Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează cadrul general pentru realizarea reformei sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, prin operaţionalizarea şi prioritizarea măsurilor pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum şi pentru îndeplinirea indicatorilor cantitativi stabiliţi în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, componenta 13 - Reforme sociale, Reforma sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, şi în strategiile naţionale din domeniul dizabilităţii. (2) Prezenta lege se aplică atât autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, cât şi celor locale cu atribuţii în desfăşurarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi. ART. 2 Procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi reprezintă prioritate şi responsabilitate naţională, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare. ART. 3 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, denumită în continuare Autoritatea, coordonează metodologic procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi de mecanism de coordonare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, denumită în continuare Convenţia. ART. 4 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) beneficiu de tranziţie - sumă de bani acordată ori de câte ori situaţia o impune, de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, persoanei adulte cu dizabilităţi, pentru prevenirea instituţionalizării acesteia sau pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidenţial în comunitate, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă în comunitate ale acesteia; acoperă costuri de reparaţii, lucrări de adaptare a locuinţei, achiziţie a consumabilelor de uz casnic, mutare a bunurilor personale, transport, contractare de servicii necesare, de tip: igienizare, instalare de utilităţi, plata serviciilor sociale de care beneficiază în comunitate şi alte cheltuieli necesare traiului independent sau în situaţii de urgenţă/criză; b) beneficiu pentru locuire - sumă de bani acordată de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile sub formă de indemnizaţie lunară persoanei adulte încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă în comunitate, în vederea administrării unei locuinţe de către aceasta; include plata chiriei pentru locuinţele închiriate din mediul privat sau din fondul de locuinţe sociale, plata asigurării împotriva dezastrelor naturale, a serviciilor de utilităţi publice şi a reparaţiilor curente; c) centrare pe persoană - acordarea sprijinului pentru un trai independent într-un mod individualizat care corespunde aspiraţiilor, nevoilor şi preferinţelor persoanei adulte cu dizabilităţi. Persoana adultă cu dizabilităţi poate alege serviciile şi modul în care îi sunt furnizate, inclusiv prin posibilitatea de a le putea contracta direct, de a decide modul, intensitatea şi frecvenţa furnizării acestor servicii sau de a participa la pregătirea personalului implicat în furnizarea serviciilor; d) dreptul la viaţă independentă - dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi, şi de a se bucura pe deplin de integrarea în comunitate şi participarea la viaţa acesteia; e) guvernanţă - proces în care actori diferiţi, publici şi privaţi, se manifestă voluntar, cu intenţia de a participa la reglementarea unor aspecte societale, la luarea deciziilor şi la rezolvarea diferendelor; f) guvernanţă în sistemul de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi - coordonare eficace şi eficientă a procesului prin care este realizată, implementată, monitorizată, evaluată sau controlată protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în scopul asigurării respectării intereselor acestora; g) indicatori-cheie de performanţă - indicatori care măsoară progresul şi rezultatul politicilor de dezinstituţionalizare şi prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; h) îngrijitor informal al persoanei adulte cu dizabilităţi - persoana necalificată, membru al familiei, rudă, prieten, vecin sau orice altă persoană care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor zilnice de către persoana cu dizabilităţi încadrată în grad de handicap grav sau accentuat, alta decât asistentul personal al persoanei cu handicap grav, asistentul personal profesionist sau însoţitorul acordat în sistemul unitar de pensii publice; i) locuire incluzivă - formă de găzduire bazată pe asigurarea respectării setului de standarde cu privire la principiile alegerii şi controlului, nonsegregării, adaptării, accesibilităţii, sustenabilităţii, diversităţii, siguranţei şi separării furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin; j) parcurs de trai independent - etapele stabilite pentru o persoană adultă cu dizabilităţi în baza evaluării nevoilor specifice, astfel încât aceasta să se bucure de dreptul de a trăi independent în comunitate; etapele cuprind: pregătirea, tranziţia în comunitate, monitorizarea, evaluarea regulată a situaţiei şi a progresului persoanei; k) plan de dezinstituţionalizare - plan la nivel de centru rezidenţial, elaborat de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti în conformitate cu modelul-cadru din ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, pe baza planurilor individuale dezvoltate pentru fiecare persoană cu dizabilităţi care trăieşte în centru; planul sintetizează soluţiile identificate pentru fiecare persoană şi resursele necesare pentru implementarea acestora; l) proces de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi - proces planificat prin care se asigură persoanelor adulte cu dizabilităţi servicii corespunzătoare nevoilor specifice, accesibile şi de calitate în comunitate, pentru a facilita tranziţia acestor persoane din instituţii rezidenţiale şi incluziunea lor în comunitate; procesul de dezinstituţionalizare este corelat cu şi condiţionat de punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a instituţionalizării sau a reinstituţionalizării realizate la nivel local; m) reţea de locuinţe incluzive - cuprinde locuinţele din comunitate, închiriate, construite sau achiziţionate sau în proprietate personală a persoanelor adulte cu dizabilităţi, care respectă setul de standarde cu privire la principiile alegerii şi controlului, nonsegregării, adaptării, accesibilităţii, sustenabilităţii, diversităţii, siguranţei şi separării furnizării