construcţii-montaj care are sarcina sa asigure realizarea lucrãrilor de construcţii-montaj ale unui obiectiv de investiţii conform sarcinilor de plan, pe baza de contract general de antrepriza, încheiat cu beneficiarul de investiţii. Antreprenorul general rãspunde de execuţia lucrãrilor prin forte proprii şi de coordonarea acelora ce se realizeazã prin subantreprenori, precum şi de predarea lucrãrilor la termenele din contract, în conformitate cu prevederile documentaţiilor tehnico-economice. (4) Centralele şi întreprinderile - beneficiare de investiţii - sînt obligate sa execute, de regula, prin forte proprii - în regie - montaje de utilaje, lucrãri de construcţii şi instalaţii necesare pentru reutilizarea capacitãţilor existente, alte lucrãri de construcţii şi instalaţii de tehnicitate curenta din incinta unitãţilor, lucrãri cu un grad redus de complexitate din sectorul agricol. ART. 51 (1) Coordonatorii de zone sau platforme industriale, antreprenorii generali ai acestora şi proiectantii generali care elaboreazã proiectul de organizare coordonator se stabilesc prin decrete prezidenţiale de aprobare a zonelor sau platformelor respective, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, al Comitetului de Stat al Planificarii şi al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare. (2) Funcţia de coordonator se atribuie, de regula, comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, în a cãrui raza teritorialã se afla amplasata zona sau platforma industriala. ART. 52 Coordonatorul zonei sau platformei industriale organizeazã şi urmãreşte realizarea corelata şi într-o conceptie unitarã a obiectivelor de investiţii din cadrul acestora, stabileşte, împreunã cu beneficiarii investiţiilor din zona, profilul şi valoarea lucrãrilor de interes comun - conexe şi de folosinta comuna - se îngrijeşte de înscrierea lor în plan şi asigura documentaţiile tehnico-economice necesare, la termene corelate cu cele ale lucrãrilor ce le deservesc, precum şi cu graficul coordonator de zona sau platforma. ART. 53 (1) Execuţia lucrãrilor de construcţii-montaj pentru toate obiectivele amplasate în zona sau platforma industriala se asigura pe baza unui proiect de organizare coordonator. (2) Prin proiectul de organizare coordonator, elaborat de proiectantul general al zonei sau platformei, se stabilesc: o baza unica de producţie pe intreaga zona sau platforma, o baza unica de utilaje şi mijloace de transport, depozite şi anexe social-administrative unice, care sa fie utilizate în comun, atît de antreprenorul general, de unitãţile specializate ce lucreazã în subantreprizã acestuia, cît şi de antreprenorii de specialitate. ART. 54 Executarea lucrãrilor de organizare se face potrivit prevederilor proiectului de organizare a şantierului şi în limita fondurilor stabilite cu aceasta destinaţie prin devizul general, care nu pot fi depasite sau folosite pentru finanţarea altor lucrãri şi cheltuieli. ART. 55 Pentru desfãşurarea normalã a execuţiei pe santiere, beneficiarii au obligaţia sa asigure - la termenele şi în condiţiile prevãzute în grafice şi în contracte - predarea amplasamentelor, proiectului, detaliilor şi devizelor de execuţie, utilajelor şi materialelor ce cad în sarcina lor, finanţarea şi decontarea lucrãrilor, executate şi celelalte condiţii stabilite de lege. ART. 56 Beneficiarii de investiţii, unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare şi de construcţii-montaj vor organiza şi esalona execuţia lucrãrilor pe santiere, astfel încît în perioada de iarna sa se execute numai lucrãri în spaţii închise, sau acele lucrãri exterioare a cãror execuţie nu necesita consumuri de combustibili pentru încãlzire. ART. 57 (1) Economiile realizate de unitãţile de construcţii-montaj prin efortul lor, rezultate din îmbunãtãţirea soluţiilor prevãzute în proiectele şi detaliile de execuţie, a celor privind tehnologiile de execuţie sau din alte rationalizari, acceptate de proiectantul general şi de beneficiar, se vor reflecta în activitatea economico-financiarã a unitãţilor de construcţii-montaj. (2) Realizarea economiilor trebuie sa se facã cu respectarea functionalitatii, siguranţei în exploatare, securitãţii muncii, calitãţii lucrãrilor şi a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, precum şi cu condiţia de a nu se înlocui unele materiale cu altele energointensive. Economiile se determina fata de devizele de execuţie pe obiecte. ART. 58 Unitãţile de construcţii-montaj rãspund de executarea lucrãrilor la termenele şi de calitatea prevãzutã în documentaţiile tehnico-economice şi au urmãtoarele atribuţii principale: a) colaboreazã, pe parcursul elaborãrii proiectelor, detaliilor şi devizelor de execuţie, cu unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare şi cu beneficiarul de investiţii, la stabilirea soluţiilor constructive, a tehnologiilor de execuţie, a soluţiilor pentru organizarea şantierului, precum şi la elaborarea graficelor de eşalonare a investiţiilor; b) detaliazã proiectul de organizare a şantierului, ce îi revine ca sarcina pe baza proiectului de execuţie, asigurind folosirea judicioasã a mijloacelor prevãzute în acest scop; c) executa lucrãrile de construcţii-montaj în conformitate cu graficul de eşalonare a investiţiei, cu obligaţiile asumate prin contracte, cu respectarea soluţiilor constructive aprobate prin documentaţiile tehnico-economice, a normelor şi normativelor de construcţii şi în condiţii de calitate; d) asigura încadrarea în normele de consum de materiale şi continua reducere a acestora, prin aplicarea de tehnologii adecvate, prin buna gospodãrire pe santiere şi folosirea pe scara larga a materialelor locale; e) organizeazã şi asigura desfãşurarea în bune condiţii a proceselor de producţie şi de munca pe santiere, folosirea utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport cu randament maxim; f) elaboreazã şi aplica tehnologii avansate pentru execuţia lucrãrilor de construcţii-montaj, care sa conducã la creşterea productivitatii muncii, ridicarea calitãţii lucrãrilor, scurtarea duratelor de execuţie şi asigurarea securitãţii muncii pe şantier; g) organizeazã controlul de calitate pe tot parcursul de realizare a lucrãrilor şi rãspunde de calitatea lucrãrilor executate. ART. 59 Unitãţile care executa montajul utilajelor tehnologice sînt obligate sa efectueze probele mecanice - înainte, în cursul sau dupã terminarea montajului- potrivit instrucţiunilor de montaj, prescripţiilor tehnice şi prevederilor înscrise în documentaţiile tehnico-economice. De asemenea, au obligaţia sa efectueze rodajul mecanic în gol, cu funcţionarea utilajelor tehnologice, pe durata stabilitã de furnizori sau prin prescripţii tehnice, pentru verificarea functionarii organelor componente ale utilajelor în mişcare şi asigurarea regimului de funcţionare stabilit prin condiţiile tehnice ale utilajelor. SECŢIUNEA 3 Asigurarea utilajelor pentru investiţii ART. 60 Utilajele, maşinile, echipamentele, instalaţiile şi liniile tehnologice, inclusiv aparatele de mãsura şi control, necesare realizãrii obiectivelor de investiţii - denumite în prezenta lege utilaje - se vor asigura de cãtre beneficiarii de investiţii, la termene care sa conducã la realizarea volumului de investiţii şi la punerea în funcţiune a capacitãţilor, potrivit prevederilor planului. ART. 61 (1) În cazul în care realizarea unui obiectiv de investiţii impune folosirea de furnituri complexe - utilaje, echipamente, instalaţii şi linii tehnologice - acestea se asigura de furnizorul general cu care beneficiarul încheie un singur contract. Pentru celelalte utilaje, beneficiarii de investiţii încheie contracte cu furnizorii în profilul cãrora intra producţia utilajelor respective. (2) Furnizorii generali şi ceilalţi furnizori - denumiţi în prezenta lege furnizori - rãspund de livrarea utilajelor la termenele stabilite în contracte, pe baza graficelor de livrare a utilajelor. Beneficiarii sînt obligaţi sa asigure ca - între momentul preluãrii de la furnizori şi momentul predãrii la montaj - durata de stationare pe santiere a utilajelor sa se încadreze în normele prevãzute de lege. ART. 62 (1) Furnizorii au obligaţia sa asigure livrarea utilajelor la parametrii calitativi prescrisi, în care scop efectueazã toate probele prevãzute în documentaţii tehnico-economice, standarde, caiete de sarcini şi altele, potrivit legii. (2) Pentru asigurarea condiţiilor de uzinare a utilajelor, beneficiarul este obligat sa predea furnizorului, la termenele din contract, proiectele de utilaje sau sa le însuşeascã, în cazul în care au fost elaborate de furnizor. (3) Utilajele necesare realizãrii obiectivelor de investiţii sînt supuse omologãrii în condiţiile prevãzute de lege. (4) În vederea realizãrii unor durate scurte de montaj pe şantier, furnizorii au obligaţia ca pentru utilajele complexe sa asigure asamblarea în uzina a pãrţilor componente, conform prevederilor documentaţiei tehnice, sa verifice încadrarea stricta în prescripţiile tehnice şi de calitate ale acestora şi sa participe efectiv la montarea lor pe şantier. ART. 63 (1) Furnizorii de utilaje sînt obligaţi sa acorde asistenta tehnica la montajul utilajelor, la efectuarea probelor tehnologice şi la punerea în funcţiune a capacitãţilor, sa remedieze defecţiunile utilajelor apãrute în timpul probelor şi în termenele de garanţie a acestora. (2) Furnizorii de utilaje vor asigura livrarea pieselor de schimb de prima dotare şi instruirea personalului ce urmeazã sa exploateze utilajele livrate. ART. 64 Contractarea utilajelor din import se poate face numai dacã acestea nu pot fi obţinute din producţia interna şi dacã au fost aprobate potrivit legii. ART. 65 (1) În cazul utilajelor din import, aprobate potrivit legii, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împreunã cu furnizorii de utilaje, proiectantul general şi întreprinderile de comerţ exterior, vor urmãri ca în contractele de import de utilaje sa se înscrie obligaţii ferme ale furnizorilor, ca: livrarea documentaţiilor pentru piese de schimb şi pentru materiale speciale, precum şi a aparatajelor necesare realizãrii utilajelor prevãzute sa fie produse în ţara; asigurarea asistenţei tehnice şi instruirii personalului de exploatare; asigurarea verificãrii utilajelor în exploatare la furnizor sau în cadrul altor întreprinderi din strãinãtate, dupã caz, potrivit obligaţiilor prevãzute de lege; demonstrarea realizãrii parametrilor tehnico-economici ai utilajelor. (2) Contractele se încheie pe baza notelor de comanda-contract prevãzutã în anexa nr. 8 şi a cererilor şi fişelor tehnice de import, care se avizeazã şi se aproba în condiţiile stabilite de lege. SECŢIUNEA 4 Punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii ART. 66 (1) Punerea în funcţiune a capacitãţilor are loc la data la care ansamblul de lucrãri, utilajele şi instalaţiile ce compun capacitatea realizeazã nivelul de producţie sau de activitate şi ceilalţi indicatori stabiliţi prin grafic pentru darea în exploatare, sortimentatia şi calitatea prescrisã în documentaţii, în condiţii de deplina securitate a muncii şi utilajelor. Beneficiarii de investiţii au obligaţia sa asigure respectarea termenelor planificate de punere în funcţiune a obiectivelor. (2) Punerea în funcţiune a capacitãţilor de producţie se face numai dupã terminarea probelor tehnologice şi demonstrarea realizãrii regimului normal de lucru şi a condiţiilor normate de funcţionare, stabilite potrivit legii; beneficiarii de investiţii rãspund de pregãtirea din timp şi de efectuarea completa şi corecta a probelor tehnologice. (3) Beneficiarii de investiţii vor trece la efectuarea probelor tehnologice, dupã preluarea de le antreprenorul general, pe baza de recepţie, a obiectelor, instalaţiilor şi lucrãrilor care conditioneaza intrarea în producţie a capacitãţii. (4) Beneficiarii de investiţii şi unitãţile de construcţii-montaj au obligaţia sa asigure - pentru probele tehnologice sau odatã cu punerea în funcţiune a capacitãţilor, dupã caz, - darea în folosinta a statiilor de epurare a apelor uzate şi a celorlalte instalaţii, prevãzute în documentaţiile tehnico-economice aprobate, care urmeazã sa asigure protecţia mediului înconjurãtor. ART. 67 Beneficiarii de investiţii sînt obligaţi sa facã recepţia utilajelor şi instalaţiilor ajunse în situaţia de a putea da producţia în mod independent şi sa le punã în funcţiune - în condiţiile în care se justifica economic, chiar dacã nu sînt terminate toate lucrãrile - cu asigurarea securitãţii utilajelor şi instalaţiilor şi a condiţiilor normale de funcţionare a acestora. ART. 68 Beneficiarii de investiţii au obligaţia sa asigure pregãtirea personalului muncitor necesar noilor obiective de investiţii, în concordanta cu prevederile din graficele de asigurare a forţei de munca, cuprinse în proiectul de execuţie. Pregãtirea personalului se face în unitãţi existente cu profil asemãnãtor, prin participarea la procesul de producţie şi cu plata retributiei corespunzãtor muncii prestate. ART. 69 (1) Încadrarea în munca, folosirea şi retribuirea forţei de munca de cãtre beneficiarii de investiţii - pe parcursul execuţiei lucrãrilor şi pînã la începerea producţiei - se vor face, potrivit legii, astfel încît în nici una din etape sa nu se foloseascã personal muncitor peste numãrul care, potrivit graficului, corespunde stadiului efectiv de execuţie în care a ajuns investiţia în acea etapa. (2) Personalul muncitor direct productiv se încadreazã în munca în concordanta cu începerea probelor tehnologice sau proporţional cu producţia realizatã, cu respectarea riguroasã a graficului de asigurare a forţei de munca şi a fondului de retribuire planificat. (3) În situaţiile în care execuţia şi probele tehnologice se desfãşoarã cu intirziere fata de prevederile graficului de eşalonare a investiţiei, sau nu se realizeazã producţia la nivelul planificat, unitãţile economice sînt obligate sa ia mãsuri ca personalul muncitor sa fie utilizat la constructori, la unitãţi cu profil similar sau la alte unitãţi din celelalte sectoare de activitate. (4) Personalul tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ - din aparatul funcţional - poate fi încadrat în munca la înfiinţarea unitãţii economice numai în limita numãrului aprobat prin actul de înfiinţare. Încadrarea, în continuare, a acestui personal se poate face numai pe mãsura realizãrii producţiei şi proporţional cu aceasta, potrivit graficului. (5) Numãrul de personal tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ va putea fi încadrat la nivelul prevãzut în organigrama tip a unitãţii numai dupã realizarea tuturor indicatorilor tehnico-economici aprobaţi. (6) Bãncile finanţatoare au obligaţia sa exercite un control preventiv riguros asupra modului în care se utilizeazã fondul de retribuire aferent personalului muncitor. Ele vor elibera fondul de retribuire numai în raport cu necesitãţile impuse de stadiile fizice de realizare a lucrãrilor de investiţii. SECŢIUNEA 5 Recepţia obiectivelor de investiţii ART. 70 (1) Investiţiile se receptioneaza de comisii de recepţie numite în acest scop, care efectueazã verificarea completa a realizãrii obiectelor şi a obiectivului de investiţii în ansamblu, în concordanta cu documentaţia tehnico-economicã aprobatã, confirma terminarea şi calitatea lucrãrilor de construcţii şi instalaţii, funcţionarea normalã a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru punerea în funcţiune a capacitãţilor şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi. (2) Comisia de recepţie rãspunde de efectuarea recepţiei şi hotãrãşte admiterea sau respingerea acesteia. (3) Pentru obiectivele de investiţii ale cãror proiecte de execuţie se aproba prin decret prezidential, comisia de recepţie se numeşte de Consiliul de Miniştri. Pentru celelalte obiective, comisia de recepţie se numeşte de organul care a aprobat proiectul de execuţie. (4) Pentru obiectivele de investiţii de importanta deosebita, preşedintele comisiei de recepţie se numeşte dintre cadrele cu funcţii de conducere din ministere, alte organe centrale sau locale ale administraţiei de stat, iar în componenta comisiei se numesc oameni de ştiinţa, ingineri, maiştri şi muncitori de inalta calificare, dintre cei care formeazã nucleul de baza al personalului ce preia obiectivul de investiţii spre exploatare, precum şi alţi specialişti. (5) Din comisia de recepţie nu pot face parte membrii colectivului de proiectare, de execuţie, dirigintii lucrãrilor, reprezentanţii furnizorilor de utilaje şi personalul ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, centralelor precum şi al beneficiarului de investiţii, care au participat direct la realizarea obiectivului. ART. 71 (1) Recepţia obiectivelor de investiţii se efectueazã în urmãtoarele etape: a) recepţia lucrãrilor de construcţii-montaj, care se face în doua faze, cu respectarea condiţiilor prevãzute în documentaţiile tehnico-economice aprobate şi prevederilor din prescripţiile tehnice: - recepţia preliminarã, care are loc pe tot parcursul realizãrii obiectivului de investiţii, pe mãsura terminãrii obiectelor componente sau a unor pãrţi din obiecte ce pot funcţiona independent şi dupã efectuarea - atunci cînd este cazul - a probelor mecanice şi a rodajului mecanic al instalaţiilor şi utilajelor tehnologice cuprinse în aceste obiecte; construcţiile de locuinţe, social-culturale şi administrative se supun recepţiei preliminare numai dacã au asigurate apa, caldura şi energia necesarã, ascensoarele, racordurile la canal şi cãile de acces, iar spaţiile destinate pentru unitãţi comerciale, de alimentaţie publica şi de prestaţii de servicii cuprinse în obiectivul respectiv sînt terminate; - recepţia finala, care are loc la expirarea perioadei de garanţie a lucrãrilor de construcţii-montaj; b) recepţia punerii în funcţiune a capacitãţilor de producţie, care se efectueazã la terminarea probelor tehnologice şi are drept scop verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exploatarea normalã a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, astfel încît sa se asigure atingerea nivelului de indicatori prevãzuţi în grafic, calitatea produselor conform proiectului de execuţie şi realizarea celorlalte condiţii prevãzute în documentaţiile tehnico-economice aprobate. Pentru construcţiile de locuinţe, social-culturale şi administrative darea în folosinta se face pe baza recepţiei preliminare a lucrãrilor de construcţii-montaj; c) recepţia definitiva a obiectivului de investiţii se face la data aprobatã pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici şi are drept scop confirmarea realizãrii indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi îndeplinirea tuturor condiţiilor care sa asigure exploatarea normalã, la intreaga capacitate şi în condiţii de eficienta, a obiectivului de investiţii, potrivit documentaţiilor tehnico-economice aprobate. (2) Obiectivele de investiţii în a cãror componenta nu se cuprind capacitãţi de producţie se supun recepţiei definitive dupã recepţia finala a ultimului obiect al investiţiei, cînd se verifica, în ansamblu şi pe pãrţi componente, modul de comportare în exploatare a obiectivului. ART. 72 Procesele-verbale de recepţie definitiva se supun aprobãrii aceloraşi organe care au numit comisiile de recepţie. ART. 73 (1) Cu punerea în funcţiune a capacitãţilor de producţie şi a celorlalte obiective din sfera producţiei materiale se încheie activitatea de investiţii şi începe activitatea de producţie sau de prestãri de servicii planificate; pentru toate celelalte obiective activitatea de investiţii se încheie odatã cu darea lor în folosinta. (2) Dupã punerea în funcţiune a capacitãţilor şi obiectivelor de producţie pot fi continuate numai lucrãrile şi pot fi angajate numai cheltuielile din devizul general precizate prin procesul-verbal de recepţie a punerii în funcţiune, care nu au nici o influenta asupra functionarii normale a capacitãţii sau obiectivului. CAP. 5 Reparaţii capitale ART. 74 (1) Reparaţiile capitale reprezintã complexul de lucrãri ce se executa asupra fondurilor fixe, dupã expirarea fiecãrui ciclu de funcţionare prevãzut în normativele tehnice pentru repararea fondurilor fixe în funcţiune şi care au drept scop sa asigure menţinerea caracteristicilor tehnico-economice ale acestora pe intreaga durata de serviciu normata. (2) Activitatea de reparaţii capitale cuprinde şi partea de reparaţii capitale care se efectueazã în cadrul reviziilor generale ale utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, precum şi modernizarea acestora ori de cîte ori este posibil, în condiţii economice, care sa conducã la îmbunãtãţirea parametrilor tehnico-economici corespunzãtor tipurilor similare care se produc în perioada efectuãrii reparatiei capitale, la mãrirea randamentelor, reducerea consumurilor energetice şi de materii prime, sporirea gradului de automatizare, creşterea capacitãţii de producţie şi îmbunãtãţirea calitãţii produselor. (3) La realizarea reparaţiilor capitale de clãdiri, construcţii speciale, utilaje, instalaţii, mijloace de transport, precum şi la celelalte fonduri fixe se vor avea în vedere prevederile din prezentul capitol şi din normativele tehnice pentru repararea fondurilor fixe prevãzute de lege. ART. 75 (1) Sarcinile de reparaţii capitale se înscriu în planurile anuale, în liste distincte, ţinînd seama de realizarea ciclurilor de funcţionare a fondurilor fixe, prevãzute în normativele tehnice pentru repararea fondurilor fixe şi de necesitatea executãrii acestora la termenele scadente; prin plan se stabilesc, pe titulari, volumele totale de reparaţii capitale cu defalcarea lor pentru construcţii şi utilaje. (2) Listele se prezintã la aprobare odatã cu adoptarea planului naţional unic şi au la baza justificarea necesitãţii, oportunitãţii, eficientei şi alte elemente caracteristice fiecãrei poziţii. (3) Listele se întocmesc pe ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe centrale şi întreprinderi şi cuprind reparaţiile capitale pentru principalele utilaje tehnologice, clãdiri şi construcţii, precum şi pentru grupele de utilaje standardizate mai importante, costul lucrãrilor, executantii şi termenele de realizare a acestora. (4) Etapele şi modul de elaborare şi aprobare a planurilor de reparaţii capitale şi revizii generale sînt cele prevãzute în Legea cu privire la dezvoltarea economico-socialã planificata a României. ART. 76 Documentaţiile tehnico-economice prevãzute de lege pentru reparaţiile capitale se întocmesc de cãtre compartimente ale unitãţilor deţinãtoare de fonduri fixe sau - dupã caz - de unitãţi specializate şi se aproba de cãtre organele de conducere colectivã ale acestora, urmãrindu-se respectarea prevederilor din normativele tehnice pentru repararea fondurilor fixe. ART. 77 (1) Cheltuielile necesare executãrii la timp şi de buna calitate a lucrãrilor de reparaţii capitale, stabilite în conformitate cu prevederile normativelor tehnice pentru repararea fondurilor fixe, se prevãd în planurile de reparaţii capitale şi în bugetele de venituri şi cheltuieli. Pentru unitãţile bugetare, fondurile necesare se asigura potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli. (2) Cheltuielile efectuate pentru executarea lucrãrilor de reparaţii capitale se includ în costurile de producţie, de prestãri de servicii sau în cheltuielile de circulaţie, dupã caz, în condiţiile stabilite de lege. (3) Pentru evitarea încãrcãrii neuniforme a costurilor anuale de producţie, cheltuielile de reparaţii capitale ale unor utilaje importante pot fi eşalonate prin cote anuale corespunzãtoare ciclului de reparaţii capitale; titularii de plan vor prezenta, odatã cu propunerile anuale de plan, lista acestor utilaje. ART. 78 Economiile la costuri şi beneficiile obţinute de unitãţile economice de stat ca urmare a neefectuarii reparaţiilor capitale planificate se considera realizate fãrã efort propriu şi nu se iau în calcul la stabilirea stimulentelor materiale ce se acorda pe seama îndeplinirii şi depãşirii beneficiilor planificate. ART. 79 (1) Ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, centralele industriale, întreprinderile şi celelalte unitãţi au obligaţia sa asigure executarea la timp în condiţii de calitate a tuturor reparaţiilor capitale prevãzute în plan; în acest scop vor asigura dezvoltarea capacitãţilor din sectoarele de reparaţii capitale ale întreprinderilor deţinãtoare de fonduri fixe, a capacitãţilor întreprinderilor specializate în repararea maşinilor şi utilajelor, precum şi extinderea şi diversificarea reţelei de întreprinderi specializate în efectuarea de reparaţii capitale ale diverselor categorii de utilaje. (2) Reparaţiile capitale de maşini-unelte şi utilaje de uz general vor fi efectuate centralizat, pe zone geografice, ministere, centrale industriale sau grupe de întreprinderi. (3) Centralele industriale care coordoneazã activitatea întreprinderilor producãtoare de utilaje, precum şi cele care au în subordine întreprinderi deţinãtoare de maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice importante, vor asigura asistenta tehnica necesarã executãrii în termenele planificate a unor reparaţii capitale de buna calitate. ART. 80 (1) Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile producãtoare de maşini, utilaje, instalaţii şi aparate de mãsura şi control, precum şi cele care coopereazã la realizarea acestora, sînt obligate sa asigure piesele şi subansamblele de schimb pentru repararea şi întreţinerea fondurilor fixe respective, în cantitãţile, de calitatea şi în condiţiile stabilite prin lege. (2) La contractarea importurilor de maşini, utilaje şi instalaţii, unitãţile beneficiare au obligaţia sa asigure prin contracte piesele de schimb necesare pentru prima dotare, precum şi documentaţiile tehnice de execuţie pentru piesele de schimb a cãror fabricaţie urmeazã sa fie asimilatã în ţara. Rãspunderea fabricãrii în ţara a pieselor de schimb necesare repararii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor importate revine beneficiarilor care, împreunã cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, elaboreazã în acest scop programe de asimilare şi asigura organizarea fabricãrii pieselor de schimb necesare în secţii proprii sau, dupã caz, prin cooperare au alte unitãţi economice. (3) Pentru maşinile şi utilajele de serie, precum şi pentru pãrţile din instalaţiile tehnologice supuse în timpul functionarii unui regim de uzura mai pronunţat se vor asigura din timp subansamblele care sa le înlocuiascã pe cele uzate din cadrul lucrãrilor de reparaţii capitale, urmînd ca subansamblele uzate sa fie reparate şi pregãtite pentru a fi utilizate la urmãtoarea reparatie capitala. (4) Executantii de reparaţii, coordonatorii de balanţa împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale au obligaţia sa asigure reconditionarea cu maximum de eficienta a pieselor de schimb uzate, rezultate în urma lucrãrilor de reparaţii capitale, precum şi a celor rezultate din dezmembrarea fondurilor fixe scoase din funcţiune. ART. 81 Recepţia reparaţiilor capitale se efectueazã de cãtre comisii de recepţie numite de organele de conducere colectivã ale organelor ierarhice imediat superioare. Comisiile de recepţie rãspund, împreunã cu executantii lucrãrilor, de calitatea reparaţiilor efectuate, care trebuie sa asigure funcţionarea normalã a fondurilor fixe pe intreaga durata corespunzãtoare ciclurilor normate ale reparaţiilor capitale. ART. 82 Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe împreunã cu titularii de plan şi coordonatorii de balanţa de piese de schimb, asigura înscrierea în proiectele de plan a sarcinilor şi mijloacelor necesare realizãrii reparaţiilor capitale, inclusiv a producţiei de piese de schimb necesare executãrii acestora. ART. 83 Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe exercita controlul cu privire la modul în care sînt aduse la îndeplinire de cãtre întreprinderi, centrale şi ministere sarcinile privind planificarea şi asigurarea capacitãţilor de execuţie a reparaţiilor şi pieselor de schimb, precum şi executarea la termen şi de buna calitate a lucrãrilor de reparaţii capitale. CAP. 6 Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale ART. 84 (1) Finanţarea investiţiilor se face în condiţiile şi cu respectarea stricta a legii. (2) Investiţiile prevãzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã se finanţeazã din fondurile constituite la beneficiarii de investiţii, potrivit prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli, în condiţiile legii. (3) În planurile de investiţii se prevãd pentru fiecare obiectiv, lucrare sau cheltuiala de investiţii fondurile din care se realizeazã şi se finanţeazã. ART. 85 (1) Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, întreprinderile şi instituţiile de stat au obligaţia sa se asigure ca, la înscrierea în plan a obiectivelor şi lucrãrilor de investiţii, vor avea resursele necesare finanţãrii neîntrerupte, conform graficului de eşalonare