Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finantele publice
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta lege stabileşte normele privind formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice. (2) Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice şi fizice, cu luarea în considerare a potenţialului economic şi a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor publice şi repartizarea acestora pe destinaţii şi pe ordonatori de credite se efectueazã în concordanta cu obiectivele strategiei de dezvoltare economicã şi socialã a tarii şi cu prioritãţile imediate stabilite de autoritãţile publice competente. Utilizarea resurselor financiare se face cu respectarea stricta a legii, în condiţii de eficienta socialã şi/sau economicã. (3) Constituirea, repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unitãţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, denumite în continuare resurse financiare publice, precum şi pãstrarea şi întrebuinţarea mijloacelor materiale şi bãneşti ale sectorului public se controleazã de cãtre Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor şi alte organe împuternicite de lege. (4) Resursele financiare publice se constituie şi se gestioneazã printr-un sistem unitar de bugete, şi anume: bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, în condiţiile asigurãrii echilibrului financiar. (5) Resursele şi cheltuielile reflectate în bugetele menţionate la alineatul precedent, cumulate la nivel naţional, alcãtuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, dupã consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, dupã caz. (6) Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind: Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, alte autoritãţi publice, autoritatea judecãtoreascã, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrala sau localã, indiferent de modul de finanţare a activitãţii acestora. ART. 2 Impozitele, taxele şi alte venituri ale statului, precum şi normele şi normativele de cheltuieli pentru instituţiile publice se aproba prin lege. ART. 3 (1) Guvernul elaboreazã proiectele bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, precum şi ale conturilor generale anuale de execuţie ale acestora şi le supune spre aprobare Parlamentului, iar dupã aprobare rãspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercita conducerea generalã a activitãţii executive în domeniul finanţelor publice, în care scop examineazã periodic situaţia financiarã pe economie, execuţia bugetului public naţional şi a bugetelor fondurilor speciale şi stabileşte mãsuri pentru menţinerea sau îmbunãtãţirea echilibrului bugetar, dupã caz. (2) Ministerul Finanţelor ia mãsurile necesare pentru: asigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare. ART. 4 La baza elaborãrii şi execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale stau principiile unicitatii, universalitatii, echilibrului, realitãţii, anualitatii şi publicitãţii. ART. 5 (5) Bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel: a) bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale - prin lege; b) bugetele proprii ale judeţelor, municipiului Bucureşti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, precum şi bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii în afarã acestor bugete - de cãtre consiliile judeţene sau locale ale acestora, dupã caz; c) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele prevãzute la lit. a) şi b) - de cãtre organul ierarhic superior al acestora, dacã legea nu prevede altfel; d) bugetele instituţiilor publice care se finanţeazã integral din venituri extrabugetare - de cãtre organul de conducere al instituţiei publice respective, cu avizul organului ierarhic superior. (2) Bugetele prevãzute la lit. b)-d), precum şi bugetele tuturor agenţilor economici, ale sistemelor de asigurãri sociale şi ale altor unitãţi care, potrivit legii, au obligaţia de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanţelor. ART. 6 (1) Bugetele Presedentiei României, Guvernului şi ale altor instituţii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevãd distinct în bugetul de stat şi se aproba de cãtre Parlament. (2) Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat şi le înainteazã Guvernului în vederea includerii lor în bugetul de stat. ART. 7 (1) Bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, constituite în condiţiile legii, se întocmesc de cãtre Ministerul Finanţelor, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite. (2) Bugetele celorlalte sisteme autonome de asigurãri sociale se aproba de cãtre organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor. ART. 8 Prin legile bugetare anuale pot fi aprobate mãsuri fiscale în concordanta cu evoluţia economiei şi asigurarea resurselor statului pentru finanţarea cheltuielilor publice, precum şi venituri cu destinaţie specialã, în scopul acoperirii unor cheltuieli stabilite distinct prin bugetul de stat. ART. 9 La determinarea cheltuielilor publice se vor avea în vedere politica financiarã a statului, numãrul de salariaţi, reţeaua de instituţii publice în funcţiune, cele care urmeazã a se infiinta în noul exerciţiu bugetar, folosirea bazei tehnice existente cu maxima eficacitate, precum şi urmãtoarele: a) în domeniul social - utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învãţãmînt, sãnãtate, ocrotiri şi asigurãri sociale, cultura, arta, tineret şi sport, refacerea şi ocrotirea mediului înconjurãtor, menţinerea echilibrului ecologic şi altele, în condiţiile stabilite de lege; b) susţinerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentalã; c) în domeniul economic - realizarea unor investiţii şi a altor acţiuni economice de interes public, acordarea de subvenţii, facilitãţi şi alte mijloace stabilite potrivit legii, în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin bugetele anuale, în condiţiile legii; d) asigurarea cerinţelor de apãrare a tarii, ordinii publice şi siguranţei naţionale; e) finanţarea administraţiei publice centrale şi locale şi a altor cheltuieli prevãzute de lege; f) dobinzile aferente datoriei publice şi cheltuielile determinate de emisiunea şi plasarea valorilor mobiliare necesare finanţãrii acestei datorii, precum şi de riscul garanţiilor acordate de stat în condiţiile legii. ART. 10 (1) În bugetul de stat, în bugetul asigurãrilor sociale de stat, în bugetele locale şi în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie şi aproba cheltuieli fãrã stabilirea resurselor din care urmeazã a fi efectuate. (2) În cursul execuţiei bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a cãror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia sa prevadã şi mijloacele necesare acoperirii golului de venituri sau sporului de cheltuieli. ART. 11 Guvernul asigura realizarea politicii financiare a statului conform programului de guvernare acceptat de Parlament. ART. 12 (1) În scopul coordonãrii politicii financiare, stabilitã de Guvern potrivit art. 11 din prezenta lege, cu politica valutarã, monetara şi de credit, Ministerul Finanţelor colaboreazã cu Banca Nationala a României la elaborarea balanţei de plati externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementãrilor din domeniul monetar şi valutar. (2) Guvernul rãspunde de recuperarea creanţelor externe ale statului roman rezultate din activitatea de comerţ exterior, cooperare economicã internationala şi din alte activitãţi derulate în baza unor acorduri guvernamentale. Modalitãţile de recuperare a creanţelor externe ale statului roman se vor aproba prin hotãrîre a Guvernului. ART. 13 Ministerul Finanţelor împreunã cu Banca Nationala a României prezintã semestrial Guvernului informãri asupra modului de realizare a balanţei de plati externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propun soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanţei de plati externe. ART. 14 (1) Ministerul Finanţelor participa, în numele statului, în ţara sau în strãinãtate, dupã caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi de combatere a evaziunii fiscale şi, împreunã cu Banca Nationala a României, în probleme financiare, valutare şi de plati. (2) De asemenea, Ministerul Finanţelor avizeazã, în faza de proiect, acordurile, aranjamentele, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative care conţin prevederi de ordin financiar-valutar, încheiate de instituţiile publice.
