Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1 Organizarea vamilor ART. 1 Administraţia vamilor este condusã de Ministerul de Finanţe*). Ea se face de Direcţia vamilor. Organizarea Direcţiei vamilor va fi cea prevãzutã de legea de organizare a acestui minister. Pe lîngã Direcţia vamilor funcţioneazã Comisia centrala vamalã. Compunerea Comisiei centrale vamale şi atribuţiile ei vor fi stabilite prin decizia Ministerului de Finanţe. Toate operaţiile vamale sînt efectuate prin administraţii vamale, birouri vamale şi sucursalele lor, care se înfiinţeazã şi se desfiinţeazã prin decizia Ministerului de Finanţe. Decizia Consiliului de Miniştri**), data în aplicarea acestei legi, va fixa în detaliu atribuţiile şi rãspunderile fiecãreia din categoriile de funcţionari vamali.------------- *) Prin Decretul nr. 260 din 15 iunie 1949 , Direcţia vamilor a fost trecutã la Ministerul Comerţului Exterior. **) Hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 2 Birourile de vamuire şi expeditii, societãţile şi agenţiile de navigaţie şi societãţile de transporturi, spre a putea funcţiona pe lîngã birourile vamale, pentru îndeplinirea formalitãţilor de import, export şi altele, vor trebui sa îndeplineascã condiţiile fixate prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea acestei legi. CAP. 2 Intrarea şi ieşirea mãrfurilor pe ape 1. Descãrcarea şi încãrcarea mãrfurilor în porturi ART. 3 Capitanii, patronii sau agenţii vaselor care vor acosta în primul port sau schela, pentru a descarca mãrfuri strãine sau indigene, sînt datori ca în termen de 24 ore de la sosire, sa depunã la biroul vamal manifestul (statul) general al incarcamintului. Capitanii, patronii sau agenţii vaselor care nu vor depune manifestul în termen de 24 ore, vor fi supuşi la o amenda de 300 lei*), pentru fiecare 24 ore intirziere. În caz de descãrcare în mai multe porturi ale R.P.R., se va urma potrivit normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. ART. 4 Vasele încãrcate cu mãrfuri, destinate în total sau în parte porturilor R.P.R., pot fi vizitate oricind de organele vamale. Capitanul vasului este obligat sa prezinte, la cererea vãmii, manifestul original general, pentru a fi vizat. Refuzul de a prezenta manifestul la viza se va pedepsi ca şi nedepunerea manifestului. Biroul vamal care va constata deosebiri între manifest şi incarcamint va aplica urmãtoarele pedepse: I. - Pentru lipsurile de colete sau din conţinutul coletelor, precum şi lipsurile din mãrfurile în vrac, capitanul sau patronul vasului, în afarã de plata drepturilor de import, va fi supus la o amenda egala cu de trei ori drepturile cuvenite pentru mãrfurile gãsite lipsa. În caz cînd nu se poate stabili natura sau felul mãrfii, se va aplica o amenda de 30 lei*) de kg sau fracţiune de kg lipsa. Cînd mãrfurile ce lipsesc au fost mãrfuri prohibite, capitanul sau patronul vasului va fi supus la o amenda egala cu valoarea mãrfii, minimul amenzii fiind de lei 50*) de fiecare kg sau fracţiune de kg. Dacã lipsa mãrfurilor ar proveni din cauza de incendiu sau alt caz de forta majorã, justificat şi ivit dupã depunerea manifestului, nu se va aplica cãpitanului sau patronului vasului nici o pedeapsa. Dacã lipsa mãrfurilor s-a produs în timpul transportului, la descãrcarea mãrfurilor, capitanul sau patronul vasului este dator sa arate şi sa justifice lipsa, iar vama s-o constate printr-un proces-verbal. Orice alte lipsuri de mãrfuri constatate ulterior se vor considera şi trata ca contrabanda, afarã de cazurile cînd se va dovedi ca lipsurile provin din scurgere sau alte cauze naturale inerente naturii mãrfurilor. II. - Pentru mãrfurile gãsite în plus fata de manifest, capitanul sau patronul vasului, deosebit de plata drepturilor cuvenite în caz de import, va fi supus la o amenda egala cu de trei ori drepturile de import aferente mãrfurilor constatate în plus. Cînd coletele în plus vor conţine mãrfuri prohibite, capitanul sau patronul vasului va fi supus, deosebit de confiscarea mãrfurilor, şi la o amenda de 50 lei*) pentru fiecare kg, sau fracţiune de kg. Dacã lipsurile sau plusurile de mãrfuri vor putea fi justificate, nu se vor aplica pedepsele prevãzute la punctele I şi II ale acestui articol. Justificarea va fi facuta în termen de 6 luni. III. - Dacã se vor gãsi mãrfuri prohibite, înscrise în manifest sub o alta denumire, în scop de a se ascunde natura lor, aceste mãrfuri se vor confisca şi capitanul, patronul sau agentul vasului va fi supus la o amenda fixa de 50 lei*) de fiecare kg sau fracţiune de kg. Dacã însã vor putea justifica buna-credinţa, vor putea fi dispensaţi de amenda. IV. - Nedeclararea în manifest a preparatelor stupefiante, declararea lor sub o denumire falsa, precum şi plusul de greutate constatat fata de greutatea manifestatã, se vor trata ca o contrabanda, aplicindu-se dispoziţiile legii speciale pentru combaterea abuzului de stupefiante. Toate infracţiunile privind contrabanda de stupefiante se vor preda pentru cercetare penalã organelor de poliţie, dupã ce s-au aplicat dispoziţiile legii de fata în ceea ce priveşte infracţiunea vamalã. ART. 5 Orice vas care a încãrcat mãrfuri în apele R.P.R. nu va putea sa pãrãseascã un port sau o schela fãrã a avea un manifest de încãrcare, vizat de vama şi indicind natura şi cantitatea mãrfurilor. În caz de încãrcare în mai multe porturi ale R.P.R., se va urma potrivit prevederilor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Capitanul, patronul sau agentul vasului care va pãrãsi portul sau schela, fãrã a avea un manifest de incarcamint vizat de vama, va fi supus la o amenda de 300 lei*). ART. 6 Capitanii, patronii sau agenţii vaselor încãrcate pentru export care se vor gãsi avînd pe vasele lor mãrfuri neînscrise în manifestul prezentat vãmii sau înscrise sub o falsa denumire se vor pedepsi: a) Pentru mãrfurile neînscrise sau înscrise sub o falsa denumire în manifest, dar pentru care taxele legale de export vor fi fost achitate, se va aplica o amenda de 100 lei*). b) Dacã pentru mãrfurile prevãzute la punctul de mai sus, taxele legale de export nu vor fi fost achitate, faptul se considera contrabanda şi se pedepseşte ca atare. În cazul cînd capitanii, patronii sau agenţii vaselor vor fi justificat, în ceea ce priveşte mãrfurile înscrise în manifest sub o alta denumire şi întrucît aceste mãrfuri se vor afla în colete închise, ca nepotrivirile provin din faptul încãrcãtorilor, amenzile de care se vor fi fãcut pasibili capitanii, patronii sau agenţii se vor aplica încãrcãtorilor. Dacã amenzile datorate de capitanii sau patronii vaselor, pentru asemenea contravenţii, nu vor fi consemnate sau garantate prin cauţiuni solvabile, biroul vamal va putea