Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 70 din 8 mai 1934 pentru organizarea si reglementarea comertului de banca*)
*) Aceasta Lege s-a votat de Senat şi Adunarea deputaţilor în şedinţele de la 27 şi 28 Aprilie 1934; s-a promulgat cu Decretul Nr. 1.275/1934 şi publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 105 din 8 Mai 1934. A se vedea Legea şi Regulamentul de aplicare din 26 Septembrie 1934.
TITLUL I Dispoziţiuni generale 1. Prin întreprindere de banca se înţelege orice întreprindere comercialã al carei obiect principal este acela de a sãvârşi orice fel de operaţiuni asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ, asupra diferitelor valori negociabile, precum şi orice alte operaţiuni în legatura cu acestea. 2. Comerţul de banca nu se poate exercita decât numai de cãtre societãţi bancare, constituite în condiţiunile legii de fata. 3. Se considera societate bancarã orice societate comercialã înscrisã în registrul societãţilor bancare. Întreprinderile, al cãror obiect principal este comerţul de banca, neînscrise în acest registru, pe lângã celelalte sancţiuni civile şi penale, vor fi puse în stare de lichidare potrivit art. 54, alineatul final, din aceasta lege. 4. Comerţul de banca nu se poate exercita decât pe baza unei autorizatiuni speciale. Aceasta autorizaţiune se acorda de cãtre Consiliul Superior Bancar în condiţiunile legii de fata şi poate fi data pentru tot felul de operaţiuni de banca sau numai pentru un numãr limitat din aceste operaţiuni. Nefolosirea autorizaţiunii timp de un an de la data acordãrii ei, atrage de plin drept pierderea beneficiului de a exercita comerţul de banca. Autorizaţiunea va putea fi totuşi reînnoitã dupã o noua examinare a condiţiunilor de încuviinţare. 5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar, instituit potrivit art. 42 din prezenta lege, la care se va alãturã actul constitutiv şi statutele. Consiliul Superior Bancar examinând oportunitatea economicã generalã şi localã a infiintarii unei noi întreprinderi de banca, precum şi îndeplinirea tuturor condiţiunilor cerute de lege, hotãrãşte în mod definitiv asupra infiintarii societãţii. Consiliul Superior Bancar poate propune pãrţilor modificãrile şi completãrile care trebuiesc aduse actului constitutiv şi statutelor, când cele prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii de fata sau celorlalte legi în vigoare. 6. Toate întreprinderile bancare funcţionând în România sunt supuse legii de fata. Întreprinderile bancare cu sediul principal în strãinãtate, vor putea exercita comerţul de banca în România, constituindu-se în condiţiunile legii de fata. Numai întreprinderile bancare având sediul în România pot infiinta sucursale pe teritoriul acestei tari. În toate societãţile bancare funcţionând în România, administratorul unic şi cel puţin doua treimi din numãrul membrilor consiliului de administraţie şi al consiliului de censori vor fi cetãţeni romani. 7. Sunt aplicabile societãţilor bancare toate dispoziţiunile din codul de comerţ sau din celelalte legi în vigoare, care nu sunt contrare prescripţiunilor acestei legi. Dispoziţiunile legii de fata se aplica şi institutiunilor comerciale de credit, funcţionând pe baza de legi speciale, în mãsura în care nu contravin dispoziţiunilor din acele legi.
TITLUL II Dispoziţiuni referitoare la constituirea şi administrarea societãţilor bancare 8. Societãţile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin act autentic. Statutele unei societãţi bancare vor arata operaţiunile pe care banca este autorizata a le exercita. 9. La fiecare Oficiu al registrului comerţului din ţara se va infiinta câte un registru special, denumit "registrul societãţilor bancare", în care se va înscrie, în întregime actul constitutiv. Odatã cu cererea de înscriere se vor depune şi statutele societãţii bancare. Înscrierea în registrul societãţilor bancare înlocuieşte înscrierea în registrul comerţului. Nici o societate bancarã nu va putea fi înscrisã în acest registru mai înainte ca actul constitutiv şi statutele sale sa fi fost aprobate de cãtre Consiliul Superior Bancar. La cererea de înscriere se va alãturã şi recipisa Casei de Depuneri sau adeverinta Bãncii Naţionale a României, de depunerea capitalului în condiţiunile prevãzute de art. 11. Înscrierea în acest registru se va face pe baza unei ordonanţe data de judecãtorul delegat pe lângã Oficiul registrului comerţului din localitate unde societatea bancarã îşi va stabili sediul sau principal, în conformitate cu deciziunea data potrivit art. 5, fãrã a mai fi nevoie de vreo alta formalitate cerutã de legile comerciale. În termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a ordonanţei de înscriere, atât actul constitutiv şi statutele, cat şi deciziunea de încuviinţare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, în întregime, în Monitorul Oficial şi, în extras, în unul din ziarele cele mai rãspândite în localitate. Sunt aplicabile registrului societãţilor bancare toate dispoziţiunile din legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului*), care nu sunt contrarii legii de fata. Societãţile înscrise în acest registru se considera regulat constituite, fãrã îndeplinirea nici unei alte formalitãţi şi au personalitate juridicã. ---------------- *) A se vedea Legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, din 10 Aprilie 1931, cu modificãri din 27 Iulie 1931 şi 9 Aprilie 1932, precum şi Regulamentul de aplicare din 8 Mai 1931.