CAP. 2 Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea execuţiei bugetului de stat ART. 15 (1) Veniturile şi cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupeazã pe baza clasificatiei bugetare elaborate de Ministerul Finanţelor. (2) Clasificatia bugetarã cuprinde la venituri - capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli - pãrţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineate, dupã caz. (3) Cheltuielile prevãzute în capitolele şi articolele de cheltuieli au destinaţie precisa şi limitatã. (4) Cheltuielile de personal se prezintã distinct de cheltuielile materiale. (5) Este interzis a se prevedea, la cheltuielile materiale sau la alte categorii de cheltuieli, cheltuieli de personal, cum sînt: salarii, diurne, indemnizaţii şi altele asemãnãtoare. ART. 16 Orice suma care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacã legea nu prevede altfel. ART. 17 (1) Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finanţarea directa de cãtre bãnci. (2) Refinantarea datoriei publice interne şi finanţarea deficitului bugetului de stat se asigura prin împrumuturi de stat, în condiţiile legii. (3) Ministerul Finanţelor este autorizat sa contracteze şi sa garanteze împrumuturi de stat de pe piata financiarã interna şi externa, în vederea asigurãrii fondurilor necesare refinantarii datoriei publice interne, finanţãrii deficitului bugetar la nivelul înregistrat la finele fiecãrui an şi a echilibrului balanţei de plati externe, în limitele aprobate prin lege. (4) Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenti, pentru care nu s-au contractat împrumuturi de stat, se finanţeazã din disponibilitãţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. Ministerul Finanţelor este autorizat sa stabileascã dobinda pentru finanţarea deficitului bugetului de stat din disponibilitãţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului. (5) Legea anuala privind aprobarea bugetului de stat poate autoriza Ministerul Finanţelor ca, pe parcursul execuţiei bugetului de stat, pentru a face fata cheltuielilor statului pînã la încasarea veniturilor aprobate, dacã va fi necesar, şi cu aprobarea Guvernului, sa emita bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice, purtãtoare de dobinda şi a cãror scadenta nu poate depãşi sfîrşitul anului financiar. (6) Bonurile de tezaur sau alte instrumente specifice sînt puse în circulaţie prin Banca Nationala a României, pe baza convenţiei de agent, încheiatã de aceasta cu Ministerul Finanţelor, în numele statului. (7) Totalul bonurilor de tezaur şi al altor instrumente specifice aflate în circulaţie nu va putea depãşi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului de stat aprobat. (8) Emiterea bonurilor de tezaur şi a altor instrumente specifice se poate face numai în primele 10 luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie sa se facã fãrã a depãşi anul financiar în care au fost emise. ART. 18 Banca Nationala a României poate acorda împrumut fãrã dobinda, pentru acoperirea decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Acest împrumut urmeazã a fi rambursat pînã la sfîrşitul anului financiar respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui împrumut de stat efectuat în condiţiile legii. Împrumutul acordat de Banca Nationala a României nu poate depãşi într-un an financiar 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat, precum şi dublul capitalului acesteia şi al fondului de rezerva constituit. ART. 19 (1) Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparţinînd statului, în afarã bugetului, sînt interzise. (2) Fondurile speciale, aprobate prin legi speciale, se constituie în afarã bugetului de stat şi a bugetului asigurãrilor sociale de stat. (3) Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaboreazã de cãtre Ministerul Finanţelor pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu gestionarea fondurilor respective. (4) Elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se efectueazã potrivit legilor de constituire a acestor fonduri şi prevederilor din prezenta lege. (5) Pe mãsura stabilizarii şi restructurãrii sectoarelor economice şi bugetare, Guvernul analizeazã şi propune Parlamentului desfiinţarea fondurilor speciale constituite în afarã bugetului de stat ori a bugetului asigurãrilor sociale sau includerea acestora în bugetele respective. ART. 20 În bugetul de stat se înscriu Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care se utilizeazã pe baza de hotãrîri ale acestuia, în vederea finanţãrii, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursul anului în bugetul de stat şi în bugetele locale, cu menţinerea echilibrului bugetar, respectiv pentru înlãturarea efectelor unor calamitati naturale. ART. 21 Proiectul bugetului de stat se elaboreazã de cãtre Guvern prin Ministerul Finanţelor, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a proiectelor bugetelor locale. ART. 22 (1) Cheltuielile pentru investiţiile instituţiilor publice şi alte cheltuieli de investiţii, care se finanţeazã, potrivit legii, din bugetul de stat şi din bugetele fondurilor speciale, se cuprind în proiectele acestor bugete, pe baza listei de investiţii cu desfãşurarea acestora pe obiective, atît fizic cît şi valoric, elaborata de fiecare ordonator principal de credite şi anexatã la bugetul propriu. (2) În listele de investiţii se nominalizeaza obiectivele de investiţii în continuare, precum şi obiectivele de investiţii noi. În listele de investiţii se cuprind într-o poziţie globalã, sub denumirea de "alte cheltuieli de investiţii": achiziţiile de imobile, dotãrile independente, consolidãrile la imobile, cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiţii şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii. (3) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritãţile în realizarea obiectivelor de investiţii şi repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în listele de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget, asigurind, totodatã, utilizarea raţionalã şi eficienta a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii la termenele aprobate. (4) În listele de investiţii se înscriu numai obiectivele de investiţii ale cãror documentaţii tehnico-economice au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Cheltuielile pentru investiţii, cuprinse într-o poziţie globalã în lista anexa la bugetul fiecãrui ordonator de credite, se detaliazã şi se aproba prin liste separate de cãtre ordonatorul principal de credite, pe baza de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitate, oportunitate şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii. (2) Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, de cãtre: Guvern - pentru valori mai mari de 4 miliarde lei; ordonatorii principali de credite - pentru valori cuprinse între 500 milioane lei şi 4 miliarde lei; ceilalţi ordonatori de credite - pentru valori cuprinse între 100 şi 500 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele noi de investiţii, ale cãror valori nu depãşesc 100 milioane lei, documentaţiile tehnico-economice se aproba de cãtre ordonatorii de credite, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. (6) Se interzice elaborarea studiilor de fezabilitate pe obiecte şi lucrãri sau pe pãrţi din obiectele sau lucrãrile ce intra în componenta unui obiectiv de