Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 7 decembrie 1993 Parlamentul României adopta prezenta lege. ART. 1 Se constituie Rezervatia Biosferei "Delta Dunãrii", denumita în cele ce urmeazã rezervatie, zona de importanta ecologica naţionala şi internaţionala, care cuprinde urmãtoarele unitãţi fizico-geografice: Delta Dunãrii, saraturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunarea maritima pînã la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pînã la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorialã, pînã la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentatã de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre, potrivit anexei. ART. 2 Prin rezervatie a biosferei, în sensul prezentei legi, se înţelege zona geograficã cu suprafeţele de uscat şi de ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care exista elemente şi formaţiuni fizico-geografice, specii de plante şi animale care ii conferã o importanta biogeografica, ecologica şi estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural naţional şi universal, fiind supusã unui regim special de administrare în scopul protecţiei şi conservãrii acesteia, prin dezvoltarea aşezãrilor umane şi organizarea activitãţilor economice în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic şi a resurselor sale naturale. ART. 3 Teritoriul rezervatiei este delimitat, potrivit anexei, în urmãtoarele zone: a) zone cu regim de protecţie integrala; b) zone tampon cu regim diferenţiat de protecţie în care se pot desfãşura unele activitãţi umane, precum şi zone de reconstrucţie ecologica; c) zone economice în care se pot desfãşura activitãţi economice tradiţionale. Zonele cu regim de protecţie integrala sînt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon. ART. 4 Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al rezervatiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unitãţilor fizico-geografice definite la art. 1, se înfiinţeazã Administraţia Rezervatiei, instituţie publica cu personalitate juridicã, cu sediul în municipiul Tulcea, în subordinea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Conducerea Administraţiei Rezervatiei este realizatã de Consiliul ştiinţific, în subordinea cãruia se afla Colegiul executiv, ca organ de aplicare a hotãrîrilor Consiliului ştiinţific. Guvernatorul este preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv. Din Consiliul ştiinţific fac parte şi 3 personalitãţi din teritoriu, propuse de Consiliul Judeţean Tulcea. Guvernatorul şi membrii Consiliului ştiinţific sînt numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea şi al Academiei Romane. Funcţia de guvernator este asimilatã cu funcţia de subsecretar de stat. Consiliul ştiinţific adopta hotãrîri în domeniile fundamentale ale rezervatiei. In componenta Administraţiei Rezervatiei funcţioneazã Corpul de inspecţie şi paza. Corpul de inspecţie şi paza realizeazã supravegherea întregului teritoriu al rezervatiei şi sancţioneazã nerespectarea mãsurilor de protecţie stabilite în statutul rezervatiei. ART. 5 Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervatiei se stabilesc prin statut propriu, avizat de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi Academia Romana şi aprobat de Guvern, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. La întocmirea statutului se va avea în vedere alinierea la cerinţele internaţionale în problema protecţiei şi reconstructiei mediului, precum şi la convenţiile internaţionale la care România este parte, privind exploatarea cãilor navigabile ale Dunãrii şi a sectorului maritim aferent rezervatiei. La propunerea Administraţiei Rezervatiei, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului emite norme tehnice privind desfãşurarea activitãţii economico-productive, de turism şi agrement, pe teritoriul rezervatiei, în vederea prevenirii poluarii şi a perturbarii echilibrului ecologic. ART. 6 Administraţia Rezervatiei are urmãtoarele atribuţii: a) evalueazã starea ecologica a patrimoniului natural, organizeazã cercetarea ştiinţificã, asigura mãsurile necesare conservãrii şi protecţiei genofondului şi biodiversitatii; b) stabileşte şi aplica mãsurile de reconstrucţie ecologica a ecosistemelor deltaice; c) identifica, delimiteazã şi propune Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului declararea zonelor functionale ale rezervatiei; d) evalueazã starea resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor; e) emite acordul şi autorizaţia de mediu privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor economico-productive, de turism şi agrement de cãtre persoane fizice sau juridice, în concordanta cu cerinţele conservãrii biodiversitatii şi a structurilor ecologice specifice; f) exercita controlul asupra modului de aplicare a prevederilor autorizaţiilor prevãzute la lit. e); g) sprijinã şi protejeaza activitãţile economice tradiţionale ale populaţiei locale; h) avizeazã, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul rezervatiei, elaborate potrivit legii; i) stabileşte, împreunã cu titularul dreptului de administrare, locurile şi condiţiile de desfãşurare a activitãţilor de vînãtoare şi pescuit sportiv; j) promoveazã activitãţi de cercetare şi cooperare ştiinţificã