retine vasul pentru asigurarea amenzilor. ART. 7 Nici o marfa nu se va putea descarca din vase, incarca în ele sau transborda, decît în virtutea unei permisiuni eliberate de biroul vamal. Descarcarile, incarcarile şi transbordarile se vor face în orele de serviciu şi sub supravegherea efectivã a funcţionarilor vamali. Cînd mãrfurile s-au descãrcat, încãrcat sau transbordat fãrã permisiunea respectiva, eliberata de biroul vamal, faptul se va considera contrabanda, aplicindu-se sancţiunile legale cãpitanului, agentului sau proprietarului mãrfii, gãsit în culpa. Dacã se constata ca s-au încãrcat şi descãrcat ori transbordat alte mãrfuri sau mai multe decît cele arãtate în permisiune, faptul se va pedepsi conform art. 72 din prezenta lege. ART. 8 În caz de urgenta, birourile vamale vor putea sa autorizeze incarcarile, descarcarile şi transbordarile şi în afarã de orele de serviciu. În caz de nevoi justificate, birourile vamale pot autoriza atît vasele de pasageri, cît şi cele de mãrfuri sa descarce mãrfurile chiar înainte de depunerea manifestului şi chiar în timpul nopţii. Incarcarile produselor solului şi subsolului destinate exportului sau cabotajului se vor putea face şi în locuri unde nu se gãsesc birouri vamale, cu condiţia ca aceste locuri sa fie depãrtate cu cel puţin 5 km de biroul vamal cel mai apropiat. Cei interesaţi la operaţiile de mai sus sînt obligaţi sa plãteascã o indemnizaţie, fixatã prin decizia Ministerului Finanţelor şi sa asigure funcţionarilor vamali delegaţi cu supravegherea pe toatã durata operatiei întreţinerea şi mijloacele de transport. 2. Poliţia vamalã a vaselor ART. 9 Orice vas, încãrcat sau gol, care se va opri în raza vreunui port sau unei schele, va intra din acel moment sub autoritatea vãmii în ceea ce priveşte reglementãrile aduse de prezenta lege. Acostarea vaselor încãrcate cu mãrfuri în alte locuri decît cele fixate operaţiilor vamale va fi consideratã ca o tentativa de contrabanda şi tratata ca atare, afarã de cazurile de forta majorã, care vor trebui justificate prin cãpitãnia portului. Barcile şi salupele aparţinînd locuitorilor statelor strãine nu vor putea acosta la malurile R.P.R. decît în locurile desemnate de vama, în înţelegere cu cãpitãnia de port şi numai între rãsãritul şi apusul soarelui. Barcile şi salupele aparţinînd supusilor romini sînt supuse aceloraşi obligaţii în ce priveşte acostarea în raza portului. Contravenienţii se vor pedepsi cu o amenda de 50 lei*) fãrã prejudiciul celorlalte sancţiuni în caz de frauda sau contrabanda. ART. 10 Spre a inlatura fraudele ce s-ar putea comite, vama va putea aplica plumburi sau sigilii la uşile magaziilor vaselor intrate în port. Ruperea plumburilor sau sigiliilor fãrã autorizarea vãmii şi fãrã justificarea unui caz de forta majorã atrage pentru capitanul, patronul sau agentul vasului o amenda de 500 lei*), fãrã a prejudicia asupra celorlalte sancţiuni, prevãzute de prezenta lege în caz de frauda. ART. 11 În timpul stationarii vaselor în porturi, vama va putea posta pe ele funcţionari vamali, în vederea supravegherii vamale sau în orice alt scop. De asemenea, cînd vasele fac operaţii de tranzit de mãrfuri, pe porţiunea Dunãrii interioare, vama va putea aplica sigilii sau plumburi unde va fi nevoie şi va putea posta funcţionari insotitori pe bordul acestor vase. ART. 12 Intrarea oricãrui fel de vas din apele internaţionale sau internationalizate în apele interioare ale R.P.R. nu este permisã decît în timpul zilei. Descãrcarea din vase sau încãrcarea mãrfurilor în vase se va face numai în cuprinsul porturilor sau schelelor, în locurile afectate operaţiilor vamale, potrivit instrucţiunilor din decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea legii de fata. 3. Proviziile de bord şi aprovizionarea vaselor ART. 13 Capitanii, patronii sau agenţii vaselor sînt datori sa depunã vãmii, în decurs de 24 ore de la acostare, declaraţia proviziilor de bord. Articolele de hrana şi îmbrãcãminte ale echipajului materialele trebuincioase serviciului vaselor, înscrise în inventar, precum şi alimentele şi toate obiectele restaurantelor pentru nevoile cãlãtorilor de pe vase, în cursul voiajului, constituie provizii de bord. Nedepunerea declaraţiei în termenele arãtate mai sus se pedepseşte cu o amenda de 200 lei*) iar în caz cînd la vizita vaselor se vor gãsi mãrfuri prohibite şi nedeclarate, faptul se va şi trata şi pedepsi ca o contravenţie. Dacã, la verificarea proviziei de bord, se vor constata cantitãţi mai mari decît cele declarate sau articole şi obiecte nedeclarate, se vor aplica dispoziţiile articolului relativ la contravenţii. Nedeclararea în proviziile de bord a preparatelor stupefiante, declararea lor sub o denumire falsa sau plusul de greutate constatat fata de greutatea declarata se va trata ca o contrabanda, aplicindu-se dispoziţiile legii pentru combaterea abuzului de stupefiante. Proviziile de bord nu pot fi descãrcate de pe vase decît în caz de forta majorã, cînd vor fi transportate şi depozitate în magaziile biroului vamal. Articolele prohibite pot fi lãsate pe bord sub sigiliul biroului vamal. Vizitarea vaselor pentru verificarea proviziei de bord, în timpul cînd se gãsesc ancorate în porturile R.P.R., se va face de cãtre functionarii vamali, insotiti de graniceri, de organele Cãpitãniei de Port şi ale Corpului Consular, conform regulilor stabilite pentru aceasta. Vasele sub pavilion R.P.R. se pot vizita de functionarii vamali insotiti de graniceri şi fãrã asistenta organelor cãpitãniei de port. Capitanii, patronii şi agenţii vaselor sînt rãspunzãtori pentru orice abateri sãvîrşite de personalul de pe vase, impotriva oricãrei dispoziţii din prezenta lege. Înainte de eliberarea manifestului pentru plecare, biroul vamal va proceda la verificarea proviziei de bord. Ruperea sau îndepãrtarea sigiliilor se va pedepsi cu o amenda de 500 lei*), iar nepotrivirile între constatãrile fãcute la verificare şi cele arãtate în declaraţia de provizii de bord se vor trata şi pedepsi la fel cu contrabandele. ART. 14 Restauratorilor sau personalului vaselor este interzisã vînzarea de orice fel de articole în timpul cînd vasele stationeaza în porturile R.P.R., sub pedeapsa unei amenzi de 200 lei*), deosebit de celelalte sancţiuni, cînd aceste articole, vor fi scoase de pe vas prin frauda. ART. 15 Vasele de rãzboi strãine sînt dispensate de a face vreo formalitate la biroul vamal, iar cele ale R.P.R. vor declara la sosire, dacã vin dintr-un port strãin, toatã provizia de bord ce o au. ART. 16 Pontoanele, precum şi slepurile care fac oficiu de pontoane sînt considerate ca fãcînd parte din uscat şi supuse oricând controlului vamal. Obiectele sau mãrfurile depuse pe ele