investiţii. (7) Prin legile bugetare anuale se pot modifica limitele valorice privind competentele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice, în funcţie de evoluţia preţurilor. (8) Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se realizeazã pe baza de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobãrii Guvernului numai dupã obţinerea în prealabil a acordului Ministerului Finanţelor şi se includ în lista de investiţii anexa la bugetul ordonatorului principal de credite, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) ale prezentului articol. (9) Valoarea obiectivelor de investiţii, ale cãror documentaţii tehnico-economice au fost aprobate potrivit competentelor prevãzute la acest articol, este confidenţialã pînã la adjudecarea execuţiei lucrãrilor, potrivit prevederilor legale privind achiziţiile publice. (10) Ordonatorii de credite, în calitate de investitori şi pe propria lor rãspundere, actualizeazã şi aproba valoarea fiecãrui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, în funcţie de evoluţia preţurilor. (11) Finanţarea cheltuielilor de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a documentaţiilor pentru organizarea licitaţiilor şi adjudecarea execuţiei lucrãrilor publice, precum şi admiterea la finanţare a obiectivelor de investiţii noi se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. (12) Cheltuielile de investiţii se cuprind la fiecare capitol al acţiunii care se finanţeazã din bugetul de stat. ART. 23 (1) În cazurile în care unitãţile administrativ-teritoriale nu îşi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite în condiţiile legii, în vederea echilibrarii acestora se pot stabili, prin legea bugetarã anuala, cote sau sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi criterii de determinare a acestora pe unitãţile administrativ-teritoriale. (2) Din bugetul de stat se pot face transferuri pentru unitãţile administrativ-teritoriale, în vederea finanţãrii unor investiţii cu caracter social şi edilitar-gospodãresc, precum şi a unor acţiuni de protecţie socialã. (3) Cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile ce se fac din bugetul de stat, potrivit alineatului precedent, se aproba anual prin legea bugetarã, pentru fiecare judeţ în parte şi pentru municipiul Bucureşti, precum şi repartizarea pe destinaţii a transferurilor. (4) Propunerile de cote sau de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri se vor cuprinde în proiectele de buget pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, care se prezintã Ministerului Finanţelor însoţite de situaţia unitãţilor administrativ-teritoriale componente la care se propun astfel de cote sau de sume defalcate şi transferuri, precum şi note de fundamentare a necesitãţii, oportunitãţii, eficientei şi eficacitatii acestora. (5) Prin legile bugetare anuale se pot stabili cote adiţionale la unele impozite directe ale bugetului de stat şi/sau ale bugetelor locale, care sa constituie venituri ale bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, în care scop vor fi prevãzute nivelul maxim al cotelor adiţionale şi categoriile de impozite directe asupra cãrora se vor aplica, precum şi repartizarea acestora pe consilii locale şi consilii judeţene. ART. 24 (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca, pînã la data de 1 mai a fiecãrui an, sa comunice Ministerului Finanţelor propunerile de modificare a veniturilor şi a cheltuielilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pe anul viitor, fata de anul în curs, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor, cu precizarea cauzelor şi cu fundamentarile care determina aceste modificãri. (2) Consiliile locale şi judeţene au aceleaşi obligaţii în cazul solicitãrii de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat fata de anul în curs. ART. 25 (1) Ordonatorii principali de credite vor depune la Ministerul Finanţelor, cel mai tirziu pînã la data de 1 iunie a fiecãrui an, propunerile pentru proiectul bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, potrivit metodologiei şi condiţiilor stabilite de Ministerul Finanţelor. (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintã propunerile pentru proiectele bugetelor locale la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat pînã la data de 15 mai a fiecãrui an, urmînd ca acestea sa depunã proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi al municipiului Bucureşti, cel mai tirziu pînã la data de 1 iunie a fiecãrui an. (3) Ministerul Finanţelor examineazã proiectele de buget şi poarta discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra nivelului maxim al cheltuielilor bugetare. Pînã la data de 1 iulie, Ministerul Finanţelor, cu acordul primului-ministru, comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli stabilite pe baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivãrii proiectelor de buget. (4) Proiectele de buget, definitivate potrivit prevederilor alineatului precedent, se depun la Ministerul Finanţelor pînã la data de 1 august a fiecãrui an, însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate, atît pentru venituri, cît şi pentru cheltuieli. În caz de divergenţe, hotãrãşte Guvernul. (5) Ministerul Finanţelor, pe baza acestor proiecte de buget şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului asigurãrilor sociale de stat şi proiectele bugetelor fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern pînã la data de 25 septembrie a fiecãrui an, însoţite de proiectele legilor bugetare. (6) Dupã însuşirea proiectelor de bugete menţionate la alineatul precedent de cãtre Guvern, acesta le supune spre aprobare Parlamentului, cel mai tirziu pînã la data de 10 octombrie a fiecãrui an, însoţite de un raport privind situaţia economico-financiarã a tarii şi proiectia acesteia în anul viitor, precum şi de proiectele legilor bugetare. (7) Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe ordonatorii principali de credite. ART. 26 (1) Bugetele ordonatorilor principali de credite, precum şi cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti se cuprind în anexe la bugetul de stat. (2) Veniturile şi cheltuielile care se urmãresc şi se executa prin Ministerul Finanţelor se cuprind în anexa la bugetul de stat. ART. 27 Dacã legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurãrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile ce-i revin şi aplica în continuare prevederile bugetelor anului precedent, pînã la adoptarea noilor bugete. ART. 28 În stabilirea realizarilor veniturilor bugetare se vor respecta urmãtoarele norme: a) impozitele, taxele şi orice alte venituri se înscriu în bugetul de stat numai dacã au fost stabilite prin lege; b) legea bugetarã anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor, precum şi a celorlalte venituri ale statului care urmeazã sa se perceapã; c) este interzisã perceperea, sub orice titlu şi sub orice denumire, de contribuţii directe sau indirecte, în afarã celor stabilite prin lege. ART. 29 (1) Prin legea bugetarã anuala se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecãrui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţionalã şi economicã a acestora. (2) Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli. (3) Creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetarã anuala, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol. (4) Virãrile