Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 74 din 6 iunie 1995 (*republicata*) privind exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania
EMITENT: PARLAMENTU PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 12 decembrie 2000
------------
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 192 din 6 noiembrie 2000 pentru modificarea şi completarea <>art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 10 noiembrie 2000.
<>Legea nr. 74 din 6 iulie 1995 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 14 iulie 1995.
CAP. 1
Exercitarea profesiunii de medic
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Exercitarea profesiunii de medic este un drept al oricãrei persoane fizice, cetãţean roman, posesoare a diplomei de medic, eliberata de o instituţie de învãţãmânt universitar medical din România ori din strãinãtate, echivalata potrivit legii. Exercitarea profesiunii de medic este avizatã de Colegiul Medicilor din România şi autorizata de Ministerul Sãnãtãţii.
ART. 2
Profesiunea de medic are ca scop asigurarea sãnãtãţii publice prin prevenirea imbolnavirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sãnãtãţii individului şi a colectivitãţii.
ART. 3
(1) În exercitarea profesiunii medicul trebuie sa dovedeascã disponibilitate, corectitudine, devotament şi respect fata de fiinta umanã.
(2) Medicul nu este funcţionar public în timpul exercitãrii profesiunii medicale, prin natura umanitara şi liberala a acesteia.
ART. 4
(1) Medicul este absolvent al unei instituţii de învãţãmânt universitar medical recunoscuta de lege. Independenta profesionalã conferã medicului dreptul de initiativa şi decizie în exercitarea actului medical şi deplina rãspundere a acestuia.
(2) La absolvirea instituţiei de învãţãmânt medicul va depune jurãmântul, în conformitate cu formularea moderna a jurãmântului lui Hippokrates, adoptat de Asociaţia Medicalã Mondialã în cadrul Declaraţiei de la Geneva din anul 1975:
"O data admis printre membrii profesiunii de medic:
Ma angajez solemn sa-mi consacru viata în slujba umanitãţii;
Voi pãstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţã care le sunt datorate;
Voi exercita profesiunea cu constiinta şi demnitate;
Sãnãtatea pacientilor va fi pentru mine obligaţie sacrã;
Voi pãstra secretele încredinţate de pacienti chiar şi dupã decesul acestora;
Voi menţine prin toate mijloacele onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic;
Colegii mei vor fi fraţii mei;
Nu voi îngãdui sa se interpuna între datoria mea şi pacient consideratii de naţionalitate, rasa, religie, partid sau stare socialã;
Voi pãstra respectul deplin pentru viata umanã de la inceputurile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanitãţii.
Fac acest jurãmânt în mod solemn, liber, pe onoare!"
ART. 5
(1) Profesiunea de medic poate fi exercitatã de cãtre cel care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este cetãţean roman, cu domiciliul în România;
b) este licenţiat al unei instituţii de învãţãmânt universitar medical, în condiţiile legii;
c) nu se gãseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.
(2) Profesiunea de medic poate fi exercitatã în România şi de medici cetãţeni strãini, în condiţiile prevãzute de prezenta lege şi pe baze de reciprocitate stabilite prin convenţii la care România este parte.
SECŢIUNEA a 2-a
Nedemnitati şi incompatibilitãţi
ART. 6
Este nedemn de a exercita profesiunea de medic:
a) medicul care a fost condamnat definitiv, chiar dacã a fost reabilitat, pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanitãţii sau vieţii, în împrejurãri legate de exercitarea profesiunii de medic, cu excepţia celor condamnaţi în temeiul <>Decretului nr. 770/1966 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii;
b) medicul cãruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesiunea, pe durata stabilitã, prin hotãrâre judecãtoreascã sau disciplinarã.
ART. 7
Exercitarea profesiunii de medic este incompatibilã cu:
a) comerţul cu produse farmaceutice;
b) oricare profesiune sau ocupaţie de natura a aduce atingere demnitãţii profesionale de medic sau bunelor moravuri;
c) starea de sãnãtate necorespunzãtoare profilului medical, atestata ca atare prin certificat medical eliberat de comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, potrivit legii;
d) folosirea cu buna ştiinţa a cunoştinţelor medicale în defavoarea sãnãtãţii bolnavului sau în scop criminal.