a investiţiilor şi prevederilor de plan, iar dupã intrarea în producţie, vor avea fondurile pentru rambursarea sumelor primite, potrivit principiului ca sumele avansate de societate trebuie restituite. (2) Repartizarea fondurilor pentru obiective noi de investiţii se face numai dupã asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru punerea în funcţiune a capacitãţilor şi obiectivelor din anul de plan, precum şi pentru realizarea stadiilor fizice prevãzute în graficele de eşalonare a investiţiilor la celelalte lucrãri în curs de execuţie. ART. 86 (1) Fondurile necesare finanţãrii investiţiilor se constituie la bãncile specializate şi se utilizeazã sub controlul acestora. (2) Sînt interzise angajarea de cheltuieli, contractarea de lucrãri ori de livrãri pentru investiţii, indiferent de natura, volumul sau sursa de finanţare din care se suporta, dacã investiţia nu a fost înscrisã în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, nu are resursele asigurate potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli şi, dupã caz, nu are asigurata documentaţia prevãzutã de lege. ART. 87 (1) Deschiderea finanţãrii şi începerea execuţiei obiectivelor de investiţii se aproba, la solicitarea titularilor şi beneficiarilor de investiţii, numai dacã sînt asigurate toate condiţiile prevãzute de lege, necesare realizãrii lor la termenele din plan. (2) Aprobarea deschiderii finanţãrii şi a începerii execuţiei se da de cãtre: a) Consiliul de Miniştri, pentru obiectivele de investiţii ale cãror proiecte de execuţie se aproba prin decret prezidential sau de cãtre Consiliul de Miniştri, ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; b) Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii, pentru obiectivele de investiţii ale cãror proiecte de execuţie se aproba de cãtre centrale şi întreprinderi. (3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevãzute de lege pentru deschiderea finanţãrii şi începerea execuţiei lucrãrilor se face potrivit prevederilor anexei nr. 9. (4) Bãncile admit la finanţare investiţiile numai dacã sînt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege. (5) Este interzisã începerea de lucrãri, respectiv efectuarea de cheltuieli, înainte ca bãncile sa fi comunicat admiterea la finanţare. ART. 88 (1) Plata lucrãrilor de construcţii-montaj şi a celorlalte cheltuieli de investiţii se face pe mãsura realizãrii lor efective, cu respectarea stricta a destinaţiei şi volumelor anuale stabilite prin plan, a prevederilor din documentele de aprobare şi din documentaţia tehnico-economicã a investiţiei şi în limita fondurilor constituite. (2) Organele financiar-bancare vor urmãri, de asemenea, dacã: a) valoarea lucrãrilor proiectate s-a stabilit pe baza tarifelor legal aprobate, iar pentru lucrãrile respective s-au aplicat proiectele tip şi celelalte indicaţii referitoare la proiectare, prevãzute în notele de comanda aprobate; b) lucrãrile de construcţii-montaj sînt executate în concordanta cu proiectele de execuţie aprobate, respectiv cu detaliile şi devizele de execuţie aprobate, cu normele şi normativele în vigoare; c) utilajele au fost achiziţionate în cadrul volumelor stabilite prin plan şi în bugetul de venituri şi cheltuieli şi cu respectarea duratei normate, determinata de la primirea acestora de cãtre beneficiar şi pînã la predarea lor la montaj; d) fondul de retribuire pentru personalul necesar noilor obiective de investiţii se utilizeazã potrivit legii, în deplina concordanta cu prevederile graficelor de asigurare a forţei de munca, corespunzãtor stadiilor efective de execuţie în care a ajuns investiţia în etapa respectiva. ART. 89 (1) Dupã punerea în funcţiune sau darea în folosinta a capacitãţilor planificate, bãncile împreunã cu beneficiarii de investiţii şi antreprenorii generali sau de specialitate, dupã caz, pe baza proceselor-verbale de recepţie aprobate, verifica justa determinare a fondurilor fixe ce se supun amortizarii, legalitatea cheltuielilor rãmase sa se efectueze dupã punerea în funcţiune şi vor stabili termene de închidere a şantierului şi a finanţãrii. (2) Dupã expirarea termenului de închidere a finanţãrii, bãncile nu vor mai finanta nici o cheltuiala de investiţii, iar fondurile rãmase disponibile vor fi trecute la rezerva de plan şi, dupã caz, la rezerva bugetarã. ART. 90 Bãncile finanţeazã lucrãrile de reparaţii capitale pe baza planului de reparaţii capitale, bugetului de venituri şi cheltuieli şi a documentaţiei tehnice elaborata şi aprobatã potrivit normelor în vigoare. CAP. 7 Atribuţii, raspunderi şi sancţiuni SECŢIUNEA 1 Atribuţii şi raspunderi ART. 91 (1) Consiliul de Miniştri, organ suprem al administraţiei de stat, exercita conducerea generalã a activitãţii executive şi rãspunde de înfãptuirea politicii partidului în domeniul investiţiilor. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de Miniştri organizeazã executarea planului de investiţii, stabileşte pe ministere şi alte organe centrale, consilii populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, mãsurile care asigura înfãptuirea prevederilor cincinale şi anuale de investiţii. (3) Consiliul de Miniştri controleazã sistematic realizarea planului de investiţii şi de puneri în funcţiune, examineazã periodic modul cum se îndeplinesc sarcinile stabilite şi ia mãsuri pentru mobilizarea rezervelor şi realizarea integrala a planului. (4) Totodatã, Consiliul de Miniştri ia mãsuri pentru înfãptuirea unui regim sever de economii, de reducere a consumurilor, de respectare riguroasã a regulilor de ordine şi disciplina, de înalt spirit gospodãresc şi rãspundere pentru executarea la termen şi de buna calitate a întregului program de investiţii, de combatere a oricãrei forme de risipa în activitatea de investiţii. ART. 92 (1) Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii examineazã şi asigura ca în documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii ce se supun aprobãrii sa se respecte cu stricteţe directivele, principiile şi normele prevãzute de lege şi sa se aplice cu fermitate sarcinile şi mãsurile hotãrîte de conducerea de partid şi de stat referitoare la investiţii şi construcţii. (2) Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii participa la elaborarea planului de investiţii, controleazã activitatea de pregãtire a investiţiilor şi stabileşte sau, dupã caz, propune mãsurile ce trebuie luate de beneficiar, proiectant, constructor, de natura sa asigure crearea condiţiilor pentru începerea şi realizarea obiectivelor potrivit planului. (3) Totodatã, Consiliul de coordonare a activitãţii de investiţii aproba programele de proiectare ale unitãţilor de proiectare şi rãspunde ca prin acestea sa se asigure atît predarea documentaţiilor la termene corelate cu planul de investiţii şi de puneri în funcţiune, cît şi folosirea deplina a capacitãţilor de proiectare. ART. 93 Comitetul de Stat al Planificarii rãspunde pentru coordonarea, pe ansamblul economiei, a activitãţilor de pregãtire, elaborare şi fundamentare a proiectului planului de investiţii şi de reparaţii capitale, pentru înscrierea în plan a sarcinilor şi obiectivelor care sa asigure dezvoltarea armonioasã şi eficienta a economiei naţionale, valorificarea superioarã a resurselor naturale şi utilizarea raţionalã a forţei de munca, avînd urmãtoarele atribuţii principale: a) pregãteşte planul de investiţii, asigura, corelat prin plan, resursele materiale, financiare şi umane necesare executãrii ritmice a investiţiilor, punerii în funcţiune a capacitãţilor la termenele planificate şi îndeplinirii, în durate de timp cît mai scurte, a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi; b) elaboreazã, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale, norme şi normative privind indicatorii de utilizare eficienta a fondurilor de investiţii; c) exercita un control permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor şi obiectivelor înscrise în plan, stabileşte sau propune mãsuri în scopul realizãrii prevederilor acestuia; d) avizeazã documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii, analizeazã necesitatea şi oportunitatea acestora, urmãreşte încadrarea indicatorilor tehnico-economici în prevederile de plan şi asigurarea creşterii eficientei economice a investiţiilor; e) verifica asigurarea condiţiilor de desfacere a producţiei la intern şi la export. ART. 94 Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie rãspunde de orientarea cercetãrii ştiinţifice şi ingineriei tehnologice în direcţia asigurãrii promovãrii largi - în realizarea obiectivelor de investiţii - a progresului ştiinţific şi tehnic, a perfecţionãrii tehnologiilor de fabricaţie, îmbunãtãţirii calitãţii produselor şi creşterii eficientei economice, avînd urmãtoarele atribuţii principale: a) coordoneazã, pe ansamblul economiei, activitatea de cercetare, dezvoltare tehnologicã şi introducere a progresului tehnic, în toate ramurile economiei naţionale; b) urmãreşte nivelul tehnic al documentaţiilor de inginerie tehnologicã şi al utilajelor; c) urmãreşte ca investiţiile sa se proiecteze şi sa se realizeze cu aplicarea cuceririlor ştiinţifice, a noilor tehnologii şi utilaje, precum şi ridicarea continua a nivelului tehnic şi calitativ al acestora; d) coordoneazã activitatea de tipizare şi standardizare a tehnologiilor şi utilajelor, asigurind ca acestea sa aibã performanţe tehnice, functionale şi economice la nivelul celor mai bune realizari pe plan mondial. ART. 95 Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe participa la elaborarea şi fundamentarea planurilor de investiţii şi are urmãtoarele atribuţii principale: a) controleazã şi asigura utilizarea intensiva a capacitãţilor de producţie şi a spaţiilor construite şi ia mãsuri de creştere a indicilor de folosire a acestora; b) asigura corelarea prin plan, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, ministerele, celelalte organe centrale şi cu coordonatorii de balante, a materialelor şi utilajelor necesare investiţiilor; c) avizeazã documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii şi se pronunţa cu privire la consumurile de materii prime, materiale, combustibili şi energie, gradul de utilizare a capacitãţilor de producţie, modul de asigurare a utilajelor şi pieselor de schimb; d) exercita controlul cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor şi a celorlalte fonduri fixe; e) participa la fundamentarea şi elaborarea planului de reparaţii capitale; f) verifica asigurarea condiţiilor de desfacere a producţiei la intern şi la export. ART. 96 Ministerul Finanţelor are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi în domeniul investiţiilor: a) participa la pregãtirea, elaborarea şi fundamentarea planurilor de investiţii; b) asigura, prin planul financiar centralizat şi bugetul de stat, resursele financiare necesare infaptuirii programelor de investiţii; urmãreşte şi ia sau propune mãsuri pentru realizarea acestor planuri; c) avizeazã documentaţiile tehnico-economice şi urmãreşte asigurarea creşterii eficientei economice a investiţiilor, reducerii cheltuielilor de producţie, creşterii acumularilor şi sporirii mai accelerate a venitului naţional; d) exercita controlul asupra utilizãrii eficiente a fondurilor de investiţii. ART. 97 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale beneficiare de investiţii, asigura creşterea eficientei la export a produselor noilor investiţii şi are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi: a) studiazã continuu piata externa în vederea obţinerii informaţiilor necesare fundamentarii desfacerii produselor de la capacitatile ce urmeazã a se realiza; b) ia mãsuri pentru încheierea de contracte, convenţii sau alte înţelegeri cu partenerii externi pentru asigurarea portofoliului de comenzi privind produsele de la noile capacitãţi de producţie; c) urmãreşte prospectarea pieţei externe în vederea obţinerii din timp a ofertelor, pentru realizarea în condiţii tehnice şi economice avantajoase şi de calitate superioarã a importurilor necesare investiţiilor; d) asigura eliberarea autorizaţiilor de import pentru utilaje, numai pentru cele a cãror execuţie nu poate fi asigurata în ţara şi dacã sînt aprobate şi contractate în contrapartida cu export de produse româneşti, în principal din industria constructoare de maşini, pe baza de contracte paralele sau în cadrul unor acţiuni de cooperare în producţie, care sa asigure, concomitent cu importul, realizarea exportului. ART. 98 Comitetul de Stat pentru Preţuri rãspunde de nivelul preţurilor şi tarifelor din documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii, precum şi de nivelul preţurilor pentru noile produse şi servicii prevãzute sa fie realizate de obiectivele de investiţii dupã punerea lor în funcţiune şi are urmãtoarele atribuţii principale: a) verifica şi avizeazã nivelul şi structura preţurilor folosite în calculul indicatorilor tehnico-economici ai investiţiilor, eficienta economicã a producţiei, urmãrind reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea continua a productivitatii muncii; b) verifica şi rãspunde ca, în documentaţiile tehnico-economice, preţurile utilajelor cu care urmeazã a se realiza investiţia sa fie legal stabilite şi sa asigure realizarea obiectivelor în condiţii de eficienta ridicatã. ART. 99 Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi principale: a) rãspunde de generalizarea în unitãţile de proiectare a celor mai perfectionate soluţii de plan general şi constructive, care sa rãspundã în cel mai înalt grad cerinţelor din prezenta lege; b) rãspunde de expertizarea şi avizarea notelor de comanda şi a proiectelor de execuţie în condiţiile prevãzute de lege; c) avizeazã, potrivit legii, normele, normativele, standardele şi alte prescripţii tehnice în domeniul construcţiilor; d) exercita controlul de stat în construcţii, asigurind verificarea calitãţii lucrãrilor, aplicarea normelor şi prescripţiilor tehnice în activitatea de investiţii-construcţii şi ia mãsuri pentru respectarea riguroasã a legii în acest domeniu. ART. 100 Banca de Investiţii şi Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara au urmãtoarele atribuţii şi raspunderi principale: a) asigura finanţarea şi creditarea investiţiilor în condiţiile prevãzute de lege; urmãreşte şi determina mãsuri pentru realizarea planurilor de finanţare şi creditare a investiţiilor; b) avizeazã documentaţiile tehnico-economice ale investiţiilor, potrivit legii; c) verifica legalitatea preţurilor şi tarifelor, precum