locuirii de furnizarea serviciilor de sprijin; n) stimulent de inserţie pe piaţa muncii - sumă de bani acordată pe durată determinată de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, în baza evaluării nevoilor individuale de dezvoltare a deprinderilor vocaţionale şi de muncă ale persoanei încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu în vederea facilitării ocupării sau păstrării unui loc de muncă de către aceasta; o) situaţii de urgenţă/criză - situaţii în care persoana adultă cu dizabilităţi trebuie să se mute în alt spaţiu de locuit decât cel pe care îl ocupă. CAP. II Principii ART. 5 Principiile care stau la baza prezentei legi sunt: a) principiul subsidiarităţii, care prevede că promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi revin, în principal, familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu dizabilităţi şi, în subsidiar, respectiv complementar, autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu dizabilităţi şi autorităţilor administraţiei publice centrale; b) principiul parteneriatului, care implică cooperarea strânsă între autorităţile publice de la toate nivelurile şi sectoarele public şi privat astfel încât toate părţile implicate să fie consultate şi angajate în mod corespunzător; cooperarea include autorităţile naţionale şi locale responsabile pentru managementul sistemului de protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, beneficiarii serviciilor, inclusiv cei potenţiali, şi organizaţiile care îi reprezintă, furnizorii de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii; c) principiul colaborării cu sindicatele, patronatele, angajatorii, organizaţiile neguvernamentale şi alte organisme în planificarea, aplicarea, monitorizarea şi evaluarea realizării proiectelor destinate procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; d) principiul eficacităţii utilizării fondurilor în cadrul asigurării tranziţiei de la îngrijirea instituţionalizată la servicii de sprijin în familie şi în comunitate, în sensul excluderii oricărui tip de finanţare de acţiuni care ar putea determina forme de segregare sau discriminare; e) principiul nediscriminării în sensul realizării măsurilor specifice necesare pentru a accelera egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilităţi; f) principiul abordării centrate pe persoană, în sensul respectării cerinţelor persoanei cu dizabilităţi care a decis serviciile de care are nevoie şi modul de furnizare al acestora, precum şi luării în considerare a părerilor acesteia faţă de evaluarea serviciilor pe care le primeşte; g) principiul incluziunii şi accesibilităţii în sensul creării de oportunităţi egale, accesibile fără discriminare şi al respectării dreptului oricărei persoane de a beneficia de avantajul deplin al oportunităţilor oferite pentru a depăşi dezavantajele şi excluziunea socială şi economică; h) principiul nonsegregării în sensul analizei investiţiilor astfel încât să nu existe nicio posibilitate de a dezvolta servicii noi segregate, concentrări de servicii numai într-o anumită zonă a comunităţii sau de a întreţine pe cele deja segregate; i) principiul desegregării în sensul utilizării fondurilor de la bugetul de stat sau nerambursabile pentru eliminarea sau diminuarea semnificativă a segregării, sub forma sprijinului, pentru a reloca persoane adulte cu dizabilităţi din zone segregate în comunităţi nesegregate; j) principiul consultării şi implicării persoanelor cu dizabilităţi, a reprezentanţilor şi a organizaţiilor lor presupune că nicio măsură care vizează o persoană cu dizabilităţi nu va fi luată în lipsa deciziei informate şi, dacă este cazul, asistate a persoanei respective. ART. 6 În cadrul procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia respectării principiilor prevăzute la art. 5. CAP. III Scop, indicatori şi obiective ART. 7 (1) Procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi are ca scop asigurarea exercitării dreptului la viaţă independentă a persoanelor adulte cu dizabilităţi. (2) Realizarea scopului prevăzut la alin. (1) include: a) creşterea eficienţei şi eficacităţii politicilor de protecţie şi sprijin al persoanelor cu dizabilităţi; b) promovarea colaborării şi cooperării între administraţia publică locală şi administraţia publică centrală şi între administraţiile publice locale şi intensificarea activităţilor de administraţie social-comunitară în interesul persoanelor adulte cu dizabilităţi; c) consolidarea metodei managementului de caz în cadrul sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi a rolului managerului de caz, asigurarea pregătirii corespunzătoare a acestuia, cu încorporarea metodei planificării centrate pe persoană; d) dezvoltarea, diversificarea şi consolidarea serviciilor comunitare; e) furnizarea de servicii de calitate şi centrate pe persoană, care să ofere sprijin adecvat şi integrat persoanelor adulte cu dizabilităţi pentru a trăi independent şi integrate în comunitate, printr-un corp de angajaţi pregătit corespunzător; f) promovarea perspectivelor de angajare a persoanelor adulte cu dizabilităţi, prin acţiuni de combatere a prejudecăţilor; g) îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilităţi din centrele rezidenţiale şi din comunitate la sistemele de educaţie şi sănătate; h) diversificarea şi coordonarea acţiunilor de sensibilizare, conştientizare şi combatere a prejudecăţilor legate de dizabilitate pentru creşterea încrederii populaţiei în potenţialul persoanelor cu dizabilităţi şi a valorii pe care acestea o pot aduce în comunitate. ART. 8 (1) Indicatorii-cheie de performanţă ai politicii publice privind procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi sunt: a) procentul de 32%, cu care se reduce la nivel naţional numărul persoanelor adulte cu dizabilităţi instituţionalizate din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidenţial la sfârşitul anului 2020; b) procentul de 10% cu care se reduce la nivel naţional, în perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2030, numărul persoanelor adulte cu dizabilităţi instituţionalizate din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidenţial la data de 30 iunie 2026. (2) Începând cu anul 2023, anual, autorităţile administraţiei publice locale urmăresc stadiul realizării indicatorilor-cheie de performanţă. ART. 9 (1) Obiectivele planificate la nivel naţional, ca ţinte asociate