Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 83 din 15 aprilie 1998  privind procedura falimentului bancilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 83 din 15 aprilie 1998 privind procedura falimentului bancilor

EMITENT: Parlament
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 159 din 22 aprilie 1998
Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Bãncilor legal constituite în România, aflate în stare de insolvabilitate, li se aplica procedura falimentului instituitã prin prezenta lege.
ART. 2
O banca este consideratã insolvabilã, dacã se afla într-una dintre urmãtoarele situaţii:
a) banca nu a onorat integral creanţele certe, lichide şi exigibile, de cel puţin 30 de zile;
b) valoarea obligaţiilor bãncii depãşeşte valoarea activului sau.
Valoarea activului şi pasivului bãncii se va calcula în conformitate cu normele emise de Banca Nationala a României în acest sens.

CAP. 2
Atribuţiile organelor care aplica procedura falimentului
ART. 3
Principalele atribuţii ale tribunalului, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) desemnarea judecãtorului-sindic şi desemnarea, cu acordul Bãncii Naţionale a României, a lichidatorului, controlul asupra activitãţii lor şi, dacã este cazul, înlocuirea acestora;
b) aprobarea desemnãrii unor experţi, autorizaţi conform legii, care sa-l ajute pe judecãtorul-sindic la îndeplinirea îndatoririlor sale;
c) judecarea cererilor de a se ridica administratorilor bãncii debitoare dreptul de a mai conduce activitatea acesteia;
d) judecarea acţiunilor introduse de judecãtorul-sindic pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive;
e) judecarea contestaţiilor bãncii debitoare ori ale creditorilor impotriva mãsurilor luate de judecãtorul-sindic;
f) confirmarea planului de distribuire a fondurilor obţinute din lichidare;
g) soluţionarea obiectiilor la rapoartele semestriale şi la cel final ale judecãtorului-sindic;
h) darea hotãrârilor de începere şi de închidere a procedurii falimentului.
ART. 4
Hotãrârile tribunalului sunt definitive şi executorii. În condiţiile legii ele pot fi atacate cu recurs.
ART. 5
Judecãtorul-sindic este desemnat de cãtre preşedintele tribunalului, în temeiul <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã.
ART. 6
În îndeplinirea îndatoririlor sale, care implica aplicarea unor reglementãri bancare, judecãtorul-sindic poate cere şi opinia Bãncii Naţionale a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancarã.
ART. 7
Principalele îndatoriri ale judecãtorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitãţii bãncii debitoare, în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport amãnunţit asupra cauzelor şi împrejurãrilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã, şi supunerea acelui raport tribunalului, în termen de 30 de zile de la desemnarea sa;
b) conducerea activitãţii persoanelor pe care le-a angajat sa-l ajute;
c) introducerea, la tribunal, de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase, încheiate de banca debitoare în dãuna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţii comerciale încheiate de banca debitoare şi a constituirii unor garanţii acordate de aceasta;
d) menţinerea sau rezilierea unor contracte încheiate de banca debitoare;
e) admiterea planului de lichidare a unor bunuri din averea bãncii debitoare, pana la acoperirea pasivului;
f) la începerea procedurii falimentului, aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor bãncii debitoare şi luarea mãsurilor corespunzãtoare pentru conservarea lor;
g) examinarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la ele;
h) urmãrirea încasãrii creanţelor din averea bãncii debitoare, rezultate din transferuri de bunuri sau de sume de bani, efectuate de aceasta înainte de înregistrarea cererii introductive;
i) lichidarea bunurilor din averea bãncii debitoare;
j) primirea plãţilor pe seama bãncii debitoare şi consemnarea sumelor, în termen de 24 de ore, într-un cont bancar deschis la Banca Nationala a României, pe numele bãncii debitoare, cu drept exclusiv de dispoziţie în interesul procedurii falimentului;
k) sesizarea tribunalului despre orice problema care ar cere o soluţionare de cãtre acesta;
l) efectuarea oricãror acte de procedura cerute de prezenta lege.
ART. 8
Banca debitoare şi oricare dintre creditori pot face contestaţie impotriva mãsurilor luate de judecãtorul-sindic, în cazurile expres prevãzute de prezenta lege. O astfel de contestaţie va trebui sa fie înregistratã în termen de 10 zile de la data la care mãsura a fost luatã, iar soluţionarea acesteia se va face în maximum 30 de zile. Dacã socoteşte necesar, tribunalul va tine o şedinţa, cu citarea autorului contestaţiei, a bãncii debitoare, a creditorilor şi a Bãncii Naţionale a României, cu participarea judecãtorului-sindic.
ART. 9
În orice stadiu al procedurii falimentului, tribunalul poate înlocui pe un judecãtor-sindic cu altul, prin încheierea motivatã, data în camera de consiliu.
ART. 10
În toate cazurile de faliment, la propunerea judecãtorului-sindic şi cu avizul Bãncii Naţionale a României, tribunalul va desemna un lichidator. Acesta va trebui sa fie persoana juridicã specializatã, constituitã conform legii.
ART. 11
Un lichidator este investit cu puteri de gestionare şi de control asupra bãncii debitoare şi poate lua acele mãsuri pe care le considera necesare la lichidarea activelor bãncii debitoare, pentru a se obţine valorificarea optima a acestora, chiar în cazurile în care bãncii debitoare i-a fost retrasã autorizaţia. Aceste mãsuri privesc urmãtoarele aspecte:
a) sa continue sau sa intrerupa, în mod justificat, orice operaţiune;
b) sa imprumute bani, garantand cu activele bãncii debitoare sau fãrã garanţie;
c) sa stabileascã din nou ratele dobânzilor aferente pasivelor bãncii debitoare, cu condiţia ca, totuşi, orice nou nivel al ratei dobânzilor sa nu fie mai mic decât cel mai scãzut nivel practicat pe piata bancarã;
d) sa angajeze personalul necesar lichidãrii;
e) sa încheie orice document în numele bãncii debitoare, sa initieze sau sa apere şi sa coordoneze, în numele acesteia, orice acţiune sau procedura legalã.
Lichidatorul va întocmi un raport lunar asupra evoluţiei procedurii falimentului, pe care îl va prezenta spre aprobare judecãtorului-sindic, dupã care îl va transmite şi Bãncii Naţionale a României. Un astfel de raport va include informaţii referitoare la valoarea totalã a creanţelor asupra bãncii debitoare şi la valoarea totalã a activelor bãncii debitoare care au fost vândute.