de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sînt în competenta fiecãrui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele unitãţilor subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor, începînd cu trimestrul al III-lea al anului financiar. (5) În mod excepţional şi pe baza justificarilor corespunzãtoare, virãrile de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor prevãzute la alin. (2), se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor, începînd cu trimestrul al III-lea, cu acordul Ministerului Finanţelor. (6) Sînt interzise virãrile de credite bugetare provenite de la capitolele care au fost majorate din Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului sau din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. (7) Creditele bugetare aprobate la unele capitole pot avea caracter previzional, ele putind fi majorate prin hotãrîri ale Guvernului dintr-o suma globalã creata în acest scop şi care urmeazã a fi cuprinse într-o lege rectificativa. Lista capitolelor la care creditele aprobate au caracter previzional se aproba prin legea bugetarã anuala. (8) În cursul exerciţiului bugetar, legea bugetarã anuala poate fi modificatã prin legi rectificative, care se prezintã Parlamentului cel mai tirziu pînã la data de 30 noiembrie. (9) Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite, în vederea menţinerii echilibrului bugetar aprobat şi cheltuirii cu eficienta şi eficacitate a fondurilor publice. (10) Virãrile de credite bugetare în bugetele locale, în condiţiile prevederilor prezentului articol, se aproba de cãtre fiecare consiliu local, respectiv consiliul judeţean, dupã caz, iar virãrile de credite bugetare menţionate la alin. (5) se fac cu acordul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor. ART. 30 (1) Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurãrilor sociale de stat, prin bugetele locale şi prin bugetele fondurilor speciale se repartizeazã pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesarã efectuarea cheltuielilor. (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor prevãzute în bugetele menţionate la alineatul precedent se aproba de cãtre: a) Ministerul Finanţelor - pe capitole, la propunerea ordonatorilor principali de credite şi a organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile din bugetul de stat, pe structura aprobatã pentru bugetele locale; b) ordonatorii principali de credite - pentru bugetele proprii şi bugetele unitãţilor subordonate, precum şi pe celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare. ART. 31 (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupã deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de cãtre Ministerul Finanţelor a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unitãţile bancare, dupã caz. (2) Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective. (3) Transferurile cãtre bugetele locale, în cadrul limitelor prevãzute în bugetul de stat, se efectueazã prin Ministerul Finanţelor, la cerere şi în funcţie de necesitãţile execuţiei bugetare. ART. 32 (1) Este interzisã efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele locale, precum şi din veniturile fondurilor speciale, cu excepţia cazurilor cînd legea prevede altfel. (2) Veniturile care se realizeazã peste cele aprobate pe ansamblul bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor fi folosite, în cursul anului, pentru finanţarea unor acţiuni stabilite de lege sau vor diminua deficitul bugetar ori vor majorã excedentul bugetar. ART. 33 (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale sînt conducãtorii autoritãţilor publice, miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. (2) La Camera Deputaţilor şi la Senat, ordonatorii principali de credite sînt secretarii generali ai acestora. (3) Conducãtorii instituţiilor publice cu personalitate juridicã din subordinea ordonatorilor principali de credite, finanţate din bugetul de stat, din bugetul asigurãrilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale sînt, dupã caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite. ART. 34 (1) Ordonatorii principali de credite repartizeazã creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, pe unitãţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, în bugetele respective şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Subvenţiile de orice fel, prevãzute potrivit legii a se acorda din bugetul de stat regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital de stat, se cuprind şi se executa prin bugetele ordonatorilor principali sau secundari de credite, dupã caz, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanţelor. (3) Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispoziţiilor legale, şi repartizeazã creditele bugetare aprobate pe unitãţile ierarhic inferioare, ai cãror conducatori sînt ordonatori terţiari de credite. (4) Ordonatorii terţiari de credite utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitãţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. (5) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. ART. 35 Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept. ART. 36 (1) Ordonatorii principali şi ordonatorii secundari şi terţiari de credite rãspund, potrivit legii, de: a) utilizarea creditelor bugetare; b) realizarea veniturilor; c) folosirea cu eficienta şi eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurãrilor sociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale; d) integritatea bunurilor încredinţate unitãţii pe care o conduc; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra execuţiei bugetare. (2) Angajarea şi efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se aproba de ordonatorul de credite şi se efectueazã numai cu viza prealabilã de control financiar preventiv intern. Operaţiunile de angajare a cheltuielilor supuse controlului preventiv exercitat de Curtea de Conturi se efectueazã cu viza acesteia. ART. 37 În situaţiile în care, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de unitãţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanţelor este autorizat sa introducã modificãrile corespunzãtoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, fãrã afectarea echilibrului şi rezervei bugetare. ART. 38 Alocaţiile din bugetul de stat acordate unor instituţii publice care realizeazã, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituţii, asociaţii sau persoane juridice se stabilesc prin lege şi se cuprind, în fiecare an, în legile bugetare. ART. 39 (1) Sumele încasate din vînzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condiţiile prevãzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vînzarea unor bunuri materiale, care aparţin instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 70 alin. (1) lit. a) din prezenta lege, constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, dupã caz, şi se vãrsa la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor. (2) Sumele obţinute potrivit alineatului precedent de cãtre celelalte instituţii publice se reţin de cãtre acestea în vederea realizãrii de investiţii. (3) Sumele încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ale statului constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, dupã caz, dacã legea nu prevede altfel. (4) Sumele obţinute