Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Consiliile locale şi primãrii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile judeţene se aleg prin vot indirect.
Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista.
Primãrii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
ART. 2
Cetãţenii romani, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita în mod egal, drepturile electorale.
ART. 3
Au dreptul de a alege cetãţenii romani care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta virsta în ziua alegerilor.
Pentru alegerea consiliului local şi a primarului fiecare alegator are dreptul la cîte un singur vot.
Dreptul de vot se exercita numai în comuna, oraşul sau municipiul în care alegatorul îşi are domiciliul.
ART. 4
Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetãţenii cu drept de vot care au împlinit virsta de 23 ani.
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale în care urmeazã sa fie alese.
ART. 5
Nu pot alege:
a) alienaţii sau debilii mintal puşi sub interdicţie;
b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilitã prin hotãrîre judecãtoreascã.
Nu pot fi aleşi:
a) militarii activi, judecãtorii sau procurorii;
b) cei care fac parte din categoriile prevãzute la lit. a) şi b) ale alineatului precedent;
c) cei condamnaţi prin hotãrîre judecãtoreascã definitiva pentru abuzuri în funcţii politice, juridice sau administrative, pentru încãlcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracţiuni intenţionate, dacã nu au fost reabilitaţi;
d) cei care au contracte încheiate pentru executare de lucrãri, prestãri de servicii ori de furnizare cu administraţia respectiva, fie direct, fie prin intermediari.
ART. 6
Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cît şi cele pentru primari se depun de cãtre partidele şi formaţiunile politice, legal constituite. Se pot depune şi candidaturi independente, în condiţiile prezentei legi.
O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singura funcţie de primar.
ART. 7
Data alegerilor se stabileşte prin hotãrîre a Guvernului, cu cel puţin 60 de zile înaintea votarii.
CAP. 2
Organizarea alegerilor pentru consiliile locale şi pentru primari
Secţiunea 1
Circumscripţiile electorale
ART. 8
Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna şi oraş, respectiv municipiu, constituie o circumscripţie electoralã.
ART. 9
Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti se face de cãtre prefecţi, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
ART. 10
Circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se aduc la cunostinta populaţiei de cãtre consiliilor locale în termen de 10 zile de la stabilirea alegerilor.
Secţiunea a 2- a
Secţiile de votare
ART. 11
În localitãţi se organizeazã secţii de votare, dupã cum urmeazã:
a) în localitãţile cu populaţie de peste 2.000 de locuitori, cîte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în comunele cu populaţie sub 2.000 de locuitori, o singura secţie de votare.
Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie pînã la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km fata de sediul sectiei de votare din resedinta comunei.
Pentru militarii în termen se vor organiza secţii de votare pe lîngã unitãţile militare, dacã au cel puţin 50 de alegatori.
ART. 12
La aceeaşi secţie de votare, alegatorii voteazã atît pentru consiliul local, cît şi pentru primar.
ART. 13
Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de cãtre consiliile orãşeneşti şi comunale, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
Primarul aduce la cunostinta alegãtorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, în termenul prevãzut la alin. 1, indicind şi sediul sectiei de votare.
Secţiunea a 3- a
Listele electorale
ART. 14
Listele electorale cuprind pe toţi cetãţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea în care se organizeazã alegeri. Listele electorale se întocmesc de cãtre primari.
Ele se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare: la comune, pe sate, iar la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, pe strãzi, şi vor cuprinde: numele şi prenumele, virsta şi domiciliul alegãtorilor, în ordinea alfabetica a acestora, precum şi numãrul circumscripţiei electorale din care face parte alegatorul.
Listele electorale se semneazã de primar şi de secretar.
Militarii în termen, cu drept de vot, vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unitãţi militare şi semnate de comandantii acestora.
ART. 15
Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electoralã.
ART. 16
Primarul va afişa listele electorale cu cel puţin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice şi în mod vizibil.
Locurile de afişare, precum şi posibilitatea verificãrii inscrierilor fãcute în liste vor fi aduse la cunostinta publica prin orice mijloace de publicitate de cãtre primar.
Listele electorale se vor afişa şi la fiecare secţie de votare pentru alegatorii ce voteazã la acea secţie.
Originalul listelor electorale se pãstreazã la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla localitatea pentru care au fost întocmite, iar pentru militarii în termen se pãstreazã la unitate.
ART. 17
Cetãţenii au dreptul sa verifice înscrierile fãcute în listele electorale.
Impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau a oricãror erori se poate face intimpinare la primarul care a întocmit lista.
Primarul este obligat sa soluţioneze intimpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziţie.
Impotriva dispoziţiei se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţioneazã în cel mult 3 zile de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla secţia de votare. Hotãrîrea judecãtoreascã este definitiva, executorie şi se comunica celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare.
ART. 18
În cazul schimbãrii domiciliului în alta localitate, dupã afişarea listelor electorale, primarul va elibera alegatorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, fãcînd menţiune despre aceasta în listele electorale.
În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegatorul va fi înscris într-o lista electoralã separatã de cãtre biroul electoral al sectiei de votare, pe baza adeverintei prevãzute la alin. 1 şi a actului doveditor al schimbãrii domiciliului.
ART. 19
Primarul va comunica fiecãrei comisii electorale de circumscripţie numãrul alegãtorilor aparţinînd de aceasta circumscripţie, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor.
Primarul preda birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listei de alegatori.