şi realitatea cheltuielilor care se prezintã la decontare; d) controleazã şi acţioneazã pentru respectarea legalitãţii în ce priveşte începerea şi realizarea lucrãrilor, precum şi utilizarea resurselor materiale şi financiare alocate pentru investiţii; verifica, împreunã cu Banca Nationala a Republicii Socialiste România, atingerea parametrilor aprobaţi la capacitatile puse în funcţiune. ART. 101 Comisia permanenta pentru avizarea şi controlul consumurilor de combustibili, energie electrica şi termica rãspunde, potrivit sarcinilor pe care le are în domeniul energeticii, de utilizarea raţionalã şi gospodãrirea judicioasã a resurselor energetice ale tarii în obiectivele de investiţii, corelat cu prevederile din planurile unice de dezvoltare economico-socialã şi din balantele de energie primara, combustibili, energie electrica şi termica, avînd urmãtoarele atribuţii principale: a) emite acorduri şi avize privind combustibilii şi soluţiile energetice, în condiţiile legii, în conformitate cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi programul de dezvoltare energetica; b) exercita, în intreaga activitate de investiţii, controlul utilizãrii judicioase a resurselor de combustibili şi energie, a gospodãririi rationale a acestora. ART. 102 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale rãspund de realizarea investiţiilor la termenele şi în ritmul prevãzut în plan, în care scop asigura, împreunã cu beneficiarii de investiţii, furnizorii de tehnologii, proiectantii, furnizorii de utilaje şi executantii, organizarea activitãţii de pregãtire şi executare a investiţiilor în conformitate cu prevederile prezentei legi. În îndeplinirea acestor sarcini ministerele şi celelalte organe centrale şi locale au urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura toate condiţiile pentru elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor, înscrierea în plan, constituirea fondurilor, finanţarea, execuţia, punerea în funcţiune şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi eficienta obiectivelor de investiţii, potrivit legii; b) asigura elaborarea proiectelor planurilor de investiţii în condiţiile utilizãrii depline a capacitãţilor existente, desfacerea produselor destinate consumului intern şi exportului pentru obiectivele productive, precum şi eşalonarea raţionalã a investiţiilor; c) organizeazã activitatea de proiectare din unitãţile pe care le au în subordine, pentru a asigura elaborarea din timp a tuturor documentaţiilor pentru investiţii; d) desemneazã beneficiarii de investiţii, indeplinind atribuţiile acestora pînã la înfiinţarea noilor unitãţi şi coordoneazã intreaga activitate a beneficiarilor; e) aproba sau prezintã la aprobare, dupã caz, procesele-verbale de recepţie. ART. 103 Centralele, întreprinderile şi celelalte unitãţi beneficiare de investiţii rãspund de realizarea investiţiilor şi a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi precum şi de desfacerea producţiei la intern şi la export şi au urmãtoarele atribuţii principale: a) fundamenteazã necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a investiţiilor pe baza de studii şi analize aprofundate; b) asigura elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii; c) iau mãsuri ca în documentaţiile tehnico-economice sa se prevadã indicatori tehnico-economici ridicati şi soluţii care sa dea obiectivului de investiţii siguranta în exploatare, funcţionalitate optima, condiţii corespunzãtoare de munca şi de securitate a muncii, stabilitate, durabilitate şi celelalte însuşiri calitative necesare, potrivit legii; d) asigura utilajele, materialele şi alte furnituri în conformitate cu graficul de eşalonare a investiţiei şi graficul de livrare a utilajelor; e) executa în regie, în conformitate cu prevederile de plan, montarea utilajelor, lucrãri de modernizãri de capacitãţi, reutilari, dezvoltãri, sau alte lucrãri de construcţii-montaj; f) asigura respectarea destinaţiei fondurilor de investiţii alocate şi decontarea la termen a lucrãrilor realizate; g) exercita supravegherea tehnica pe întregul parcurs al execuţiei lucrãrilor; h) efectueazã probele tehnologice şi asigura toate condiţiile pentru punerea în funcţiune a capacitãţilor de producţie; i) rãspund de obţinerea acordurilor şi avizelor prevãzute de lege. ART. 104 Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, care au în subordine unitãţi producãtoare de materiale şi utilaje pentru investiţii rãspund de producerea, livrarea şi calitatea acestora şi au urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura condiţii pentru producerea şi livrarea de materiale şi elemente de construcţii tipizate, cu consumuri energetice reduse, a materialelor locale şi a celor ce se realizeazã din materiale recuperate şi refolosibile; b) iau mãsuri pentru producerea şi livrarea de utilaje tipizate, ridicarea continua a parametrilor calitativi şi funcţionali ai acestora, precum şi cooperarea dintre uzinele ce produc utilaje; c) asigura ca în unitãţile producãtoare sa fie create condiţiile tehnice pentru respectarea normelor şi prescripţiilor tehnice privind calitatea produselor livrate; d) stabilesc unitãţile cu sarcina de furnizori generali şi organizeazã cooperarea dintre furnizorii generali şi cei de specialitate. ART. 105 Ministerele şi celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unitãţi de construcţii-montaj, rãspund pentru organizarea şi îndrumarea activitãţii acestora, pentru asigurarea condiţiilor necesare realizãrii planului, respectãrii termenelor din contracte şi a executãrii de lucrãri de calitate şi au urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura, împreunã cu organele ierarhic superioare ale beneficiarilor de investiţii, programarea şi eşalonarea realizãrii obiectivelor astfel încît sa se creeze condiţiile necesare concentrarii forţelor şi mijloacelor la un numãr restrîns de obiective în scopul realizãrii acestora în durate minime de timp; b) indruma unitãţile subordonate şi le asigura condiţiile pentru aplicarea pe scara larga a tehnicilor şi tehnologiilor avansate de execuţie, cu care sa se realizeze lucrãrile în condiţii de economicitate şi de calitate superioarã; c) asigura mãsurile tehnico-organizatorice pentru folosirea utilajelor şi mijloacelor de transport la intreaga capacitate, pentru aprovizionarea la timp şi raţionalã a santierelor cu materiale, pentru stabilirea cãilor concrete de încadrare în materiale, pentru stabilirea cãilor concrete de încadrare în consumurile normate de materiale, combustibili şi energie; d) organizeazã conlucrarea strinsa a unitãţilor de construcţii cu cele de proiectare şi cercetare, în scopul stabilirii celor mai eficiente soluţii constructive şi a promovãrii progresului tehnic în activitatea santierelor. ART. 106 În domeniul reparaţiilor capitale, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele şi întreprinderile asigura şi rãspund pentru: a) exploatarea, întreţinerea şi repararea fondurilor fixe la nivel tehnic şi calitativ corespunzãtor, în condiţii de eficienta economicã maxima şi în deplina siguranta de funcţionare; b) organizarea corespunzãtoare şi crearea bazei tehnico-materiale necesare executãrii la timp şi de buna calitate a lucrãrilor de reparaţii capitale şi modernizãri; c) respectarea normativelor tehnice pentru repararea fondurilor fixe, elaborarea şi îmbunãtãţirea periodicã a acestora, în funcţie de cele mai bune rezultate obţinute în activitatea de exploatare; d) asigurarea din timp a necesarului de piese şi subansamble de schimb pentru înlocuirea celor uzate în cadrul lucrãrilor de reparaţii şi reconditionarea pieselor şi subansamblelor provenite din reparaţiile anterioare şi din dezmembrarea fondurilor fixe scoase din funcţiune. SECŢIUNEA 2 Sancţiuni ART. 107 Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz, a persoanelor vinovate. ART. 108 Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni şi se sancţioneazã cu amenda: I. De la 3.000 la 10.000 lei: a) elaborarea documentaţiilor tehnico-economice cu greşeli în dimensionarea elementelor caracteristice ale obiectivelor de investiţii sau cu nerespectarea directivelor şi prescripţiilor tehnice; b) elaborarea de documentaţii tehnico-economice unicate la obiective sau obiecte pentru care exista proiecte tip aprobate; c) elaborarea de cãtre proiectant sau aprobarea de cãtre beneficiar a detaliilor şi devizelor de execuţie cu încãlcarea prevederilor proiectului de execuţie aprobat, cu excepţia cazurilor prevãzute de prezenta lege; d) omiterea prevederii în proiectul de execuţie a unor pãrţi de construcţie sau utilaje fãrã de care obiectivul de investiţie nu poate fi pus în funcţiune sau nu poate fi folosit în condiţii normale; e) neasigurarea documentaţiei tehnico-economice pe baza cãreia, potrivit legii, se face înscrierea investiţiei în planul anual; f) însuşirea documentaţiei tehnico-economice fãrã respectarea preţurilor, tarifelor, cotelor, normelor şi normativelor legale, precum şi a altor elemente care au condus în mod evident la stabilirea incorectã a valorii investiţiei şi a valorii lucrãrilor de construcţii-montaj; g) angajarea de cheltuieli care depãşesc valorile stabilite în devizul general pentru investiţii, construcţii-montaj, conducere, supravegherea lucrãrilor şi pentru probe tehnologice, cu nerespectarea prevederilor prezentei legi, precum şi contractarea de lucrãri sau de livrãri pentru investiţii înainte de prevederea acestora în planul cincinal sau anual, cu excepţia cazurilor în care prin dispoziţii legale se prevede altfel; h) executarea de cãtre constructor a unor lucrãri înainte de a se aproba deschiderea finanţãrii şi începerea execuţiei lucrãrilor; i) nerespectarea de cãtre constructor a prevederilor înscrise în documentaţiile tehnico-economice şi în prescripţiile tehnice privind executarea lucrãrilor; j) prevederea în contracte a altor termene decît cele stabilite prin graficele de eşalonare a investiţiei şi de livrare a utilajelor; k) neintocmirea planului de reparaţii capitale, nerespectarea termenelor planificate pentru intrarea în reparaţii capitale sau depãşirea duratelor de executare a acestora la utilaje şi la celelalte fonduri fixe, în afarã de cazurile în care prin dispoziţii legale se prevede altfel; l) nepregatirea din timp de cãtre beneficiar şi neefectuarea probelor tehnologice în conformitate cu prevederile înscrise în prescripţiile tehnice şi documentaţiile tehnico-economice; m) nepunerea în funcţiune, din vina beneficiarului, a capacitãţilor de producţie la terminarea probelor tehnologice efectuate potrivit prevederilor legii, sau a utilajelor care au fost aduse, potrivit prezentei legi, în situaţia de a produce. II. De la 1.000 la 3.000 lei: a) prezentarea spre aprobare, respectiv spre însuşire - de cãtre beneficiar şi proiectant - a unor documentaţii tehnico-economice în care nu s-au introdus prevederile din acordurile şi avizele legale rãmase definitive; b) nepredarea cãtre proiectant a datelor şi elementelor necesare elaborãrii documentaţiilor tehnico-economice la termenele stabilite prin grafice şi contracte, precum şi nepredarea cãtre constructor a detaliilor şi devizelor de execuţie, a utilajelor şi materialelor ce cad în sarcina beneficiarului, a terenului aferent obiectivului şi organizãrii de şantier sau a frontului de lucru pentru executarea lucrãrilor în spaţii existente, la termenele stabilite prin graficele de eşalonare a investiţiilor şi prin contracte; c) depãşirea normativelor de stocare a utilajelor pe santiere, stabilite potrivit dispoziţiilor legale; d) neluarea mãsurilor pentru deschiderea finanţãrii la termenul prevãzut în graficul de eşalonare a investiţiei sau pentru asigurarea finanţãrii neîntrerupte a lucrãrilor pînã la punerea în funcţiune sau darea în folosinta; e) elaborarea de cãtre proiectant a documentaţiei tehnico-economice fãrã obţinerea pe parcurs a acordurilor prevãzute de lege sau cu nerespectarea lor; f) neluarea de cãtre beneficiar sau constructor a mãsurilor necesare pentru manipularea, pãstrarea şi întreţinerea în bune condiţii a utilajelor şi materialelor; g) nerespectarea obligaţiilor privind recepţia investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi aprobarea punerii în funcţiune sau, dupã caz, a dãrii în folosinta, cu încãlcarea dispoziţiilor legale; h) neexecutarea de cãtre beneficiar, proiectant şi constructor a mãsurilor stabilite de comisia de recepţie; i) nerespectarea termenului de emitere a acordurilor şi avizelor precum şi necomunicarea în termen de 15 zile de cãtre furnizorul de utilaje a acordului privind termenele de livrare a utilajelor în vederea întocmirii graficului de livrare a acestora; j) neasigurarea din timp a necesarului de piese şi subansamble de schimb pentru înlocuirea celor uzate, în cadrul lucrãrilor de reparaţii capitale, sau neconditionarea pieselor şi subansamblelor provenite din reparaţiile anterioare precum şi din dezmembrarea fondurilor fixe scoase din funcţiune. III. De la 500 la 1.000 lei: a) neasigurarea de cãtre beneficiar a altor condiţii materiale şi tehnice decît cele sancţionate prin prezentul articol, necesare pentru desfãşurarea lucrãrilor fãrã întreruperi; b) refuzul nejustificat al beneficiarului de a prelua de la constructor obiecte sau pãrţi de obiecte care pot funcţiona independent potrivit prevederilor art. 67. ART. 109 Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 108 şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoane cu atribuţii de avizare, expertizare, control sau revizie din cadrul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Ministerului Finanţelor, Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, Comitetului de Stat pentru Preţuri, Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România, Bãncii de Investiţii şi Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. ART. 110 (1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia. (2) Plîngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator şi va fi însoţitã de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei. ART. 111 În mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevãzute la <>art. 108 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 112 Dispoziţiile din prezenta secţiune referitoare la contravenţii se completeazã cu dispoziţiile referitoare la contravenţii din <>Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii, siguranţei în exploatare, functionalitatii şi calitãţii construcţiilor. CAP. 8 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 113 (1) Prin decrete ale Consiliului de Stat se vor stabili norme cu privire la realizarea investiţiilor cu caracter specific unor ramuri şi subramuri ale economiei naţionale, precum şi la activitãţile prevãzute în anexa nr. 10. (2) Ministerele şi celelalte organe centrale vor prezenta la aprobare normele prevãzute la alin. (1) în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi. Pînã la intrarea în vigoare a acestor norme se vor aplica dispoziţiile legale în vigoare la data publicãrii prezentei legi. ART. 114 Ministerele şi celelalte organe centrale care emit acorduri pentru elaborarea notelor de comanda şi proiectelor de execuţie vor revizui, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, conţinutul documentaţiilor de obţinere a acordurilor, în scopul simplificarii acestora şi scurtarii duratei de emitere. ART. 115 (1) Obiectivele de investiţii, ale cãror proiecte de execuţie sînt aprobate la data publicãrii prezentei legi, urmeazã regimul prevãzut de prezenta lege privind realizarea şi finanţarea lucrãrilor. (2) Obiectivele de investiţii ale cãror note de comanda sînt aprobate şi pentru care proiectele de execuţie sînt elaborate, potrivit <>Decretului Consiliului de Stat nr. 420/1976 , urmeazã regimul de aprobare a proiectelor de execuţie, de realizare şi finanţare a lucrãrilor prevãzut de prezenta lege. ART. 116 Investiţiile din fondurile proprii ale organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti se realizeazã potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 117 Anexele nr. 1 - 11 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 118 Prezenta lege intra în vigoare pe data publicãrii. Pe aceeaşi data se abroga actele normative cuprinse în anexa nr. 11, precum şi orice alte dispoziţii contrare. ANEXA 1 a TITULARUL INVESTIŢIEI Conţinut cadru pentru