10. Societãţile bancare sunt supuse dispoziţiunilor referitoare la firmele sociale din legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, precum şi urmãtoarelor dispoziţiuni. Cuvântul de "banca" nu poate fi întrebuinţat decât de firma socialã a unei întreprinderi bancare legalmente autorizata şi constituitã. Nici o banca nu poate alege o firma socialã care sa poatã da loc la confuziune cu Banca Nationala a României sau cu o alta întreprindere bancarã existenta. Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decât cu autorizarea expresã a Consiliului Superior Bancar. Pe orice act de corespondenta al societãţii bancare se va arata lãmurit capitalul efectiv vãrsat, rezervele, localitatea sediului principal şi adresa, sucursalele, precum şi data şi numãrul de înscriere în registrul societãţilor bancare. 11. Capitalul unei societãţi bancare în nume colectiv, în comanditã simpla, sau cu rãspundere limitatã, nu poate fi mai mic: în Bucureşti de 20.000.000 lei, în municipii de 10.000.000 lei, în celelalte comune urbane de lei 5.000.000, iar în comunele rurale de lei 2.000.000. Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont. Cel puţin jumãtate din capitalul social va trebui sa fie efectiv vãrsat la constituirea societãţii, iar restul cel mai târziu într-un an de la constituire. 12. Capitalul societãţilor bancare anonime sau în comanditã pe acţiuni, nu va putea fi mai mic decât indoitul sumelor specificate în articolul precedent, dupã localitãţi. Este interzisã constituirea capitalului social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont. Fiecare din membrii fondatori ai societãţilor bancare pe acţiuni este obligat a pãstra timp de 5 ani o cota de cel puţin 30% din capitalul ce a subscris. Aceste acţiuni vor fi nominative şi blocate la sediul bãncii. Cel puţin jumãtate din capitalul subscris va fi vãrsat pana în ziua constituirii societãţii, restul urmând a fi vãrsat cel mai târziu într-un an de la constituire. Capitalul social va fi divizat în acţiuni a cãror valoare nominalã nu poate fi mai mica de 500 lei fiecare. Sunt interzise acţiunile cu vot plural. Cheltuielile de constituire nu vor putea depãşi 5 la suta din valoarea capitalului social şi ele vor fi amortizate în decursul primilor 5 ani de la înfiinţarea societãţii. 13. Orice societate bancarã este obligatã a prelua în fiecare an cel puţin 10 la suta din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva, destinat sa acopere eventualele pierderi din operaţiunile bãncii. Aceste preluãri se vor efectua pana ce fondul de rezerva va atinge cel puţin capitalul social. Dupã aceea, aceasta obligaţie se reduce la 5 la suta, pana când fondul de rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul. Rezervele legale, constituite în limitele cotelor obligatorii arãtate în alineatele de mai sus, sunt neimpozabile prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe*). Jumãtate din rezervele astfel constituite dupã promulgarea prezentei legi vor fi plasate în titluri de Stat, garantate de Stat, sau în titluri lombardabile la Banca Nationala a României. ---------------- *) A se vedea Legea contribuţiilor directe, cu toate modificãrile din 19 Aprilie 1933 şi ultima modificare din 1 Aprilie 1934.
14. Capitalul unei societãţi bancare nu poate fi sporit prin aporturi în natura sau prin debitari în cont. În caz când o societate bancarã îşi sporeşte capitalul prin emitere de noi acţiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferenţa va fi trecutã la fondul de rezerva de la art. 13. Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominalã a acţiunilor, cu ocaziunea sporirii capitalului unei societãţi anonime bancare, nu sunt impuse atâta timp cat raportul dintre prima de emisiune şi valoarea nominalã a acţiunii este egal cu cel dintre rezerva legalã existenta (constituitã prin scutire de impozit) şi capitalul social. 15. Nici o societate bancarã nu-şi va putea modifica statutele, decât cu autorizarea Consiliului Superior Bancar. Aceste modificãri se vor înscrie în registrul societãţilor bancare, pe baza unei ordonanţe data de judecãtorul delegat la oficiul registrului de comerţ, potrivit procedurii fixatã prin art. 9. 16. Nici o sucursala a unei societãţi bancare nu poate lua fiinta, în ţara sau în strãinãtate, mai înainte de a fi fost autorizata de Consiliul Superior Bancar. Neinfiintarea sucursalei în timp de un an de la obţinerea autorizaţiunii atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai infiinta fãrã o noua aprobare. Formalitãţile prescrise de art. 9 se vor respecta şi în caz de creatiune a unei sucursale. Pe lângã aceste formalitãţi, sucursala va fi înscrisã şi în registrul societãţilor bancare al oficiului registrului de comerţ al locului unde se deschide. În acest caz se vor trece în registru, în întregime, atât actul constitutiv, cat şi numele şi puterile acordate reprezentanţilor ei din sucursala. 17. Membrii fondatori ai unei societãţi bancare pe acţiuni nu pot stipula, în propriul lor interes, nici un avantaj de natura sa micşoreze capitalul social şi rezervele, nici în momentul constituirii şi nici în viitor. Orice stipulaţiune contrarã este nulã. Ei pot totuşi stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile nete ale societãţii, care sa nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net, aprobat de adunarea generalã, şi care sa nu aibã o durata mai mare de 5 ani. În caz de sporire a capitalului social în decursul acestor 5 ani, calculul beneficiului net se va face numai în raport cu capitalul social de constituire. Plata acestor avantaje sau pãrţi de fondator nu poate avea loc decât dupã acordarea unui dividend de minimum 5%, distribuit actionarilor societãţii. Pãrţile de fondatori vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte între vii, sau gajate, decât cu consimţãmântul expres al consiliului de administraţie. Sunt consideraţi ca membri fondatori, în înţelesul acestui articol, numai persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv. 18. Administratorii unei societãţi bancare pe acţiuni vor trebui sa fie acţionari într-o proporţie de cel puţin 1/200 din valoarea capitalului social. Valoarea nominalã a acţiunilor prevãzute de acest articol nu poate fi mai mica de 50.000 lei; statutele vor putea însã prevedea ca valoarea acestor acţiuni sa nu depãşeascã nominal 300.000 lei. La intrarea în funcţiune a administratorilor, acţiunile vor fi depozitate cu titlu de garanţie la sediul societãţii şi nu vor putea fi eliberate decât dupã expirarea sau încetarea mandatului şi numai dupã descãrcarea lor de gestiune, data de adunarea generalã a actionarilor. Administratorii societãţilor bancare în nume colectiv sau în comanditã simpla vor fi numiţi de adunarea asociaţilor numai dintre asociaţii cu rãspundere nemãrginitã. În societãţile cu rãspundere limitatã administratorii vor fi aleşi tot de adunarea generalã a asociaţilor numai dintre posesorii de cote a cãror valoare nu poate fi mai mica pentru fiecare administrator în parte de 1/50 din valoarea capitalului social. 