Secţiunea a 4- a
Comisiile electorale şi birourile electorale
ART. 20
Pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor se constituie:
a) comisii electorale de circumscripţie;
b) birouri electorale ale secţiilor de votare.
ART. 21
Comisiile electorale de circumscripţie ale comunelor se constituie dintr-un numãr de 7 membri, cele ale oraşelor şi municipiilor din 9 membri, iar a municipiului Bucureşti din 15 membri.
Comisiile electorale de circumscripţie ale comunelor sînt formate din 2 magistraţi şi 5 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în localitatea respectiva.
Comisiile electorale de circumscripţie ale oraşelor şi municipiilor sînt formate din 2 magistraţi şi 7 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în unitatea administrativ-teritorialã respectiva. Comisia electoralã de circumscripţie a municipiului Bucureşti este formatã din 4 magistraţi şi 11 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în municipiul Bucureşti.
Desemnarea magistraţilor se face în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele tribunalului judeţean şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, dintre cei înscrişi pe o lista cuprinzînd pe toţi magistraţii din judeţ sau, dupã caz, din municipiul Bucureşti.
În cazul în care numãrul magistraţilor este insuficient, lista va fi completatã de cãtre prefecţi cu alţi jurişti sau alte persoane care au o reputaţie nestirbita şi care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica.
Preşedintele tribunalului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, va desemna pe preşedintele comisiei electorale de circumscripţie şi pe locţiitorul acestuia.
Completarea comisiilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor şi formatiunilor politice se face, în termen de 2 zile de la data rãmînerii definitive a candidaturilor, de cãtre preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, din reprezentanţii nominalizaţi de cãtre partide şi formaţiuni politice. Propunerile transmise peste acest termen nu se iau în considerare.
În situaţia în care mai multe partide sau formaţiuni politice au propus acelaşi numãr de candidaţi pe liste, desemnarea membrilor acestora în comisie se face de cãtre preşedintele acesteia, prin tragere la sorţi, în prezenta reprezentanţilor partidelor şi formatiunilor politice în cauza.
În scopul stabilirii partidelor şi formatiunilor politice ai cãror reprezentanţi vor completa comisiile electorale de circumscripţie, partidele şi formaţiunile politice, prin organele lor locale, vor comunica oficial, în termen de 24 de ore de la rãmînerea definitiva a listelor şi a candidaturilor, preşedintelui tribunalului judeţean ori celui al municipiului Bucureşti, numãrul candidaturilor depuse şi rãmase definitive pentru fiecare consiliu local, respectiv pentru primar.
În cazul în care partidele şi formaţiunile politice nu nominalizeaza reprezentanţii, preşedintele va completa comisia electoralã de circumscripţie prin includerea în aceasta, prin tragere la sorţi, a unor persoane care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, din lista propusã de primar.
ART. 22
Comisiile electorale de circumscripţie au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, potrivit competentei lor teritoriale;
b) vegheazã la întocmirea şi afişarea, în termen, a listelor electorale şi la organizarea, la timp, a secţiilor de votare;
c) înregistreazã listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar; constata rãmînerea definitiva a candidaturilor;
d) fac publicaţiile şi afişãrile necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile pentru primar;
e) transmit prefecţilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a listelor de candidaţi şi a candidaturilor, semnele electorale ale partidelor şi formatiunilor politice, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot;
f) primesc comunicarea numãrului alegãtorilor înscrişi în listele electorale întocmite de primari; distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat";
g) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourile electorale ale secţiilor de votare;
h) totalizeazã rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electoralã, eliberind consilierilor şi primarilor aleşi certificatul doveditor al alegerii;
i) transmit consiliului local procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validãrii acestora; pentru primar, procesul-verbal se înainteazã judecãtoriei, iar pentru primarul general, Tribunalului municipiului Bucureşti, în vederea validãrii alegerii;
j) organizeazã, dacã este cazul, desfãşurarea celui de-al doilea tur de scrutin;
k) comunica date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin prefecţi, Comisiei Electorale Centrale şi Guvernului şi face cunoscut, prin presa localã, rezultatul alegerilor;
l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecãtorilor, în a cãror raza teritorialã funcţioneazã, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii.
ART. 23
Contestaţiile asupra modului de constituire a comisiilor electorale de circumscripţie se pot face în termen de 5 zile de la constituirea şi completarea ei cu reprezentanţii partidelor politice şi se soluţioneazã de cãtre tribunale, în termen de 3 zile de la înregistrare.
Hotãrîrea este definitiva.
ART. 24
Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 7-9 membri.
Preşedintele şi locţiitorul sau sînt, de regula, jurişti care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre cei înscrişi pe o lista întocmitã de prefecţi sau primari.
În cazul în care numãrul juristilor este insuficient, lista va fi completatã cu alte persoane care au reputaţie nestirbita şi care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica.
Desemnarea preşedintelui şi loctiitorului acestuia, precum şi completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu ceilalţi membri se fac cel mai tirziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor.
Birourile electorale ale secţiilor de votare se completeazã cu cîte un reprezentant al partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi propuşi.
Lista nominalã a reprezentanţilor partidelor şi formatiunilor politice, din care vor fi desemnaţi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, se depune la preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, cu cel puţin 20 de zile înaintea alegerilor.
Prevederile art. 21 alin. 9 şi 11 se aplica în mod corespunzãtor, tragerea la sorţi efectuindu-se de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare.