vor fi considerate ca descãrcate pe uscat fãrã permisiunea şi asistenta biroului vamal, iar faptul va fi supus pedepselor relative la contrabanda. ART. 17 Combustibilul de orice fel aflat pe bordul vaselor şi necesar lor nu va fi impus la nici un fel de taxe. Aprovizionarea vaselor R.P.R. sau strãine, cu produse indigene sau indigenate pentru hrana, iluminarea şi orice alte obiecte necesare vasului şi pasagerilor ori echipajului, în limita necesitãţilor, se va face în scutire de orice fel de taxa la export. Carbunii şi brichetii indigeni sau strãini livrati din depozitele sau intrepozitele din porturi pentru aprovizionarea vaselor vor fi scutiţi de orice drepturi la export. Combustibilul lichid şi lubrifianţii strãini vor fi scutiţi de orice taxe vamale, atunci cînd vor fi scoase din depozite sau intrepozite pentru aprovizionarea vaselor. Combustibilul lichid şi lubrifianţii din R.P.R., incarcati de vasele R.P.R. sau strãine pentru aprovizionarea lor, sînt scutite de taxe la export, în limitele cantitãţilor de care au nevoie, sub controlul şi supravegherea biroului vamal. ART. 18 Obiectele de hrana şi de iluminat strãine, indigene sau indigenate, ce se vor imbarca în vase în timpul stationarii lor în porturi, pentru trebuinţele zilnice ale echipajului, precum şi obiectele de orice fel strãine, indigene sau indigenate; necesare aprovizionarii vaselor, care vor pãrãsi porturile, se vor scuti de orice drepturi de import sau export, întrucît cantitãţile nu vor întrece strictul trebuincios. 4. Cabotaj ART. 19 Transportul pe apa al mãrfurilor indigene sau indigenate, de la un port al R.P.R. la alt port al R.P.R., se numeşte cabotaj. Mãrfurile transportate în cabotaj nu sînt supuse la plata drepturilor de import sau export. Transportul lor se va efectua pe baza unui act zis de cabotaj, întocmit dupã aceleaşi norme şi supus aceluiaşi control ca şi actul de tranzit. Mãrfurile indigene sau indigenate expediate în cabotaj vor fi supuse aceloraşi verificãri ca şi mãrfurile destinate importului sau exportului, atît la biroul vamal de încãrcare, cît şi la biroul vamal de destinaţie. Declaraţiile neadevãrate, relative la mãrfurile destinate cabotajului, constatate la vama emitenta, vor atrage urmãtoarele pedepse: a) pentru mãrfurile neprohibite la export, o amenda egala cu de doua ori diferenţa între drepturile de export cuvenite la marfa fals declarata şi drepturile cuvenite la marfa constatatã; b) pentru mãrfurile prohibite, confiscarea şi o amenda egala cu valoarea mãrfii, iar în caz de lipsa mãrfii, o amenda egala cu de doua ori valoarea acestei marfi. La descãrcare, pentru mãrfurile lipsa în total sau în parte, dacã sînt supuse drepturilor de export, pe lîngã plata acestora, se va aplica şi o amenda egala cu valoarea drepturilor de export. Pentru mãrfurile prohibite la export, faptul se va califica contrabanda vamalã şi se va trata ca atare. Mãrfurile constatate în plus la descãrcare se vor considera ca nedeclarate, aplicindu-se dispoziţiile art. 72 din prezenta lege. ART. 20 Dacã se vor prezenta pentru cabotaj mãrfuri strãine, pentru care nu s-au îndeplinit formalitãţile de import, drept mãrfuri indigene, faptul se va trata şi se va pedepsi ca o contrabanda. ART. 21 Transportul mãrfurilor expediate în cabotaj trebuie sa se efectueze în termen de 60 zile. Mãrfurile sosite la destinaţie dupã acest termen se vor considera ca aduse din strãinãtate şi se vor supune drepturilor de import, iar pentru cele prohibite nu se va permite intrarea în ţara. Garantarea ajungerii la destinaţie a mãrfurilor expediate în cabotaj se face, fie prin consemnarea taxelor de export de cãtre proprietarul mãrfurilor, fie printr-o scrisoare de garanţie acceptatã de minister. Direcţia vamilor va putea simplifica formalitãţile de cabotaj pentru transporturile fãcute între porturile de pe Dunarea interioarã. CAP. 3 Intrarea şi ieşirea mãrfurilor pe uscat 1. Descãrcarea şi depozitarea mãrfurilor ART. 22 Mãrfurile venind din strãinãtate nu pot intra în R.P.R. decît pe drumurile vamale autorizate de Direcţia vamilor. Orice marfa introdusã pe alte cai va fi consideratã ca trecutã în contrabanda. ART. 23 Mãrfurile sosite din strãinãtate cu calea feratã trebuie prezentate de organele cãilor ferate la primul birou vamal de frontiera, însoţite de o foaie recapitulativa. Direcţia C.F.R. este datoare sa depunã o foaie recapitulativa şi pentru coletele sosite ca bagaje. Pe aceeaşi foaie recapitulativa se va arata şi numãrul sacilor postali. ART. 24 Întreprinderile de transporturi sînt obligate a pune la dispoziţia Administraţiei vamilor, în mod gratuit, în staţiile, porturile, aerogarile sau alte asemenea locuri, unde sînt înfiinţate administraţii vamale şi birouri vamale sau sucursale ale acestora, încãperi necesare pentru birouri, revizia cãlãtorilor şi bagajelor, rampe pentru descãrcarea mãrfurilor, încãperi şi magazii pentru depozitarea mãrfurilor sau examinarea lor. Instalaţiile necesare pentru cintarirea mãrfurilor ca: poduri, bascule şi cintare, cad în sarcina acestor întreprinderi. ART. 25 Descãrcarea şi depozitarea mãrfurilor supuse unei conditionari speciale de descãrcare şi conservare, precum şi manipularea acestora se fac exclusiv pe riscul şi rãspunderea proprietarului, destinatarului sau expeditorului. Biroul vamal nu rãspunde pentru scaderile naturale, precum şi pentru stricãciunile sau pierderile incarcaturilor ce au avut loc în timpul descãrcãrii sau pãstrãrii lor în magaziile biroului vamal, din cauze independente de acesta. ART. 26 Mãrfurile descãrcate din vagoane, neinsotite de scrisorile de trasura, nici înscrise în foile recapitulative, se vor considera ca mãrfuri de contrabanda, dacã nu se va constata ca faptul se datoreşte unei erori. Mãrfurile strãine ce se vor ridica din vagoane fãrã autorizaţia biroului vamal, ori se vor transporta şi descarca în alte locuri decît cele destinate operaţiilor vamale, se vor considera ca mãrfuri de contrabanda, dacã nu se va constata ca faptul se datoreşte unei erori. 