SECŢIUNEA a 3-a
Autorizarea de libera practica a profesiunii de medic
ART. 8
(1) Exercitarea profesiunii de medic se face pe baza autorizaţiei de libera practica, care se acorda de Ministerul Sãnãtãţii.
(2) Autorizarea de libera practica a profesiunii de medic se acorda pe baza urmãtoarelor acte:
a) diploma eliberata de o instituţie de învãţãmânt universitar medical acreditata, în condiţiile legii;
b) certificatul de cazier judiciar;
c) certificatul de sãnãtate;
d) avizul Colegiului Medicilor din România.
ART. 9
(1) Medicii au dreptul la pensie pentru munca depusa şi limita de varsta la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile şi 65 de ani bãrbaţii, cu excepţia doctorilor în medicina care pot rãmâne în activitate pana la varsta de 65 de ani femeile şi 70 de ani bãrbaţii.
(2) Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari şi cercetatorii ştiinţifici gradul I şi II pot continua, la cerere, activitatea pana la varsta de 65 de ani femeile şi 70 de ani bãrbaţii. Menţinerea în activitate, dupã împlinirea acestor varste, se face cu avizul Senatului universitar al Colegiului Medicilor din România şi cu aprobarea Ministerului Sãnãtãţii şi a Ministerului Învãţãmântului*).
------------
*) În conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 690/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 13 noiembrie 1997, Ministerul Învãţãmântului a fost reorganizat, iar noua sa denumire este "Ministerul Educaţiei Naţionale".
(3) Persoanele menţionate la alin. (1) pot cere pensionarea la varsta de 60 de ani bãrbaţii şi 55 de ani femeile, dacã este îndeplinitã condiţia de vechime în munca, precum şi celelalte condiţii prevãzute de legislaţia de asigurãri sociale de stat.
(4) Medicii care au depãşit varstele prevãzute la alin. (1) şi (2) pot profesa şi în continuare, la cerere, cu autorizaţie de libera practica, acordatã anual în condiţiile art. 8, numai în sectorul privat.
(5) Medicii din reţeaua sanitarã de stat, care au împlinit varsta de pensionare - 60 de ani femeile şi 65 de ani bãrbaţii - nu pot deţine funcţii administrative de conducere: director în Ministerul Sãnãtãţii, director al direcţiei sanitare judeţene, director de spital, cu excepţia celor de la spitalele clinice şi de la institutele de cercetare.
(6) Medicii deţinuţi sau internati din motive politice, aflaţi în situaţiile prevãzute la <>art. 1 alin. 1 şi 2 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionalã, pe baza certificatului anual de sãnãtate, pana la împlinirea vârstei de 65 de ani femeile şi 70 de ani bãrbaţii. Aceste prevederi se aplica şi medicilor care, din motive politice, au fost obligaţi sa îşi intrerupa studiile o anumitã perioada, obtinandu-şi licenta cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi sa îşi reia activitatea profesionalã.
ART. 10
În cazul în care un medic îşi întrerupe activitatea profesionalã pe o perioada mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din România atesta competenta profesionalã a acestuia în vederea reluarii activitãţii, cu respectarea prevederilor art. 8 din prezenta lege.
ART. 11
(1) Controlul şi supravegherea exercitãrii profesiunii de medic se realizeazã de Ministerul Sãnãtãţii şi de Colegiul Medicilor din România.
(2) Colegiul Medicilor din România, prin preşedintele consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România, este în drept sa exercite acţiunea civilã sau sa sesizeze, dupã caz, organele judiciare şi autoritãţile competente pentru urmãrirea şi trimiterea în judecata a persoanelor care îşi atribuie sau care întrebuinţeazã fãrã drept titlul sau calitatea de medic, care practica în mod ilicit medicina şi sa se constituie ca parte civilã sau parte vãtãmatã, dupã caz, potrivit legii.