ART. 25
Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii:
a) primesc listele electorale întocmite de primari şi, de la comisiile electorale de circumscripţie, buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat";
b) conduc operaţiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul sectiei de votare şi în jurul acesteia;
c) numara voturile şi consemneazã rezultatul acestora, pentru circumscripţia electoralã pentru care s-a votat la secţia respectiva, atît pentru consiliul local, cît şi pentru primar;
d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate;
e) înainteazã comisiei electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzînd rezultatul votarii, împreunã cu contestaţiile depuse;
f) predau, cu proces-verbal, comisiei electorale de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii.
ART. 26
Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale ale secţiilor de votare se pot face în termen de 5 zile de la constituire şi se soluţioneazã de cãtre comisiile electorale de circumscripţie, în termen de 3 zile de la înregistrare. Hotãrîrea data este definitiva.
ART. 27
Comisiile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare lucreazã valabil în prezenta a jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor şi iau hotãrîri cu majoritatea membrilor prezenţi.
ART. 28
Nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, cît şi rudele şi afinii pînã la gradul II, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.
Secţiunea a 5- a
Candidaturile
ART. 29
Numãrul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevãzut în Legea administraţiei publice locale.
ART. 30
Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la comisiile electorale de circumscripţie cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
ART. 31
Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 3 exemplare, de cãtre partidele sau formaţiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii locale a acestora sau, în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinãtorilor acestora. Candidatul independent este obligat sa depunã o declaraţie autentificatã de notariatul de stat, care sa ateste veridicitatea semnaturilor susţinãtorilor, precum şi declaraţia de acceptare a candidaturii.
Listele cuprinzînd propunerile de candidaturi vor fi însoţite de declaraţii de acceptare a candidaturii.
Listele comune ale mai multor partide sau formaţiuni politice se vor semna de conducerile locale ale acestora.
ART. 32
O persoana nu poate accepta candidatura decît pentru o singura circumscripţie electoralã.
ART. 33
Partidele şi formaţiunile politice vor putea propune cîte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electoralã pentru consiliul local şi cîte un singur candidat pentru funcţia de primar.
ART. 34
Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui sa fie sustinuti de minimum unu la suta din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în liste, împãrţit la numãrul de consilieri ce pot fi aleşi în comuna sau oraşul respectiv, dar nu mai puţin de 50.
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie sa fie sustinuti de minimum unu la suta din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în liste pentru circumscripţia pentru care candideazã, dar nu mai puţin de 150.
ART. 35
Comisia electoralã de circumscripţie examineazã dacã sînt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege pentru lista de candidaturi şi candidaţi şi le înregistreazã pe cele conforme acestora.
Un exemplar din propunerile de liste şi de candidaturi se pãstreazã la comisia electoralã de circumscripţie, un altul se înregistreazã la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã, respectiv la Tribunalul municipiului Bucureşti; cel de-al treilea, certificat de comisia electoralã de circumscripţie, se restituie depunatorului.
ART. 36
Candidaturile pot fi contestate de cãtre alegatori, partide sau formaţiuni politice, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a acestora.
Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţioneazã în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de cãtre judecãtorie, respectiv Tribunalul municipiului Bucureşti. Hotãrîrea este definitiva şi executorie, comunicindu-se celor interesaţi în termen de 24 de ore de la pronunţare.
ART. 37
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se încheie un proces-verbal, semnat de membrii comisiei electorale de circumscripţie.
Candidaturile se fac publice de cãtre comisiile electorale de circumscripţie, prin presa şi prin afişare la secţiile de votare, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului.
Dupã expirarea termenelor prevãzute la art. 36, candidaturile rãmîn definitive, comisia electoralã de circumscripţie consemnind aceasta într-un proces-verbal.
Secţiunea a 6-a
Buletinele de vot
ART. 38
Modelele buletinelor de vot se stabilesc de cãtre Guvern şi sînt diferite pentru consiliile locale şi pentru primari.
ART. 39
Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în numãr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidaţi independenţi, în asa fel încît ultima pagina sa ramina alba pentru aplicarea ştampilei de control.
Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeaşi pagina.
În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei care participa la alegeri ori, dupã caz, menţiunea "candidat independent", respectiv "lista de candidaţi independenţi".
Patrulaterul va purta în unghiul din partea dreapta de sus semnul electoral al partidului sau formatiunii politice, ori, dupã caz, semnele partidelor în coalitie.
În patrulaterele fiecãrui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi identificati prin nume şi prenume, în ordinea rezultatã prin tragerea la sorţi efectuatã de cãtre comisia electoralã de circumscripţie. Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrãrii candidaturilor.
Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului, în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de comisia electoralã de circumscripţie. Dispoziţiile alin. 2, 3 şi 4 sînt aplicabile.
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de cãtre comisia electoralã de circumscripţie, ţinînd seama de numãrul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevãzute la alin. 5 şi 6.
Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
ART. 40
Semnele electorale se stabilesc de cãtre fiecare partid şi formaţiune politica, în cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. Se pot stabili semne electorale şi de cãtre coalitiile de partide.
Partidele şi formaţiunile politice care au participat la alegerile anterioare îşi pãstreazã semnele electorale, dacã nu solicita modificarea sau schimbarea lor.
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri.
În toate circumscripţiile electorale, partidele şi formaţiunile politice vor utiliza acelaşi semn electoral.
Semnele electorale se comunica de cãtre partidele şi formaţiunile politice, precum şi de cãtre coalitiile de partide, comisiilor electorale de circumscripţie, în termenul stabilit la alin. 1.