indicatorilor-cheie de performanţă, sunt: a) obiectivul 1: până la data de 30 iunie 2026, cel puţin 32% din numărul de persoane adulte cu dizabilităţi instituţionalizate să beneficieze de sprijin în vederea dezinstituţionalizării şi de punerea în aplicare a parcursului de trai independent; b) obiectivul 2: până la data de 30 iunie 2026, procentul persoanelor adulte cu dizabilităţi instituţionalizate se reduce cu 32% din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidenţial la sfârşitul anului 2020; c) obiectivul 3: în perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2030, procentul persoanelor adulte cu dizabilităţi instituţionalizate se reduce cu 10% din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidenţial la data de 30 iunie 2026. (2) Obiectivele planificate la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii. ART. 10 (1) Monitorizarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi este realizată de Autoritate împreună cu autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale. (2) Metodologia de monitorizare a procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi prevăzută la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Începând cu anul 2023, anual, Autoritatea elaborează şi publică pe site, inclusiv în format accesibil, raportul de analiză privind stadiul realizării indicatorilor-cheie de performanţă şi al procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi la nivel naţional şi local. ART. 11 Pentru monitorizarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, tipurile de indicatori utilizaţi sunt: a) indicatori de progres, care urmăresc stadiul implementării măsurilor de prevenire a instituţionalizării şi de accelerare a procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi; b) indicatori de rezultat al măsurilor, care surprind schimbările directe sau indirecte la nivelul politicilor şi serviciilor, schimbări declanşate ca urmare a implementării uneia sau a mai multor măsuri prevăzute. ART. 12 (1) În vederea asigurării atingerii ţintelor prevăzute la art. 9, în centrele rezidenţiale publice care au în implementare planuri de restructurare nu se efectuează admiteri ale persoanelor adulte cu dizabilităţi. (2) Autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, urmăresc realizarea scopului, a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă aferenţi procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi. ART. 13
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, admiterea în centre rezidenţiale se realizează pe baza metodologiei de admitere a persoanei cu dizabilităţi în mediul rezidenţial, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. IV Asigurarea mecanismului de guvernanţă în cadrul sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi ART. 14 (1) La nivel central, măsurile de accelerare a procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi cuprind:
a) înfiinţarea Comitetului naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, cu rol consultativ şi ai cărui membri desfăşoară activitate neremunerată, din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale la nivel de secretar de stat, coordonator al domeniului asistenţei sociale, reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ai instituţiilor care funcţionează în subordinea, respectiv sub autoritatea acestuia, reprezentanţi ai punctelor de contact înfiinţate în conformitate cu Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de autoreprezentanţi, ai organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi, desemnaţi prin ordin al preşedintelui Autorităţii la propunerea conducerii acestora; în cadrul activităţii se analizează stadiul realizării scopului, obiectivelor, măsurilor şi indicatorilor-cheie de performanţă; regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b) înfiinţarea, pe lângă Comitetul naţional pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, a unui Grup consultativ independent al societăţii civile cu privire la dezinstituţionalizare şi integrare în comunitate, din care fac parte, în mod voluntar şi în urma unei selecţii transparente, reprezentanţi ai organizaţiilor de drepturile omului, de autoreprezentanţi, ale persoanelor cu dizabilităţi sau care lucrează cu şi pentru persoane cu dizabilităţi, ai furnizorilor de servicii sociale, acreditaţi potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ai căror membri desfăşoară activitate neremunerată. (2) La nivelul Autorităţii, măsurile de accelerare a procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi cuprind: a) întărirea coordonării, cu scopul de a asigura caracter unitar şi eficient al aplicării reglementărilor în vederea eliminării barierelor care pot împiedica buna desfăşurare a procesului dezinstituţionalizării; b) înfiinţarea şi asigurarea funcţionării Comitetului tehnico-economic pentru domeniul dizabilităţii, ai cărui membri desfăşoară activitate neremunerată, ca organism de analiză şi avizare, în sprijinul Autorităţii, a documentaţiilor tehnico-economice elaborate de specialişti sau a altor documentaţii din domeniul investiţiilor, pentru obiectivele de investiţii sau lucrările de intervenţie finanţate din fonduri publice ori din fonduri nerambursabile, din cadrul sistemului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi şi pentru care preşedintele Autorităţii are calitatea de ordonator terţiar de credite; componenţa Comitetului tehnico-economic pentru domeniul dizabilităţii se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în baza desemnării reprezentanţilor de către următoarele instituţii: Autoritatea, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Inspecţia Muncii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Inspectoratul de Stat în Construcţii; c) asigurarea monitorizării respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării, în conformitate cu setul de proceduri şi instrumente, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; d) asigurarea calităţii vieţii persoanelor adulte cu dizabilităţi prin actualizarea anuală a standardelor de cost pentru serviciile sociale din domeniul dizabilităţii, pe baza metodologiei care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; e) asigurarea transparenţei activităţii de raportare privind realizarea procesului de dezinstituţionalizare şi prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, stadiul implementării