CAP. 2
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România
SECŢIUNEA 1
Caracteristici generale
ART. 12
(1) Colegiul Medicilor din România se înfiinţeazã ca organizaţie profesionalã, neguvernamentala, cu personalitate juridicã, apolitica şi fãrã scop patrimonial, care reprezintã interesele profesiunii de medic. Colegiul Medicilor din România acţioneazã pentru dezvoltarea acestei profesiuni şi a prestigiului ei în cadrul vieţii sociale.
(2) Colegiul Medicilor din România are autonomie institutionala şi îşi exercita atribuţiile fãrã posibilitatea vreunei imixtiuni.
(3) Colegiul Medicilor din România cuprinde toţi medicii, cetãţeni romani, domiciliaţi în România, autorizaţi sa practice profesiunea de medic. Medicii care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt autorizaţi şi îşi desfãşoarã activitatea în unitãţi ale Ministerului Sãnãtãţii sau ale altor ministere cu reţea sanitarã proprie, precum şi în sectorul privat, sunt membri ai Colegiului Medicilor din România de la aceasta data.
(4) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Colegiului Medicilor din România
ART. 13
Colegiul Medicilor din România are urmãtoarele atribuţii:
a) apara demnitatea şi promoveazã drepturile şi interesele membrilor sãi în toate sferele de activitate; apara onoarea, libertatea şi independenta profesionalã a medicului în exercitarea profesiunii, asigura respectarea de cãtre medici a obligaţiilor ce le revin fata de bolnav şi de sãnãtatea publica;
b) asigura aplicarea legilor şi regulamentelor care organizeazã şi reglementeazã exerciţiul profesiunii;
c) elaboreazã, adopta şi supravegheazã respectarea Codului de deontologie medicalã;
d) avizeazã eliberarea autorizaţiei de libera practica medicalã;
e) susţine activitatea şi dezvoltarea cercetãrii ştiinţifice medicale şi organizeazã manifestãri ştiinţifice;
f) reprezintã pe membrii sãi în relaţiile cu asociaţii ştiinţifice şi cu sindicatele;
g) colaboreazã cu Ministerul Sãnãtãţii la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale a medicilor;
h) elaboreazã, în colaborare cu Ministerul Sãnãtãţii, metodologia de acordare a gradului profesional şi tematica de concurs;
i) acţioneazã, alãturi de instituţiile sanitare centrale şi teritoriale, ca în unitãţile medicale publice şi particulare (cabinete, policlinici, spitale) sa fie asigurata calitatea actului medical;
j) organizeazã judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesionalã şi de deontologie medicalã, în calitate de organ de jurisdicţie profesionalã;
k) sprijinã instituţiile şi acţiunile de prevedere şi asistenta medico-socialã pentru medici şi familiile lor;
l) promoveazã relaţiile pe plan extern cu organizaţii şi formaţiuni similare;
m) în cadrul Colegiului Medicilor din România funcţioneazã comisii care reprezintã specialitatile medicale;
n) în cadrul Colegiului Medicilor din România funcţioneazã o comisie care reprezintã medicii care lucreazã în sistemul de asigurãri de sãnãtate;
o) avizeazã autorizarea de instalare a cabinetelor medicale particulare şi se pronunţa în legatura cu demersurile întreprinse în vederea interzicerii instalãrii şi functionarii acestora, ţinând seama de exercitarea activitãţii medicale în concordanta cu competenta profesionalã a medicului, de dotarea tehnica, precum şi de respectarea normelor de igiena;
p) avizeazã licentele de înlocuire temporarã sau definitiva.
SECŢIUNEA a 3-a
Membrii Colegiului Medicilor din România. Drepturi şi obligaţii
ART. 14
(1) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi într-un registru care se publica periodic.
(2) Medicii ajunsi la varsta pensionãrii rãmân înscrişi, la cerere, în Colegiul Medicilor din România.
(3) Medicii pensionari, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se pot înscrie în Colegiul Medicilor din România.