În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide sau formaţiuni politice, ori de coalitii de partide, atribuirea semnului se va face prin tragere la sorţi de cãtre Comisia Electoralã Centrala în termen de 5 zile. Rezultatul tragerii la sorţi se comunica celor interesaţi în termen de 24 de ore. Atribuirea atrage dupã sine schimbarea semnului electoral de cãtre celelalte partide sau formaţiuni politice ori coalitia de partide şi comunicarea lui, în termen de cel mult 5 zile, comisiei electorale de circumscripţie.
Comisia electoralã de circumscripţie comunica semnele electorale, în termen de 3 zile, prefecţilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot.
ART. 41
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de comisiile electorale de circumscripţie prin grija prefecţilor.
Pentru intreaga circumscripţie electoralã, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeaşi mãrime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un numãr egal cu al alegãtorilor înscrişi în liste, cu un plus de zece la suta.
Buletinele vor fi tipãrite cel mai tirziu cu 10 zile înaintea alegerilor.
ART. 42
Buletinele de vot se preiau de la primar, pe baza de proces-verbal, de cãtre preşedintele comisiei electorale de circumscripţie împreunã cu alţi doi membri ai comisiei. Ele se predau birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi preluarea se fac pe baza de proces-verbal.
ART. 43
La sediul consiliilor locale şi centrelor de afişare a listelor electorale, precum şi la secţiile de votare se va afişa, în termen de 5 zile, cîte un buletin de vot din fiecare categorie, dupã ce a fost vizat şi anulat de preşedintele comisiei electorale de circumscripţie.
ART. 44
La cererea partidelor, formatiunilor politice sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, comisia electoralã de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte doua buletine de vot, vizate şi anulate.
Secţiunea a 7-a
Campania electoralã
ART. 45
Campania electoralã începe la data aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.
ART. 46
În campania electoralã, candidaţii, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetãţenii au dreptul sa-şi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nici o discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.
Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.
ART. 47
Primãrii sînt obligaţi ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabileascã prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinînd seama de numãrul partidelor şi formatiunilor politice care declara ca vor depune liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cît şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetãţeni, fãrã stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective.
Este interzisã utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestora de cãtre un partid, formaţiune politica sau candidat independent.
ART. 48
Este interzisã subvenţionarea campaniei electorale cu fonduri primite din strãinãtate sau nedeclarate public.
CAP. 3
Desfãşurarea alegerilor
ART. 49
Fiecare secţie de votare trebuie sa posede un numãr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de cãtre primari.
Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care se afla biroul preşedintelui.
Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa fie prezent la sediul sectiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia de îndatã mãsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare.
Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.
ART. 50
În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, dupã care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a sectiei de votare.
Preşedintele este obligat sa asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot.
ART. 51
Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sa decurga în bune condiţii.
Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afarã sediului sectiei de votare, pînã la distanta de 500 metri.
La desfãşurarea operaţiunilor de votare pot participa observatori strãini şi observatori nationali, acreditaţi în acest scop.
Pot fi acreditaţi, ca observatori nationali, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apãrarea drepturilor omului şi sînt legal constituite.
Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid sau formaţiuni politice.
Acreditarea observatorilor nationali poate fi contestatã la Comisia Electoralã Centrala.
În afarã membrilor biroului electoral al sectiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-mediei romane şi strãine, nici o alta persoana nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare.
Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecţilor.
ART. 52
Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 6,00 şi se termina la ora 21,00. În cazul în care se constata ca mai sînt alegatori care nu au votat, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate prelungi, cu aprobarea preşedintelui comisiei electorale de circumscripţie, timpul votarii pînã cel mai tirziu la ora 24,00, cînd votarea se declara încheiatã.
ART. 53
Alegatorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înscrişi în listele electorale.
Accesul alegãtorilor în sala de votare are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al sectiei de votare care, dupã verificarea înscrierii în lista electoralã, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila de votare.
Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl voteazã.
Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie sa fie rotunda şi astfel dimensionata încît sa fie mai mica decît patrulaterul în care se aplica.
Dupã ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa ramina în afarã, şi le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidã.
Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacã secretul votului este respectat.
În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anuleazã şi se va da alegatorului, numai o singura data, un nou buletin, facindu-se menţiunea despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila încredinţatã pentru votare se restituie preşedintelui.
Preşedintele poate lua mãsuri ca stationarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungeascã nejustificat.
Dupã votare, pe actul de identitate al fiecãrui alegator se aplica ştampila cu menţiunea "votat" şi data.
ART. 54
Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul însãrcinat cu menţinerea ordinii vor vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile respective, dacã domiciliazã în localitatea pentru care se voteazã la aceasta secţie.
Militarii în termen vor vota pentru consiliul local şi primarul localitãţii în care se afla unitatea militarã.
ART. 55
Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces -verbal şi va sesiza aceasta situaţie autoritãţilor poliţieneşti.
ART. 56
Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
Suspendarea nu poate depãşi o ora şi va fi anunţatã prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendãrilor nu poate depãşi 2 ore.
În timpul suspendãrii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrãrile biroului electoral vor rãmîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea pãrãsi sala de votare în acelaşi timp.
Cei care, în baza art. 51 alin. 7, pot asista la votare nu pot fi obligaţi sa pãrãseascã sala de vot în acest timp.
ART. 57
Prezenta oricãrei persoane în cabinele de vot, în afarã celei care voteazã, este interzisã.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un insotitor ales de el.