Convenţiei, precum şi implementarea prevederilor strategiilor naţionale şi a altor obligaţii asumate în domeniu; f) întărirea controlului prin: (i) solicitarea de puncte de vedere şi recomandări din partea Grupului consultativ independent al societăţii civile cu privire la dezinstituţionalizare şi integrare în comunitate, referitor la conformitatea planurilor de dezinstituţionalizare la nivel de centre rezidenţiale cu prevederile Convenţiei; (ii) verificarea, împreună cu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, a modului în care serviciile sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi asigură îndeplinirea prevederilor standardelor specifice minime obligatorii de calitate şi ale strategiilor naţionale în domeniul dizabilităţii şi altele. ART. 15 (1) La nivel local, măsurile de accelerare a procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi cuprind înfiinţarea unui comitet pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării la nivelul fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, cu rol consultativ, şi ai cărui membri desfăşoară activitate neremunerată, pentru analiza stadiului realizării măsurilor, obiectivelor şi indicatorilor acestui proces. (2) Comitetul prevăzut la alin. (1) este format din reprezentanţi ai consiliilor judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, instituţiilor prefectului, direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, direcţiilor de asistenţă socială sau, după caz, ai serviciilor publice de asistenţă socială, agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială, inspectoratelor şcolare, direcţiilor de sănătate publică, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, direcţiilor pentru cultură, direcţiilor pentru familie şi tineret, direcţiilor de sport, regiilor de transport, reprezentanţi ai persoanelor cu dizabilităţi şi ai organizaţiilor acestora, persoane cu dizabilităţi care trăiesc în centre rezidenţiale, precum şi invitaţi din cadrul altor instituţii în funcţie de particularităţile şi nevoile persoanelor cu dizabilităţi care ajung în comunităţi; regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv local al sectorului municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) Comitetul prevăzut la alin. (1) se întruneşte în şedinţă ordinară trimestrial, la convocarea directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, precum şi în şedinţă extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea motivată a acestuia sau a unui membru. ART. 16 Autorităţile publice centrale implicate în procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi au ca principale responsabilităţi: a) acordă sprijin în domeniul lor specific de activitate autorităţilor şi instituţiilor publice locale, la solicitarea acestora; b) asigură pregătire, instruire sau informare, în baza tematicilor stabilite şi a materialelor utilizate în procesul de formare elaborate de Autoritate, pentru personalul de la nivelul unităţilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu atribuţii în asistenţă socială; c) finanţează proiecte şi programe pentru exercitarea dreptului la autoreprezentare şi autodeterminare; d) informează furnizorii de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii despre importanţa dezvoltării şi furnizării de servicii pentru a sprijini viaţa independentă şi integrarea în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi; e) consolidează colaborarea dintre furnizorii de servicii publici şi privaţi şi autorităţile locale; f) asigură suport pentru familie prin: elaborarea şi diseminarea de materiale de informare, finanţarea de proiecte în condiţiile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurarea unor acţiuni sau evenimente în care familiile persoanelor cu dizabilităţi să fie implicate; g) elaborează şi implementează planul-cadru de comunicare la nivel naţional şi oferă suport operaţional autorităţilor şi instituţiilor publice locale în elaborarea şi implementarea planurilor la nivel judeţean şi local; h) contribuie cu informaţii şi date la analiza periodică a stadiului implementării procesului. ART. 17 Prin funcţiile sau atribuţiile aferente domeniilor proprii de competenţă, următoarele autorităţi şi instituţii publice contribuie la realizarea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi, astfel: a) prin funcţia de reglementare, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale emite actul normativ referitor la actualizarea standardelor de cost pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, la propunerea Autorităţii, pe baza metodologiei prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. d); b) prin atribuţia de control, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială controlează modul în care sunt respectate prevederile legale privind stabilirea, acordarea şi promovarea drepturilor sociale ale persoanelor cu dizabilităţi care au făcut tranziţia din mediul rezidenţial în comunitate; c) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă urmăreşte asigurarea creşterii şanselor de ocupare şi a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi în căutarea unui loc de muncă, prin acordarea, în condiţiile legii, de servicii şi măsuri active de stimulare a ocupării, în condiţiile legii; d) Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, înfiinţat în baza Legii nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare, prin exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 4 din aceeaşi lege. ART. 18 Atribuţiile Autorităţii, în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului de dezinstituţionalizare şi prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, cuprind: a) reglementarea activităţii de dezinstituţionalizare şi prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; b) coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii entităţilor publice şi private implicate în proces, la solicitarea acestora; c) monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţilor de dezinstituţionalizare şi prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, direct şi prin intermediul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului; d) operaţionalizarea conceptului de viaţă independentă în cadrul sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi; e) realizarea monitorizării asigurării planificării centrate pe persoană; f) modificarea standardelor