ART. 15
Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizaţiile lunare ale membrilor, alte fonduri rezultate din manifestãri culturale şi ştiinţifice;
b) donaţii şi sponsorizãri din partea unor persoane fizice şi juridice, legate, drepturi editoriale, în condiţiile legii;
c) alte surse.
ART. 16
Fondurile bãneşti pot fi utilizate pentru cheltuieli de administraţie (salarizare personal, procurare de fonduri fixe, material gospodãresc), finanţarea cheltuielilor organizatorice, perfecţionarea pregãtirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, intrajutorarea medicilor cu venituri mici şi a familiilor lor, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific şi altele, care se stabilesc de Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România.
ART. 17
Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligaţi:
a) sa respecte regulamentele în vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de medic;
b) sa respecte şi sa aplice în orice împrejurare normele de etica profesionalã şi deontologia medicalã;
c) sa acorde cu promptitudine ingrijirile medicale de urgenta ca o îndatorire fundamentalã profesionalã şi civicã;
d) sa respecte Statutul Colegiului Medicilor din România;
e) sa aplice parafa cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea şi codul pe toate actele medicale pe care le semneazã.
SECŢIUNEA a 4-a
Organizare şi funcţionare
ART. 18
Colegiul Medicilor din România este organizat la nivel naţional şi judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
ART. 19
Forurile de conducere ale Colegiului Medicilor din România, la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, sunt: adunarea generalã, consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi biroul consiliului.
ART. 20
(1) Consiliul judeţean are un numãr de membri proporţional cu numãrul medicilor înscrişi în evidenta, aleşi de adunarea generalã, dupã cum urmeazã:
- pana la 500 de medici înscrişi în registru, 11 membri;
- între 501 şi 1.000 de medici înscrişi în registru, 13 membri;
- între 1.001 şi 2.000 de medici înscrişi în registru, 19 membri;
- peste 2.000 de medici înscrişi în registru, 21 de membri.
(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri.
(3) Consiliul judeţean are un numãr de 3-11 membri supleanţi, aleşi de adunarea generalã.
ART. 21
(1) Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, va alege dintre membrii sãi un birou format din preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar.
(2) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu:
a) funcţia corespunzãtoare dintr-un sindicat profesional;
b) funcţia de director şi de director adjunct al direcţiei sanitare;
c) funcţii de conducere în structura Ministerului Sãnãtãţii (ministru, secretar de stat, şef de departament, director general, director general adjunct, director şi director adjunct).
ART. 22
(1) Membrii consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, titulari şi supleanţi, se aleg pe o perioada hotãrâtã de adunarea generalã a reprezentanţilor pe ţara a Colegiului Medicilor din România.
(2) Alegerea membrilor se va face prin vot secret, cu majoritate simpla, prin participarea a minimum doua treimi din numãrul total al medicilor înscrişi. Dacã nu se va realiza proporţia de doua treimi din numãrul total al medicilor, la conferinţa pentru alegerea conducerii consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, se va organiza, dupã doua sãptãmâni, o alta conferinţa de alegeri, indiferent de numãrul participanţilor.
(3) Membrii primului consiliu judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, titulari şi supleanţi, se aleg pe o durata de 2 ani.
ART. 23
(1) Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se întruneşte la convocarea preşedintelui, în şedinţe ordinare, la interval de doua luni. În mod excepţional, la solicitarea a doua treimi din numãrul membrilor sãi, consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, poate fi convocat în şedinţe extraordinare.
(2) Deciziile consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se adopta cu votul a jumãtate plus unul din numãrul total al membrilor.
ART. 24
(1) Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, exercita atribuţiile prevãzute de lege, date în competenta sa, la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, prin regulamentul de funcţionare adoptat de adunarea generalã a Colegiului Medicilor din România.
(2) În vederea exercitãrii atribuţiilor, consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, îşi desfãşoarã activitatea în comisii, alese de adunarea generalã respectiva, pe domenii de activitate sau pe specialitãţi medicale, în conformitate cu regulamentul de funcţionare adoptat de adunarea generalã a Colegiului Medicilor din România.