ART. 58
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare desemneazã, din cadrul biroului, un numãr de membri care se deplaseaza cu o urna specialã şi cu materialul necesar votarii, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.
În cazurile prevãzute la alin. 1, votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnatã de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare.
ART. 59
La ora 21,00 sau în situaţia prevãzutã la art. 52, la ora 24,00, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea încheiatã.
CAP. 4
Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor
Secţiunea 1
Stabilirea rezultatelor votarii
ART. 60
Dupã încheierea votarii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare procedeazã la anularea buletinelor de vot rãmase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, dupã caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare.
Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecãrui buletin, lista de candidaţi care a fost votatã sau, dupã caz, numele şi prenumele candidatului independent sau al candidatului pentru funcţia de primar votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi.
Sînt nule buletinele care nu poarta ştampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicatã pe mai multe patrulatere sau în afarã acestora; aceste buletine nu intra în calculul voturilor exprimate.
Rezultatul se va consemna în doua tabele separate, pentru consiliile locale şi pentru primar; unu; va fi ţinut de cãtre un membru al biroului electoral şi altul de cãtre candidaţii prezenţi.
În aceste tabele se vor înscrie numãrul total al votantilor, numãrul voturilor nule, listele de candidaţi sau, dupã caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numãrul voturilor întrunite de fiecare.
ART. 61
Dupã deschiderea urnelor şi numãrarea voturilor, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare încheie pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile şi pentru primar cîte un proces-verbal, în doua exemplare.
Procesul-verbal va cuprinde:
a) numãrul alegãtorilor, potrivit listelor de alegatori;
b) numãrul alegãtorilor care s-au prezentat la urne;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul voturilor obţinute de fiecare lista de candidaţi sau candidat independent;
f) numãrul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţi pentru funcţia de primar;
g) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate comisiei electorale de circumscripţie.
Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi membrii biroului electoral al sectiei de votare şi vor purta ştampila acesteia.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţeazã asupra valabilitãţii procesului-verbal. Preşedintele va mentiona motivele care au împiedicat semnarea.
ART. 62
În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face intimpinari şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.
Contestaţiile se formuleazã în scris şi se prezintã preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare, care va elibera dovada de primire.
Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare va hotãrî, de îndatã, asupra contestaţiilor a cãror rezolvare nu suferã intirziere.
ART. 63
Pentru fiecare consiliu local şi pentru primar se întocmeşte cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale sectiei, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele sigilate şi stampilate se vor inainta comisiei electorale de circumscripţie, de cãtre preşedintele şi membrii biroului electoral al sectiei de votare, cu paza militarã, în cel mult 24 de ore de la închiderea votarii.
Secţiunea a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor
ART. 64
Dupã primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea contestaţiilor şi intimpinarilor primite, comisia electoralã de circumscripţie procedeazã la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea de mandate, în condiţiile prezentei legi.
În acest scop, comisia electoralã de circumscripţie consemneazã, pe intreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numãrul de voturi obţinute.
De asemenea, se vor aditiona pentru fiecare candidat la funcţia de primar numãrul de voturi obţinute.
La lucrãrile efectuate de comisia electoralã de circumscripţie pot asista persoanele care au dreptul sa staţioneze în localul sectiei de votare în timpul alegerilor.
ART. 65
Dacã din totalul alegãtorilor înscrişi în listele electorale dintr-o circumscripţie electoralã au votat mai puţin de jumãtate plus unu, comisia electoralã de circumscripţie face menţiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri.
Noile alegeri au loc, de drept, la 2 saptamini de la data alegerilor precedente, în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi, precum şi aceleaşi liste electorale.
Alegerile se considera valabile indiferent de numãrul alegãtorilor care au participat la vot.
ART. 66
Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel:
a) în prima etapa, numãrul de mandate ce revine fiecãrei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte de comisia electoralã de circumscripţie în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numãrul total al consilierilor din circumscripţia respectiva; comisia electoralã de circumscripţie va repartiza fiecãrei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numãrul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un numãr cel puţin egal cu coeficientul electoral.
Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor, formatiunilor politice ori a candidaţilor independenţi cele care au rãmas dupã atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;
b) în etapa a II-a, comisia electoralã de circumscripţie va inregistra numãrul de voturi neutilizate pentru fiecare partid, formaţiune politica, coalitie de partide sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor, formatiunilor politice, coalitiilor de partide sau candidaţilor independenţi, în ordinea descrescãtoare a numãrului de voturi neutilizate, cîte unul pentru fiecare partid, formaţiune politica, coalitie de partide şi candidaţi independenţi, pînã la epuizarea lor.
Candidaţii înscrişi pe liste, care nu au fost aleşi dupã epuizarea acestor etape, sînt declaraţi supleanţi ai listelor respective.
ART. 67
Pentru funcţia de primar, centralizarea rezultatelor votarii se face de comisia electoralã de circumscripţie. Este declarat primar candidatul care a întrunit votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul alegãtorilor participanţi la vot.
În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit aceasta majoritate, se organizeazã un alt tur de scrutin, în cel mult 2 saptamini, între candidaţii situati pe primele doua locuri.
Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi.
ART. 68
În caz de paritate de voturi a cel puţin doi candidaţi pentru funcţia de primar, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de 2 saptamini. La acestea vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.