19. Administratorii unei societãţi bancare sunt ţinuţi a executa personal funcţiunile ce le sunt încredinţate, cu grija unui comerciant constiincios şi de a observa secretul comercial. Directorii şi functionarii bãncii nu pot face parte nici din consiliul de administraţie şi nici din consiliul de censori. 20. Administratorii unei societãţi bancare nu pot ocupa fãrã autorizare expresã a consiliului de administraţie sau, în lipsa unui consiliu, fãrã autorizarea expresã a adunãrii asociaţilor, postul de membri în consiliile de administraţie sau de directori în alte întreprinderi bancare şi nici sa participe în asemenea întreprinderi ca asociaţi cu rãspundere nemãrginitã. Tot astfel membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul unor terţe persoane, alte întreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei nu pot participa în alte întreprinderi de acest fel, nici în calitate de asociaţi, personal rãspunzãtori şi nici ca administratori sau directori, afarã de cazurile când exercita aceste funcţiuni cu autorizarea consiliului bãncii. 21. Consiliul de administraţie al unei bãnci nu poate delibera valabil decât dacã sunt prezenţi sau reprezentaţi doua treimi din numãrul total al membrilor care-l compun. Deciziunile consiliului de administraţie al unei bãnci se iau cu majoritate absolutã a membrilor prezenţi sau reprezentaţi; statutele pot însã prevede o majoritate mai însemnatã. Un membru din consiliul de administraţie nu poate reprezenta în consiliu mai mult decât un alt membru şi numai pe baza unei delegatiuni speciale. Administratorii societãţilor bancare sunt datori a tine un registru de procese-verbale, constatând, în ordine cronologicã, deciziunile luate de consiliu, cu menţiunea membrilor care au luat parte la şedinţa, precum şi a rezultatului votului. Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la şedinţa. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale membrilor prezenţi şi la ele se vor alãturã cele trimise ulterior de membrii absenţi. Pana la redactarea definitiva a procesului-verbal, precum şi pana la trecerea deciziunilor în registrul de procese-verbale, minuta semnatã de membrii prezenţi va tine loc de proces-verbal. 22. Administratorii societãţilor bancare, cu al cãror vot s-a luat deciziunea, sunt solidar rãspunzãtori, atât fata de societate, cat şi fata de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat. Solidaritatea nu poate fi degajata, decât prin împotrivire formala la sãvârşirea actului prejudiciabil consemnatã în procesul-verbal, dresat conform articolului precedent. Acţiunea în responsabilitate civilã în contra administratorilor, aparţine societãţii, prin adunarea sa generalã; pentru deschiderea acţiunii este necesarã numai majoritatea absolutã de voturi a adunãrii asociaţiilor. Orice clauza contrarã este nulã. 23. Directorii societãţilor bancare, precum şi conducãtorii sucursalelor şi agentiilor lor, sunt responsabili, atât fata de societate, cat şi fata de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat. Când mai mulţi directori au participat la sãvârşirea unor asemenea acte prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidarã, afarã de împotrivirea formala în chiar momentul luãrii deciziunii pentru încheierea actului. 24. Întreprinderile bancare vor comunica Consiliului Superior Bancar, odatã cu trimiterea bilanţurilor, remuneraţia globalã acordatã administratorilor, directorilor şi censorilor, care nu se preleva asupra beneficiului, fãcând parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de prezenta, indemnizaţiile de locuinta, misiune şi transport, gratificatiile de orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeaşi natura. Toate remuneraţiile alocate conducerii întreprinderilor bancare din beneficiul net, vor fi supuse aprobãrii adunãrii generale. Se va proceda în acelaşi mod şi pentru participatiile la beneficiu ale personalului. Statutele întreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce pot fi alocate conducerii şi personalului. Totalul cheltuielilor generale ale bãncii, exceptând dobânzile plãtite, nu va putea depãşi 5 la suta din totalul plasamentelor. 25. Censorii societãţilor bancare pe acţiuni vor trebui sa fie acţionari într-o proporţie de cel puţin jumãtate din aceea stabilite de art. 18. La intrarea în funcţiune ei vor depune în garanţie aceste acţiuni, conform art. 18. Cel puţin unul din censori va fi expert contabil. Acesta nu este supus condiţiunilor din alineatul precedent. Durata funcţiunii censorilor va fi determinata prin statute, fãrã a putea depãşi 5 ani şi tot prin statute se va fixa şi modul lor de retribuire, independent de rezultate. Censorii al cãror mandat a expirat sau a încetat, pot fi realeşi. 26. Membrii din consiliul de censori trebuie sa-şi îndeplineascã personal atribuţiunile lor legale şi statutare şi sunt datori sa pãstreze secretul comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitãrii funcţiunii lor. Consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, are dreptul de a asista la deliberaţiunile consiliului de administraţie. Ei vor fi convocaţi în acest scop de preşedintele consiliului de administraţie sau inlocuitorul sau. Censorii pot cere oricând lãmuriri şi documente de la administratorii societãţii, sa verifice registrele, casa, depozitele de titluri, utilizarea fondului de rezerva, potrivit art. 13, bilanţul anual, repartizarea beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor cãtre adunarea generalã. Aceste cercetãri se vor face cu discretiune şi fãrã a tulbura activitatea normalã a bãncii. În cazul în care se constata abateri de la aplicarea legii, sau nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, vor aduce cele constatate la cunostinta preşedintelui consiliului de administraţie. Dacã acesta nu ia de îndatã mãsurile necesare de îndreptare, censorii vor aduce abaterile la cunostinta primei adunãri generale, iar dacã neregulile sunt grave, consiliul de censori va convoca în cel mai scurt timp posibil, adunarea generalã spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta şi Consiliul Superior Bancar. În acest din urma caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea consiliului de censori, va putea lua dupã expirarea termenului pentru ţinerea adunãrii generale, mãsurile dictate de titlul V din aceasta lege. Censorii sunt direct şi solidar rãspunzãtori de prejudiciile cauzate societãţii prin culpa lor, conform regulelor de la mandat. 27. Administratorii, membrii directiunii şi censorii nu pot lua sume de bani pe credit de la societate. Cu toate acestea, consiliul de administraţie, cu avizul consiliului de censori, le va putea acorda, pe baza de garanţii reale, credite a cãror valoare totalã nu va putea întrece, pentru toţi administratorii, censorii şi directorii, 20 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele. Este de asemenea interzis a se acorda în cursul primului an de funcţionare a întreprinderii, credite fondatorilor, membrilor consiliului de administraţie, censorilor, directorilor şi rudelor lor pana la al patrulea grad. Nerespectarea dispoziţiunilor prezentului articol, atrage pentru administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor, deosebit de responsabilitatea decurgând din aceste acte. 28. Banca nu va putea încheia cu nici unul din functionarii sãi, nici un fel de operaţiuni privind patrimoniul bãncii, decât cu autorizarea expresã a consiliului de administraţie şi cu avizul consiliului de censori. 