din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupã caz, în funcţie de subordonarea persoanelor care au dispus confiscarea acestora în condiţiile legii, dupã deducerea cheltuielilor materiale legate de aceasta activitate, precum şi a sumelor reţinute pentru stimularea personalului, potrivit legii. ART. 40 (1) Efectuarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale, precum şi din bugetele fondurilor speciale se va putea face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale care sa confirme primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, achitarea salariilor şi a altor drepturi bãneşti, plata obligaţiilor cãtre buget, precum şi a altor obligaţii, potrivit dispoziţiilor legale. (2) Guvernul poate stabili, prin hotãrîre, acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de pînã la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile şi limitele care se vor folosi în acest scop, în vederea accelerarii procesului investitional, îmbunãtãţirea infrastructurii în transporturi, precum şi pentru achiziţii de bunuri, realizari de lucrãri sau prestaţii de servicii şi executarea contractelor de cercetare ştiinţificã. (3) Sumele reprezentind plati în avans, efectuate în condiţiile prevederilor contractuale, potrivit alineatului precedent, şi nejustificate prin prestaţiile efectuate pînã la sfîrşitul anului vor fi recuperate, în condiţiile legii, de cãtre instituţia publica care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. ART. 41 (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza trimestrial necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau aminate şi de a propune Ministerului Finanţelor anularea creditelor respective. (2) Curtea de Conturi poate bloca, iar Ministerul Finanţelor poate bloca sau reduce utilizarea unor credite constatate ca fãrã temei legal sau fãrã justificare în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale. (3) Cu creditele bugetare anulate sau reduse la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat în condiţiile alineatelor precedente, se majoreazã Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat. ART. 42 (1) Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuţia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina şi, în urma verificãrii şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor elaboreazã lucrãrile privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi respectiv a bugetului asigurãrilor sociale de stat, precum şi conturilor anuale de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale pe care le prezintã Guvernului. (2) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, precum şi conturile anuale de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate şi au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. (3) Guvernul analizeazã lucrãrile şi prezintã contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie spre aprobare Parlamentului, pînã la data de 1 iulie a anului urmãtor celui de execuţie. (4) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aproba prin lege dupã verificarea de cãtre Curtea de Conturi. ART. 43 Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite vor cuprinde: a) La venituri: 1. prevederi bugetare aprobate iniţial; 2. prevederi bugetare definitive; 3. încasãri realizate. b) La cheltuieli: 1. credite aprobate iniţial; 2. credite definitive; 3. plati efectuate. ART. 44 Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurãrilor sociale de stat şi al bugetelor fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţa între veniturile încasate pînã la închiderea exerciţiului bugetar şi plãţile efectuate pînã la aceeaşi data. ART. 45 În caz de deficit al bugetului de stat, acoperit prin bonuri de tezaur sau prin împrumut de la Banca Nationala a României, în condiţiile art. 17 şi 18 din prezenta lege, nerambursate pînã la finele exerciţiului bugetar, Parlamentul hotãrãşte, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului şi mãsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii în exerciţiul financiar urmãtor. ART. 46 (1) Din excedentul bugetului de stat, rãmas dupã lichidarea integrala a datoriei publice, se rezerva anual o cota de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se pãstreazã în contul trezoreriei statului, deschis la Banca Nationala a României, şi se utilizeazã pe baza de lege. Pînã la utilizare, disponibilitãţile fondului de tezaur vor fi plasate sub forma de depozit financiar cu dobinda. (2) Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuţie anuale, care se supun aprobãrii o data cu contul general de execuţie a bugetului de stat. ART. 47 (1) Ministerul Finanţelor întocmeşte anual contul general al datoriei publice a statului, care cuprinde contul operaţiunilor în ţara şi în strãinãtate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Contul general al datoriei publice cuprinde situaţia datoriei publice interne şi a datoriei publice externe directe a statului, precum şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de cãtre alte persoane juridice. ART. 48 Controlul preventiv şi ulterior asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale se efectueazã de cãtre Curtea de Conturi şi de cãtre celelalte organe de stat, potrivit legii. ART. 49 (1) Execuţia de casa a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale se realizeazã prin trezoreria statului sau prin unitãţile bancare, dupã caz, pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor, care asigura: a) încasarea veniturilor bugetare; b) efectuarea cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale; c) încasarea veniturilor extrabugetare şi efectuarea plãţilor dispuse din acestea şi a fondurilor speciale prin conturi distincte, pe instituţii publice şi categorii de resurse; d) gestionarea datoriei publice interne şi externe prin urmãrirea împrumuturilor guvernamentale interne şi externe şi folosirea acestora, precum şi a celor garantate de stat, potrivit destinaţiei prevãzute în contracte, rambursarea ratelor la scadenta şi plata dobinzilor, comisioanelor şi spezelor aferente; e) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul organelor administraţiei publice centrale şi locale. (2) Prin trezoreria statului se pot efectua şi urmãtoarele operaţiuni: a) pãstrarea disponibilitãţilor reprezentind contravaloarea în lei a ajutoarelor externe nerambursabile, primite pe baza de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora pe baza de hotãrîri ale Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şi economice, dupã caz; b) efectuarea de plasamente financiare pe termen din disponibilitãţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Nationala a României. ART. 50 Lucrãrile de întocmire, aprobare şi execuţie a bugetului de stat şi a celorlalte bugete se fundamenteazã pe strategia dezvoltãrii unor ramuri şi sectoare publice, analize în execuţie şi prognoze ale stadiilor de evoluţie a echilibrului financiar, monetar şi valutar, a nivelului datoriei publice interne şi externe, în vederea stabilirii direcţiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltãrii economico-sociale. În acest scop, Ministerul Finanţelor foloseşte, în condiţiile legii, proiectele şi executiile privind: balanţa de plati externe; balanţa de venituri şi cheltuieli bãneşti a populaţiei şi a masei monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe tari.