ART. 25
Conducerea Colegiului Medicilor din România, la nivel naţional, se exercita de cãtre:
a) adunarea generalã;
b) consiliul naţional;
c) biroul executiv.
ART. 26
(1) Adunarea generalã a Colegiului Medicilor din România este alcãtuitã din reprezentanţii aleşi de adunarea generalã din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti, prin vot direct şi secret. Norma de reprezentare este de 1 la 100.
(2) Adunarea generalã a Colegiului Medicilor din România se întruneşte anual.
ART. 27
Adunarea generalã adopta Codul de deontologie medicalã şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul reprezentanţilor aleşi.
ART. 28
Colegiul Medicilor din România, între sesiunile adunãrii generale, este condus de Consiliul Naţional.
ART. 29
(1) Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România este alcãtuit din câte un reprezentant al fiecãrui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi din câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister care are reţea sanitarã proprie. În afarã de aceştia, Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Medicina, Ministerului Sãnãtãţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Justiţiei.
(2) Pentru constituirea Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România este necesarã prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1).
ART. 30
Deciziile Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România sunt validate prin votul a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor acestuia.
ART. 31
Atribuţiile Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România sunt:
a) elaboreazã Codul de deontologie medicalã, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, în termen de 6 luni de la constituirea Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România;
b) fixeazã cotizatia care trebuie plãtitã obligatoriu de cãtre fiecare medic consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din aceasta cotizatie care trebuie virata cãtre Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România;
c) gestioneazã bunurile Colegiului Medicilor din România şi poate sa creeze şi sa subventioneze acţiuni interesand profesiunea medicalã, acţiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;
d) controleazã gestiunea consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, care trebuie sa îl informeze cu privire la toate acţiunile financiare;
e) soluţioneazã, în termen de 30 de zile de la înregistrare, ca instanta superioarã, contestaţiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii.
ART. 32
În cadrul Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România funcţioneazã mai multe comisii al cãror numãr, competente, precum şi regulamentul de funcţionare sunt stabilite de cãtre acesta.
ART. 33
(1) Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România asigura activitatea permanenta a acestuia, în conformitate cu legea şi regulamentele proprii.
(2) Biroul executiv este alcãtuit dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general.
ART. 34
Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România va fi consultat de cãtre Ministerul Sãnãtãţii în elaborarea programelor de sãnãtate şi a actelor normative.
ART. 35
(1) Contractul de munca al persoanei care exercita o funcţie de conducere în biroul executiv al consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor din România se suspenda, la cererea persoanei în cauza, pe perioada cat îndeplineşte funcţia respectiva, cu menţinerea locului de munca.
(2) Persoana aflatã într-o situaţie prevãzutã la alin. (1) beneficiazã de vechime în munca, perioada respectiva fiind astfel consideratã.
SECŢIUNEA a 5-a
Proceduri şi sancţiuni
ART. 36
Prin comisia de deontologie şi prin comisiile de specialitate ale consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi ale Consiliului Naţional, Colegiul Medicilor din România judeca litigiile şi abaterile deontologice şi disciplinare ale medicilor.
ART. 37
(1) Membrii Colegiului Medicilor din România, care incalca jurãmântul depus, legile şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de medic şi nu respecta Codul de deontologie medicalã, rãspund disciplinar în funcţie de gravitatea abaterii şi li se va aplica una dintre urmãtoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) suspendarea temporarã, pe un interval de 6-12 luni, a calitãţii de membru al Colegiului Medicilor din România;
e) retragerea calitãţii de membru al Colegiului Medicilor din România şi propunerea cãtre Ministerul Sãnãtãţii pentru retragerea autorizaţiei de practica a profesiunii de medic.
(2) Sancţiunile prevãzute la lit. a)-c) se aplica de cãtre consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru membrii lor.