obiective industriale
NOTA DE COMANDA
pentru obiectivul de investiţii---------------------------
Capacitatile de producţie în unitãţi fizice. Profilul pe sortimente sau grupe de produse. Localitatea de amplasare, zona sau platforma industriala, beneficiar, proiectant general, antreprenor general, antreprenor de specialitate, furnizor general de utilaje. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei. Gradul de folosire a capacitãţilor similare şi suprafeţelor construite existente; dezvoltarea în perspectiva. Asigurarea desfacerii produselor pentru consum intern şi la export. A. Cu privire la ingineria tehnologicã: 1. Stabilirea tehnologiilor pentru principalele procese de fabricaţie. Principalele acţiuni de cooperare la realizarea produselor. Timpul minim de funcţionare anuala a instalaţiilor, în zile, pe an şi numãrul de schimburi într-o zi lucrãtoare. Indici minimi de macanizare a transporturilor uzinale. 2. Indicarea utilajelor tehnologice conducatoare şi a modului de asigurare. 3. Principalele caracteristici de calitate ale produselor, comparativ cu cele realizate în ţara şi în strãinãtate. 4. Sursele de aprovizionare cu materii prime şi principalele caracteristici ale materiilor prime; utilizarea materialelor recuperabile şi refolosibile. Precizarea sarcinilor de asimilare şi producere în ţara pentru materiile prime şi materialele ce se importa în prima perioada de la intrarea în funcţiune. 5. Natura combustibililor (pe baza acordului Comisiei permanente pentru avizarea şi controlul consumurilor de combustibili, energie electrica şi termica); condiţii pentru încãlzirea spaţiilor; modul de asigurare a energiei termice. 6. Norme limita de consum de materii prime, materiale, combustibili şi energie. Sarcina privind folosirea resurselor secundare energetice. 7. Coeficienţii minimi de utilizare a materiilor prime şi materialelor; indicii de valorificare. 8. Stocurile limita ale principalelor sortimente de materii prime şi materiale precum şi ale produselor finite, în cantitãţi şi zile. 9. Mãsuri privind prevenirea incendiilor, epurarea şi tratarea apelor uzate şi protecţia mediului înconjurãtor. 10. Natura utilitãţilor necesare, modul de asigurare şi valoarea limita a acestora. Cooperãri în zona. 11. Mãsuri privind asigurarea şi pregãtirea forţei de munca, precum şi protecţia muncii. 12. Lista utilajelor cu ciclu lung de fabricaţie, tipizate sau care se repeta. B. Cu privire la lucrãrile de construcţii şi instalaţii: 1. Proiectele tip pe baza cãrora se vor executa obiectele componente ale investiţiei şi precizarea acelor obiecte pentru care, potrivit prevederilor legii, se pot elabora proiecte unicat; soluţii de principiu pentru alcãtuirea constructivã a obiectelor unicat şi consumul limita al principalelor materiale, soluţii de principiu pentru adaptarea la teren a proiectelor tip. Soluţiile de principiu pentru fundarea construcţiilor: - fundaţii directe; - fundaţii indirecte. Soluţii şi indici la principalele construcţii şi instalaţii industriale, pentru reducerea volumelor şi suprafeţelor construite prin: - folosirea la maximum a suprafeţelor construite, existente; - folosirea materialelor de construcţii uşoare; - stabilirea inaltimii construcţiilor în stricta concordanta cu necesitãţile functionale ale utilajelor; - consumul limita al principalelor materiale. Soluţii constructive care sa asigure un grad ridicat de industrializare în execuţie, în vederea reducerii duratelor de execuţie şi creşterii productivitatii muncii în construcţii. Pentru obiectivele ce urmeazã a se realiza dupã o capacitate modul ce a fost aprobatã se va indica proiectul de execuţie al capacitãţii modul. 2. Stabilirea obiectelor de construcţii a cãror comportare în timp necesita o urmãrire specialã. 3. Cu privire la planul general al obiectivului. Gradul minim de ocupare a terenului şi modul de utilizare a eventualelor obiecte existente pe amplasament. Demolãri, exproprieri. Comasarea la maximum a obiectelor. 4. Indicaţii privind traseele reţelelor şi ale cãilor de acces, amplasarea obiectelor (pentru restrîngerea la minimum a suprafeţelor şi a lungimii traseelor, precum şi pentru evitarea ocupãrii de terenuri agricole sau forestiere). Amplasarea surselor de alimentare în centrele de greutate ale consumatorilor. 5. Soluţii privind organizarea de şantier, cooperãri în zona. 6. Precizarea lucrãrilor pentru care urmeazã a se elabora de cãtre proiectant caiete de sarcini. 7. Folosirea în comun a utilitãţilor şi obiectelor de folosinta generalã pentru asigurarea unui grad maxim de cooperare cu unitãţile din zona. C. Indicatorii tehnico-economici limita: - valoarea totalã a investiţiei, din care construcţii-montaj; - investiţia specifica; - valoarea anuala a producţiei nete, marfa şi globale; - productivitatea muncii, fizica şi valoricã; - numãrul de personal total, din care muncitori, în conformitate cu normele de munca stabilite potrivit legii; - cheltuieli totale şi materiale la 1.000 lei producţie marfa; - valoarea acumularilor anuale, din care beneficiu, rentabilitate; - producţia marfa şi neta, acumularile totale şi beneficiile la 1.000 lei fonduri fixe; - durata de realizare a investiţiei pînã la punerea în funcţiune; principalele etape de realizare a investiţiei; - durata de realizare a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi; - durata de recuperare a investiţiei din acumulari totale şi din beneficiu; - curs de revenire brut şi net; - aportul net valutar, din care în devize libere; termenul de recuperare a efortului valutar prin exporturi de mãrfuri. Data pînã la care se va prezenta la aprobare proiectul de execuţie al obiectivului de investiţii. NOTA: 1. Ministerele şi celelalte organe centrale vor adapta conţinutul cadru al notei de comanda la specificul ramurilor, subramurilor, grupelor de lucrãri etc. Se vor putea adauga unele elemente atunci cînd ele sînt caracteristice, dupã cum se vor putea elimina altele care nu au legatura cu specificul respectivului obiectiv. 2. Pentru produsele alimentare şi farmaceutice se va cere şi acordul Ministerului Sãnãtãţii, precum şi, dupã caz, şi al Inspecţiei sanitar-veterinare. 3. Pentru producţia destinatã consumului intern se va obţine acordul beneficiarului de produse, iar pentru producţia destinatã exportului, acordul întreprinderii de comerţ exterior de profil. 4. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului vor fi comparati cu prevederile planului şi cu indicatorii aprobaţi sau realizaţi la unitãţile similare cu cele mai bune rezultate din ţara sau strãinãtate. 5. În cazul importurilor aprobate potrivit legii, indicatorii tehnico-economici se completeazã cu volumul total şi pe relaţii al importului: - pentru realizarea investiţiei; - pentru producţie. ANEXA 1 b TITULARUL INVESTIŢIEI Conţinut cadru pentru
obiective de îmbunãtãţiri
funciare
NOTA DE COMANDA
pentru obiectivul de investiţii----------------------------
Capacitatile de producţie în unitãţi fizice. Amplasament, beneficiar, proiectant general, proiectanţi de specialitate, antreprenor general, antreprenori de specialitate, furnizor general de utilaje. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei. A. Cu privire la ingineria tehnologicã 1. Delimitarea suprafeţei de teren ce urmeazã a fi amenajatã, cu caracterizarea cadrului natural (condiţii climatice, pedologice, hidrogeologice, hidrologice, geomorfologice, geotehnice şi ecologice). Situaţia actuala a agriculturii din perimetru şi zona (proprietarii terenurilor, utilizarea fondului funciar, structura culturilor, ramuri de producţie, producţii, forta de munca). Concluzii asupra cadrului natural şi a situaţiei agriculturii din perimetru şi zona: - necesitatea unor lucrãri de ameliorare şi sporire a productivitatii terenurilor; - organizarea producţiei agricole; - raionarea hidroameliorativa (metode de irigare), de desecare-drenaj, de combatere a eroziunii solului). 2. Dezvoltarea şi organizarea în perspectiva a producţiei agricole: - profilarea agriculturii; - sistematizarea şi organizarea teritoriului agricol, cu încadrarea în sistematizarea generalã a teritoriului; - modul de folosinta a terenurilor şi restructurarile ce se impun; - structura culturilor, producţii medii. 3. Lucrãrile care se prevãd (irigaţii, desecãri, drenaje, nivelãri-modelãri, combaterea eroziunii solului, ameliorarea saraturilor şi a solurilor acide), încadrarea lor în programul naţional de îmbunãtãţiri funciare şi în schema de amenajare a bazinului hidrografic, elaborata de Consiliul Naţional al Apelor şi corelarea termenelor de execuţie cu etapele de realizare a lucrãrilor aferente de gospodãrire a apelor. 4. Influenta lucrãrilor prevãzute asupra dezvoltãrii agriculturii şi a organizãrii teritoriului din zona, stabilirea modului de exploatare a sistemului hidroameliorativ. 5. Soluţii şi indici la principalele lucrãri: - enunţarea variantelor de schema hidrotehnica şi de lucrãri necesare (prize, canale de aductiune şi distribuţie, canale colectoare de evacuare şi desecare, staţii de pompare, noduri şi construcţii hidrotehnice, lucrãri pe ravene şi torenţi), care se vor aprofunda şi analiza comparativ în cadrul proiectului de execuţie şi indicaţii pentru amenajãrile interioare; - linii şi racorduri electrice; - amenajãri interioare (reţele de irigatie, de desecare-drenaj, de combatere a eroziunii solului pe versanţi, nivelãri-modelãri); - construcţii de întreţinere şi exploatare. 6. Soluţii de principiu pentru fundarea construcţiilor hidrotehnice şi staţii de pompare: - fundaţii directe; - fundaţii indirecte. 7. Soluţiile la principalele construcţii hidrotehnice şi staţii de pompare vor urmãri reducerea consumului de materiale, un grad ridicat de industrializare în execuţie prin: - prevederea la maximum posibil de staţii de pompare fãrã suprastructuri; - eliminarea acoperişurilor grele din beton; - folosirea la conductele de refulare, la subtraversari şi sifoane a tuburilor din materiale eficiente; - comasarea maximum posibila a construcţiilor hidrotehnice (podeţe cu stavilare, podeţe cu sifoane, caderi cu podeţe etc.). 8. Mãsuri pentru asigurarea unui consum minim de apa şi de energie electrica. 9. Lucrãri conexe - folosirea în comun a utilitãţilor şi obiectivelor de folosinta generalã pentru asigurarea unui grad maxim de cooperare cu unitãţile din zona. 10. Suprafeţe de teren ocupate de lucrãrile ce se realizeazã. Suprafeţele ce se aduc în circuitul agricol prin lucrãrile propuse. B. Cu privire la lucrãrile de construcţii şi instalaţii 1. Lucrãrile şi capacitatile care formeazã obiectul proiectului de amenajare, construcţii şi instalaţii pentru îmbunãtãţiri funciare. 2. Proiectele tip pe baza cãrora se vor executa obiectele componente ale investiţiei şi precizarea acelor obiecte pentru care, potrivit prevederilor legii, se pot elabora proiecte unicat; soluţii de principiu pentru alcãtuirea constructivã a obiectivelor unicat şi pentru adaptarea la teren a proiectelor tip. Soluţii şi indici la principalele lucrãri; linii şi racorduri electrice; construcţii de întreţinere şi exploatare. 3. Stabilirea obiectivelor de construcţii şi a amenajãrilor a cãror comportare în timp necesita o urmãrire specialã. 4. Indicaţii privind organizarea executãrii lucrãrilor; cooperãri în zona. C. Indicatori tehnico-economici limita: - valoarea totalã a investiţiei, din care construcţii-montaj; sursele de finanţarea (orientativ); - investiţia specifica; - valoarea anuala a producţiei agricole vegetale; - sporul de venit net datorat amenajãrilor; - productivitatea anuala pe om al muncii; - termenul de recuperare a investiţiei; - numãrul de personal pentru exploatarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, în conformitate cu normele de munca stabilite potrivit legii; - din care muncitori; - durata de realizare a investiţiei pînã la punerea în funcţiune; principalele etape de realizare a investiţiei; - durata de realizare a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi; - costul de producţie pe unitatea de produs. Data pînã la care se va prezenta la aprobare proiectul de execuţie al obiectivului de investiţii. NOTA: 1. Elaborarea notei de comanda trebuie sa se bazeze şi pe schema cadru a bazinului hidrografic respectiv, elaborat de Consiliul Naţional al Apelor. Nota de comanda va fi prezentatã Consiliului Naţional al Apelor care va emite acord preliminar de gospodãrire a apelor în termen de 15 zile de la solicitare. 2. Lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare cuprinzînd perimetre foarte intinse şi implicind tratarea şi rezolvarea complexa a tuturor problemelor ameliorative (irigaţii, desecãri, drenaje, combaterea eroziunii solului, ameliorarea saraturilor, amenajarea vailor) impun efectuarea de studii de mare volum care sa permitã stabilirea soluţiilor de amenajare şi fundamentarea propunerilor de dezvoltare a producţiei agricole. În acest sens, studiile (topografice, pedologice, geotehnice, hidrologice, de amplasament şi scheme hidrotehnice etc.) vor preceda notele de fundamentare, pe baza cãrora obiectivele de investiţii se înscriu în planul cincinal. 3. Complexitatea şi amplasarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare impun ca, în vederea optimizarii soluţiilor, sa se analizeze mai multe variante de schema hidrotehnica, de amenajare şi de soluţii constructive, care vor fi indicate în nota de comanda. 4. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului vor fi comparati cu prevederile planului şi cu indicatorii aprobaţi sau realizaţi la unitãţile similare cu cele mai bune rezultate din ţara sau strãinãtate. 5. În cazul importurilor aprobate potrivit legii, indicatorii tehnico-economici se completeazã cu volumul total şi pe relaţii al importului pentru investiţii. 6. Conţinutul cadru al notei de comanda pentru obiective de îmbunãtãţiri funciare se va putea adapta, adaugindu-se unele elemente atunci cînd ele sînt caracteristice sau eliminindu-se altele care nu au legatura cu specificul respectivului obiectiv. ANEXA 1 c TITULARUL INVESTIŢIEI Conţinut cadru pentru