29. Nu pot fi fondatori de societãţi bancare, administratori, censori şi directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penalã pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori frauduloasã, sau orice crime sau delicte sãvârşite în vederea unui interes patrimonial ilicit, cum şi complicii la asemenea fapte. De asemenea nu pot fi fondatori de societãţi bancare, administratori, censori şi directori, faliţii chiar reabilitaţi, cum şi persoanele care sunt sau au fost administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite. 30. La 30 Iunie al fiecãrui an, administratorii societãţilor bancare sunt obligaţi sa întocmeascã bilanţul brut semestrial al întreprinderii, dupã modelul tip, stabilit în regulamentul acestei legi*). Bilanţul anual trebuie sa fie întocmit şi aprobat de adunarea generalã cel mai târziu în termen de patru luni de la finele fiecãrui an, dupã modelul tip stabilit prin regulamentul acestei legi. Aceste bilanţuri vor fi depuse la Oficiul registrului comerţului al locului unde banca îşi are sediul principal, precum şi la Oficiul registrului de comerţ al sediului fiecãruia din sucursale, şi vor fi înaintate Consiliului Superior Bancar, cele anuale în termen de maximum 30 zile de la data aprobãrii lor de cãtre adunarea generalã, iar cele semestriale în termen de cel mult doua luni de la întocmirea lor, arãtându-se şi data publicãrii în Monitorul Oficial. Bilanţul anual se va publica în Monitorul Oficial, în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevãzut de alineatul precedent. În acelaşi termen, atât bilanţul anual, cat şi cel semestrial, se vor publica şi în Buletinul Consiliului Superior Bancar cum şi în cel puţin unul din ziarele cele mai rãspândite în localitate. Societãţile bancare sunt de asemenea obligate a inainta Bãncii Naţionale a României situatiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin regulamentul acestei legi, în termen de maximum 15 zile de la sfârşitul lunii expirate. ---------------- *) A se vedea Regulamentul de aplicare al Legii bancare din 26 Septembrie 1934.
31. La întocmirea bilanţului se vor observa urmãtoarele reguli: a) Odatã cu publicarea bilanţului anual se va publica separat şi contul de profit şi pierdere, întocmit conform modelului stabilit prin regulamentul acestei legi; b) Capitalul social, atât cel subscris, cat şi cel deplin vãrsat, cum şi rezervele oricãrei societãţi bancare, vor trebui sa rezulte fiecare lãmurit din bilanţ; c) Debitele şi creditele bãncii, astfel cum rezulta din registre, trebuiesc trecute în mod distinct în bilanţ, dupã diferitele lor categorii. Nu sunt admisibile compensatiuni de partide deosebite, atât în bilanţ, cat şi în contul de profit şi pierdere; d) Cambiile vor trebui trecute în mod distinct de orice alte titluri şi vor fi clasate dupã categoriile ce se vor determina prin regulament. Valoarea cambiilor reescontate trebuie sa rezulte în mod expres din bilanţ. Cambiile primite spre încasare vor fi trecute în conturi de ordine ce se vor alãturã la bilanţ. Cambiile primite în garanţie şi cele de circulaţiune vor fi trecute în bilanţ, în posturi separate, în mãsura în care corespund unui sold creditor pentru banca, diferenţa trecandu-se în conturi de ordine ce se vor alãturã la bilanţ. Obligaţiunile cambiale ale bãncii vor figura în pasivul bilanţului în mod distinct de celelalte obligaţiuni ale ei, fiind clasificate dupã cum sunt plãtibile în ţara sau în strãinãtate; e) Titlurile proprietatea bãncii trebuiesc trecute în mod distinct de cele provenind din participatiuni. Cele provenite din raporturi, comodate, depozite şi gajuri, vor fi trecute la conturile de ordine ce se vor alãturã la bilanţ. Asemenea se vor arata separat valorile mobiliare cu venit fix şi cele cu venit variabil; f) La postul "cassa", nu pot fi trecute decât monedele metalice sau de hârtie, naţionale sau strãine, sumele disponibile la Banca Nationala a României, precum şi cupoanele şi titlurile exigibile, emise sau garantate de Stat. 32. Pentru evaluarile diferitelor posturi din bilanţ se vor observa urmãtoarele reguli: a) Monedele de aur, precum şi devizele strãine, trebuiesc evaluate în bilanţ, dupã media schimbului din luna anterioarã datei în care s-a întocmit bilanţul; b) Titlurile cotate la bursa vor fi trecute în bilanţ la cursul rezultat din media celor 30 zile anterioare datei de întocmire a bilanţului. Diferenţa de curs ce s-ar realiza în plus dupã scãderea pierderilor la totalitatea portofoliului de titluri, nu va fi distribuita şi prin derogare la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, nu va fi impusa. Diferenţa în minus între cele doua cursuri va fi trecutã la pierderi. Titlurile necotate în bursa nu vor putea fi trecute la un preţ mai mare decât cel de cumpãrare sau cel din ultimul bilanţ. În caz ca valoarea actuala a acestor titluri ar fi inferioarã preţului de cumpãrare sau celei înregistratã în bilanţul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar diferenţa în minus va fi trecutã la pierdere; c) Toate creanţele vor fi menţionate în activ la valoarea lor realã. Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe creanţele asupra unor debitori recunoscuţi insolvabili, sau pentru parte din aceste creanţe, nu vor fi trecute în bilanţ, ci vor fi înregistrate la pierderi, dacã nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special. Creanţele sau parte din creanţe pentru care s-a fãcut dovada insolvabilitatii debitorului, prin acte judecãtoreşti, cu data certa în ce priveşte încetarea de plati a debitorului şi de la serviciile de constatare ale Ministerului de Finanţe, în ce priveşte averea debitorului, vor putea fi înregistrate la pierderi. Pentru dobânzile neîncasate, calculate la creanţele dubioase, se va crea un post rectificativ neimpozabil, prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai în momentul realizãrii lor; d) Imobilele bãncii vor fi trecute la preţul lor de construcţie sau de cumpãrare. Ele vor putea fi amortizate treptat, în proporţie cu uzura lor, printr-un post special de amortizare. Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe*), la primul bilanţ ce se va alcãtui dupã punerea în aplicare a acestei legi, plus valoarea ce va rezulta pentru imobile din evaluarea lor la preţul de reconstrucţie, fata de preţul din registre, va fi trecutã într-un cont special de amortizare, neimpozabil. --------------- *) A se vedea Legea contributiunilor directe, cu modificãri, la 19 Aprilie 1933; apoi modificãrile 1 Aprilie 1934 şi 5 Mai 1934.