2. Tranzitarea mãrfurilor ART. 27 Toate mãrfurile strãine neprohibite la import pot fi admise în tranzit prin R.P.R., intrebuintind orice mijloace de transport, pe uscat, pe apa sau prin aer, în condiţiile stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea legii de fata. Transportatorii, proprietarii sau reprezentanţii lor trebuie sa prezinte la vama de intrare un act de tranzit. Îndatã dupã prezentarea actului de tranzit biroul vamal va proceda la verificare, ca şi pentru mãrfurile declarate pentru import. ART. 28 Pentru mãrfurile tranzitate cu alte mijloace de transport decît calea feratã, navigaţia pe apa şi cea aerianã, se vor stabili drepturile de import, care se vor consemna sau se vor asigura printr-o scrisoare de garanţie, acceptatã de minister. În cazul cînd tranzitarea se face cu insotitor vamal, nu se vor mai pretinde garanţiile cerute de alineatul precedent. ART. 29 Declaraţiile neadevãrate relative la mãrfurile destinate tranzitului, constatate la vama emitenta, vor atrage urmãtoarele pedepse: a) pentru mãrfurile neprohibite o amenda egala cu de doua ori diferenţa între drepturile de import cuvenite la marfa fals declarata şi drepturile cuvenite la marfa constatatã; b) pentru mãrfurile prohibite, confiscarea şi o amenda egala cu valoarea mãrfii, iar în caz de lipsa mãrfii, o amenda egala cu de doua ori valoarea acestei marfi. ART. 30 Dovada efectuãrii tranzitului se va face de biroul vamal de ieşire sau de destinaţie al mãrfii, certificindu-se foaia de transport a actului de tranzit ca mãrfurile au fost scoase din ţara sau ca au sosit la destinaţie. Foaia de transport, cu certificarea biroului vamal, va fi înapoiatã vãmii emitente. Termenul în care transportul mãrfurilor în tranzit va urma sa fie efectuat se va hotãrî de biroul vamal care a emis actul de tranzit, dupã distanta şi dupã modul de transport. În nici un caz acest termen nu va fi mai lung de 45 zile. Numai Direcţia vamilor poate incuviinta prelungirea acestui termen. Mãsurile nu pot fi îndreptate şi prezentate decît la vama arãtatã în actul de tranzit. ART. 31 Birourile vamale de ieşire sau de destinaţie nu vor certifica efectuarea tranzitului pe foaia de transport decît dupã ce vor fi constatat ca plumburile sînt intacte, dupã ce vor fi examinat numãrul, starea şi greutatea coletelor şi dupã ce vor fi verificat natura, felul, greutatea şi cantitatea mãrfii. Dacã biroul vamal de ieşire sau de destinaţie va constata ca s-au sustras ori s-au înlocuit o parte din colete sau din mãrfurile prezentate, pentru mãrfurile ce s-ar gãsi lipsa sau pentru cele ce s-ar fi schimbat în cursul transportului, garantul şi cãrãuşul vor fi obligaţi a plati solidar: a) pentru mãrfurile neprohibite, pe lîngã totalitatea drepturilor ce se percep de vami cu ocazia importului, o amenda egala cu aceste drepturi. Cînd mãrfurile an fost declarate sub o denumire generica, astfel ca nu se poate preciza articolul vamal ce trebuie aplicat, se va lua de baza în calcul taxa cea mai curenta din categoria de mãrfuri declarata; b) pentru mãrfurile prohibite, o amenda egala cu de doua ori valoarea mãrfii gãsite lipsa sau amenzile prevãzute de legile speciale. Dacã autorii substituirilor sau sustragerilor vor fi dovediţi, faptul se va trata şi se va pedepsi ca o contrabanda. În cazul indepartarii ori ruperii plumburilor ori a sigiliilor vamale, faptul se va pedepsi cu o amenda de 500 lei*). Constatarea lipsurilor sau înlocuirii mãrfurilor, precum şi îndepãrtarea sau ruperea plumburilor sau sigiliilor vamale, se va face de biroul vamal de ieşire sau de destinaţie, printr-un proces-verbal, conform dispoziţiilor din Codul de procedura fiscalã. Aceleaşi sancţiuni şi aceeaşi procedura se va aplica şi, în cazul cînd mãrfurile din actul de tranzit nu vor fi prezentate sau dacã se vor prezenta dupã expirarea termenului acordat pentru executarea tranzitului. Acţiunea de urmãrire impotriva cãrãuşului sau garantului, pentru încasarea drepturilor de import şi a amenzilor datorate pentru lipsurile sau substituirile constatate se va face obligatoriu în termen de maximum 9 luni de la emiterea actului de tranzit.------------- *) Recalculat la raportul 1/20, conform Hotãrîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. nr. 147 din 26 ianuarie 1952. CAP. 4 Intrarea şi ieşirea mãrfurilor pe calea aerului ART. 32 Orice aeronava care merge în strãinãtate sau vine din strãinãtate, oriunde s-ar afla, deasupra teritoriului R.P.R., trebuie sa se supunã dispoziţiilor ce urmeazã şi deciziilor Consiliului de Miniştri, date în aplicarea prezentei legi. Functionarii vamali au dreptul sa viziteze orice aeronava şi incarcamintul ei. Orice aeronava venind din strãinãtate datoreazã drepturile de import de îndatã ce aterizeaza în R.P.R. Drepturile de import sînt datorate şi pentru piesele de schimb, echipamentul şi obiectele din inventar. Dacã aeronava şi obiectele aflate pe bordul ei se reexporta în condiţiile prevãzute de legea de fata, ele beneficiazã de dispoziţiile art. 58 al prezentei legi. ART. 33 Orice aeronava nu poate pleca sau ateriza decît pe un aerodrom vamal sau un aerodrom special, desemnat de autoritatea competenta, unde se vor îndeplini formalitãţile vamale. Aerodromul vamal este aerodromul unde funcţioneazã permanent un serviciu vamal. Cînd o aeronava este forţatã sa aterizeze înainte de a fi atins un aerodrom vamal, comandantul ei este obligat sa anunţe imediat autoritãţile fiscale şi de poliţie*) cele mai apropiate, care pot verifica incarcamintul şi manifestul şi vor viza carnetul de drum. Nici o aeronava nu va putea pleca mai înainte de a fi obţinut aceasta viza. Dupã reluarea zborului, aeronava este obligatã sa aterizeze la cel mai apropiat aerodrom vamal sau la cel care i se va indica de autoritãţile care au constatat aterizarea forţatã. ART. 34 Înainte de plecare, comandantul aeronavei trebuie sa prezinte autoritãţilor de vama şi de poliţie*) carnetul de drum, iar dacã aeronava transporta şi mãrfuri sau provizii de bord, trebuie sa prezinte biroului vamal şi manifestul mãrfurilor şi lista proviziilor de bord. Pe lîngã fiecare manifest trebuie anexatã şi declaraţia detaliatã a mãrfurilor, întocmitã de expeditor. ART. 35 La sosire, comandantul aeronavei trebuie sa prezinte autoritãţilor de vama şi de poliţie*) carnetul de drum, iar dacã aeronava transporta mãrfuri sau provizii de bord, trebuie sa prezinte serviciului vamal şi manifestul mãrfurilor cu declaraţiile anexe, întocmite de expeditor, precum şi lista proviziilor de bord, dupã care se procedeazã conform deciziei Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Mãrfurile destinate importului, exportului, tranzitului sau intrepozitarii, sosite sau plecate pe calea aerului, sînt supuse aceluiaşi regim vamal ca şi mãrfurile sosite sau plecate pe apa sau pe uscat. Pentru plusuri sau minusuri la manifestul aeronavelor, se vor aplica sancţiunile prevãzute la capitolul intrãrii şi iesirii mãrfurilor pe apa. ART. 36 Cînd o aeronava care nu transporta mãrfuri face escala, comandantul ei este obligat sa depunã spre vizare numai carnetul de drum biroului vamal şi biroului de poliţie de la aerodromul de aterizare. Dacã o aeronava transporta mãrfuri fãrã însã a face operaţii de încãrcare sau descãrcare, comandantul este dator sa depunã biroului vamal şi biroului poliţiei*) carnetul de drum, manifestul, declaraţiile ce-i sînt anexate şi lista proviziilor de bord, spre a fi vizate. În tot timpul şederii, aeronava este sub supravegherea vãmii, care poate aplica plumburi sau sigilii la cabina mãrfurilor pînã la plecare. ART. 37 Combustibilul şi lubrifianţii care se gãsesc pe bord, destinaţi consumului aeronavei, nu vor fi impusi la nici un fel de taxe, dacã nu depãşesc cantitatea necesarã, efectuãrii voiajului indicat în carnetul de drum.