ART. 69
Comisia electoralã de circumscripţie încheie un proces-verbal pentru consiliul local pentru care au avut loc alegerile şi pentru primar, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor şi constatarea rezultatelor alegerilor.
Procesul-verbal va cuprinde:
a) numãrul alegãtorilor din circumscripţia electoralã, potrivit listelor de alegatori;
b) numãrul total al voturilor exprimate;
c) numãrul total al voturilor obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
d) numãrul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţi pentru funcţia de primar;
e) numãrul voturilor nule;
f) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru fiecare consiliu local şi partidul sau formatiunea politica care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;
g) numele şi prenumele primarului ales şi partidul sau formatiunea politica care l-a propus sau menţiunea de candidat independent;
h) expunerea pe scurt a intimpinarilor, contestaţiilor şi hotãrîrilor luate de comisia electoralã de circumscripţie, care sînt definitive.
Procesele-verbale se semneazã de cãtre preşedinte şi ceilalţi membri ai comisiei electorale de circumscripţie şi vor purta ştampila acesteia.
Procesul-verbal pentru consiliul local, împreunã cu intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formind cîte un dosar încheiat, sigilat şi semnat de membrii comisiei electorale de circumscripţie, se înainteazã consiliului local în vederea validãrii alegerilor.
Pentru primar, dosarul format potrivit alin. 2 se înainteazã, cu paza militarã, în cel mult 48 de ore, la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla localitatea pentru care a fost ales.
Comisia electoralã de circumscripţie elibereazã certificatul doveditor al alegerii consilierilor locali şi primarului.
Cîte un exemplar al proceselor-verbale se trimite în termen de 24 de ore la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, care îl va inainta Comisiei Electorale Centrale.
CAP. 5
Alegerea consiliilor judeţene
ART. 70
Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electoralã.
ART. 71
Alegerea membrilor consiliilor judeţene se face prin vot indirect, de cãtre un corp de electori, în termen de 30 de zile de la constituirea consiliilor locale din judeţe.
Corpul de electori este format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv, legal constituite.
ART. 72
Pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor se constituie o comisie electoralã de circumscripţie judeteana, în termen de 3 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din judeţ.
Comisia prevãzutã la alin. 1 este formatã din preşedintele tribunalului judeţean, ca preşedinte, 3 judecãtori şi 11 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri, desemnaţi în condiţiile art. 21 alin. 8 din prezenta lege, ca membri.
ART. 73
Comisia electoralã de circumscripţie judeteana are urmãtoarele atribuţii:
a) stabileşte data şi locul alegerilor; întocmeşte lista electorilor şi convoacã corpul de electori în alegeri;
b) primeşte, verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege şi înregistreazã listele de candidaţi depuse de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile de partide, precum şi candidaturile independentilor;
c) face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestaţii şi constata rãmînerea lor definitiva;
d) stabileşte ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidaţi;
e) ia mãsuri pentru tipãrirea buletinelor de vot;
f) urmãreşte asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea votarii;
g) distribuie buletinele de vot electorilor;
h) asigura menţinerea ordinii la locul votarii şi supravegheazã efectuarea operaţiunilor de votare;
i) procedeazã la numãrarea voturilor şi la stabilirea rezultatului votarii;
j) aduce la cunostinta corpului de electori şi a cetãţenilor rezultatul votarii.
Comisia electoralã judeteana lucreazã valabil în prezenta a jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor şi ia hotãrîri cu majoritatea membrilor prezenţi.
ART. 74
Numãrul consilierilor pentru consiliile judeţene este cel prevãzut în Legea administraţiei publice locale.
ART. 75
Fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie de partide care a obţinut locuri în consiliile locale din judeţ poate depune cîte o lista de candidaturi pentru consiliul judeţean. Poate candida şi consilierul local independent.
Listele de candidaţi se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judeţ, la comisia electoralã de circumscripţie judeteana.
Prevederile art. 31, art. 32 şi art. 35 se aplica în mod corespunzãtor.
Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de cãtre partide, formaţiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidaţi prezentate, de candidaţii independenţi, precum şi de cãtre electori.
Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţioneazã, în termen de 3 zile, de cãtre tribunalul judeţean. Hotãrîrea este definitiva executorie şi se comunica celor interesaţi în 24 ore de la pronunţare.
ART. 76
Dupã expirarea termenelor prevãzute la art. 75, candidaturile rãmîn definitive, comisia electoralã de circumscripţie consemnind aceasta într-un proces-verbal.
ART. 77
Stabilirea modelului buletinului de vot se face de cãtre Guvern, iar imprimarea acestuia se face cu respectarea prevederilor art. 39, art. 40 şi art. 41 alin. 2 din prezenta lege.
Înscrierea listelor de candidaţi pe buletinul de vot se face în funcţie de ordinea descrescãtoare a procentului obţinut de fiecare partid sau formaţiune politica în alegerile locale la nivelul întregului judeţ, prin raportarea numãrului de voturi exprimate pentru candidaţii sãi la numãrul total de voturi valabil exprimate.
Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrãrilor candidaturilor.
ART. 78
Buletinele de vot se tiparesc cu cel puţin 5 zile înaintea alegerilor şi se preiau, pe baza de proces-verbal, de cãtre preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, de la prefect.
ART. 79
La consiliile locale din judeţ şi la locul votarii se afişeazã cîte un buletin de vot dupã ce a fost vizat şi anulat de preşedintele comisiei electorale de circumscripţie judeteana.