CAP. 3
Procedura de sesizare a tribunalului
ART. 12
Procedura falimentului va începe pe baza unei cereri introduse de cãtre banca debitoare sau de cãtre creditori ai acesteia ori de cãtre Banca Nationala a României.
Tribunalul competent sa soluţioneze cererea este cel în a cãrui jurisdicţie se afla sediul central al bãncii debitoare.
ART. 13
Procedura falimentului unei bãnci se porneşte, de regula, dupã constatarea de cãtre Banca Nationala a României ca aplicarea mãsurilor de supraveghere specialã, desfãşurate în scopul redresarii bãncii respective, nu a condus la evitarea stãrii de insolvabilitate.
ART. 14
Banca debitoare, care nu mai poate face fata în totalitate datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile, poate adresa tribunalului o cerere pentru a fi supusã dispoziţiilor prezentei legi.
Cererea bãncii va fi semnatã de persoanele care, potrivit prevederilor legii, au calitatea de a o reprezenta.
ART. 15
Cererea bãncii debitoare va trebui sa fie însoţitã de urmãtoarele acte:
a) bilanţul contabil şi copii de pe registrele contabile curente;
b) o lista a tuturor bunurilor; pentru imobile se vor trece datele din registrele de publicitate imobiliarã;
c) o lista a numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora - certe sau sub condiţie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate -, arãtându-se suma, cauza şi drepturile de preferinta;
d) contul de profit şi pierderi pe anul anterior depunerii cererii.
ART. 16
Orice creditor, care are o creanta certa, lichidã şi exigibilã, poate introduce la tribunal o cerere impotriva unei bãnci debitoare, care, timp de cel puţin 30 de zile, se afla în încetare de plati.
Creditorul nu va putea introduce cererea fãrã sa facã dovada ca, în prealabil, ca urmare a introducerii unei acţiuni de executare silitã asupra contului bãncii debitoare, Banca Nationala a României, în calitate de terţ poprit, a comunicat ca banca respectiva se afla în încetare de plati de peste 30 de zile.
ART. 17
Banca Nationala a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancarã, va putea introduce cerere impotriva bãncii fata de care s-au aplicat mãsuri de supraveghere şi administrare specialã şi care nu au condus la redresarea bãncii aflate în situaţia de a nu onora integral plãţile.
ART. 18
În urma înregistrãrii cererii, introdusã conform art. 14, 16 şi 17, tribunalul va notifica aceasta pãrţilor interesate şi oficiului registrului comerţului unde banca debitoare este înmatriculatã, pentru efectuarea menţiunii.
Toate cheltuielile pentru aceste mãsuri vor fi suportate din averea bãncii debitoare.
ART. 19
La primul termen de judecata, tribunalul va analiza cererea şi, în cazul în care banca debitoare nu contesta situaţia de insolvabilitate, va dispune începerea de îndatã a procedurii falimentului bãncii debitoare.
Contestaţia impotriva cererii de declansare a procedurii falimentului se poate face în termen de 5 zile de la data înregistrãrii acestei cereri.
Tribunalul se va pronunţa asupra contestaţiei, în termen de 10 zile, termen care poate fi prelungit o singura data, cu încã 10 zile.
Hotãrârea judecãtoreascã privind începerea procedurii falimentului bãncii debitoare va fi comunicatã de îndatã Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în vederea aplicãrii reglementãrilor privind plata depozitelor garantate.
ART. 20
Tribunalul va comunica Bãncii Naţionale a României hotãrârea sa privind începerea procedurii falimentului bãncii debitoare. Banca Nationala a României va închide de îndatã conturile bãncii debitoare, deschise la Banca Nationala a României, şi va deschide un nou cont, cu menţiunea "banca în faliment". În acest cont se vor vira sumele de bani existente pana la acea data în conturile bãncii. În continuare, operaţiunile financiare ale bãncii în faliment se vor desfasura exclusiv prin acest cont.
ART. 21
Celelalte proceduri de derulare a operaţiunilor de lichidare sunt prevãzute de Legea nr. 64/1995 privind producerea reorganizãrii judiciare şi a falimentului, cu modificãrile ulterioare, Capitolul III, Secţiunea a 6-a "Falimentul", care se vor aplica corespunzãtor şi procedurii falimentului bãncilor.