specifice minime de calitate obligatorii pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, în scopul asigurării abordării centrate pe persoană; g) reglementarea cadrului de furnizare şi monitorizare a serviciilor sociale pentru persoane adulte cu dizabilităţi, cu caracter pilot, naţional, intercomunitar sau multifuncţional; h) reglementarea asistenţei personale astfel încât persoanele cu dizabilităţi să aleagă unde şi cum doresc să trăiască, cu sprijin; i) reglementarea şi finanţarea de programe de instruire a persoanelor cu dizabilităţi din centrele rezidenţiale şi din comunitate; j) reglementarea acordării de facilităţi şi servicii de suport pentru îngrijitorul informal al persoanei adulte cu dizabilităţi; k) elaborarea setului de standarde de locuire incluzivă în comunitate, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; l) realizarea unei evaluări a resurselor necesare la nivel naţional pentru a fundamenta finanţarea adecvată a procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; m) elaborarea indicatorilor de monitorizare şi a unui plan naţional de monitorizare care să surprindă progresul în implementarea procesului şi a prevederilor strategiilor naţionale în domeniu, cu implicarea organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi a societăţii civile, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; n) implicarea persoanelor cu dizabilităţi în orice decizie cu privire la viaţa lor şi ascultarea opiniei acestora. ART. 19 La nivel judeţean şi local, în procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi de realizare a obiectivelor planificate, autorităţile administraţiei publice au următoarele responsabilităţi: a) includerea măsurilor privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi în strategiile locale de dezvoltare a serviciilor sociale şi asigurarea de resurse umane, financiare, materiale sau de infrastructură şi/sau tehnologice corespunzătoare nevoilor identificate şi planificate pentru implementarea acestora pe baza metodologiei Autorităţii, precum şi pentru atingerea indicatorilor de monitorizare a procesului; b) monitorizarea implementării măsurilor de dezinstituţionalizare prevăzute în strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale şi în planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale; c) elaborarea unui plan de management al riscului, la nivel de centru rezidenţial, urmărind cel puţin trei componente: risc tehnic, risc financiar şi risc privind resursele umane, şi aplicarea de măsuri corective, după caz; d) desemnarea de manageri de caz cu atribuţii de pregătire şi coordonare a tranziţiei pentru fiecare persoană adultă cu dizabilităţi transferată în comunitate din mediul rezidenţial; e) pregătirea unui plan de contingenţă, ca plan de intervenţie pentru persoana adultă cu dizabilităţi aflată în situaţie de risc de reinstituţionalizare, prin care să asigure menţinerea persoanei în comunitate; f) actualizarea hărţii serviciilor publice şi private existente, la care au acces persoanele cu dizabilităţi, cu descrierea detaliată a tipurilor de intervenţii asigurate: de locuire, sociale, sănătate şi reproducere, de sprijin pentru educaţie, de transport, de asistenţă juridică, de sprijin în luarea deciziilor, de socializare, sport, cultură şi altele asemenea, a locurilor disponibile şi a criteriilor de admitere, precum şi a gradului de accesibilizare fizică, comunicaţională şi informaţională; g) elaborarea şi implementarea planurilor de dezinstituţionalizare la nivelul centrelor rezidenţiale; h) plasarea persoanelor adulte cu dizabilităţi transferate din mediul rezidenţial în comunitate sau a celor aflate în risc de instituţionalizare pe prima poziţie a listei constituite în vederea acordării de locuinţe sociale; i) desfăşurarea demersurilor necesare pentru creşterea anuală a numărului de locuinţe sociale; j) desfăşurarea de campanii de comunicare în comunităţile de destinaţie, folosind planurile-cadru de comunicare; k) utilizarea Sistemului naţional de management privind dizabilitatea dedicat colectării, stocării şi diseminării informaţiilor referitoare la persoanele cu dizabilităţi. ART. 20 (1) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti asigură coordonarea şi îndrumarea metodologică a activităţii serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul oraşelor, municipiilor, comunelor în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi. (2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnează unul sau mai mulţi asistenţi sociali pentru a menţine legătura cu serviciile publice de asistenţă socială prevăzute la alin. (1). (3) Asistenţii sociali desemnaţi în condiţiile alin. (2) au următoarele obligaţii: a) să organizeze întâlniri lunare de lucru între angajaţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, asistenţii sociali şi managerii de caz de la nivelul altor servicii publice de asistenţă socială; b) să furnizeze altor servicii publice de asistenţă socială informaţii cu privire la desfăşurarea la nivel naţional a procesului, precum şi cu privire la oportunităţile de schimb de experienţă cu alte comunităţi; c) să sprijine activitatea managerilor de caz în tranziţia persoanelor adulte cu dizabilităţi din mediul rezidenţial în comunitate; d) să asigure legătura dintre serviciul public de asistenţă socială şi celelalte compartimente ale direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, precum şi cu alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, după caz; e) să asigure legătura dintre alte servicii publice de asistenţă socială şi protecţia copilului cu alte entităţi de drept public sau privat implicate în procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi; f) să sprijine activitatea în teren a reprezentantului serviciului public de asistenţă socială de la nivel local sau a managerului de caz, la solicitarea acestuia, prin participare şi intervenţie, atunci când situaţia o impune; g) să faciliteze colaborarea între serviciile publice de asistenţă socială, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care activează la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; h) să sprijine serviciul public de asistenţă socială în activitatea de identificare a nevoilor de formare continuă a personalului, a cursurilor de formare continuă şi a surselor de finanţare pentru acestea; i) să sprijine serviciul public de asistenţă socială