LEGE nr. 87 din 18 octombrie 1994 (*republicata*) pentru combaterea evaziunii fiscale*)

──────────────
    *) Republicatã în temeiul <>art. XII din titlul II al cãrţii a II-a din Legea nr. 161/2003  privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dându-se textelor o noua numerotare.
    <>Legea nr. 87/1994  pentru combaterea evaziunii fiscale a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, şi a fost modificatã prin:
    - <>Ordonanta Guvernului nr. 61/2002  privind colectarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 79/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003;
    - <>Legea nr. 161/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.

     CAP. I
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    Evaziunea fiscalã este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de cãtre persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau strãine, denumite în cuprinsul legii contribuabili.
     ART. 2
    Efectuarea de activitãţi permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevãzut de lege.
     ART. 3
    Contribuabilii au obligaţia ca, în termen de 5 zile de la înregistrare, sa declare, la organul fiscal pe a cãrui raza teritorialã îşi au sediul, datele în legatura cu subunitatile constituite în sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine şi cu oricare alte locuri în care se desfãşoarã activitãţi producãtoare de venituri, bãncile şi conturile bancare în lei şi în valuta, indiferent de locul unde funcţioneazã, în ţara sau strãinãtate.
    De asemenea, contribuabilii au obligaţia sa declare organului de control bunurile sau valorile impozabile depozitate în alte locuri decât cele prevãzute la alin. 1.
    Declararea sediilor subunitatilor prevãzute la alin. 1, de pe teritoriul tarii, se face şi la organul fiscal teritorial unde acestea funcţioneazã.
    Orice schimbare intervenita în legatura cu datele prevãzute la acest articol se va comunica organelor fiscale competente, în termen de 15 zile de la data când a avut loc.
    La solicitarea organelor de control, bãncile sunt obligate sa comunice existenta conturilor deschise de contribuabili.
    Contribuabilii care realizeazã venituri din activitatea de comerţ sau prestãri de servicii cãtre populaţie sunt obligaţi sa afiseze, în locurile unde se desfãşoarã activitatea, autorizaţia de funcţionare şi certificatul de înregistrare care conţine codul unic de înregistrare atribuit.
     ART. 4
    Contribuabilii sunt obligaţi sa evidentieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activitãţile desfãşurate, prin întocmirea registrelor sau a oricãror alte documente prevãzute de lege.
    Contribuabilii sunt obligaţi sa utilizeze pentru activitatea desfasurata documente primare şi de evidenta contabila stabilite prin lege, achiziţionate numai de la unitãţile stabilite prin normele legale în vigoare, şi sa completeze integral rubricile formularelor, corespunzãtor operaţiunilor înregistrate.
     ART. 5
    Contribuabilii sunt obligaţi sa declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile şi imobile aflate în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal, precum şi alte valori care genereazã titluri de creanta fiscalã.
    Când legea nu prevede obligaţia de depunere a declaraţiei de impunere, contribuabilii rãspund de calcularea corecta a impozitelor şi a taxelor pe care trebuie sa le verse la buget, în condiţiile prevãzute de lege.
     ART. 6
    Persoanele fizice sau juridice care realizeazã venituri ori deţin bunuri mobile sau imobile ori desfãşoarã activitãţi, supuse impozitelor şi taxelor, sunt obligate sa plãteascã, la termen, sumele datorate statului.
     ART. 7
    Nerespectarea reglementãrilor fiscale în domeniul vamal, prin declararea inexactã, sub orice forma, a valorilor sau prin sustragerea bunurilor de la operaţiunile de vamuire, în scopul neachitarii taxelor vamale sau al diminuãrii acestora ori a altor obligaţii fiscale, se sancţioneazã potrivit legii.
     ART. 8
    Organele financiar-fiscale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi din unitãţile teritoriale subordonate, Garda Financiarã şi alte persoane împuternicite de lege au dreptul de a verifica contribuabilii cu privire la respectarea de cãtre aceştia a dispoziţiilor legale de organizare şi de desfãşurare a activitãţilor economice producãtoare de venituri impozabile sau bunurile supuse impozitelor şi taxelor.
    Contribuabilii au obligaţia de a permite efectuarea controlului şi de a pune la dispoziţia organelor de control toate documentele contabile, evidentele şi oricare alte elemente materiale sau valorice solicitate, în vederea cunoaşterii realitãţii obiectelor ori surselor impozabile sau taxabile.