------------------ *) Militie. CAP. 5 Colete poştale ART. 38 Introducerea coletelor poştale strãine în magazii se va face dupã controlul biroului vamal. Coletele poştale şi sacii inchisi, conţinând pachete, subbenzi sau plicuri cu probe de mãrfuri, cu sau fãrã valoare, se vor expedia însoţite de acte de tranzit, de la frontiera pînã la oficiile poştale din interior, unde sînt birouri vamale. Numai sacii cu corespondenta propriu-zisa ce sosesc din strãinãtate se vor expedia de la frontiera la oficiul de destinaţie fãrã formalitãţi de tranzit. CAP. 6 Tariful şi aplicatiile lui ART. 39 Tariful drepturilor de vama pentru import şi export se stabileşte prin decret*). Regimul ce se aplica mãrfurilor este cel în vigoare în momentul înregistrãrii declaraţiilor de import sau export.--------------- *) Tariful taxelor vamale a fost stabilit prin Decretul nr. 4 din 3 ianuarie 1949 , cu o serie de modificãri ulterioare. ART. 40 Mãrfurile vor fi taxate dupã natura lor, pe greutate, pe mãsura, pe numãr sau pe valoare, dupã regulile fixate prin tarif sau prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Mãrfurile deteriorate, avariate sau alterate, ce nu mai pot avea întrebuinţarea iniţialã, pot fi impuse prin asimilare la articolul din tarif cel mai potrivit destinaţiei ce li s-ar mai putea da. Sînt prohibite la import mãrfurile şi produsele prohibite prin tariful vamal, prin legi speciale, precum şi cele hotãrîte prin decrete prezidiale şi decizii ale Consiliului de Miniştri. ART. 41 Sînt scutite de drepturi la import, potrivit normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi: 1. - Obiectele, chiar monopolizate, destinate membrilor Corpului diplomatic, reprezentind în R.P.R. statele strãine, sub condiţia de reciprocitate şi membrilor Comisiei Dunarene, cu excepţia delegaţilor R.P.R. 2. - Efectele şi mobilele de prima instalare ale consulilor de cariera strãini, functionind în R.P.R., precum şi registrele, imprimatele şi rechizitele de cancelarie, adresate consulatului, sub condiţii de reciprocitate. 3. - Materialele aduse pentru lucrãrile Comisiei Dunarene, întrucît nu s-ar putea procura din ţara. 4. - Efectele, obiectele casnice şi mobilele uzate, care au fãcut parte din instalatia militarilor şi funcţionarilor R.P.R. trimişi în strãinãtate şi care se reintorc dupã o şedere de cel puţin un an. Ofiţerii de marina care cãlãtoresc temporar pe vasele R.P.R. nu beneficiazã de scutire. 5. - Efectele, obiectele casnice şi mobilele uzate, constituind strictul necesar familial, care fac parte din instalatia strãinilor care se stabilesc în R.P.R. sau pleacã din R.P.R. 6. - Obiectele de arta destinate muzeelor publice. 7. - Cãrţile, chiar legate, destinate bibliotecilor şi instituţiilor publice. 8. Efectele uzate şi cãrţile de studii, chiar legate, aparţinînd studenţilor care se înapoiazã din strãinãtate. 9. - Efectele cãlãtorilor, cetãţeni ai R.P.R., întrucît vor avea urme de întrebuinţare şi nu vor întrece necesitãţile şederii în strãinãtate, precum şi obiectele şi mobilele provenind dintr-o succesiune deschisã în strãinãtate şi aparţinînd unui cetãţean al R.P.R. 10. - Efectele cãlãtorilor strãini, întrucît vor avea urma de întrebuinţare şi nu vor întrece necesitãţile şederii în R.P.R. 11. - Uneltele purtate de muncitorii agricoli şi de meseriasi pentru uzul lor personal, întrucît nu vor întrece mai mult de o bucata de acelaşi fel şi dimensiuni, pentru fiecare muncitor sau meserias. 12. - Alimentele cãlãtorilor pentru uzul lor pe 3 zile. 13. - Mostrele fãrã valoare, importate în conformitate cu dispoziţiile legii de fata. 14. - Cãrţile ştiinţifice strãine, chiar legate, sosite prin posta, sub banda la adresa particularilor, fiecare carte în cîte un singur exemplar. 15. - Instrumentele pe care muzicantii le poarta cu dinsii. 16. - Articolele de pansament, instrumentele şi aparatele medicale şi chirurgicale, destinate spitalelor statului, dacã nu se produc în ţara. 17. - Instrumentele, aparatele, reactivii şi produsele chimice destinate laboratoriilor universitare şi şcolare. Ministerul de Finanţe poate acorda şi alte scutiri decît cele menţionate mai sus, precum şi reduceri sau creditãri de drepturi la import sau export. ART. 42 Destinatarii mãrfurilor nu vor putea fi siliti a plati drepturile datorate pentru ele, dacã vor declara în scris ca le pãrãsesc în vama. Mãrfurile pãrãsite devin proprietatea statului. Mãrfurile deteriorate, avariate sau alterate, vor putea fi pãrãsite şi parţial. CAP. 7 Import şi export 1. Îndeplinirea formalitãţilor de vamuire ART. 43 Oricine va voi sa importe sau sa exporte mãrfuri va trebui sa le prezinte la biroul vamal, pentru îndeplinirea formalitãţilor de vamuire şi sa facã o declaraţie, dupã care se urmeazã prescripţiile stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri aflatã în aplicarea prezentei legi. Mãrfurile supuse regimului reglementãrii comerţului exterior, declarate la import sau export, dacã nu vor avea în prealabil autorizaţia eliberata de Ministerul Comerţului Exterior, vor fi tratate ca prohibite. Abaterile se vor pedepsi conform dispoziţiilor acestei legi în materie de contravenţie sau contrabanda. ART. 44 În termen de 15 zile de la stabilirea drepturilor statului, declarantul poate introduce contestaţie la Direcţia vamilor, care hotãrãşte articolul din tarif ce trebuie aplicat, mãrfurilor. ART. 45 În cazul cînd contestatorul nu este multumit cu decizia Direcţiei vamilor, el se poate adresa cu apel Comisiei centrale vamale, în termen de 15 zile de la data comunicãrii hotãrîrii Direcţiei vamilor. Deciziile Comisiei centrale vamale sînt obligatorii şi au caracter definitiv. ART. 46 Pentru toate erorile de calcul şi pentru gresita aplicare a tarifului vamal sau a altor legi fiscale, constatate de serviciul de control cu ocazia verificãrii şi controlului operaţiunilor vamale, se scot diferenţele de drepturi cuvenite statului. Aceste diferenţe sînt datorate în afarã de prejudiciul sancţiunilor ce ar rezulta în cazurile cînd se dovedeşte frauda. Diferenţele trebuie scoase în termen de 9 luni, socotite de la data lichidãrii actelor vamale şi se prescriu dupã trecerea acestui termen. Diferenţele constatate în favoarea importatorilor sau exportatorilor se vor restitui acestora, cu condiţia ca ele sa fie cerute în termen de 9 luni de la achitarea lor. ART. 47 Pe tot timpul cît mãrfurile aduse pentru import-export, tranzit sau intrepozit vor sta în magaziile de depozit, în incinte, pe rampe, în intrepozite sau în magaziile poştale ale birourilor vamale, proprietate sau exploatate de Direcţia vamilor, sînt supuse unui magazinaj, care se fixeazã prin decizie ministerialã. Pentru acoperirea impotriva riscului de incendiu a mãrfurilor aflate în magaziile de depozit, pe rampe, în incinte, în intrepozite sau magaziile poştale ale birourilor vamale, proprietarii sau destinatarii lor sînt obligaţi a le asigura pe cont propriu. 