CAP. 4
Rãspunderea organelor de conducere şi a cenzorilor bãncii ajunse în stare de faliment
ART. 22
Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul bãncii, ajunsã în stare de faliment, sa fie suportat de cãtre membrii organelor de conducere - administratori, directori şi, dupã caz, cenzori, dacã au contribuit la falimentul acesteia, prin una dintre urmãtoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele bãncii în folosul propriu;
b) au fãcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea bãncii;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãţi care ducea în mod vadit banca la încetarea de plati;
d) au ţinut o contabilitate fictiva, au fãcut sa dispara unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul bãncii sau au mãrit, în mod fictiv, pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinãtoare, pentru a procura bãncii fonduri, în scopul întârzierii încetãrii de plati;
g) în luna precedenta încetãrii plãţilor, au plãtit sau au dispus sa se plãteascã, cu preferinta, unui creditor, în dãuna celorlalţi creditori.
Aplicarea dispoziţiilor alin. 1 nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni.
ART. 23
Sumele plãtite potrivit art. 22 alin. 1 vor intra în averea bãncii debitoare şi vor fi destinate plãţii datoriilor.
ART. 24
În vederea luãrii mãsurilor prevãzute la art. 22 alin. 1, tribunalul poate fi sesizat de cãtre judecãtorul-sindic, de cãtre oricare dintre creditori, de cãtre Banca Nationala a României sau se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, şi va dispune mãsuri asiguratorii.
ART. 25
Executarea silitã impotriva persoanelor prevãzute la art. 22 alin. 1 se efectueazã potrivit prevederilor Codului de procedura civilã.
ART. 26
Procedura falimentului va fi închisã atunci când tribunalul a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea bãncii ajunse în stare de faliment au fost distribuite şi fondurile nereclamate au fost depuse la Banca Nationala a României. În urma unei cereri a judecãtorului-sindic, tribunalul va da o hotãrâre, inchizand procedura falimentului. Hotãrârea va fi comunicatã, în scris, tuturor creditorilor, bãncii debitoare şi Bãncii Naţionale a României, care va închide contul "banca în faliment" existenta la aceasta şi va vira eventualele sume rãmase în cont la bugetul de stat. Aceste sume pot fi solicitate de persoanele îndreptãţite, în termenul legal de prescripţie.

CAP. 5
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 27
Dispoziţiile prezentei legi se completeazã, în mãsura compatibilitatii lor cu cele ale Codului de procedura civilã.
ART. 28
Procedurile de reorganizare şi de lichidare judiciarã a bãncilor, deschise pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, vor fi continuate şi închise în condiţiile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 29
Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 30
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga orice dispoziţii contrare.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 30 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
RADU VASILE

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VASILE LUPU

---------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016