obiective agrozootehnice
NOTA DE COMANDA
pentru obiectivul de investiţii -------------------------------------
1. Capacitatile de producţie în unitãţi fizice. Profilul. Amplasament, încadrarea în zona, beneficiar, proiectant general, antreprenor general, furnizor de utilaje. 2. Necesitatea şi oportunitatea. Gradul de folosire a capacitãţilor de producţie existente. Posibilitãţi de cooperare în zona. Destinaţia produselor şi subproduselor. 3. Sursele principalelor materii prime necesare (furaje, material biologic etc.), caracteristicile acestora, norme limita de consum. 4. Natura combustibililor necesari (pe baza acordului Comisiei permanente pentru avizarea şi controlul consumurilor de combustibili, energie electrica şi termica). Condiţii pentru încãlzirea spaţiilor; modul de asigurare a combustibililor şi energiei termice. Surse de alimentare cu apa şi energie electrica. Norme limita de consum pentru combustibili şi energie. 5. Proiectele tip pe baza cãrora se vor executa obiectele componente ale investiţiei şi precizarea acelor obiecte pentru care, potrivit prevederilor legii, se pot elabora proiecte unicat. Soluţii de principiu pentru alcãtuirea constructivã a obiectelor unicat şi pentru adaptarea la teren a proiectelor tip. 6. Indicaţii privind planul general al obiectivului. Terenul de fundare. Gradul minim de ocupare a terenului şi de utilizare a eventualelor obiecte existente pe amplasament; ocuparea de terenuri din producţia vegetala agricolã sau forestierã. Emisar pentru evacuarea apelor uzate şi modul de folosinta al acestora. 7. Indicaţii privind organizarea execuţiei lucrãrilor. Cooperarea între beneficiar şi constructor. 8. Indicatorii tehnico-economici limita: - valoarea totalã a investiţiei şi de construcţii-montaj; - investiţia specifica; - valoarea producţiei globale, marfa şi nete; - cheltuieli la 1.000 lei producţie marfa; - beneficiul anual; - rentabilitate; - durata de recuperare a investiţiei din beneficiu; - durata de realizare a investiţiei, principalele etape de realizare a investiţiei. Data pînã la care se va prezenta la aprobare proiectul de execuţie al obiectivului de investiţii. NOTA: 1. Conţinutul cadru al notei de comanda pentru obiective agrozootehnice se va putea adapta, adaugindu-se unele elemente atunci cînd ele sînt caracteristice sau eliminindu-se altele care nu au legatura cu specificul respectivului obiectiv. 2. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului vor fi comparati cu prevederile planului şi cu indicatorii aprobaţi sau realizaţi la unitãţile similare cu cele mai bune rezultate din ţara sau strãinãtate. ANEXA 1 d TITULARUL INVESTIŢIEI Conţinut cadru pentru obiective
social-culturale, sãnãtate,
comerciale, locuinţe
NOTA DE COMANDA
pentru obiectivul de investiţii ----------------------------
1. Capacitatea în unitãţi fizice. 2. Amplasamentul, proiectant general, antreprenor general, volumul de investiţii, din care volum de construcţii-montaj, durata de realizare a investiţiei, principalele etape de realizare a investiţiei. 3. Criterii de necesitate din studiile de sistematizare şi dezvoltare a localitãţii; numãr de locuitori, deserviti, raza de acţiune; condiţii speciale rezultate din studiul de reţea; importanta obiectivului în localitate sau judeţ. 4. Principalele elemente functionale ale investiţiei (dimensiuni, condiţii de folosire, nivel de dotare şi finisare). Date privind spaţiile necesare realizãrii funcţiunii specifice, spaţii pentru circulaţie, pentru relaţii cu publicul, anexe administrative şi dotãri sanitare. 5. Proiectele tip pe baza cãrora se vor executa obiectele componente ale investiţiei şi precizarea acelor obiecte pentru care, potrivit prevederilor legii, se pot elabora proiecte unicat; soluţii de principiu pentru alcãtuirea constructivã a obiectelor unicat; soluţii de principiu pentru adaptarea la teren a proiectelor tip. Condiţii pentru încãlzirea spaţiilor şi soluţii de rezolvare a unor necesitaţi tehnologice. 6. Indici caracteristici ai investiţiei, soluţii de principiu pentru realizarea lucrãrilor de construcţii şi instalaţii, precum şi pentru echipamente şi mobilier, principalele cai şi mijloace de realizare: - mãsurile specifice de industrializare; - posibilitãţi de realizare a unor comasari functionale în cadrul construcţiilor sau de cooperare cu alte investiţii; - folosirea materialelor uşoare şi a celor locale; - utilizarea materialelor şi echipamentelor speciale. 7. Soluţii şi indici la principalele instalaţii şi reţele exterioare: - folosirea eficienta a reţelelor din cadrul zonei şi localitãţii; - optimizarea traseelor; - posibilitatea inglobarii în construcţii a unor echipamente edilitare. 8. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei; investiţia specifica. 9. Soluţii şi indici de încadrare în studiile de sistematizare; gradul de ocupare a terenului; folosirea reliefului terenului în vederea evitãrii miscarilor de terasamente; comasarea la maximum a obiectivelor; regimul de aliniere şi înãlţimi; condiţii de plastica arhitecturala specifice. 10. Lucrãri conexe: precizarea investiţiilor cu caracter orasenesc, care se vor avea în vedere la realizarea investiţiilor. 11. Indicaţii pentru organizarea de şantier, asigurindu-se folosirea unor construcţii sau amenajãri existente. Data pînã la care se va prezenta la aprobare proiectul de execuţie al obiectivului de investiţii. NOTA: 1. Conţinutul cadru al notei de comanda pentru obiectivele social-culturale, sãnãtate, comerciale, locuinţe se va putea adapta, adaugindu-se unele elemente atunci cînd ele sînt caracteristice sau eliminindu-se altele care nu au legatura cu specificul respectivului obiectiv. 2. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului vor fi comparati cu prevederile planului şi cu indicatorii aprobaţi sau realizaţi la unitãţile similare cu cele mai bune rezultate din ţara sau strãinãtate. ANEXA 2 TITULARUL INVESTIŢIEI Conţinut cadru
PROIECT DE EXECUŢIE
pentru obiectivul de investiţii ------------------------
1. Capacitatile de producţie. Profilul de producţie pe sortimente sau grupe de sortimente. Etapele de punere în funcţiune. 2. Amplasament, încadrare în zona, platforma sau incinta industriala, beneficiar, proiectant general, antreprenor general, antreprenori de specialitate, furnizor general de utilaje. 3. Concretizarea tehnologiilor şi proceselor de fabricaţie cu parametrii lor: - fluxul tehnologic, cu optimizarea amplasarii utilajelor; - condiţiile impuse de procesele tehnologice şi modul lor de rezolvare; - secţiuni privind montajul instalaţiilor tehnologice; - timpul de funcţionare anuala a instalaţiilor; - soluţii de eliminare a noxelor rezultate din procesele de fabricaţie sau de protecţie a oamenilor şi a mediului înconjurãtor; - precizarea acţiunilor de cooperare la realizarea produselor, în cadrul ramurii, al economiei sau cu alte tari. 4. Utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnologice necesare; modul de asigurare a acestora. Proiectele tip dupã care se realizeazã. Motivarea adoptãrii, în cazuri speciale, a unor utilaje unicat. Randamentele utilajelor conducatoare. Specificarea utilajelor care se monteaza în aer liber. 5. Programul de asimilare şi de producere în ţara a materiilor prime şi materialelor, aprobate a se importa în prima perioada de funcţionare. 6. Soluţii pentru valorificarea resurselor energetice secundare; bilanţurile energetice. 7. Utilitãţi necesare. Consumuri specifice şi consumuri totale anuale; modul de asigurare. Cooperãri. Precizarea lucrãrilor conexe în zona, platforma sau incinta industriala (energia electrica şi termica, apa, aer comprimat, cai ferate, ateliere, cantine, construcţii social-culturale, transport în comun, drumuri, strãzi etc.) şi estimarea valorii acestora. 8. Transportul tehnologic al materiilor prime, materialelor, pieselor, semifabricatelor şi produselor finite şi indicii de mecanizare în transportul şi manipularea acestora. Organizarea transportului uzinal. Numãrul podurilor rulante, din care tehnologice şi caracteristicile acestora. Suprafeţe pentru circulaţie şi suprafeţe pentru depozitare interfazica. 9. Organizarea depozitarii. 10. Modul de ambalare şi expediere a produselor finite. 11. Organizarea producţiei şi a muncii. Norme de munca. Mãsuri privind asigurarea şi pregãtirea forţei de munca. 12. Planul general al obiectivului; detalierea şi fundamentarea soluţiilor adoptate; obiectele componente şi amplasarea acestora. Gradul de ocupare a terenului. Soluţii pentru evitarea sau limitarea la strictul necesar a demolarilor, dezafectarilor, exproprierilor sau scoaterilor de terenuri din producţia vegetala, agricolã sau forestierã. 13. Precizarea proiectelor tip pe baza cãrora se realizeazã obiectele componente ale investiţiei şi soluţiile de adaptare ale acestora la teren; soluţiile constructive pentru obiectele unicate (planuri şi secţiuni, cu dimensiunile principalelor elemente de rezistenta, închidere, pardoseli şi izolaţii, cu specificarea materialelor folosite la alcãtuirea lor ); trasee de drumuri şi reţele şi secţiuni ale acestora. 14. Consumul principalelor materiale de construcţii, instalaţii şi montaj, pe obiectiv. 15. Programul de urmãrire a comportãrii în timp a construcţiilor, pentru obiectele stabilite prin nota de comanda, cuprinzînd metodele şi tehnicile utilizate, mijloacele necesare, graficul calendaristic de efectuare a determinarilor. 16. Proiectul de organizare a şantierului, cu precizarea lucrãrilor şi cheltuielilor strict necesare; cooperarea cu unitãţile din zona. 17. Se va arata modul de realizare a celorlalte elemente cuprinse în nota de comanda aprobatã, în ceea ce priveşte: - materii prime şi materiale necesare, caracteristicile principale ale acestora, modul de asigurare, normele de consum, consumuri totale anuale. Valorificarea materialelor refolosibile; - combustibilii, energia termica şi electrica; consumuri specifice şi consumuri totale anuale; modul de asigurare; - stocurile limita ale principalelor sortimente de materii prime, materiale şi produse finite, în cantitãţi şi zile; - asigurarea desfacerii produselor, pe baza de contracte sau comenzi ferme, potrivit legii; - caracteristicile şi calitatea produselor. 18. Devizul general al obiectivului de investiţii (macheta nr. 1), elaborat pe baza de preţuri de deviz din proiectele tip sau pe baza de indici. 19. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului (macheta nr. 2), compararea acestora cu nota de comanda, cu prevederile planului şi cu indicatorii realizaţi sau aprobaţi la unitãţile similare cu cele mai bune rezultate, din ţara şi din strãinãtate. 20. Proiectul de execuţie este însoţit de graficele de: eşalonare a investiţiei; livrare a utilajelor; asigurare a forţei de munca; realizare a indicatorilor tehnico-economici, precum şi de urmãtoarele acorduri, dupã caz: - acordul unic al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti cu privire la: amplasament, trasee, linii şi reţele electrice din afarã obiectivului proiectat, racorduri de apa, canalizare, telefonie localã şi drumuri de interes local, asigurarea de locuinţe şi clãdiri social-culturale pentru personalul şantierului şi exploatãrii noului obiectiv; - acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, pentru terenuri agricole; - acordul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, pentru terenuri forestiere; - acordul pentru combustibili, energie electrica şi termica; - acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, pentru transporturi; - acordul Consiliului Naţional al Apelor, potrivit <>Legii apelor nr. 8/1974 ; - acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, pentru produsele noi; - acordul Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurãtor, pentru probleme de protecţie a mediului; - alte acorduri prevãzute de lege. NOTA: 1. Soluţiile de proiectare cuprinse în proiectul de execuţie vor fi adoptate pe baza studierii mai multor variante de soluţii rationale şi eficiente. 2. Proiectele de execuţie vor fi însoţite şi de caiete de sarcini pentru realizarea lucrãrilor de tehnicitate ridicatã şi pentru care nu sînt emise prescripţii tehnice. 3. Ministerele şi celelalte organe centrale vor adapta conţinutul cadru al proiectului de execuţie la specificul ramurilor, subramurilor, grupelor de lucrãri etc. Se vor putea adauga unele elemente atunci cînd ele sînt caracteristice, dupã cum se vor putea elimina altele care nu au legatura cu specificul respectivului obiectiv. 4. Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, precum şi unitãţile subordonate, aproba proiectele de execuţie în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii avizului. Macheta nr. 1
DEVIZUL GENERAL
al obiectivului de investiţii ..............................
- valoarea utilajelor tehnologice care se refolosesc la
noul obiectiv ............................................ ...........
C. Piese de schimb şi obiecte de inventar de mica valoare sau
scurta durata pentru dotarea iniţialã la întreprinderile
noi în construcţie ....................................... ...........