2. Mãrfuri cãzute în rebut ART. 48 Mãrfurile intrate în magaziile biroului vamal şi pentru care în termen de 30 zile de la înscrierea lor în registrul de magazie nu s-a depus nici un fel de declaraţie cad în rebut. Mãrfurile cãzute în rebut se vor vinde dupã îndeplinirea formalitãţilor prevãzute în decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Dupã trecerea termenului de mai sus, mãrfurile se incarca cu o amenda de rebut, a carei cota se stabileşte prin decizie ministerialã. ART. 49 În cazul neridicarii mãrfurilor în termenul prevãzut la art. 48 ele se vor inventaria. Inventarul va fi trimis Comisiei centrale vamale, care va repartiza mãrfurile şi va stabili preţurile de preluarea lor, ţinînd seama dupã caz de preţurile din decizii, liste vizate, registrul de autocalculatie sau, în cazul mãrfurilor cu beneficii neplafonate, de preţul mediu practicat pe piata. Mãrfurile refuzate sau neridicate de cei desemnaţi cumpãrãtori, de cãtre Comisia centrala vamalã, în termenul prevãzut în decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi, precum şi mãrfurile rãmase nerepartizate, se vor vinde prin licitaţie publica. ART. 50 Pînã în momentul cînd vînzarea nu este definitiva, destinatarul lor poate sa le reclame în scopul de a le importa, intrepozita, sau retranzita la origine. ART. 51 Vînzarea mãrfurilor prin licitaţie publica se va face fie la biroul vamal unde se gãsesc depozitate, fie la orice alt birou unde vînzarea s-ar putea face în condiţii mai avantajoase*). În cazul cînd prima licitaţie a dat un rezultat negativ, mãrfurile vor fi scoase din nou la licitaţie. Dacã şi a doua licitaţie a dat un rezultat negativ, fie din lipsa de concurenţi, fie ca nu s-a oferit cel puţin o suma egala cu drepturile ce greveazã marfa, precum şi în cazul neridicarii mãrfurilor vîndute la licitaţie, în termenul stabilit, mãrfurile de rebut devin proprietatea statului. Mãrfurile proprietatea statului vor putea, fi cedate, distribuite sau valorificate în condiţiile ce se vor stabili de Ministrul Finanţelor. Mãrfurile alterate, deteriorate, precum şi acelea cãrora nu li se va gãsi nici o întrebuinţare se vor distruge.------------------ *) Vezi şi dispoziţiile <>art. 1, lit. g din Decretul nr. 111/1951 . CAP. 8 Importul temporar de materii prime, reimportari, reexportari şi mostre comerciale ART. 52 Drepturile cuvenite statului pentru materiile prime importate de întreprinderile din R.P.R., pentru a fi transformate în produse finite, se pot restitui, dacã produsele finite se vor exporta. Pentru a beneficia de acest avantaj, întreprinderile se vor adresa Direcţiei vamilor, aratind materia prima ce voiesc sa importe, produsul finit la care vor sa ajungã şi care sînt procentele de pierderi ce rezulta din prelucrarea materiei prime. ART. 53 Direcţia vamilor poate admite exportul de mãrfuri indigene cu dreptul de reimportare în scutire de drepturi vamale. ART. 54 Maşinile şi pãrţile de maşini de orice fel, instrumentele şi aparatele ştiinţifice şi orice obiecte care necesita o reparatie ce nu poate fi facuta în R.P.R. pot fi admise sa fie exportate în acest scop. Tot astfel, produsele indigene sau indigenate a cãror industrializare nu se poate desavirsi în R.P.R. pot fi admise a fi importate vremelnic. ART. 55 Ambalajele de orice fel, obişnuite în comerţ, exportate, fie pline cu produse indigene, fie goale, pot fi reimportate în scutire de drepturi de import, în termen de 1 an de la data exportului, cu condiţia sa se rezerve acest drept prin declaraţia de export. Tot astfel, ambalajele arãtate mai sus, importate, fie pline cu produse strãine, fie goale, vor putea fi exportate în scutire de drepturi de export în termen de 1 an de la data importului, dacã importatorii şi-au rezervat acest drept, chiar dacã exportul se face şi de alte firme decît acelea care au importat ambalajele cu condiţia sa se stabileascã cu certitudine identitatea lor. ART. 56 Maşinile, uneltele şi sculele aduse temporar, necesare montarii de instalaţii industriale şi altor construcţii, se pot importa temporar pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire pînã la 1 an. Mostrele şi modelele fãrã valoare comercialã sînt scutite de drepturi de import şi export. Pentru cele cu valoare comercialã, importate în mod provizoriu, se vor consemna taxele, pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire pînã la 1 an, luindu-se mãsuri de asigurarea identitãţii. În decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi, se vor preciza caracterele mostrelor şi modelelor şi condiţiile în care pot fi importate, precum şi persoanele care pot beneficia de aceste dispoziţii. ART. 57 Hainele, costumele şi decorurile de teatru pe care trupele de artişti le aduc în turneele întreprinse în R.P.R. precum şi animalele rare şi de menajerii aduse de circuri, dimpreuna cu carutele sau custile necesare, se vor importa temporar, garantindu-se drepturile vamale de import şi luindu-se mãsuri pentru asigurarea identitãţii pînã la ieşirea din R.P.R. cînd se va restitui garanţia. Reexportarea nu se va putea face într-un termen mai mare de 6 luni de la data efectuãrii importului. ART. 58 Vehiculele de orice fel şi vitele de povara servind cãlãtorilor şi cãrãuşilor se vor scuti de drepturile de import sau export la intrarea şi ieşirea din R.P.R., cu condiţia de a se garanta înapoierea lor în strãinãtate sau reimportul lor în R.P.R. în termen de cel mult 6 luni. În cazurile cînd înapoierea în strãinãtate sau reimportul în R.P.R. nu se va face în termenul fixat, taxele sînt dobîndite pentru stat. Lotcile şi uneltele de pescuit care ar fi aduse sau scoase din R.P.R. în mod provizoriu de pescari vor fi supuse aceloraşi formalitãţi şi garanţii ca şi vehiculele şi vitele de povara. ART. 59 Autovehiculele de orice fel şi remorcile lor pot fi introduse temporar în R.P.R., de cãlãtorii strãini, pe baza de carnete de trecere prin vami sau triptice valabile, eliberate de automobil cluburile strãine recunoscute. La expirarea valabilitãţii acestor documente vamale internaţionale, vamile vor urmãri Automobil Clubul R.P.R., pentru încasarea drepturilor datorate, în cazul cînd vehiculele nu au pãrãsit R.P.R. Cetãţenii R.P.R., cu domiciliul stabil în strãinãtate vor beneficia de regimul de mai sus. CAP. 9 Intrepozite ART. 60 Intrepozitul vamal este locul unde pot fi depuse temporar mãrfurile strãine, în vederea importului sau tranzitului, fãrã a se achitã imediat drepturile statului. Dreptul de a crea şi exploata intrepozite vamale aparţine exclusiv Ministerului de Finanţe*). Intrepozitele sînt de doua feluri: reale şi nominale. 