în activitatea de înfiinţare şi organizare a serviciilor sociale comunitare pentru persoane adulte cu dizabilităţi; j) să sprijine serviciul public de asistenţă socială în activitatea de elaborare a strategiilor pentru dezvoltarea serviciilor sociale şi a planurilor de acţiune locale, corelate cu strategia judeţeană şi cu strategiile naţionale în domeniul dizabilităţii. (4) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectoarelor municipiului Bucureşti desfăşoară lunar sau trimestrial, după caz, întâlniri de lucru cu asistenţii sociali desemnaţi să menţină legătura cu serviciile publice de asistenţă socială din unităţile administrativ-teritoriale de la nivelul judeţului, pentru a analiza situaţiile din teritoriu şi a decide măsurile necesare. ART. 21 În vederea asigurării unei administrări corecte şi eficiente a reţelei de locuinţe incluzive în comunitate, începând cu 1 ianuarie 2024, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti organizează compartimentul locuire incluzivă, potrivit art. 11 alin. (3) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare. CAP. V Asigurarea mecanismului de finanţare a măsurilor prevăzute în cadrul procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi ART. 22 Furnizarea serviciilor sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi de către furnizori de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii, publici sau privaţi, se realizează în baza măsurilor de protecţie stabilite în cadrul procesului de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap, potrivit art. 87 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 23 (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2030, serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi care beneficiază de măsuri de protecţie de tip: asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu şi centre de zi se pot înfiinţa şi finanţa din fonduri externe nerambursabile. (2) Finanţarea măsurilor de protecţie pentru persoanele adulte cu dizabilităţi furnizate de furnizorii de servicii sociale privaţi, acreditaţi în condiţiile legii, în condiţiile prevăzute la art. 5 pct. 23^1 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în baza contractării prevăzute la art. 33 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Finanţarea de la bugetul de stat a serviciilor sociale de tip rezidenţial prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este condiţionată de realizarea indicatorilor-cheie de performanţă prevăzuţi la art. 8, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 24 Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanţarea sumelor prevăzute la art. 46 şi 47 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în baza numărului de beneficiari comunicaţi de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. ART. 25 (1) În vederea eliminării riscurilor de instituţionalizare sau de reinstituţionalizare, persoanele adulte cu dizabilităţi beneficiază de servicii sociale în mod concomitent sau în complementaritate cu alte tipuri de servicii sociale sau educaţionale, culturale, de sănătate, de ocupare, altele. (2) Pentru a preveni instituţionalizarea persoanelor adulte cu dizabilităţi aflate în situaţii de vulnerabilitate sau de risc, autorităţile administraţiei publice locale identifică nevoile de servicii sociale la nivelul comunităţii, pe baza metodologiei de evaluare periodică a nevoilor de servicii sociale la nivel local, inclusiv pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, aprobată prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Pentru asigurarea nevoilor identificate în condiţiile alin. (2), autorităţile administraţiei publice locale includ serviciile sociale necesare în strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale, precum şi în planul anual de acţiune privind serviciile sociale. (4) Evaluarea, monitorizarea şi controlul privind respectarea standardelor specifice minime obligatorii de calitate pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi sunt în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. ART. 26 (1) În vederea eliminării riscurilor de instituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, aflate în familii sau care trăiesc independent, acestea pot beneficia de un îngrijitor informal, definit la art. 4 lit. h). (2) Îngrijitorul informal al persoanei adulte cu dizabilităţi are acces la serviciile sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, unde poate beneficia de activităţi de informare şi consiliere socială, consiliere psihologică, suport individual sau de grup, instruire, serviciu de tip respiro şi altele. ART. 27 În vederea asigurării de servicii diversificate în funcţie de nevoile identificate ale comunităţii, Autoritatea poate organiza şi finanţa servicii sociale specifice cu caracter naţional, intercomunitar sau multifuncţional. ART. 28 (1) Pentru a răspunde nevoilor particulare ale persoanelor adulte cu dizabilităţi sau măsurilor inovative de abordare în domeniul dizabilităţii, Autoritatea poate înfiinţa şi finanţa centre-pilot pentru o perioadă determinată, în nume propriu sau în parteneriat. (2) Finanţarea centrelor-pilot se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii, sau din fonduri externe nerambursabile. (3) Evaluarea activităţilor desfăşurate în cadrul centrelor-pilot se face de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în vederea stabilirii posibilităţilor de multiplicare. (4) Criteriile privind înfiinţarea, metodologia de organizare, funcţionare, finanţare, monitorizare şi evaluare a serviciilor, precum şi standardele specifice minime de calitate obligatorii pentru centrele-pilot se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 29 (1) Autoritatea poate aproba organizarea şi funcţionarea de servicii sociale specifice cu caracter naţional pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, în condiţiile fundamentării temeinice a nevoilor în acest sens ale unui grup vulnerabil sau ale unei comunităţi. (2) Finanţarea serviciilor sociale cu caracter naţional se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii, prin transferuri către bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la solicitarea fundamentată a acestora. (3) Pe perioada în care o persoană cu dizabilităţi beneficiază de servicii sociale specifice cu caracter naţional, finanţarea măsurilor de protecţie se face către serviciul