CAP. 3 Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale ART. 51 (1) Prin bugete locale se înţelege bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridicã. (2) Bugetele locale se elaboreazã, se aproba şi se executa în condiţiile prezentei legi şi ale Legii administraţiei publice locale. (3) Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte buget propriu, în condiţii de autonomie. Între bugetele consiliilor locale şi bugetele consiliilor judeţene nu exista relaţii de subordonare. (4) Guvernul va lua mãsurile necesare ca, prin autonomia financiarã a unitãţilor administrativ-teritoriale şi prin bugetul fiecãrei unitãţi, sa se stimuleze initiativa localã în vederea satisfacerii cerinţelor sociale locale, exercitãrii drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcţie de nevoile proprii şi corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum şi intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate. ART. 52 (1) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de cãtre consiliile locale sau judeţene, dupã caz, în limitele şi în condiţiile legii. (2) Veniturile bugetelor locale se formeazã din impozite, taxe şi alte venituri, a cãror lista este redata în anexa la prezenta lege. (3) Constatarea, aşezarea şi urmãrirea încasãrii veniturilor bugetelor locale se realizeazã prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor, dacã legea nu prevede altfel. ART. 53 Din bugetele locale se finanţeazã, în condiţiile stabilite de lege, acţiuni social-culturale, obiective şi acţiuni economice de interes local, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a organelor administraţiei publice locale, precum şi alte obiective prevãzute prin dispoziţii legale. Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale se desfãşoarã pe baza clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor. ART. 54 (1) Modul de repartizare a cotelor sau a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile din bugetul de stat cãtre bugetele locale, stabilite şi aprobate în condiţiile prevederilor art. 23 din prezenta lege, se stabilesc anual prin legea bugetarã. (2) Bugetele consiliilor locale reflecta relaţii de deplina autonomie financiarã. (3) Consiliile locale şi judeţene, dupã caz, stabilesc şi aproba cote adiţionale la impozitele directe ale bugetului de stat şi/sau ale bugetelor locale în cadrul limitelor şi în condiţiile prevederilor art. 23 alin. (5) din prezenta lege, în funcţie de necesitãţile functionarii normale a serviciilor publice şi de îndeplinirea atribuţiilor ce revin autoritãţilor publice locale, potrivit legii. (4) La solicitarea consiliilor locale şi judeţene, dupã caz, prin legile bugetare anuale se pot autoriza unitãţile administrativ-teritoriale sa contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acţiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de valoare, cu condiţia ca unitãţile respective sa poatã garanta acoperirea dobinzilor şi rãscumpãrarea titlurilor respective. Constatarea şi autorizarea garanţiei se efectueazã prin organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor. (5) În cazurile în care în execuţia bugetelor locale apare deficit temporar, acesta poate fi acoperit, pînã la încasarea veniturilor bugetare aprobate, pe seama resurselor aflate în contul general al trezoreriei statului. (6) Consiliile judeţene şi consiliile locale se pot asocia între ele, în condiţiile legii, pentru realizarea unor lucrãri şi servicii publice de interes local, pe baza de convenţie, asigurindu-se şi resursele financiare corespunzãtoare. ART. 55 (1) În bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarele municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor se poate înscrie fond de rezerva bugetarã la dispoziţia consiliului local sau a celui judeţean, dupã caz, al fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, în cota de pînã la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanţãrii acţiunilor şi sarcinilor nou-intervenite în cursul anului. (2) Fondul de rezerva bugetarã prevãzut la alineatul precedent poate fi majorat, în cursul anului, cu pînã la 50% din cuantumul iniţial al acestuia aprobat prin buget, din disponibilitãţile de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînã la sfîrşitul anului. (3) Nu pot fi folosite cu aceasta destinaţie disponibilitãţile de credite bugetare provenite de la cheltuielile de personal şi de capital. ART. 56 În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unitãţi administrativ-teritoriale veniturile proprii aprobate depãşesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetarã stabilitã potrivit legii, diferenţele se constituie ca excedente planificate ale fiecãrui buget local. ART. 57 (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sînt preşedinţii consiliilor judeţene la judeţe, primarul general al municipiului Bucureşti şi primãrii celorlalte unitãţi administrativ-teritoriale. (2) Conducãtorii instituţiilor publice cu personalitate juridicã din subordinea consiliului local sau judeţean al fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale sînt, dupã caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari. (3) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept. ART. 58 Finanţarea din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de cãtre ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective. ART. 59 Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor prevãzute în bugetele locale se aproba de: a) Ministerul Finanţelor, pentru cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget prezentate de organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor, pe baza propunerilor consiliilor judeţene şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale; b) consiliile judeţene sau locale, dupã caz, ale unitãţilor administrativ-teritoriale, pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor publice subordonate. ART. 60 (1) Proiectele bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale se elaboreazã pe baza proiectelor de bugete ale administraţiei proprii şi ale instituţiilor publice subordonate, în etapele prevãzute pentru bugetul de stat. (2) Metodologia de elaborare şi execuţie a bugetelor locale se stabileşte de cãtre Ministerul Finanţelor. (3) Proiectele bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale se prezintã spre aprobare consiliilor locale sau judeţene, dupã caz, în termen de maximum 30 de zile de la aprobarea legii bugetare anuale. În acelaşi termen se aproba bugetele locale modificate în cursul exerciţiului bugetar, prin legi rectificative. (4) Fiecare buget se aproba pe ansamblu, pe ordonatori de credite, capitole şi articole. ART. 61 (1) Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casa, apãrute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul prealabil al direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat. (2) Din aceleaşi fonduri şi în aceleaşi condiţii se pot acorda împrumuturi şi în cazul în care asemenea goluri temporare de casa apar la bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti. (3) Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor verifica formarea şi utilizarea fondului de tezaur. (4) Împrumuturile acordate potrivit alin. (1) şi (2) ale prezentului articol se prevãd a fi rambursate pînã la data de 31 decembrie a fiecãrui exerciţiu bugetar. (5) În cazuri excepţionale, în care împrumuturile nu au fost rambursate pînã la finele anului datoritã lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevãd la rambursare în bugetele anilor urmãtori, pe termen de pînã la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finanţelor şi care se încaseazã la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. ART. 62 (1) Pentru realizarea unor acţiuni social-culturale şi acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, consiliile locale sau judeţene, dupã caz, pot aproba şi utiliza în întregime sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în urmãtoarele condiţii: a) depãşirea încasãrilor sa fie realizatã pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv şi sa se menţinã pînã la finele anului; b) plusurile de venituri sa provinã din activitatea anului respectiv şi sa nu fie rezultatul unor modificãri ale legislaţiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevãzute de lege; c) bugetele respective sa nu fie echilibrate cu transferuri din bugetul de stat sau sa aibã împrumuturi nerambursate. (2) Modificãrile efectuate şi aprobate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificãrii consiliului local sau judeţean, dupã caz, la prima sesiune a acestuia. ART. 63 Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, dupã efectuarea