internaţionala; k) organizeazã acţiunile de informare şi educaţie ecologica; l) conlucreaza cu Regia Autonomã a Apelor "Apele Romane" în vederea gospodãririi apelor şi efectuãrii lucrãrilor hidrotehnice necesare; m) coopereazã cu comisiile interdepartamentale şi comisiile judeţene de apãrare impotriva calamitãţilor sau catastrofelor; n) colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calitãţii vieţii şi a standardului de civilizatie; o) stabileşte, împreunã cu Ministerul Transporturilor, regulile de circulaţie şi acces pe bratele Dunãrii pentru barci, şalupe, nave fluviale şi maritime; p) exercita activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protecţie a mediului în porturi, la instalaţiile portuare din perimetrul rezervatiei. ART. 7 Cheltuielile Administraţiei Rezervatiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii. ART. 8 Dreptul populaţiei locale din teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" de a pãstra obiceiurile specifice locale şi activitãţile economice tradiţionale este garantat. Administraţia Rezervatiei va asigura, dupã caz, prin compensaţii, continuarea activitãţilor economice tradiţionale. ART. 9 In termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba delimitarea zonelor functionale stabilite conform art. 3. ART. 10 Suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurilor aflate permanent sub apa, care intra în componenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", împreunã cu resursele naturale pe care le genereazã, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes naţional, în administrarea directa a organului unic de conducere a rezervatiei. Sînt exceptate de la prevederile alin. 1 terenurile care se afla în perimetrul rezervatiei şi care, potrivit legii, sînt obiect al dreptului de proprietate privatã a persoanelor fizice şi juridice sau aparţin domeniului public ori privat local sau judeţean. Persoanele fizice sau juridice care deţin, cu titlu de proprietate, terenuri pe teritoriul rezervatiei sînt obligate sa le gospodareasca prin mijloace ecologice admise, tradiţionale sau recomandate de autoritãţile ştiinţifice. Pentru valorificarea resurselor terestre şi acvatice din zonele valorificabile economic, Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" propune Guvernului concesionarea, în condiţiile legii, a unor suprafeţe de terenuri şi ape agenţilor economici autorizaţi şi populaţiei locale, care are drept de preempţiune. ART. 11 Taxele de autorizare pentru organizarea unor activitãţi economice de turism şi agrement pe teritoriul rezervatiei se stabilesc, la propunerea Administraţiei Rezervatiei, de consiliul judeţean. Desfãşurarea de activitãţi economico-productive, de turism şi agrement de cãtre persoane fizice şi juridice, altele decît cele prevãzute la art. 10 alin. 4, se autorizeazã de Consiliul judeţean Tulcea pe baza acordului şi autorizaţiei de mediu emise de Administraţia Rezervatiei. ART. 12 Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni: 1. executarea lucrãrilor de amenajare şi construcţie, de orice natura ar fi ele, fãrã autorizaţia Administraţiei Rezervatiei; 2. pescuitul sportiv în zone interzise sau în perioadele de prohibitie; 3. recoltarea sau distrugerea oualor pasarilor sãlbatice, distrugerea cuiburilor sau a locurilor de cuibarit ale acestora; 4. producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibarit sau de adapost ale pasarilor, semnalizate în mod corespunzãtor; 5. pãtrunderea ambarcaţiunilor uşoare în zone cu regim de protecţie integrala; 6. fotografierea sau filmarea în scop comercial fãrã plata taxelor legale; 7. vinarea pasarilor sãlbatice admise la vinat: a) fãrã plata taxei de autorizare a vinatului; b) în zone interzise vinatului; c) în perioadele de prohibitie sau cu depãşirea numãrului de piese autorizat pentru vinare de cãtre Administraţia Rezervatiei; 8. nerespectarea restricţiilor de viteza pe cãile de navigaţie de pe cuprinsul rezervatiei; 9. debarcarea de pasageri sau turişti în zone interzise, cu excepţia cazurilor de forta majorã; 10. aruncarea în ape, împrãştierea pe teren sau depozitarea în locuri neautorizate a deşeurilor menajere; 11. camparea în zone interzise sau în altfel de condiţii decît cele autorizate de Administraţia Rezervatiei; 12. pasunatul pe terenuri ce constituie domeniul rezervatiei, fãrã autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei; 13. recoltarea sau incendierea stufului, a papurii şi a finului din zonele aparţinînd patrimoniului natural ale rezervatiei, fãrã autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei, cu excepţia recoltarii stufului, papurii şi a finului pentru necesitãţile populaţiei locale; 14. vinarea sau capturarea mamiferelor sãlbatice mici, admise la vinat: a) fãrã plata taxei de autorizare a vinatului; b) în zone interzise vinatului; c) în perioadele de prohibitie sau cu depãşirea numãrului de piese autorizat pentru vinare de cãtre Administraţia Rezervatiei; 15. defrişarea vegetaţiei lemnoase din zonele aparţinînd patrimoniului natural al rezervatiei fãrã autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei sau cu încãlcarea condiţiilor autorizate; 16. recoltarea, în scopul comercializãrii, din zonele care aparţin patrimoniului natural al rezervatiei, a