TITLUL III Despre operaţiunile de banca 33. Prin operaţiune de banca se înţelege orice operaţiune juridicã asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ şi asupra valorilor negociabile, romane sau strãine, sãvârşite de o întreprindere bancarã. 34. Operaţiunile de banca se împart în: a) Operaţiuni de banca ordinare, şi b) Operaţiuni de banca care necesita o autorizare expresã din partea Consiliului Superior Bancar. Operaţiunile de banca necesitand o autorizaţiune expresã sunt: 1. Eliberarea de livrete de economie la purtãtor sau nominative, dar plãtibile la purtãtor; 2. Emiterea de bonuri de casa la purtãtor sau nominative, dar plãtibile la purtãtor; 3. Emiterea de titluri de obligaţiuni; 4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen sau la vedere, şi 5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de cãlãtorie. Toate celelalte operaţiuni de banca sunt considerate ordinare. 35. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtãtor sau nominative dar plãtibile la purtãtor, precum şi de a elibera bonuri de casa la purtãtor sau nominative dar plãtibile la purtãtor, nu poate fi acordat decât societãţilor bancare având o existenta de cel puţin 5 ani şi al cãror capital social reprezintã, dupã felul societãţii, cel puţin indoitul capitalului social cerut de art. 11 şi 12 din prezenta lege. Aceste livrete şi bonuri de casa nu vor putea fi emise decât pe baza de depozite în numerar. Acest drept nu va putea fi acordat bãncilor care au suferit condamnare pentru abateri de la prezenta lege în cursul ultimilor 5 ani. Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi nu poate fi mai mare de şapte ori valoarea capitalului social, plus rezervele. Din acest total depozitele de livrete de economie şi contra bonuri de casa la purtãtor, sau nominative dar plãtibile la purtãtor, nu pot depãşi de trei ori valoarea capitalului social, plus rezervele. Bonurile de casa emise conform acestui articol vor putea avea o valoare mai mica de 5.000 lei fiecare. Aceleaşi condiţiuni de capital şi de emisiune sunt obligatorii şi pentru bãncile care emit cecuri circulare sau cãlãtorie, fãrã aplicarea alineatului precedent. 36. Totalul obligaţiunilor, de orice fel, pe care o banca le poate contracta, nu poate depãşi de 10 ori valoarea capitalului social, plus rezervele. 37. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fãrã garanţii reale, un credit mai mare de 10 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele. Aprobarea de credite unui singur client peste 5 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele, este exclusiv de competenta consiliului de administraţie. Orice stipulaţiune contrarã acestui articol este nulã. 38. Bãncile nu pot face urmãtoarele operaţiuni: 1. De a cumpara şi vinde mãrfuri pe cont propriu. Se excepteazã de la aceasta interzicere, cumpãrarea acelor mãrfuri care au fost dobândite în executarea creanţelor bãncii şi care vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil, precum şi primirea în depozit a mãrfurilor engros ale clienţilor sãi, sau chiar ale persoanelor strãine, în magazii anume destinate. 2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afarã de acelea necesare exerciţiului comerţului sau de banca sau uzului personalului bãncii, precum şi afarã de imobilele dobândite în executarea creanţelor bãncii. Aceste din urma imobile vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil. De la aceasta interzicere se excepteazã şi imobilele cumpãrate pentru inmagazinarea mãrfurilor a cãror depozitare este permisã în condiţiunile alin. 1 din acest articol. 3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producãtoare de dividende pentru un total mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele. 4. De a crea sau participa în alte întreprinderi de orice natura, cu un capital mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele. 5. De a cumpara propriile lor acţiuni pe cont propriu, de a acorda credite asupra lor, de a le constitui în gaj pentru datoriile bãncii, de a le plasa prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordãrii împrumuturilor clienţilor. Se excepteazã rãscumpãrarea de acţiuni proprii în vederea reducerii capitalului social, hotarita de adunarea generalã extraordinarã a actionarilor. 6. De a primi depozite în numerar sau titluri, când patrimoniul bãncii se afla în stare de încetare de plati, sau pasivul întrece activul. În toate aceste cazuri responsabilitatea administratorilor este prezumatã pana la dovada contrarie. 39. Nimeni nu poate exercita în mod obişnuit operaţiuni de credit pe termen scurt, nici din capitalul sau propriu şi nici din capitalul altor persoane sau bãnci, decât în condiţiunile legii de fata. Prin credit pe termen scurt se înţelege orice fel de operaţiune de împrumut de sume de bani, al cãror termen nu este mai lung de şase luni. În ce priveşte creditele acordate agricultorilor, aceste se socotesc a fi pe termen scurt când scadenta lor nu trece de un an de la acordarea împrumutului. Dovada ca o persoana este agricultor se face cu un certificat eliberat de Camera de agricultura competenta, sau de perceptia respectiva. 40. Bãncile care primesc depuneri la vedere sau contracteazã alte obligaţiuni la vedere, sunt obligate a avea o rezerva în numerar de cel puţin 10 la suta din totalitatea acestor angajamente. În afarã de aceasta, bãncile sunt obligate a avea o rezerva uşor lichidabila, constând din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de comerţ sau warante scontabile la Banca Nationala a României, în proporţie de 1/3 din aceste angajamente. Prin depozite şi obligaţiuni la vedere se înţeleg toate depozitele şi obligaţiunile contractate de banca, a cãror executare trebuie sa aibã loc la cerere sau într-un termen de maximum 30 zile. 41. Întreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comerţ în depozit sau în gaj, sunt obligate a le pãstra cu grija unui comerciant constiincios, de a le înscrie în registre speciale, cu arãtarea felului lor, a valorii lor nominale, a numerelor şi seriilor ce poarta, precum şi a tuturor semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtând aceeaşi denumire. Aceste valori nu pot fi date în gaj de cãtre banca şi nici încredinţate altor persoane, decât cu consimţãmântul expres al deponentului sau al celui care a constituit gajul. Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot aparţinând titlurilor ce i-au fost date în depozit sau în gaj, decât cu încuviinţarea expresã a deponentului sau constituitorului gajului. Aceasta încuviinţare trebuie data cu prilejul fiecãrei depuneri de titluri în depozit sau în gaj. Pentru valorile primite în depozit sau în gaj întreprinderea bancarã este obligatã a elibera clientului o adeverinta constatând enumerarea tuturor elementelor distinctive prevãzute în alineatul 1 din acest articol. TITLUL IV Supravegherea şi controlul comerţului de banca 42. Pentru aplicarea acestei legi, cum şi pentru supravegherea comerţului de banca în genere, se instituie un Consiliu Superior Bancar, având de drept personalitate juridicã. Consiliul Superior Bancar funcţioneazã pe lângã Banca Nationala a României. Acest Consiliu se compune din: Guvernatorul Bãncii Naţionale a României; Un delegat desemnat dintre administratorii acestei instituţiuni; Un delegat al Ministerului de Finanţe; Un delegat al Ministerului de Justiţie, ales dintre consilierii Curţii de apel din Bucureşti; Un delegat al Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie. Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura. Profesorul de moneda, credit şi bãnci de la Academia de Înalte Studii Comerciale din Bucureşti. Patru delegaţi ai Asociaţiunii Bãncilor Romane, din care unul va fi desemnat de gruparea bãncilor mici din aceasta asociaţiune. Cel puţin doi din aceşti delegaţi vor fi din provincie. Numirile membrilor care compun Consiliul se fac prin decret regal, dupã propunerea ministrului de finanţe şi recomandarea institutiunilor care îi desemneazã, cu excepţia guvernatorului Bãncii Naţionale a României. Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar va fi de 4 ani. La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior Bancar, afarã de guvernatorul Bãncii Naţionale a României şi delegaţii Statului, se vor trage la sorţi, mandatul lor incetand de drept. În locul lor vor fi îndatã numiţi alţi trei membrii, în aceleaşi condiţiuni arãtate mai sus. Membrii iesiti la sorţi sau al cãror mandat a expirat, sau a încetat, pot fi din nou recomandaţi şi numiţi. Delegaţiunea membrilor din Consiliul Superior Bancar este irevocabilã, afarã de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalţi membri care compun Consiliul. Guvernatorul Bãncii Naţionale a României este de drept preşedintele Consiliului Superior Bancar; Consiliul va desemna din sanul sau un vicepreşedinte. Membrii numiţi în baza calitãţii pe care o deţin, sunt consideraţi demisionaţi atunci când activitatea lor înceteazã. Membrii Consiliului trebuie sa îndeplineascã condiţiunile cerute de art. 29 al prezentei legi. Ei pierd de drept calitatea lor de membri, în cazul unei condamnãri definitive pentru faptele prevãzute la acel articol. 43. Pe lângã Consiliul Superior Bancar se creeazã un Secretariat general. Secretarul general va fi numit prin decret regal, dupã propunerea Ministerului de Finanţe şi recomandarea Consiliului Superior Bancar. Secretarul general va avea un titlu academic de specialitate. El va asista la deliberaţiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand toate deciziunile acestuia. 44. Consiliul Superior Bancar hotãrãşte asupra chestiunilor date în competenta sa, în prezenta a cel puţin 7 membri. El judeca pe baza de memorii scrise la termenul ce va fixa. Pentru acest termen partea interesatã va fi citata din oficiu, prin scrisoare recomandatã, cu cel puţin 10 zile libere înainte de ziua termenului fixat. La primul termen partea interesatã va putea cere încã un termen pentru depunere de acte şi memorii. 45. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar sunt necesare 6 voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui decide. Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate. Ele sunt definitive. Deciziunile Consiliului Superior Bancar sunt obligatorii pentru judecãtorul delegat la Oficiul registrului de comerţ, chemat sa dea ordonanta de înscriere în registrul societãţilor bancare, potrivit art. 9, atât în caz de constituire cat şi în caz de modificare a statutelor bãncii. Aceste deciziuni se vor comunica prin scrisoare recomandatã, în termen de 30 zile de la pronunţarea lor, partii interesate şi procurorului general al Curţii de Casaţie. În termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesatã şi procurorul general vor putea face recurs în Casaţie. În caz de admitere a recursului, Curtea de Casaţie va evoca fondul. Curtea de Casaţie va judeca de urgenta în camera de consiliu. Recursul Ministerului public suspenda executarea. 46. În caz de abateri de la prezenta lege sau de la statutele bãncii, Consiliul Superior Bancar se poate sesiza, fie din oficiu, prin reclamaţia oricãrei pãrţi interesate, fie de cãtre Ministerul public. În cazul în care se sesizeazã, Consiliul Superior Bancar va ordonã o cercetare a situaţiunii reclamate. Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Bãncii Naţionale a României. Dupã depunerea raportului de constatare, preşedintele Consiliului Superior Bancar sau inlocuitorul sau va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform art. 44. Dacã Consiliul gãseşte reclamatiunea intemeiata, va pronunţa o deciziune potrivit art. 45, prin care va lua mãsurile prevãzute în aceasta lege, date în competenta sa şi va sesiza, de va fi cazul, Ministerul public sau instanţele judecãtoreşti competente. Deciziunile Consiliului Superior Bancar, pronunţate conform acestui articol, sunt executorii de drept. Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar; la caz de necesitate va putea cere concursul autoritãţii publice, conform legilor de executarea silitã*). Recursul în contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda executarea. ----------------- *) A se vedea Legile din 11 Iulie 1930, 18 Decembrie 1931, 23 Decembrie 1932 şi 1 Aprilie 1933.