1. - Intrepozitul real este acela în care oricine îşi poate depune mãrfurile ce-i sînt destinate. Magaziile şi incinta acestui intrepozit sînt puse sub supravegherea şi administraţia permanenta a biroului vamal, în ceea ce priveşte intrarea, manipularea şi ieşirea mãrfurilor. 2. - Intrepozitul nominal este acela în care se pot depune numai mãrfuri omogene, fie strãine, fie indigene, precum şi cele cu volum sau greutate mare, aparţinînd aceluiaşi proprietar.---------------- *) Ministerul Comerţului Exterior ART. 61 Pentru intrepozitarea mãrfurilor, proprietarii lor trebuie sa depunã o declaraţie amãnunţitã ca şi pentru mãrfurile ce se declara la import sau export. Verificarea şi toate celelalte forme se vor îndeplini conform prevederilor capitolului import şi export, iar contravenţiile se vor pedepsi conform art. 72 din prezenta lege. Durata intrepozitelor nu poate trece peste 2 ani, cu drept de prelungire de maximum încã 1 an. ART. 62 La scoaterea din intrepozite, în vederea importului sau tranzitului, se îndeplinesc aceleaşi formalitãţi ca şi pentru mãrfurile scoase din magaziile de depozit, aplicindu-se aceleaşi sancţiuni pentru toate nepotrivirile constatate la verificare. La lichidarea definitiva a unei partizi de mãrfuri intrepozitate, pentru orice plusuri constatate fata de declaraţia de intrepozitare, se vor percepe drepturile simple; pentru orice lipsuri constatate fata de declaraţia de intrepozitare, pe lîngã plata drepturilor simple, ce va aplica o amenda egala cu aceste drepturi, afarã de cazurile cînd este vorba de pierderi provenite din cauze inerente naturii mãrfurilor. Sustragerile şi substituirile dovedite, se vor trata ca o contrabanda şi se pedepsesc conform dispoziţiilor acestei legi şi Codului de procedura fiscalã. CAP. 10 Cãlãtori ART. 63 Cãlãtorii care vor intra şi vor ieşi din R.P.R cu orice mijloc de transport vor fi datori sa-şi scoatã singuri şi sa prezinte biroului vamal toate obiectele supuse drepturilor de import şi export. Articolele neprezentate ce se vor gãsi de functionarii vamali printre bagaje sau asupra corpului cãlãtorilor se vor considera ca nedeclarate, aplicindu-se pe lîngã plata drepturilor şi dispoziţiile privitoare la contravenţii. Pentru articolele nescoase sau mestesugit ascunse şi dosite de cãlãtori, pentru a fi sustrase reviziei vamale şi gãsite de functionarii vamali printre bagaje sau asupra corpului cãlãtorilor, se vor aplica pe lîngã plata drepturilor şi indoitul sancţiunilor de la contravenţii. CAP. 11 1. Supravegherea vamalã a graniţelor ART. 64 Supravegherea vamalã a graniţelor se face de cãtre comandamentul trupelor de graniceri, dupã normele stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, de acord cu Ministerul Finanţelor. Functionarii vamali exercita dreptul de control şi supraveghere vamalã în colaborare cu granicerii cu organele de poliţie şi securitate în punctele vamale stabilite în localitãţile de pe linia şi zona de frontiera şi în intreaga zona de frontiera, cu excepţia unei fasii de 500 m de la linia de frontiera cãtre interiorul tarii. 2. Pasunarea vitelor ART. 65 Proprietarii sau conducãtorii de vite strãine aduse pentru pasunarea pe teritoriul R.P.R., vor fi obligaţi sa depunã la biroul vamal pe unde vor intra în R.P.R. o declaraţie, în care vor arata felul şi numãrul vitelor, locul pasunarii şi termenul ce-şi rezerva pentru înapoierea vitelor în strãinãtate. Nepotrivirile constatate prin verificarea asupra felului sau numãrului vitelor constituie o contravenţie, aplicindu-se dispoziţiile articolului 72 din prezenta lege. Pentru recunoaşterea vitelor care au fost aduse la pasunat, biroul vamal va elibera un permis conform normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Acest permis va fi prezentat oricind la cerere autoritãţilor de frontiera. În cazul cînd vitele introduse se vor vinde în R.P.R declaraţia de import se va lichidã în scutire, numai pentru vitele care ies din R.P.R., facindu-se venit la stat drepturile consemnate pentru vitele vîndute. Prasila dobindita la vite, în timpul şederii lor în R.P.R., şi produsele ca: lina, brinza, lapte, unt şi altele obţinute în timpul pasunarii, se vor considera ca indigene şi nu vor fi impuse la nici o taxa de import. ART. 66 Înapoierea vitelor în strãinãtate se va face prin acelaşi birou vamal prin care s-au introdus, afarã de cazul cînd se va fi dobîndit o autorizaţie specialã a Direcţiei vamilor de a le înapoia prin alt punct. La inapoiere se va face din nou verificarea vitelor, spre a se constata dacã numãrul şi felul lor corespunde cu cel adus la pasunat, iar declaraţia se va lichidã dupã normele prevãzute la art. 65 din prezenta lege, platindu-se taxele de export pentru prasila şi produse. Pentru vitele indigene care merg sa pasuneze într-o ţara strãinã, proprietarii sau conducãtorii lor vor îndeplini aceleaşi formalitãţi de export cu drept de reimport, aplicindu-se dispoziţiile de la acest capitol. ART. 67 În zona de frontiera, pînã la 10 km spre interiorul R.P.R., pasunatul vitelor indigene se va face numai în baza unei permisiuni eliberate de biroul vamal, cu avizul granicerilor, care va fi prezentatã întotdeauna de proprietarii sau conducãtorii autoritãţilor de frontiera. Vitele aflate la pasunat în zona de 10 km, fãrã permisia de pasunat din partea vãmii, se considera ca au fost aduse pentru a fi trecute în contrabanda şi proprietarii lor vor fi supuşi sancţiunilor prevãzute la art. 77 al prezentei legi. De asemenea, lipsurile de vite nejustificate se vor trata ca o contrabanda la export. Dacã, la înapoierea de la pasune, numãrul vitelor va fi mai mare decît acela pentru care s-a dat permisul şi nu vor putea fi justificate, ca provenind din prasila, sau se vor gãsi vite substituite, ele se vor considera ca aduse în contrabanda, aplicindu-se sancţiunile prevãzute de aceasta lege. Termenul de pasunare este de 9 luni, cu începere de la 1 martie a fiecãrei an. La expirarea termenului de pasunare sau la înapoierea vitelor de la pasune, se va proceda la verificarea felului şi numãrului vitelor, spre a se vedea dacã corespund cu cele arãtate în permisiunile de pasunat, care se vor restitui biroului vamal. Neprezentarea vitelor în total sau în parte se va trata ca o contrabanda, afarã de cazurile bine justificate. Cererile de eliberarea permiselor de pasunat, certificatele de întabularea vitelor, eliberate de primãrii*), ca şi permisiile de pasunat, sînt scutite de timbru. Pentru vitele indigene sau strãine care vin la pasunat în ostroavele Dunãrii se vor îndeplini formalitãţile şi se vor lua garanţiile prevãzute la alineatele precedente.