fructelor de pãdure, a ciupercilor, plantelor medicinale şi a unor organisme acvatice, altele decît pestii, fãrã autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei; 17. pasunatul în zonele cu regim de protecţie ecologica integrala; 18. folosirea pe teritoriul Deltei, în agricultura şi silvicultura, a unor produse chimice şi utilaje de administrare a acestora, neautorizate de Administraţia Rezervatiei sau cu nerespectarea condiţiilor autorizate, indiferent de proprietar; 19. deteriorarea malurilor naturale sau amenajate, a terenurilor şi a vegetaţiei prin deplasarea unor utilaje sau prin efectuarea unor lucrãri; 20. tãierea sau deteriorarea arborilor declaraţi monumente ale naturii sau din zone cu regim de protecţie ecologica integrala, abandonarea utilajelor sau a ansamblurilor în locuri neamenajate, indiferent de proprietarul terenului; 21. recoltarea speciilor de plante declarate monumente ale naturii; 22. vinarea de capriori şi de mistreti: a) fãrã plata taxei de autorizare a vinatului; b) în zone interzise vinatului; c) în perioadele de prohibitie sau cu depãşirea numãrului de piese şi a condiţiilor de vinare autorizate de Administraţia Rezervatiei; 23. vinarea de pãsãri şi mamifere sãlbatice ocrotite prin lege; 24. utilizarea de momeli toxice în scopul braconajului sau al distrugerii unor animale sãlbatice pe teritoriul rezervatiei; 25. pãtrunderea cu nave de putere medie şi mare în zone interzise de pe teritoriul rezervatiei; 26. deversarea de pe nave a deşeurilor de orice natura, cu excepţia celor considerate ca periculoase care se sancţioneazã potrivit art. 13 lit. h); 27. pescuitul industrial, în zonele care constituie patrimoniul natural al rezervatiei, fãrã autorizaţie din partea Administraţiei Rezervatiei sau cu încãlcarea condiţiilor de autorizare; 28. pescuitul industrial cu traulere în interiorul zonei maritime de coasta, delimitata de izobata de 20 m; 29. neanuntarea imediata a poluarilor accidentale grave, de cãtre cei care le-au cauzat, autoritãţilor competente, precum şi neluarea mãsurilor posibile pentru limitarea urmãrilor acestora; 30. pescuitul industrial în perioadele de prohibitie; 31. pescuitul sturionilor, în sectoarele dunarene de pe teritoriul rezervatiei, fãrã autorizaţie sau cu încãlcarea condiţiilor autorizate; 32. transportul, depozitarea, scufundarea sau neutralizarea deşeurilor periculoase pe teritoriul rezervatiei; 33. organizarea şi desfãşurarea de activitãţi economice, de turism şi agrement, în zone aparţinînd patrimoniului natural ale rezervatiei, fãrã autorizarea prealabilã din partea Administraţiei Rezervatiei; 34. poluarea apelor şi a terenurilor de pe teritoriul rezervatiei prin deversarea de ape uzate sau împrãştierea de deşeuri rezultate din activitãţi economice. ART. 13 Contravenţiile prevãzute la art. 12 din prezenta lege se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cele de la pct. 2-5, cu amenda de la 8.000 lei la 24.000 lei pentru persoane fizice şi de la 12.000 lei la 36.000 lei pentru persoane juridice; b) cele de la pct. 6-10, cu amenda de la 16.000 lei la 48.000 lei pentru persoane fizice şi de la 24.000 lei la 72.000 lei pentru persoane juridice; c) cele de la pct. 11-13, cu amenda de la 32.000 lei la 96.000 lei pentru persoane fizice şi de la 40.000 lei la 120.000 lei pentru persoane juridice; d) cele de la pct. 14-16, cu amenda de la 60.000 lei la 180.000 lei pentru persoane fizice şi de la 80.000 lei la 240.000 lei pentru persoane juridice; e) cele de la pct. 17-21, cu amenda de la 100.000 lei la 300.000 lei pentru persoane fizice şi de la 160.000 lei la 480.000 lei pentru persoane juridice; f) cele de la pct. 22-25, cu amenda de la 160.000 lei la 480.000 lei pentru persoane fizice şi de la 320.000 lei la 960.000 lei pentru persoane juridice; g) cele de la pct. 26-28, cu amenda de la 240.000 lei la 720.000 lei pentru persoane fizice şi de la 600.000 lei la 1.800.000 lei pentru persoane juridice; h) cele de la pct. 1 şi 29-34, cu amenda de la 480.000 lei la 1.440.000 lei pentru persoane fizice şi de la 1.000.000 la 3.000.000 lei pentru persoane juridice. Prevederile <>art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplica. ART. 14 Contravenţiile se constata şi se sancţioneazã de persoanele împuternicite de cãtre Administraţia Rezervatiei şi de cãtre organele Ministerului de Interne. ART. 15 In mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, sînt aplicabile dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 16 Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României. ART. 17 Orice dispoziţii contrare prezentei legi se abroga. Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 8 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor <>art. 74 alin. (1) din Constituţia României . PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 noiembrie 1993, cu respectarea prevederilor <>art. 74 alin. (1) din Constituţia României . PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NÃSTASE ANEXÃ -------------- NOTÃ(CTCE) Limita continentalã a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii" se gãseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 283 din 07.12.1993, pag. 5 (a se vedea imaginea asociatã). ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