ART. 80
Exercitarea dreptului de vot de cãtre electori se face la resedinta judeţului, în ziua şi locul stabilite de comisia electoralã de circumscripţie judeteana.
Localul în care se desfãşoarã votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încît sa asigure exprimarea directa şi secreta a votului.
Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 8,00 şi se termina la ora 20,00.
Prevederile art. 51 din prezenta lege se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 81
La locul votarii, fiecare elector primeşte din partea preşedintelui comisiei electorale de circumscripţie cîte un buletin de vot, dupã ce a fost identificat în lista electorilor, pe baza buletinului de indentitate.
Electorii îşi exprima votul prin aplicarea ştampilei cu menţiunea "votat" în patrulaterul corespunzãtor partidului sau candidatului independent pentru care opteazã.
Dupã aceasta operaţiune, electorii vor indoi buletinul de vot astfel ca pagina alba, care poarta ştampila de control, sa ramina în afarã, introducîndu-l apoi în urna.
Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacã secretul acestuia a fost respectat.
ART. 82
Candidaţii şi oricare dintre electori au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe cel contestat şi va sesiza autoritãţile poliţieneşti.
ART. 83
Dupã terminarea votarii, preşedintele comisiei electorale de circumscripţie declara alegerile încheiate, procedînd la anularea buletinelor de vot neintrebuintate şi la deschiderea urnei în prezenta membrilor comisiei şi, dupã caz, a persoanelor care au avut dreptul sa asiste la votare.
În continuare, preşedintele comisiei electorale de circumscripţie procedeazã la stabilirea şi consemnarea rezultatului votarii, prevederile art. 60 alin. 2, 3, 4 şi 5 aplicindu-se în mod corespunzãtor.
ART. 84
Alegerile sînt considerate valabile dacã au participat la vot cel puţin doua treimi din numãrul total al electorilor.
Dacã nu a fost întrunitã majoritatea prevãzutã în alineatul precedent, comisia electoralã de circumscripţie consemneazã aceasta situaţie în procesul-verbal, urmînd sa se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleaşi condiţii. La al doilea tur de scrutin, alegerile se considera valabile dacã participa la vot jumãtate plus unu din numãrul total al electorilor.
ART. 85
În cazul în care alegerile sînt considerate valabile, comisia electoralã de circumscripţie procedeazã la repartizarea mandatelor, în conformitate cu prevederile art. 66, care se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 86
Cu privire la operaţiunile de votare, stabilirea rezultatului votarii şi repartizarea mandatelor, comisia electoralã de circumscripţie încheie un proces- verbal, în trei exemplare, care va cuprinde:
a) numãrul electorilor, potrivit listei de electori;
b) numãrul electorilor prezenţi la vot;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul de voturi obţinute de fiecare lista de candidaţi şi de cãtre fiecare candidat independent;
f) numele şi prenumele candidaţilor declaraţi aleşi, precum şi partidul sau formatiunea politica care i-a propus;
g) numele şi prenumele candidaţilor independenţi declaraţi aleşi;
h) expunerea pe scurt a eventualelor contestaţii şi a hotãrîrilor luate de comisia electoralã de circumscripţie, care sînt definitive.
Procesul-verbal se semneazã de cãtre preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei şi va purta ştampila acesteia.
Copii ale procesului-verbal, certificate de cãtre preşedinte şi purtind ştampila comisiei electorale de circumscripţie, vor fi inminate, la cerere, fiecãrui membru al comisiei.
Un exemplar al procesului-verbal se înainteazã consiliului judeţean, în vederea validãrii mandatelor consilierilor aleşi.
ART. 87
Exemplarul original al procesului-verbal, însoţit de o copie, contestaţiile privitoare la operaţiunile de votare şi stabilire a rezultatului votarii, împreunã cu hotãrîrile date şi celelalte documente întocmite, formind un dosar sigilat şi semnat de preşedintele comisiei, se înainteazã tribunalului judeţean. O data cu dosarul se depun şi buletinele de vot întrebuinţate şi neintrebuintate, ştampila de control şi celelalte ştampile necesare votarii.
Tribunalul judeţean va inainta o copie a procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, în condiţiile art. 69 alin. ultim.
ART. 88
Comisia electoralã de circumscripţie elibereazã certificatul doveditor al alegerii consilierilor.
CAP. 6
Contravenţii şi infracţiuni
ART. 89
Constituie contravenţii, în mãsura în care, potrivit legii, nu sînt infracţiuni, urmãtoarele fapte:
a) înscrierea cu buna ştiinţa a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum şi încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de alegatori; refuzul de a primi, a inregistra şi a soluţiona intimpinarile privind omisiunile şi înscrierile gresite în listele electorale;
b) neluarea, de cãtre organizatori, a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri;
c) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricãror alte afişe ori anunţuri de propaganda electoralã tipãrite;
d) afişarea mijloacelor de propaganda electoralã în alte locuri decît cele permise potrivit prevederilor prezentei legi;
e) acceptarea de cãtre o persoana a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi;
f) neaducerea la cunostinta publica, de cãtre membrii comisiilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;
g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevãzute la art. 51 alin. 7;
h) refuzul de a se conformã dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. 2;
i) refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot şi ştampila de votare alegatorului înscris în lista şi care prezintã act de identitate, precum şi inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintã acest act;
j) întocmirea de cãtre birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încãlcarea dispoziţiilor art. 61;
k) pãrãsirea localului sectiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare;
l) continuarea propagandei electorale, dupã încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 45, precum şi sfãtuirea, în ziua votarii, a alegãtorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevãzute de art. 51 alin. 2, sa voteze sau sa nu voteze anumite partide, formaţiuni politice, coalitii de partide sau candidaţi.