(3) Sancţiunile prevãzute la lit. d) şi e) se aplica de cãtre Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România, numai dupã efectuarea unei expertize de specialitate de cãtre o comisie alcãtuitã din cel puţin cinci specialişti, din specialitatea persoanei în cauza, aprobatã de acesta, la propunerea comisiilor de specialitate.
(4) Concluziile anchetei şi sancţiunile aplicate se comunica în termen de 24 de ore, în mod obligatoriu, Ministerului Sãnãtãţii şi persoanei juridice cu care medicul sancţionat a încheiat contractul de munca şi care decid, dupã caz, pe baza acestora, cu privire la autorizaţia de libera practica a profesiunii de medic, precum şi cu privire la contractul de munca.
(5) Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, reprezintã prima instanta, iar Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România, instanta de recurs, pentru orice litigiu sau abatere comisã de medic.
ART. 38
(1) Impotriva sancţiunilor prevãzute la art. 37 alin. (1) lit. a)-c) se poate introduce contestaţie la comisia deontologica competenta, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
(2) Impotriva sancţiunilor prevãzute la art. 37 alin. (1) lit. d) şi e) se poate introduce contestaţie la judecãtoria în raza cãreia îşi desfãşoarã activitatea medicul sancţionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
ART. 39
Rãspunderea disciplinarã a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude rãspunderea penalã, contravenţionalã, civilã sau materialã, conform prevederilor legale.
ART. 40
Dupã un interval de un an de la emiterea deciziei de suspendare a autorizaţiei de libera practica medicalã, medicul în cauza poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o noua cerere nu poate fi facuta decât dupã un an.
ART. 41
Practicarea profesiunii de medic de cãtre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale.
CAP. 3
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 42
Ministerul Sãnãtãţii are obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor electorale desemnate pentru organizarea Colegiului Medicilor din România evidenta nominalã a medicilor din România, conform anexei la prezenta lege, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.
ART. 43
(1) Pana la alegerea primului consiliu judeţean al Colegiului Medicilor din România, respectiv al municipiului Bucureşti, cererile de înscriere în colegiu se depun la comisiile electorale respective, urmând ca, în termen de 6 luni de la aceeaşi data, Ministerul Sãnãtãţii sa elibereze autorizaţia de libera practica medicalã.
(2) Primele alegeri vor fi organizate de comisii electorale desemnate, în care direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe de o parte, şi filialele judeţene ale sindicatelor medicilor, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pe de alta parte, au un numãr egal de reprezentanţi. Comisiile electorale sunt alcãtuite din 6 membri.
(3) La nivelul tarii se va organiza o comisie electoralã centrala, în care Ministerul Sãnãtãţii va avea 3 reprezentanţi, sindicatele medicilor, în ansamblul lor, 3 reprezentanţi şi ministerele cu reţea sanitarã proprie câte un reprezentant. Activitatea acestei comisii consta în validarea alegerilor judeţene şi în organizarea alegerilor pe ţara; activitatea ei înceteazã o data cu constituirea legalã a primei adunãri generale a Colegiului Medicilor din România.
ART. 44
Administraţia localã, prin consiliile judeţene, va asigura spaţiile corespunzãtoare pentru consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, ale Colegiului Medicilor din România, cat şi pentru Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 45
Atribuţiile Colegiului Medicilor din România nu pot fi exercitate de nici o alta asociaţie profesionalã medicalã. Membrii Colegiului Medicilor pot face parte şi din alte asociaţii profesionale.
ART. 46
Anexa face parte integrantã din prezenta lege.
ART. 47
Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
ART. 48
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga art. 79 alin. (1), <>art. 80 şi 81 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sãnãtãţii populaţiei, <>Hotãrârea Guvernului nr. 220/1992 privind aprobarea principiilor de baza ale Statutului medicului din România, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
ANEXA 1
Numele şi prenumele medicului ......................................
Data naşterii ......................................................
Specialitatea şi gradul profesional ................................
Titlul ştiinţific ..................................................
Promotia ...........................................................
Locul de munca .....................................................
Adresa şi numãrul de telefon .......................................
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