regularizarilor cu bugetul de stat în limita transferurilor din bugetul de stat, se utilizeazã în ordine pentru: a) rambursarea eventualelor împrumuturi, din anii precedenti sau anul curent, nelichidate şi plata dobinzilor aferente acestora; b) constituirea fondului de rulment propriu, cumulat, în limita a 5% din veniturile proprii, inclusiv cotele sau sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, realizate prin bugetul propriu în anul respectiv. Fondul de rulment se pãstreazã într-un cont distinct, deschis fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, la unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale deficite temporare provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. La finele anului, fondul de rulment trebuie sa se regaseasca reîntregit în contul distinct, deschis la unitãţile de trezorerie; c) vãrsãminte la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, dupã caz. ART. 64 (1) Cheltuielile pentru investiţiile proprii ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, ale regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene şi locale, dupã caz, şi ale instituţiilor publice de subordonare judeteana şi localã, ce se finanţeazã, potrivit legii, din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, la fiecare capitol al acţiunii, pe baza listei de investiţii, aprobatã ca anexa la bugetul local de cãtre consiliul local sau judeţean, dupã caz. (2) Documentaţiile tehnico-economice ale investiţiilor a cãror finanţare se asigura integral sau în completare din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, dupã cum urmeazã: a) consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru investiţiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a cãror valoare este cuprinsã între 100 milioane lei şi 3 miliarde lei; b) consiliile locale ale municipiilor, pentru investiţiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a cãror valoare este cuprinsã între 100 milioane lei şi 2 miliarde lei; c) consiliile locale ale oraşelor, pentru investiţiile proprii, pentru cele ale regiilor autonome de sub autoritatea lor, dacã este cazul, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a cãror valoare este cuprinsã între 100 milioane lei şi un miliard lei; d) consiliile locale ale comunelor, pentru investiţiile proprii, precum şi pentru cele ale instituţiilor publice subordonate, a cãror valoare este cuprinsã între 100 milioane lei şi 750 milioane lei. (3) Ordonatorii principali de credite din administraţia publica localã, conducãtorii instituţiilor publice de subordonare judeteana sau localã, care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite, precum şi managerii regiilor autonome de interes judeţean şi local, pentru investiţiile proprii a cãror valoare nu depãşeşte 100 milioane lei, şi aproba documentaţiile tehnico-economice cu avizul prealabil, dupã caz, al delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau a consiliului local. (4) Documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii a cãror acoperire financiarã se asigura integral sau în completare din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, ale cãror valori depãşesc plafoanele prevãzute la alin. 2, se aproba de cãtre Guvern. ART. 65 Preşedinţii consiliilor judeţene şi primãrii celorlalte unitãţi administrativ-teritoriale întocmesc şi prezintã conturile anuale de execuţie a bugetelor proprii spre aprobare consiliilor judeţene şi, respectiv, consiliilor locale, pînã la data de 1 iulie a anului urmãtor, în structura prevãzutã la art. 43 din prezenta lege. ART. 66 (1) Fondurile de tezaur judeţene şi al municipiului Bucureşti, constituite potrivit legii, se pãstreazã în conturi speciale la unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului şi se utilizeazã pentru finanţarea unor obiective de investiţii din raza teritorialã a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, din domeniile gospodãriei comunale şi transporturilor, în condiţiile prevãzute în legea bugetarã anuala. (2) Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuţie, care se supun spre aprobare o data cu contul de execuţie a bugetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. ART. 67 Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor întocmesc, pe baza bugetelor locale aprobate de autoritãţile locale, în condiţiile legii, şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecãrui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecãrui judeţ şi a municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi buget propriu, pe structurile clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor. ART. 68 (1) Trimestrial, preşedinţii consiliilor judeţene şi primãrii celorlalte unitãţi administrativ-teritoriale întocmesc dãri de seama contabile asupra execuţiei bugetare, care se transmit Ministerului Finanţelor, la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta. (2) Ministerul Finanţelor prezintã Guvernului, pînã la data de 31 mai a fiecãrui an, sinteza anuala a veniturilor şi cheltuielilor publice locale, cu concluzii şi propuneri în ceea ce priveşte rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor administraţiei publice locale şi a modului în care a fost respectata disciplina financiarã. ART. 69 Execuţia de casa a bugetelor locale se efectueazã prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului, asigurindu-se: a) încasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidente stricte a sumelor încasate pe fiecare plãtitor; b) finanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite; c) încadrarea în echilibrul bugetar aprobat.
CAP. 4 Finanţele instituţiilor publice ART. 70 (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, dupã caz, în funcţie de subordonare; b) din veniturile extrabugetare şi alocaţiile acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcţie de subordonare; c) integral din veniturile extrabugetare; d) din fondurile speciale, pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste fonduri. (2) Instituţiile publice pot beneficia de alocaţii bugetare nerambursabile, granturi, obţinute în sistem competitiv, pe care le cuprind în buget în scopul realizãrii unor obiective sau programe în condiţiile legii. (3) Instituţiile publice finanţate integral de la buget vãrsa veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupã caz, în funcţie de subordonare. ART. 71 (1) Instituţiile publice prevãzute la art. 70 mai pot folosi pentru desfãşurarea şi lãrgirea activitãţii lor mijloace materiale şi bãneşti primite de la persoane juridice şi fizice, prin transmitere gratuita, cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Acestea se gestioneazã potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator. ART. 72 Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, în special în domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigura atît din bugetul de stat, cît şi din bugetele unor unitãţi administrativ-teritoriale, numai în cazurile în care, prin legea bugetarã anuala, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţeazã din fiecare buget. ART. 73 (1) Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 70 alin. (1) lit. b) şi c), se încaseazã, se administreazã, se contabilizeaza şi se utilizeazã de instituţiile publice în cauza, potrivit normelor privind finanţele publice, dacã legea nu prevede altfel. (2) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 70 alin. (1) lit. b) şi d), se regularizeazã la sfîrşitul anului cu bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, dupã caz, în limita sumelor primite de la acestea, dacã legea nu prevede altfel. (3) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare rãmîn la dispoziţia acestora, urmînd a fi folosite în anul urmãtor cu aceeaşi destinaţie. Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare se prezintã distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. (4) Veniturile bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 70 alin. (1) lit. b) şi c), provin din taxe, chirii, manifestãri culturale, valorificari de produse din activitãţi proprii sau anexe, concursuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, prestãri de servicii, lucrãri, exploatãri ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele, stabilite în condiţiile legii. ART. 74 (1) Plãţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectueazã prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investiţii, a documentaţiei tehnice prevãzute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora. (2) Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiţii sau primite prin transfer gratuit se majoreazã fondul social al instituţiei publice.