ART. 90
Contravenţiile prevãzute de art. 89 lit. c), d) şi g) se sancţioneazã cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. e), f), j), k) şi l) cu amenda de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) şi i) cu închisoare contravenţionalã de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 15.000 la 30.000 lei.
ART. 91
Constatarea contravenţiilor prevãzute de art. 89 se face prin proces-verbal întocmit de cãtre:
a) ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevãzute la lit, a), b), c), d), f), g), h), i) şi l);
b) primãrii şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevãzute la lit. d) şi f);
c) preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, pentru faptele prevãzute la lit. e), j) şi k).
În cazul contravenţiilor prevãzute la lit. c), d), e), f), g), j), k) şi l), o data cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica şi amenda.
Contravenţiile prevãzute la art. 89 le sînt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevãzute la lit. a), b), h) şi i) se va inainta judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia, care va aplica sancţiunea.
ART. 92
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
În cazul în care, prin fapta prevãzutã la alin. 1, s-a pricinuit o vãtãmare a integritãţii corporale sau a sãnãtãţii, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmãtoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihicã, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 93
Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de cãtre alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 94
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinãrii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru un anumit candidat, precum şi primirea acestora de cãtre alegatori, în acelaşi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încãlcarea prevederilor art. 3 alin. 2 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
ART. 95
Tipãrirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui numãr suplimentar de buletine decît cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la comisiile şi birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 96
Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 97
Deschiderea urnei înainte de ora stabilitã pentru încheierea votarii se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 98
Limitele pedepselor pentru infracţiuni prevãzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevãzute de art. 92-97, sãvîrşite în legatura cu desfãşurarea alegerilor, potrivit cap. III din prezenta lege, se majoreazã cu jumãtatea maximului special.
ART. 90
Pentru toate infracţiunile sãvîrşite în legatura cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penalã se pune în mişcare din oficiu.
CAP. 7
Dispoziţii finale
ART. 100
Pentru asigurarea respectãrii şi aplicãrii corecte a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia Electoralã Centrala, formatã din 7 judecãtori de la Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi, prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele acesteia.
Comisia Electoralã Centrala se constituie în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Comisia primeşte şi soluţioneazã contestaţiile cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerilor locale, altele decît cele care, prin prezenta lege, sînt date în competenta comisiilor electorale de circumscripţie şi instanţelor judecãtoreşti. De asemenea, soluţioneazã contestaţiile care privesc cazurile de frauda electoralã şi cele referitoare la încãlcarea prevederilor art. 48 din prezenta lege.
Comisia Electoralã Centrala acrediteazã observatorii strãini şi nationali, delegaţii mass-mediei romane şi strãine, centralizeazã datele privind rezultatul alegerilor locale şi le da publicitãţii prin presa şi Monitorul Oficial al României.
În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia Electoralã Centrala emite hotãrîri cu votul majoritãţii membrilor sãi.
În cazul constatãrii fraudei electorale, comisia dispune anularea rezultatelor alegerilor şi organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 2 saptamini.
Comisia Electoralã Centrala, în cazul în care constata încãlcarea prevederilor art. 48, va dispune anularea voturilor şi a mandatelor partidului, formatiunii politice sau candidatului independent în cauza şi restabilirea rezultatului alegerilor în condiţiile art. 66 din prezenta lege.
ART. 101
Cheltuielile pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale. Cheltuielile Comisiei Electorale Centrale se suporta de Guvern.
ART. 102
Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.
ART. 103
Consiliile locale şi judeţene vor sprijini activitatea comisiilor şi birourilor electorale cu personal tehnic auxiliar necesar pe perioada cît funcţioneazã acestea.
Pe aceeaşi perioada, membrii comisiilor şi birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, angajaţi cu contract de munca, se considera detasati.
ART. 104
Judecarea de cãtre instanta a intimpinarilor, contestaţiilor şi a oricãror alte cereri prevãzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului.
ART. 105
În sensul prezentei legi, organizaţiile legal constituite aparţinînd minoritãţilor naţionale sînt asimilate partidelor şi formatiunilor politice.
ART. 106
În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul listelor electorale. De asemenea, va stabili, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei necesare votarii, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votarii şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului.
ART. 107
Pînã la stabilirea prin lege a organizãrii administrativ-teritoriale a tarii, Capitalei şi a subdiviziunilor sale, prevederile cuprinse în prezenta lege referitoare la alegerea consiliilor locale şi a primarilor se aplica, în mod corespunzãtor, municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, care constituie, fiecare, cîte o circumscripţie electoralã.
Pentru alegerea Consiliului Sectorului agricol Ilfov se aplica, în mod corespunzãtor, prevederile cap. V din prezenta lege.
ART. 108
La alegerile care au loc înainte de constituirea consiliilor locale şi judeţene, atribuţiile şi sarcinile prevãzute în prezenta lege pentru consiliile locale şi primari se exercita de cãtre primãrii, iar cele pentru consiliile judeţene, de cãtre prefecturi. Sarcinile prevãzute în prezenta lege pentru prefecturi vor fi exercitate la municipiul Bucureşti de cãtre primãria acestuia.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 22 noiembrie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea privind alegerile locale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