D. Repartizarea valorii lucrãrilor şi cheltuielilor, pe grupe
de fonduri fixe, pentru stabilirea valorilor de amortizare
(necesarã analizei costului de producţie)................. ...........
NOTA: 1. La cap. 14 se vor prevedea numai cheltuieli nerecuperabile provenind din efectuarea probelor tehnologice. Fondurile prevãzute la acest capitol nu se pot utiliza pentru acoperirea cheltuielilor la alte capitole din devizul general. 2. Volumul pieselor de schimb şi al obiectivelor de inventar de mica valoare sau scurta durata (mijloace circulante) care se finanţeazã din fondurile de investiţii la întreprinderile noi, în construcţie, pînã la punerea în funcţiune a primei capacitãţi, se va fundamenta în proiectul de execuţie, iar valoarea lor va fi menţionatã informativ la sfîrşitul devizului general, fãrã a se cuprinde în valoarea acestuia şi în valoarea fondurilor fixe ce se pun în funcţiune. 3. Eventualele depasiri ale prevederilor din partea I a devizului general, pentru unele obiecte sau capitole de cheltuieli, pot fi acoperite din economiile rezultate la partea I la alte obiecte sau capitole de cheltuieli cu documentaţie de execuţie elaborata, cu aprobarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale şi cu avizul bãncii finanţatoare. 4. În cazuri excepţionale, cînd au fost aprobate importuri pentru proiectul tehnologic (know-how), documentaţie tehnica, licenta de fabricaţie şi asistenta tehnica, cheltuielile respective se vor cuprinde în devizul general, la partea I, cap. 8 într-o poziţie distinctã. 5. Cheltuielile prevãzute în devizul general pentru întreprinderea care se construieste şi pentru supravegherea lucrãrilor pe parcursul executãrii acestora nu pot fi depasite sau utilizate pentru finanţarea altor lucrãri sau cheltuieli. 6. Partea a III-a a devizului general va fi însuşitã de antreprenorul general. Macheta nr. 2
INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI
1. Profil de producţie mii lei
2. Valoarea totalã a investiţiei din care construcţii-
montaj şi utilaje* mii lei
3. Investiţia specifica lei/t, km etc. sau
lei/leu producţie
marfa
4. Capacitãţi şi termene de punere în funcţiune* buc.; tone; km etc. ----------------
trim. şi an
5. Valoarea anuala a producţiei globale mii lei
6. Valoarea anuala a producţiei marfa* mii lei
din care pentru export mii lei
- devize libere valuta (mii lei)
----------------
mii lei
- cliring tari socialiste valuta (în mii)
-----------------
mii lei
7. Valoarea anuala a producţiei nete* mii lei
8. Costul de producţie mii lei
9. Cheltuieli la 1.000 lei producţie marfa lei
din care cheltuieli materiale* lei
10. Valoarea acumularilor anuale* mii lei
din care beneficiu mii lei
11. Rentabilitate %
12. Eficienta fondurilor fixe:
- valoarea producţiei nete la 1.000 lei fonduri fixe lei
- valoarea producţiei marfa la 1000 lei fonduri fixe lei
- valoarea acumularilor la 1000 lei fonduri fixe lei
- valoarea beneficiului la 1000 lei fonduri fixe lei
13. Durata:
- de efectuare a probelor tehnologice* zile
- pînã la punerea în funcţiune a primei capacitãţi* zile
- pînã la punerea în funcţiune a întregului
obiectiv* zile
- de la punerea în funcţiune pînã la atingerea prin-
cipalilor indicatori tehnico-economici* zile
14. Durata de recuperare a investiţiei:
- din acumulari* ani şi luni
- din beneficiu* ani şi luni
15. Total personal muncitor în conformitate cu normele
de munca stabilite potrivit legii* nr.
din care muncitori* nr.
16. Coeficientul de schimburi ...
17. Productivitatea anuala pe om al muncii:
- fizica tone, mc, mp, etc.
- valoricã (la producţia marfa şi la producţia
neta)* mii lei
18. Curs de revenire brut* la:
- preţul de producţie lei/$ sau
lei/rubla
- costuri de producţie lei/$ sau
lei/rubla
19. Curs de revenire al aportului net valutar* lei/$ sau
lei/rubla
20. Aportul net valutar* valuta (în mii)
---------------
mii lei
din care:
- devize libere valuta (în mii)
---------------
mii lei
21. Termenul de recuperare a efortului valutar din
exporturi de mãrfuri trim. şi an
22. Volumul şi termenul lucrãrilor prevãzute pentru mii lei
epurarea apelor uzate* ------------
trim. şi an
23. Volumul investiţiilor conexe mii lei
-----------------
* Indicatorii tehnico-economici care se propun spre aprobare prin decret prezidential; ceilalţi indicatori servesc pentru fundamentare. NOTA: 1. Pentru instalaţiile pilot, semiindustriale şi experimentale se vor prezenta la aprobare numai indicatorii ce pot fi stabiliţi cu anticipatie şi care vor fi precizati odatã cu avizarea proiectului de execuţie. 2. În cazul importurilor aprobate potrivit legii, indicatorii tehnico-economici se completeazã cu: a) Volumul total al importului pentru realizarea valuta (în mii)
investiţiei* ---------------
mii lei
din care:
- devize libere valuta (în mii)
---------------
mii lei
- cliring tari socialiste valuta (în mii)
---------------
mii lei
b) Volumul anual al importului pentru producţie* valuta (în mii)
* Pentru lucrãrile din industria construcţiilor cu valori pînã la 50 milioane lei, pentru drumuri cu valori pînã la 30 milioane lei şi pentru lucrãrile social-culturale şi de gospodãrie comunalã cu valori pînã la 20 milioane lei, ale cãror proiecte de execuţie se aproba de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, confirmarea aprobãrii se face de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. NOTA: 1. Proiectele de execuţie pentru obiectivele din coloana 2 se aproba de Consiliul de Miniştri, dacã se încadreazã în indicatorii tehnico-economici din nota de comanda aprobatã. 2. Pentru obiectivele de investiţii din coloana 2, se supun aprobãrii prin decret prezidential, respectiv prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, urmãtoarele elemente rezultate din proiectul de execuţie: - principalii indicatori tehnico-economici; - precizarea proiectelor tip dupã care se vor executa obiectele şi soluţiile pentru adaptarea la teren a acestora; - soluţiile constructive pentru obiectele unicat; - tehnologiile de baza; - utilizarea de hidrocarburi, în cazul în care consumul anual de combustibili depãşeşte competenta de aprobare a Comisiei permanente pentru avizarea şi controlul consumurilor de energie electrica şi termica; - principalele mãsuri necesare realizãrii obiectivului de investiţii. 3. Pentru obiectivele de investiţii care urmeazã a se executa în numãr mare, avînd aceeaşi destinaţie funcţionalã, prevãzute în anexa nr. 4, defalcate de ministere, celelalte organe centrale şi locale, proiectele de execuţie se elaboreazã pe baza de comanda data de beneficiar prin care se specifica principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului respectiv de investiţii, încadraţi în prevederile listei de investiţii aprobate. 4. Notele de comanda şi proiectele de execuţie pentru construcţiile de locuinţe inclusiv dotãrile social-culturale, spaţiile comerciale şi de prestãri de servicii, precum şi lucrãrile tehnico-edilitare şi energetice aferente acestora, care se executa pe baza de proiecte tip şi detalii de sistematizare aprobate potrivit legii, se aproba de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ministere şi celelalte organe centrale, fãrã a mai fi supuse avizãrii şi confirmãrii. 5. Competentele de aprobare a notelor de comanda şi a proiectelor de execuţie, în limitele valorilor prevãzute în coloanele 4 şi 5, se stabilesc de organele de conducere colectivã ale organelor ierarhic superioare. 6. Notele de comanda şi proiectele de execuţie pentru staţiile pilot din industrie urmeazã regimul de aprobare prevãzut la cap. I şi II, iar cele din ramura cercetare şi dezvoltare tehnologicã, regimul de aprobare prevãzut la cap. VI. 7. Investiţiile care se finanţeazã din contribuţia voluntara a populaţiei, în condiţiile <>Legii nr. 20/1971 , se înscriu în plan şi se realizeazã în conformitate cu prezenta lege. 8. Centrele de calcul cu care urmeazã a se conduce procesele tehnologice urmeazã regimul prevãzut pentru obiectivele de investiţii din ramura respectiva. ANEXA 4 TITULAR Conţinut cadru
LISTA
cu principalii indicatori tehnico-economici pentru obiective de
investiţii de natura celor prevãzute la art. 37 alin. (2)*
* Pentru obiectivele de investiţii care urmeazã a se executa în numãr mare, avînd aceeaşi destinaţie funcţionalã, în liste se cuprind capacitatile totale ale fiecãrui grup de obiective şi indicatorii tehnico-economici specifici pe unitatea de referinta. Listele constituie documentul de baza cãruia grupele de obiective se înscriu în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, anual. Defalcarea pe obiective se face de ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor din listele aprobate. NOTA: 1. La "amplasament" se va înscrie zona sau platforma industriala, precum şi localitatea, în cazul în care nu este precizatã în titlu. 2. În coloana 3 se vor preciza, atunci cînd este cazul, obiectele ce se propun a se realiza dupã proiecte unicat. 3. În cazurile în care obiectivul consta dintr-o capacitate ce se realizeazã în cadrul unor spaţii existente, în coloanele 5, 6 şi 7 se vor prezenta indicatorii pentru noua capacitate şi în paranteza indicatorii finali. 4. Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale vor adapta conţinutul cadru al "listei" la specificul ramurilor, subramurilor, grupelor de lucrãri etc. Se vor putea adauga unele elemente atunci cînd ele sînt caracteristice, dupã cum se vor putea elimina altele care nu au legatura cu specificul respectivelor obiective. 5. În cazul importurilor, aprobate potrivit legii, indicatorii tehnico-economici se completeazã cu valori maxime de import, pe relaţii: - pentru investiţie; - pentru producţie. ANEXA 5 ELEMENTE DE FUNDAMENTARE
a investiţiilor de natura celor prevãzute la art. 17 alin. (2) a) La maşini, utilaje, mijloace de transport: - numãr, capacitate, alte caracteristici tehnici specifice, valoarea unitarã şi totalã; - gradul de folosire a parcului existent; - volumul de activitate prevãzut sa se realizeze în plus în perioada urmãtoare; - înlocuirea celor ajunse la limita normalã de folosire sau a celor mari consumatoare de energie; - realizarea unor produse noi, care impun utilaje noi; - eşalonarea pe trimestre. b La lucrãri: - volum, suprafata, ml, bucãţi (dupã caz); - amplasament, valoarea totalã, din care construcţii-montaj; - alte elemente ce caracterizeazã lucrarea; - respectarea prevederilor din programele aprobate; - punerea în valoare a unor resurse naturale; - sporirea producţiei fizice; - asigurarea conservãrii şi protecţiei mediului înconjurãtor; - crearea de noi capacitãţi de producţie; - durata de realizare. c) Studii, cercetãri de teren, proiecte şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii: - obiectul şi valoarea; - descoperirea şi punerea în valoare de noi resurse de materii prime şi energie; - determinarea caracteristicilor geologice, geotehnice, topometrice, hidrologice etc. ale terenurilor, în vederea amplasarii de noi investiţii; - cercetarea şi stabilirea caracteristicilor materialelor locale, ce ar urma sa fie folosite ca materiale de construcţii pentru realizarea obiectivului de investiţii din zona; - asigurarea documentaţiilor necesare introducerii în plan şi realizãrii obiectivelor de investiţii; - optimizarea folosirii în comun a utilitãţilor din zona în care se realizeazã investiţiile; - termenele de eşalonare pe trimestre. d) În funcţie de natura investiţiei prevãzutã în lista, se vor prezenta elemente ale eficientei economice, exprimate prin: - îmbunãtãţirea normelor de munca şi a randamentelor; - creşterea productivitatii muncii; - reducerea consumurilor de materiale, combustibili, energie; - îmbunãtãţirea calitãţii produselor şi creşterea gradului de valorificare a materiilor prime; - sporirea exportului şi îmbunãtãţirea eficientei financiar-valutare a acestuia; - creşterea beneficiului şi a rentabilitatii. NOTA: 1. Elementele din prezenta anexa se pot adapta specificului fiecãrui gen de investiţie, prezentindu-se numai cele strict necesare. Dacã pentru fundamentare sînt necesare şi alte elemente, se vor adauga. 2. Pentru studii, cercetãri, proiecte se vor stabili termene care sa asigure pregãtirea şi crearea condiţiilor pentru realizarea investiţiilor la termenele planificate. 3. Pentru lucrãrile care urmeazã a se realiza în numãr mare, avînd aceeaşi destinaţie funcţionalã, în liste se cuprind capacitatile (volumele) totale ale fiecãrui grup de lucrãri şi indicatorii specifici. Defalcarea pe lucrãri, în diferite amplasamente, se face de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare şi al municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor din listele aprobate. ANEXA 6 ANGAJAMENT-CONTRACT
pentru elaborarea proiectului de inginerie tehnologicã
1. Colectivul de specialişti din Institutul de ...........................
se angajeazã sa elaboreze proiectul de inginerie tehnologicã pentru obiectivul de investiţii ................................................................
pînã la data de ..............................................................