47. Membrii Consiliului Superior Bancar sunt obligaţi a pãstra secretul comercial. De asemenea sunt obligaţi a pãstra secretul comercial secretarul general şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului, sub sancţiunile ce se vor prevedea în regulament. 48. Prin regulamentul acestei legi se vor determina în chip amãnunţit modul de funcţionare al Consiliului Superior Bancar, organele sale de reprezentare şi executare a deciziunilor luate, serviciile şi personalul necesar birourilor sale, precum şi bugetul cheltuielilor şi salarizarii, atât a membrilor compunand Consiliul, cat şi a personalului ajutator. 49. Bugetul Consiliului Superior Bancar va fi acoperit prin cotizaţiile tuturor bãncilor funcţionând în România şi prin taxele speciale pentru autorizari, ce se vor determina prin regulamentul acestei legi. Cotizaţiile vor fi proporţionale cu capitalul social al fiecãrei bãnci, fãrã a putea depãşi 0,25 la mie anual şi se vor achitã în patru rate trimestriale, sub sancţiune de retragerea autorizãrii în caz de refuz nejustificat la cererea Consiliului, dupã o prealabilã somaţie prin scrisoare recomandatã de 15 zile.
TITLUL V Dispoziţiuni finale, penale şi tranzitorii 50. Casele de schimb sau zarafiile care îşi limiteazã comerţul numai la operaţiuni de schimb de orice fel de monede nu sunt supuse art. 2 şi 4 şi nici celorlalte dispoziţiuni de constituire şi funcţionare din aceasta lege. Ele vor fi însã supuse supravegherii şi controlului Consiliului Superior Bancar. Casele de schimb nu vor putea pune în firma lor cuvântul "banca". 51. Întreprinderile comerciale care au de obiect principal al comerţului lor numai acordarea de împrumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte şi care nu cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929*), referitoare la casele de împrumut pe gaj a agricultorilor şi industriasilor, se constituiesc şi funcţioneazã în condiţiunile legii de fata. Casele de împrumut pe gaj nu vor putea însã purta în firma lor cuvântul "banca", ci numai denumirea de "case de împrumut pe gaj" sau o alta asemãnãtoare. ---------------- *) A se vedea Legea pentru casele de împrumut pe gaj a agricultorilor, din 10 Martie 1915, cu modificãri, din care ultima la 30 Mai 1929.
52. Fuziunea a doua sau mai multe societãţi bancare, oricare ar fi felul lor, se hotãrãşte de fiecare societate în parte, cu votul necesar pentru modificarea statutelor. Consiliul de administraţie al fiecãreia din bãncile care voiesc a fuziona va putea însã supune prospectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului Superior Bancar. Deciziunea de fuzionare a fiecãrei societãţi bancare, cuprinzând condiţiunile fuziunii, bilanţurile şi deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comerţ al fiecãrei societãţi care fuzioneazã, spre a fi înscrise în registrul societãţilor bancare şi publicate potrivit art. 9. În termen de 2 luni de la data publicãrii actelor de mai sus, fiecare creditor va putea face opoziţie la fuziune la tribunalul de comerţ al locului unde societãţile fuzionate şi-au fixat sediul central. Toate opoziţiile se vor judeca de urgenta în camera de consiliu, printr-o singura hotãrîre. În contra hotãrârii tribunalului se poate face apel în termen de 10 zile de la pronunţare. Curtea va judeca de urgenta în camera de consiliu. Termenul de recurs este de 10 zile de la pronunţare. Recursul se va judeca de urgenta în camera de consiliu. Opoziţiunea suspenda fuziunea, afarã de cazurile când se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Nationala a României sau la Cassa de Depuneri, când toţi creditorii consimt la fuziune sau când creditorii oponenţi au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei. Dupã expirarea termenului de mai sus, sau în cazul ca s-a fãcut opoziţiune şi oponentii nu au fost desinteresati, în urma rãmânerii definitive a hotãrîrii data asupra opoziţiei, fuziunea va putea fi executatã. Societatea rãmasã în fiinta sau noua societate care rezulta din fuziune preia asupra sa toate drepturile şi obligaţiunile societãţilor stinse. Deciziunile de fuziune sunt opozabile actionarilor, fãrã a se putea retrage din societate. 53. Dacã la alcãtuirea primului bilanţ al bãncilor fuzionate ar rezulta din reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care, conform legilor în vigoare, sunt impozabile, ce vor fi scutite de orice impunere dacã vor fi trecute la rezervele bãncii fuzionate. 54. Dacã, din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei bãnci a scãzut la jumãtate din valoarea capitalului statuar, sau la jumãtate din valoarea capitalului necesar, prevãzut la art. 11, 12 şi 35 din prezenta lege, când cel statuar nu a fost mai mare, administratorii, iar în caz de omisiune din partea lor, consiliul de censori, sunt datori a convoca, în maximum 2 luni de la aceasta constatare, adunarea generalã extraordinarã a asociaţilor, spre a decide asupra reintregirii capitalului social. Dacã adunarea generalã nu va fi convocatã de cãtre aceste organe, convocarea se va face de urgente, în urma unei cercetãri prealabile, de cãtre Consiliul Superior Bancar. Dacã adunarea generalã nu decide completarea capitalului social sau lichidarea societãţii, sau dacã în termen de 3 luni de la data întrunirii adunãrii generale a asociaţilor completarea capitalului social nu este realizatã, Consiliul Superior Bancar va retrage autorizaţiunea putând decide şi lichidarea societãţii bancare. Aceleaşi norme se vor putea aplica şi societãţilor în nume colectiv, în comanditã sau cu rãspundere limitatã, când adunarea asociaţilor va putea fi convocatã de oricare dintre asociaţi. Lichidarea se va face conform prescripţiunilor codului de comerţ în materie de lichidare a societãţilor comerciale*) şi sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, care va sesiza în acest scop tribunalul de comerţ competent. ------------------ *) A se vedea Secţia VI din Codul Comercial, art. 199. 