     CAP. II
    Infracţiuni şi pedepse

     ART. 9
    Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele justificative şi actele de evidenta contabila, precum şi bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare.
     ART. 10
    Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda neintocmirea, întocmirea incompleta sau necorespunzãtoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicãrii verificãrilor financiar-contabile, dacã fapta a avut drept consecinta diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
    Cu pedeapsa prevãzutã la alin. 1 se sancţioneazã şi punerea în circulaţie, în orice mod, fãrã drept, sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie, fãrã drept, a documentelor financiare şi fiscale.
     ART. 11
    Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte:
    a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activitãţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrãrii sau prin exercitarea de activitãţi neautorizate, în scopul obţinerii de venituri;
    b) sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive;
    c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în acte contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contribuţia;
    d) organizarea şi conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul diminuãrii veniturilor sau surselor impozabile;
    e) emiterea, distribuirea, cumpãrarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţa de documente fiscale false.
    Tentativa se pedepseşte.
     ART. 12
    Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte:
    a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea pãrţilor sociale deţinute într-o societate comercialã cu rãspundere limitatã, efectuatã în acest scop;
    b) sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictiva cu privire la sediul unei societãţi comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum şi la schimbarea acestora fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege, efectuatã în acest scop.

     CAP. III
    Contravenţii şi sancţiuni

     ART. 13
    Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
    a) nedeclararea, în termenele prevãzute de lege, de cãtre contribuabili, a veniturilor şi bunurilor supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;
    b) calcularea eronatã a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor, cu consecinta diminuãrii valorii creanţei fiscale cuvenite statului;
    c) neprezentarea de cãtre contribuabili, la cererea organului de control, a documentelor justificative şi contabile referitoare la modul în care au fost îndeplinite obligaţiile fiscale;
    d) refuzul de a prezenta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor şi taxelor, în vederea stabilirii veridicitatii declaraţiei de impunere şi a realitãţii înregistrãrii acestora;
    e) neretinerea sau nevãrsarea, potrivit legii, la termenele legale, de cãtre contribuabilii cãrora le revin asemenea obligaţii, a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor care se realizeazã prin stopaj la sursa;
    f) nedepunerea actelor, situaţiilor şi a oricãror alte date în legatura cu activitatea efectuatã de cãtre unitatea şi subunitatile de care rãspund contribuabilii, cerute de organele financiar-fiscale, în vederea cunoaşterii realitãţii financiar-contabile din acea unitate sau subunitate, precum şi utilizarea, în alte condiţii decât cele prevãzute de lege, a documentelor cu regim special;
    g) neaducerea la îndeplinire, la termen, a dispoziţiilor date prin actul de control încheiat de organele financiarfiscale;
    h) neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 3 din prezenta lege;
    i) neonorarea, în mod nejustificat, de cãtre bãnci sau instituţii financiare, la care contribuabilii au deschise conturi de disponibilitati bãneşti, a titlurilor de creanta fiscalã emise de organele competente, în vederea urmãririi silite a impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor neachitate la termen, inclusiv a dobânzilor.
    Contravenţiile prevãzute la alin. 1 se sancţioneazã cu amenda de la 500.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoanele juridice.
     ART. 14
    În cazul în care, ca urmare a sãvârşirii unei infracţiuni sau contravenţii, nu se pot stabili, pe baza evidentelor contribuabilului, impozitele, taxele şi contribuţiile datorate, acestea vor fi determinate de organul de control prin estimare, utilizând în acest scop orice documente şi informaţii referitoare la activitatea şi perioada desfasurata, inclusiv compararea cu activitãţi şi cazuri similare.
     ART. 15
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre organele de control financiarfiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi unitãţilor teritoriale subordonate, Garda Financiarã şi de cãtre celelalte organe de control abilitate potrivit legii.
     ART. 16
    Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare.

     CAP. IV
    Dispoziţii finale

     ART. 17
    Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
     ART. 18
    Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.


                      ───────────────