CAP. 5 Dispoziţii comune şi finale ART. 75 (1) Exerciţiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic şi se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. (2) Toate operaţiunile, efectuate în cursul unui an în contul unui buget, aparţin exerciţiului corespunzãtor de execuţie a bugetului respectiv. (3) Pentru toţi agenţii economici şi alţi contribuabili, anul financiar are aceeaşi durata ca şi exerciţiul bugetar. ART. 76 (1) Execuţia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an. Orice venit neincasat şi orice cheltuiala neefectuata pînã la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, dupã caz, in contul bugetului pe anul urmãtor. (2) Creditele bugetare neutilizate pînã la închiderea anului sînt anulate de drept. (3) În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, soldurile rezultate din execuţia acestora şi neutilizate pînã la sfîrşitul anului se regularizeazã cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor acordate; diferenţa se reporteazã în anul urmãtor, cu pãstrarea destinaţiei iniţiale, dacã legea nu prevede altfel. ART. 77 (1) Nerespectarea termenului de plata a sumelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale atrage obligaţia calculãrii şi încasãrii majorãrilor de intirziere prevãzute de lege. (2) Încasarea la bugetul de stat, la bugetele locale, la bugetul asigurãrilor sociale de stat şi la bugetele fondurilor speciale a sumelor datorate şi neachitate la termenele legale se face potrivit legislaţiei privind urmãrirea şi executarea veniturilor bugetare. ART. 78 Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisã în bugetul de stat, în bugetele locale, în bugetul asigurãrilor sociale de stat şi în bugetele fondurilor speciale şi nici efectuatã din aceste bugete, dacã nu exista baza legalã pentru asemenea cheltuieli. ART. 79 (1) Din bugetul de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenţii sau transferuri cu caracter general sau cu destinaţii pentru anumite cheltuieli unor instituţii, asociaţii sau altor persoane juridice care nu sînt de stat şi nu au autonomie economico-financiarã, precum şi unor unitãţi sau organisme internaţionale, ca obligaţii de cotizatie ale statului, numai în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege. (2) Asemenea subvenţii sau transferuri se prevãd şi se acorda din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct, pe categoriile prevãzute la alineatul precedent. ART. 80 (1) Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, în limita cãrora se pot efectua cheltuieli, reprezintã credite bugetare, care nu pot fi depasite. (2) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate. (3) Utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate atrage, în condiţiile legii, rãspunderea celor vinovaţi. ART. 81 Dispoziţiile legale în domeniul elaborãrii, aprobãrii şi executãrii bugetului de stat se aplica şi în domeniul bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, în mãsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege. ART. 82 (1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, efectueazã operaţiunile de încasãri şi plati prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cãrora îşi au sediul şi unde au deschis conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilitati. (2) Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin bãncile comerciale. ART. 83 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte dacã, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni: a) nerespectarea dispoziţiilor art. 22, 37, 62 şi 74; b) nerespectarea dispoziţiilor art. 29, 32 alin. (1), art. 40, 77 alin. (2) şi art. 80; c) nerespectarea dispoziţiilor art. 19, art. 28 lit. c), art. 34 alin. (5), art. 36, 38, 39, 41 alin. (1), art. 55, 58, 60 alin. (3), art. 66, 71, 78, 79 şi 82. (2) Contravenţiile prevãzute la lit. a) se sancţioneazã cu amenda de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. b), cu amenda de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, iar cele de la lit. c), cu amenda de la 600.000 lei la 2.000.000 lei. Nivelul acestor amenzi poate fi actualizat prin legea bugetarã anuala. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre persoanele împuternicite în acest scop. ART. 84 Contravenţiilor prevãzute la <>art. 83 li se aplica prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. ART. 85 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 10/1991 privind finanţele publice şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 26 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
p. PREŞEDINTELE SENATULUI VALER SUIAN
ANEXA 1
LISTA impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale
------------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea veniturilor crt. -------------------------------------------------------------------------------
CAPITOLUL I
Veniturile proprii care se prevãd în bugetele proprii ale judeţelor
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene. 2. Alte încasãri din impozite directe. 3. Vãrsãminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene. 4. Alte venituri de la instituţiile publice. 5. Diverse venituri: a) venituri din amenzi aplicate potrivit dispoziţiilor legale; b) restituiri de fonduri din finanţarea bugetarã localã a anilor precedenti; c) încasãri din alte surse. 6. Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice de subordonare judeteana. 7. Majorãri şi penalitãţi de intirziere pentru venituri nevarsate la termen la impozitele, taxele şi veniturile cuprinse la acest capitol.
CAPITOLUL II
Veniturile proprii care se prevãd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti
1. Impozitul pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 2. Impozite şi taxe de la populaţie: a) impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriasilor şi ale altor persoane fizice independente şi ale asociaţiilor familiale; b) impozitul pe clãdiri şi terenuri de la persoane fizice; c) taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice; d) taxe de timbru asupra succesiunilor şi alte taxe de timbru de la populaţie; e) alte impozite şi taxe de la populaţie. 3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. 4. Impozitul pe clãdiri şi terenuri de la persoane juridice. 5. taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice. 6. Impozitul pe venitul agricol. 7. Alte impozite directe: a) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente; b) alte încasãri din impozite directe. 8. Impozitul pe spectacole. 9. Alte impozite indirecte: a) taxe de timbru de la persoane juridice; b) majorãri şi penalitãţi de intirziere pentru veniturile nevarsate la termen la impozitele, taxele şi veniturile cuprinse la acest capitol; c) alte încasãri din impozite indirecte. 10. Vãrsãminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale ale oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 11. Vãrsãminte de la instituţiile publice: a) taxe pentru examinarea conducãtorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere şi alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice; b) vãrsãminte din disponibilitãţile instituţiilor publice şi activitãţilor autofinantate; c) alte venituri de la instituţiile publice. 12. Diverse venituri: a) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii şi despãgubiri; b) venituri din amenzile aplicate potrivit dispoziţiilor legale; c) restituiri de fonduri din finanţarea bugetarã localã a anilor precedenti; d) venituri din concesiuni; e) încasãri din alte surse. 13. Venituri din capital: a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice; b) venituri din vînzarea locuinţelor construite din fondurile statului. -------------------------------------------------------------------------------
NOTA: Lista impozitelor, a taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizatã prin legile bugetare anuale, în concordanta cu programele de creştere a autonomiei financiare a unitãţilor administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