55. În caz de faliment din partea unei întreprinderi bancare, activul inventariat de judecãtorul sindic se va lichidã de cãtre un curator numit de tribunalul care a declarat falimentul, dupã o lista de specialişti întocmitã de Consiliul Superior Bancar. Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativã de faliment sau printr-o încheiere posterioarã. Activul bãncilor falite se va lichidã de curator, sub direcţiunea şi controlul judecãtorului sindic. În caz de necesitate, adunarea creditorilor unei bãnci falite va putea desemna o comisiune de creditori care sa ajute şi sa supravegheze opera de lichidare încredinţatã curatorului. Conturile de lichidare se vor depune judecãtorului sindic care le va supune omologãrii tribunalului. Toate acţiunile şi actele sãvârşite de curator, în vederea lichidãrii, sunt scutite de orice taxe sau timbru, fãrã prejudiciul taxelor falimentare cuvenite Statutului. Dispoziţiunile acestui articol se aplica şi falimentelor bancare în curs de lichidare. 56. Dacã în cursul existenţei unei bãnci se constata ca aceasta nu respecta prescripţiunile legii de fata, Consiliul Superior Bancar va putea decide limitarea operaţiunilor bãncii sau la caz de necesitate lichidarea acesteia. Dacã din cercetarea facuta se constata ca valoarea totalului angajamentelor unei bãnci întrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea decide lichidarea şi va sesiza tribunalul comercial competent, spre a se proceda la lichidarea bãncii. 57. Oricine va exercita comerţul de banca fãrã autorizarea cerutã de art. 4 sau va viola dispoziţiunea art. 39 din prezenta lege, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni pana la 2 ani şi cu amenda de la 20.000 pana la lei 500.000. Transmisiunea cambiilor care garanteazã împrumuturile de cãtre împrumutãtorul contravenient la dispoziţiunea art. 39, nu-l apara de penalitatea prevãzutã de acest articol. În caz de înfiinţare a unei sucursale fãrã autorizarea cerutã de art. 16, administratorii şi directorii vinovaţi se vor pedepsi cu amenda de 50.000 pana la lei 500.000 fiecare. În acest caz Consiliul Superior Bancar va decide desfiinţarea sucursalei. 58. Fondatorii, administratorii, directorii şi censorii, care vor fi trecut sub tãcere situaţiunea de falit sau vreuna din condamnãrile prevãzute de art. 29, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pana la 6 luni închisoare şi amenda de la 10.000 pana la lei 100.000, fãrã aplicare de circumstanţe uşurãtoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau directori ai bãncii respective. Aceasta decãdere se va pronunţa de cãtre Consiliul Superior Bancar, chiar mai înainte de deschiderea acţiunii publice, în care caz recursul nu suspenda executarea. 59. În caz de faliment din partea unei bãnci, violarea art. 4, 9-15, 17, 19, 20, 24, 26-28, 30-32, 34-38, 40-41, va atrage pentru administratorii, directorii şi censorii vinovaţi, sancţiunea prevãzutã de legi pentru bancruta frauduloasã, fãrã prejudiciul celorlalte sancţiuni civile şi penale prevãzute în aceasta lege sau alte legi în vigoare. 60. Sancţiunile penale prevãzute în aceasta lege sunt de competenta tribunalelor ordinare. 61. În termen de doua luni de la promulgarea acestei legi, în care timp va lua fiinta Consiliul Superior Bancar, fiecare banca existenta este obligatã a comunica Consiliului Superior Bancar, copie de pe ultimul bilanţ anual, copie de pe bilanţul brut al ultimului semestru, cum şi lista membrilor Consiliului de administraţie, a censorilor şi directorilor. Întreprinderile bancare înscrise astãzi în registrul comerţului*), vor fi înscrise în registrul bancar, pe baza unei cereri, însoţitã de actul constitutiv, de statute cum şi de lista administratorilor. Cererea se va adresa în termen de 2 luni de la promulgarea acestei legi judecãtorului delegat la Oficiul respectiv, indicând numãrul de înscriere în registrul comerţului, fãrã orice formalitate sau plata vreunei taxe. Dispoziţiunile acestui articol se aplica şi bãncilor existente sub firma individualã. Acestea sunt obligate totdeodatã a declara capitalul lor propriu, a comunica actul constitutiv şi statutele. Ele vor mai putea primi depuneri spre fructificare, pe termen sau la vedere, încã timp de doi ani de la promulgarea prezentei legi. Bãncile existente sub forma de societãţi în nume colectiv, în comanditã simpla sau cu rãspundere limitatã, care nu îndeplinesc prescripţiunile prezentei legi, sunt supuse aceloraşi condiţiuni, putând însã primi depozite numai pana la valoarea capitalului lor social deplin vãrsat. Depozitele primite pana la data promulgãrii acestei legi, cum şi totalul angajamentelor, vor fi proportionate în termen de maximum cinci ani, de la aceasta data, potrivit prescripţiunilor acestei legi. De asemenea bãncile existente sub forma de societãţi pe acţiuni sunt supuse condiţiunilor fixate prin acest articol, fiind în acelaşi timp obligate ca în termen de maximum cinci ani sa proportioneze depunerile şi totalul pasivului, în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi. De drepturile câştigate, prevãzute în prezentul articol, vor beneficia şi societãţile care vor fuziona în decursul acestor 5 ani. ------------------ *) A se vedea Legea pentru registrul comerţului, din 10 Aprilie 1931, cu modificãri 27 Iulie 1931 şi 9 Aprilie 1932. 62. Dispoziţiunile prezentei legi intra în vigoare de la publicarea ei în Monitorul Oficial. Imobilele care se gãsesc la promulgarea legii de fata în patrimoniul unei bãnci, nu sunt supuse dispoziţiunilor art. 38, punctul 2. În termen de cinci ani de la publicarea ei toate bãncile existente în România se vor conformã tuturor condiţiunilor prevãzute în prezenta lege. Acest termen va putea fi prelungit de Consiliul Superior Bancar. 63. Toate dispoziţiunile contrarii acestei legi se abroga. Printr-un regulament al acestei legi se vor determina normele de funcţionare ale Consiliului Superior Bancar, bilanţurile şi situaţiile sumare tip, cum şi orice alte norme de aplicare a dispoziţiunilor prezentei legi.
---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