----------------- *) Comitete executive. 3. Proprietãţi limitrofe ART. 68 Cetãţenii R.P.R., proprietari în ţãrile limitrofe de paminturi tãiate prin linia de frontiera, care vor justifica o stapinire anterioarã ultimelor delimitari, se vor bucura de libertatea de a importa fãrã plata de drepturi produsele agricole provenite de pe pãrţile acestor paminturi situate în strãinãtate. Aceasta scutire se transmite moştenitorilor, însã numai pentru paminturile care le vor reveni direct şi personal prin succesiune. ART. 69 Strãinii care poseda în R.P.R. paminturi tãiate prin linia de frontiera vor avea facultatea de a exporta fãrã plata de drepturi produsele agricole, provenind de pe acele paminturi, însã numai sub condiţia de reciprocitate pentru cetãţenii R.P.R., proprietari de paminturi în strãinãtate. ART. 70 Proprietarii care vor voi sa profite de scutirile acordate prin articolele precedente vor fi obligaţi sa dovedeascã drepturile lor la aceste scutiri, prezentind la birourile vamale cele mai apropiate titlurile originale de proprietate sau copii certificate de autoritãţile ţãrilor unde sînt situate paminturile. Scutirile se acorda numai pentru recoltele propriu-zise, adicã pentru produsele anuale ale pãmîntului. Lemnele, chiar tãiate din padure, supuse unei exploatãri anuale, materialele extrase din cariere şi orice alte obiecte nu se vor bucura de scutire. Grinele vor putea fi importate, treierate sau în starea în care se vor ridica de pe cimp. Importul şi exportul nu se vor putea face în scutire, decît de la 1 iunie la 15 noiembrie al anului recoltei. Prin excepţie, vinurile noi vor putea fi admise pînã la finele lunii noiembrie. Importul şi exportul se vor face numai prin birourile de vama, unde proprietarii vor fi dovedit, conform primului alineat al acestui articol, dreptul lor la scutire. În fiecare an, la apropierea recoltei, proprietarii vor face la birourile de vama declaraţii, aratind cultura la care vor fi întrebuinţate paminturile şi cantitãţile aproximative de produse, ce vor cere sa fie privite ca recolte de pe aceste paminturi. Fiecare transport de produse, pentru care se va cere importul sau exportul în scutire, va trebui sa fie însoţit de o declaraţie prin care se va arata felul şi cantitatea produselor şi proprietarul va dovedi ca aceste produse provin de pe pãmîntul sau, tãiat prin linia de frontiera. Dacã proprietarii vor prezenta ca recolta de pe paminturile tãiate de linia de frontiera produsele de pe alte paminturi, faptul se va pedepsi ca o contrabanda. ART. 71 Proprietarii paminturilor tãiate prin linia de frontiera vor avea dreptul, cu îndeplinirea formalitãţilor şi sub pedepsele prevãzute la capitolul pasunarii vitelor, sa treacã oricind vor crede util de pe partea R.P.R. pe partea strãinã a paminturilor şi viceversa vitele de munca întrebuinţate la cultura pãmîntului şi acelea pe care le vor trimite pentru pasunare sau pentru a consuma pe loc furajele. CAP. 12 Infracţiuni vamale 1. Contravenţii ART. 72 Orice deosebire între arãtãrile unei declaraţiuni vamale şi între rezultatul verificãrii sau contrareviziei fãcute mãrfurilor cuprinse în declaraţii, deosebiri din care ar rezulta prejudicii pentru stat, constituie o contravenţie şi atrage aplicarea urmãtoarelor amenzi, deosebit de plata drepturilor datorate:
┌───────────────────────────────┬──────────────────┬──────────────────────┐
│ │ Amenda de atitea │ │
│ │ ori drepturile │ │
│ Specificarea contravenţiei │ vamale şi │ Observaţii │
│ │celelalte drepturi│ │
│ │percepute de vami │ │
├───────────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────┤
│1. Plus constatat la nr. │ De doua ori │Amenda de la pct. 1 │
│ bucatilor, la greutatea │ │şi 2 se stabileşte │
│ sau capacitatea mãrfurilor │ │inmultindu-se cu │
│2. Mãrfurile fals declarate │ De trei ori │coeficientul de 2 sau │
│ în ce priveşte natura, │ │3 diferenţa între │
│ calitatea şi valoarea │ │ceea ce s-ar fi │
│ lor, sau declararea falsa │ │cuvenit la marfa asa │
│ pentru a beneficia de un │ │cum fals s-a declarat │
│ tarif diferential, precum │ │şi ceea ce s-a │
│ şi mãrfurile nedeclarate │ │constatat sau │
│3. Mãrfurile prohibite │ │drepturile cuvenite │
│ declarate sub alta │ │la marfa nedeclarata │
│ denumire sau nedeclarate: │ │ │
│ a) mãrfurile prohibite prin │ Confiscarea şi o│ │
│ legi vamale; │ amenda egala cu │ │
│ │ valoarea mãrfii │ │
│ b) Mãrfurile prohibite prin │ Sancţiunile │Dacã legile │
│ legi speciale, decrete │ prevãzute de │speciale nu prevãd │
│ prezidiale sau decizii ale│ legile speciale │sancţiuni, se vor │
│ Consiliului de Miniştri; │ │aplica sancţiunile │
│ c) produse monopolizate; │ Sancţiunile │de la alin. a. │
│ │ prevãzute de │ │
│ │ legea respectiva│ │
│ d) zaharina şi toţi produsii │ Sancţiunile │ │
│ sintetici avînd │ prevãzute de │ │
│ proprietãţi indulcitoare │ legea specialã │ │
└───────────────────────────────┴──────────────────┴──────────────────────┘
───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────
│ De atitea ori drepturile vamale sau
│diferenţele drepturilor vamale datorate la
│ import sau export, precum şi celelalte
Felul contrabandei │ drepturi ce se percep de vami pe baza
│ legilor speciale.
───────────────────────────────│───────────────────────────────────────────
1. Contrabanda de mãrfuri │ De trei ori
tarifate, incercata sau │
sãvîrşitã prin punctele │
destinate operaţiilor │
vamale, precum şi │
abaterile prevãzute de │
art. 76 al prezentei legi │
2. Contrabanda de mãrfuri │ De cinci ori
tarifate, incercata sau │
sãvîrşitã în afarã punctelor│
destinate operaţiilor vamale│
3. Contrabanda precum şi │ Confiscarea mãrfurilor prohibite
abaterile prevãzute │ şi o amenda egala cu valoarea
de art. 76 al acestei │ mãrfurilor. Dacã mãrfurile
legi avînd ca obiect │ prohibite nu mai exista sau se
mãrfurile prohibite │ gãsesc numai în parte, se aplica
│ o amenda egala cu de 2 ori
4. Contrabanda de │ valoarea mãrfurilor care nu mai
produse monopolizate │ exista. Pedepsele prevãzute de
5. Contrabanda de mãrfuri │ legile respective. Pedepsele
prohibite prin legi │ prevãzute de legile speciale
speciale, decrete, │
prezidiale sau decizii │
ale Consiliului de │
Miniştri. │
───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