2. Colectivul de specialişti se angajeazã: - sa introducã cele mai noi procedee tehnologice, consumuri specifice minime, care sa asigure realizarea unei eficiente ridicate a investiţiei şi a unor produse de calitate superioarã, competitive pe piata interna şi la export; - sa stabileascã utilajele şi instalaţiile de producţie la nivelul tehnicii mondiale urmãrind, împreunã cu furnizorii, realizarea în ţara a unui volum cît mai mare din acestea; - sa stabileascã duratele economice necesare pentru efectuarea probelor tehnologice şi mãsurile care sa asigure îndeplinirea în termene cît mai scurte a parametrilor proiectati; - sa urmãreascã respectarea şi îmbunãtãţirea tehnologiilor proiectate, acordind asistenta tehnica necesarã în realizarea în termen a investiţiei pentru atingerea parametrilor proiectati într-o perioada cît mai scurta; - sa stabileascã cu exactitate, conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de investiţie a obiectivului şi încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi prin notele de comanda. 3. Colectivul de specialişti rãspunde, potrivit legii, pentru neexecutarea lucrãrilor de proiectare în termen şi în condiţiile convenite. 4. Lucrãrile necorespunzãtoare se refac de cãtre colectivul de specialişti, fãrã plata. 5. Colectivul de specialişti va colabora strins cu beneficiarul şi constructorul pe parcursul elaborãrii lucrãrilor, în stabilirea soluţiilor de principiu şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei. 6. Conducerea institutului se angajeazã: - sa asigure colectivului de specialişti condiţii pentru buna desfãşurare a activitãţii şi pentru acordarea asistenţei tehnice necesare realizãrii investiţiei şi atingerea parametrilor proiectati; - sa punã la dispoziţia colectivului de specialişti datele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din angajament; - sa acorde retributia cuvenitã, ţinînd seama de prevederile legale şi în funcţie de rezultatele obţinute în elaborarea proiectului şi acordarea asistenţei tehnice necesare. Directorul institutului, Şeful de proiect,
Colectivul de specialişti,
ANEXA 7 ANGAJAMENT-CONTRACT
pentru elaborarea proiectului de construcţii şi instalaţii
1. Colectivul de proiectanţi din Institutul de ............................
se angajeazã sa elaboreze proiectul de construcţii şi instalaţii pentru obiectivul de investiţii ......................................................
pînã la data de ..............................................................
2. Colectivul de proiectanţi se angajeazã: - sa asigure prin proiectare organizarea cît mai raţionalã a spaţiilor de producţie în cadrul planului general, grad ridicat de ocupare a terenului şi spaţiilor construite, traseele cele mai economicoase pentru reţelele de utilitãţi şi linii de comunicaţii, precum şi organizarea judicioasã pe verticala a incintei industriale; - sa asigure utilizarea intensiva a terenului uzinal, reducerea lungimii fluxurilor de fabricaţie, scurtarea transporturilor şi reţelelor de instalaţii şi micşorarea consumului de caldura şi combustibili prin comasarea şi gruparea halelor, atelierelor, secţiilor şi sectoarelor, precum şi a funcţiilor de depozitare şi anexelor; - sa introducã cele mai eficiente soluţii constructive, folosind materiale de construcţii uşoare, cu consumuri specifice minime, care sa asigure reducerea costurilor şi a volumului de construcţii; - sa stabileascã cu exactitate, în condiţiile legii, volumul lucrãrilor de construcţii-montaj şi încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi prin notele de comanda. 3. Colectivul de proiectare rãspunde, potrivit legii, pentru neexecutarea proiectului în termen şi în condiţiile convenite. 4. Lucrãrile de proiectare necorespunzãtoare se refac de cãtre colectivul de proiectare, fãrã plata. 5. Colectivul de proiectare va colabora strins cu beneficiarul şi constructorul pe parcursul elaborãrii lucrãrilor de proiectare, în stabilirea soluţiilor de principiu şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei. 6. Conducerea institutului se angajeazã: - sa asigure colectivului de proiectanţi condiţii pentru buna desfãşurare a activitãţii de proiectare şi pentru acordarea asistenţei tehnice necesare realizãrii investiţiei şi atingerii parametrilor proiectati; - sa punã la dispoziţia colectivului de proiectare datele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din angajament; - sa acorde retributia cuvenitã, ţinînd seama de prevederile legale şi în funcţie de rezultatele obţinute în elaborarea proiectului şi acordarea asistenţei tehnice necesare. Directorul institutului de proiectare,
Şeful de proiect,
Colectivul de proiectare,
ANEXA 8 NOTA DE COMANDA-CONTRACT
pentru maşini-unelte, instalaţii şi utilaje tehnologice din import
A. Profilul şi capacitatea de producţie a investiţiei (unitãţi fizice şi valorice). B. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei: 1. Valoarea totalã a investiţiei în mii lei - exclusiv investiţiile conexe (în cazul în care sînt necesare utilaje şi instalaţii complexe din import pe relaţia devize libere, valoarea acestora va fi arãtatã separat), din care: - utilaje din ţara (%) - utilaje din import (%) din care: - pe relaţia devize libere (%). 2. Valoarea totalã a importului pe relaţia devize libere (mii lei şi în valuta), din care: - utilaje - know-how - licenţe - asistenta tehnica şi pregãtire cadrelor - piese de schimb (cu precizarea pe ce perioada). 3. Termenele de livrare a utilajelor şi instalaţiilor din import pe relaţia devize libere (corelarea acestora cu termenul de punere în funcţiune). 4. Termenul de punere în funcţiune a capacitãţii de producţie. C. Date referitoare la producţie: 1. Valoarea producţiei marfa (mii lei). 2. Destinaţia producţiei: a) pentru consum intern (în unitãţi fizice şi valoric, în lei); b) pentru export (în unitãţi fizice şi valoric, în valuta). 3. Aportul net în valuta al investiţiei în balanţa de comerţ exterior. D. Previziuni în legatura cu exportul produsului, posibilitãţi de desfacere şi curs de revenire brut şi net. E. Experienta firmelor furnizoare, nivel tehnic şi garanţii. F. Condiţii de plata (plata cash, credit, dobinzi). (În situaţia achiziţionãrii utilajelor pe credit se va mentiona şi volumul total al dobinzilor). G. Comparatia ofertelor firmelor. H. Aspecte de cooperare sau plata prin produse româneşti. I. Alte probleme care trebuie luate în considerare la contractare. J. Propuneri. K. Lista utilajelor principale din import pe relaţia devize libere va fi anexatã la nota de comanda cu urmãtoarele date: ------------------------------------------------------------------------------
Denumirea utilajului şi Preţ unitar Valoarea totalã
principalele caracteristici Cantitatea în mii lei în mii lei
NOTA: 1. Listele de utilaje solicitate la import vor fi avizate de ministerul producãtor şi de institutul central, respectiv institutele de cercetare şi inginerie tehnologicã de profil. 2. La contractarea importurilor se vor respecta prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 152/1974 cu privire la regimul licitaţiilor. ANEXA 9 NORME
privind aprobarea deschiderii finanţãrii şi începerii execuţiei lucrãrilor
1. Aprobarea deschiderii finanţãrii şi începerii obiectivelor de investiţii se da de cãtre organele şi în condiţiile prevãzute la art. 87 din lege. Analiza şi controlul îndeplinirii condiţiilor pentru deschiderea finanţãrii şi începerea execuţiei lucrãrilor se vor face de cãtre: a) unitãţile teritoriale ale bãncilor finanţatoare, pe baza documentelor prezentate de beneficiarii de investiţii şi a fisei întocmite potrivit prevederilor de la pct. 4 - cu 45 zile înainte de termenul prevãzut pentru începerea lucrãrilor - în conformitate cu prevederile din <>Legea finanţelor nr. 9/1972 din prezenta lege; b) ministerul, organul central, comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, dupã caz - în calitate de organ ierarhic superior - care examineazã şi confirma îndeplinirea condiţiilor pentru deschiderea finanţãrii, începerea execuţiei şi realizarea lucrãrilor în termenele planificate. Pe baza acestei verificãri şi a celei de la lit. a, titularul întocmeşte lista lucrãrilor ce le propune pentru începere şi o prezintã, cu avizul bãncii finanţatoare, Consiliului de coordonare a activitãţii de investiţii, însoţitã de fişele lucrãrilor respective; c) Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi centralele bãncilor finanţatoare care verifica - fiecare potrivit atribuţiilor ce îi revin - modul în care sînt îndeplinite, în ansamblul lor, condiţiile pentru începerea şi desfãşurarea lucrãrilor la obiectivele de investiţii din listele înaintate Consiliului de coordonare a activitãţii de investiţii. 2. Pentru construcţiile de locuinţe - inclusiv spaţiile comerciale, social-culturale şi de prestãri de servicii din cadrul blocurilor de locuinţe, precum şi lucrãrile tehnico-edilitare şi energetice aferente acestora - pentru montaje şi modernizãri de utilaje în spaţii existente, pentru investiţiile prevãzute la art. 17 (2), corectii de torenţi, amenajãri pentru adaposturi de animale şi pentru îmbunãtãţiri funciare în sisteme locale, extinderi şi racorduri de reţele, amenajãri piscicole, lucrãri de redare a terenurilor în circuitul agricol, introducerea de baterii în sectorul avicol, pentru obiective de investiţii ale cooperativelor agricole de producţie, pentru investiţii din sectorul bugetar al Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, pentru investiţiile care se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 20/1971 , precum şi pentru obiectivele de investiţii care urmeazã a se realiza în numãr mare, avînd aceeaşi destinaţie funcţionalã, prevãzute în anexa nr. 4, deschiderea finanţãrii se face pe baza aprobãrii date de organele de conducere colectivã ale unitãţilor bãncii finanţatoare, potrivit legii, dupã care beneficiarii de investiţii dispun începerea execuţiei lucrãrilor, respectiv angajarea cheltuielilor de investiţii. 3. Pentru aprobarea deschiderii finanţãrii şi începerea execuţiei noilor obiective, beneficiarii de investiţii trebuie sa fi predat executantilor detaliile şi devizele de execuţie, care sa le permitã acestora realizarea, în ordinea prevãzutã în grafice şi contracte, a lucrãrilor de construcţii-montaj planificate pentru anul respectiv. 4. Conţinutul fisei pentru îndeplinirea condiţiilor de începere a execuţiei lucrãrilor se va stabili de Consiliul de Miniştri. ANEXA 10 LISTA
normelor ce se aproba prin decret al Consiliului de Stat şi organele elaboratoare ale acestora
A. Norme cu privire la încheierea şi executarea contractelor de proiectare şi a contractelor de antrepriza pentru lucrãrile de construcţii-montaj. Elaboreazã Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii în colaborare cu: Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondrilor Fixe, Ministerul Finanţelor, Banca de Investiţii şi Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. B. Norme privind organizarea de şantier. Elaboreazã Ministerul Construcţiilor Industriale în colaborare cu: Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Banca de Investiţii, Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, Ministerul Energiei Electrice, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Consiliul Naţional al Apelor. C. Norme privind probele mecanice, rodajul mecanic şi probele tehnologice în vederea punerii în funcţiune a capacitãţilor, precum şi norme pentru realizarea şi raportarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiilor. Elaboreazã Comitetul de Stat al Planificarii în colaborare cu: Ministerul Finanţelor, Direcţia Centrala de Statistica şi Banca de Investiţii. D. Norme privind recepţia investiţiilor. Elaboreazã Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii în colaborare cu: Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, Banca de Investiţii şi Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. E. Norme privind realizarea investiţiilor din sectorul industriei extractive, precum şi pentru activitatea geologica. Elaboreazã Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei. F. Norme privind realizarea investiţiilor pentru cultura şi refacerea pãdurilor, plantaţii, pãşuni sau amenajãri, modernizãri şi completãri ale acestora, amenajãri pentru îmbunãtãţiri funciare, amenajãri piscicole, redarea în circuitul agricol a unor terenuri. Elaboreazã Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în colaborare cu Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. G. Norme privind realizarea investiţiilor pentru lucrãri de arta monumentala, arta plastica şi obiecte muzeale. Elaboreazã Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. H. Norme privind realizarea investiţiilor cu caracter special. Elaboreazã Ministerul Finanţelor în colaborare cu: Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne. I. Norme privind organizarea, în perioada de execuţie a obiectivelor de investiţii, a activitãţii de conducere, de supraveghere tehnica a lucrãrilor de construcţii-montaj şi de asigurare şi pregãtire a forţei de munca. Elaboreazã Ministerul Muncii în colaborare cu: Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, Banca Nationala a Republicii Socialiste România, Banca de Investiţii şi Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. J. Norme privind reparaţiile capitale. Elaboreazã Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe în colaborare cu: Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere şi organe centrale interesate. K. Norme privind realizarea obiectivelor comune mai multor beneficiari, precum şi a spaţiilor comerciale, pentru prestãri de servicii şi social-culturale, amplasate în blocurile de locuinţe. Elaboreazã Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare în colaborare cu: Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerţului Interior, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Banca de Investiţii. L. Norme privind proiectarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor pentru utilaje şi instalaţii. Elaboreazã Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie în colaborare cu: Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Energiei Electrice şi Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei. ANEXA 11 ACTE NORMATIVE
care se abroga
1. <>Legea nr. 72/1969 privind organizarea, planificarea şi executarea investiţiilor, republicatã în Buletinul Oficial nr. 137 din 10 septembrie 1973. 2. Articolele 13 şi 14 din <>Legea nr. 62/1968 privind amortizarea fondurilor fixe, republicatã în Buletinul Oficial nr. 6-7 din 19 ianuarie 1977. 3. <>Decretul nr. 452/1973 privind avizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 126 din 15 august 1973, modificat prin <>art. 8 din Decretul nr. 680/1973 . 4. <>Decretul nr. 420/1976 privind elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 112 din 20 decembrie 1976. 5. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 884 din 20 august 1965 privind reglementarea executãrii unor obiecte neproductive de investiţii. 6. <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 900/1970 cu privire la pregãtirea şi realizarea lucrãrilor de investiţii, publicatã în Buletinul Oficial nr. 75-76 din 7 iulie 1970, modificatã prin <>hotãrîrile Consiliului de Miniştri: nr. 1711/1970 , publicatã în Buletinul Oficial nr. 141 din 14 decembrie 1970; nr. 330 din 30 martie 1971; nr. 585/1971, publicatã în Buletinul Oficial nr. 62 din 19 mai 1971; nr. 738/1971, publicatã în Buletinul Oficial nr. 77 din 24 iunie 1971; nr. 567/1973, publicatã în Buletinul Oficial nr. 87 din 16 iunie 1973; nr. 1397/1974, publicatã în Buletinul Oficial nr. 139 din 9 noiembrie 1974; prin <>Decretul nr. 452/1973 , publicat în Buletinul Oficial nr. 126 din 15 august 1973 şi prin <>Decretul nr. 420/1976 . 7. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1875 din 23 decembrie 1970 privind mãsuri referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice pentru unele lucrãri de investiţii şi reparaţii. 8. Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1822/1970 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale privind organizarea, planificarea şi executarea investiţiilor, publicatã în Buletinul Oficial nr. 150 din 21 decembrie 1970, modificatã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 567/1973 , publicatã în Buletinul Oficial nr. 87 din 16 iunie 1973. -----------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