cu caracter naţional, în condiţiile suspendării pe perioada respectivă a plăţii standardului de cost pentru un alt serviciu social de acelaşi tip asigurat persoanei în cauză. (4) Criteriile privind înfiinţarea, metodologia de organizare, funcţionare, finanţare, monitorizare şi evaluare a serviciilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 30 (1) În vederea asigurării serviciilor necesare persoanelor adulte cu dizabilităţi şi în funcţie de nevoile identificate, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa, organiza, administra şi finanţa servicii sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi cu caracter intercomunitar, prin asociere cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau cu alţi furnizori privaţi de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii. (2) Structura constituită conform alin. (1) se licenţiază în condiţiile legii. (3) Cotele de finanţare a serviciilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza standardelor de cost, proporţional cu numărul persoanelor cu dizabilităţi care au domiciliul sau reşedinţa în fiecare dintre unităţile administrativ-teritoriale asociate. (4) Criteriile privind înfiinţarea, metodologia de organizare, funcţionare, finanţare, monitorizare şi evaluare a serviciilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 31 (1) Pentru a putea răspunde nevoilor diferite ale membrilor din diverse grupuri vulnerabile dintr-o comunitate, în funcţie de nevoile identificate, autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa, organiza, administra şi finanţa servicii sociale cu caracter multifuncţional. (2) Cotele de finanţare a serviciilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza standardelor de cost, proporţional cu numărul persoanelor cu dizabilităţi care au domiciliul/reşedinţa în fiecare dintre unităţile administrativ-teritoriale partenere. (3) Criteriile privind înfiinţarea, metodologia de organizare, funcţionare, finanţare, monitorizare şi evaluare a serviciilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 32 (1) Managementul de caz este metoda obligatorie de lucru, ghidată de abordarea centrată pe persoană, în cadrul sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi. (2) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, metoda managementului de caz, ale cărei standarde specifice minime obligatorii sunt prevăzute în Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.218/2019 pentru aprobarea Standardelor specifice minime obligatorii de calitate privind aplicarea metodei managementului de caz în protecţia persoanelor adulte cu dizabilităţi, poate fi exercitată independent, în condiţii de liberă practică, de către persoanele prevăzute la art. 5 pct. 23 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au o experienţă documentată în domeniul dizabilităţii de cel puţin 5 ani şi au urmat sesiuni de formare pe tema abordării centrate pe persoană. (3) Autoritatea elaborează tematici de instruire a personalului desemnat să aplice metoda managementului de caz. (4) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin compartimentul management de caz pentru persoane adulte cu dizabilităţi şi monitorizare servicii sociale, organizat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 797/2017, cu modificările ulterioare, monitorizează modul de desfăşurare a activităţii privind exercitarea independentă a metodei managementului de caz. (5) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.218/2019 pentru aprobarea Standardelor specifice minime obligatorii de calitate privind aplicarea metodei managementului de caz în protecţia persoanelor adulte cu dizabilităţi se modifică în mod corespunzător. (6) Costul standard pentru managementul de caz din cadrul sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Autorităţii. ART. 33 Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 5, punctele 9 şi 23^1 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "9. atelier protejat - program în cadrul căruia se pot desfăşura forme de pregătire pentru muncă adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, activităţi de instruire, dezvoltare personală sau perfecţionare a abilităţilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi sau în centre rezidenţiale; ...............................................23^1. măsuri de protecţie - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare şi integrare socială, referitoare la servicii sociale de tip asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale;" 2. După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 11^1, cu următorul cuprins: "ART. 11^1 (1) În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcţie de diagnosticul principal şi de fiecare dizabilitate, după cum urmează: a) 12 tichete pentru persoanele cu handicap grav; b) 6 tichete pentru persoanele cu handicap accentuat. (2) Modelul şi contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate la care este înscris asiguratul sau din fonduri externe nerambursabile. (3) Contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului. (4) Tichetele prevăzute la alin. (1) se acordă la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a programului individual de reabilitare şi integrare socială a persoanei adulte cu handicap, conform metodologiei de emitere, acordare, utilizare şi decontare a tichetelor, aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale." 3. După articolul 20 se introduc trei noi articole, art. 20^1-20^3, cu următorul cuprins: "ART. 20^1 (1) Persoanele cu handicap pot beneficia de locuinţă în cadrul reţelei de locuire incluzivă, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă. (2) Modalitatea de acordare, de organizare şi funcţionare, de finanţare şi monitorizare a locuinţelor din reţeaua de locuire incluzivă se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi. ART. 20^2 (1) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu pot primi un beneficiu pentru locuire, în condiţiile legii. (2) Beneficiul de locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prin transferuri către bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la solicitarea fundamentată a acestora. (3) Modalitatea de finanţare şi de plată a beneficiului de locuire prevăzut la alin. (1), precum şi condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ART. 20^3 (1) Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidenţiale publice şi beneficiază de măsuri de dezinstituţionalizare şi de integrare în comunitate pot primi un beneficiu de tranziţie, în condiţiile legii. (2) Beneficiul de tranziţie prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prin transferuri către bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la solicitarea fundamentată a acestora. (3) Modalitatea de finanţare a beneficiului de tranziţie, precum şi condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului." 4. La articolul 24, alineatele (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(9) Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant şi/sau de bonuri valorice pentru alimentarea mijloacelor de transport electrice ori pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal sau însoţitorului, fără a depăşi suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat; în această situaţie nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) şi (4); modalitatea de decontare se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar indexarea limitelor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.(10) De prevederile alin. (9) beneficiază şi părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii." 5. La articolul 24, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins: "(1^2) Modalitatea de acordare a bonurilor prevăzute la alin. (9) şi (10) se stabileşte de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, prin ordin al preşedintelui." 6. La articolul 27, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins: "(1^2) Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanţii legali ai acestora, precum şi reprezentanţii legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi la bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii asistive şi de acces, cu condiţia ca valoarea creditului să nu depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depăşească 10 ani." 7. La articolul 45, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 45 (1) Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea şi protecţia unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale." 8. La articolul 46 se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: "(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanţarea sumelor prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în baza numărului de beneficiari comunicaţi de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti." 9. La articolul 47^1, alineatul (1) se abrogă. 10. La articolul 51, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 51 (1) Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale." 11. La articolul 51, alineatul (5) se abrogă. 12. La articolul 51, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(10) Finanţarea măsurilor de protecţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale." 13. La articolul 51, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alin. (11) şi (12), cu următorul cuprins: "(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10), până la data de 1 ianuarie 2026 finanţarea măsurii de protecţie de tip asistent personal profesionist se asigură în condiţiile art. 47^1.(12) Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanţarea sumelor prevăzute la art. 47 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau al autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinaţie, în proporţie de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale." 14. La articolul 52, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 52 (1) În vederea desfăşurării unui tip de activităţi cu caracter inovator în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditaţi pot înfiinţa, administra şi finanţa centre-pilot, pentru o perioadă determinată de maximum 3 ani." 15. La articolul 72, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: "(4) În vederea dezvoltării potenţialului pentru muncă, persoanele cu handicap pot beneficia de pregătire pentru muncă sau activităţi de instruire, dezvoltare personală sau perfecţionare a abilităţilor în cadrul atelierelor protejate organizate de structuri guvernamentale sau neguvernamentale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi." 16. La articolul 74, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) În vederea dezvoltării potenţialului persoanelor cu handicap, acestea pot beneficia de servicii şi activităţi de pregătire pentru muncă, precum şi de angajare asistată." 17. La articolul 74, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: "(3) Modalităţile de organizare şi funcţionare, de evaluare şi de referire a beneficiarilor pentru angajare asistată se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi." 18. După articolul 78 se introduce un nou articol, art. 78^1, cu următorul cuprins: "ART. 78^1 (1) În vederea dezvoltării potenţialului de muncă, persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activităţi de instruire, dezvoltare personală sau perfecţionare a abilităţilor în cadrul atelierelor protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de inserţie pe piaţa muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de venituri. (2) Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi la bugetele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (3) Metodologia de finanţare şi de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi." 19. La articolul 89, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap, prevăzut la alin. (1), se comunică serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are obligaţia de a-l aduce la cunoştinţă managerului de caz definit la art. 5 pct. 23 din lege." ART. 34 La articolul 16 din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 16 (1) În scopul implementării prevederilor art. 33 din Convenţie, se înfiinţează câte un punct de contact pentru implementarea Convenţiei în cadrul fiecăruia dintre următoarele ministere: Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Culturii, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Sportului." CAP. VI Dispoziţii finale ART. 35 (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se emit şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, următoarele: a) ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale prevăzut la art. 11^1 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege; b) ordinele preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi prevăzute la art. 24 alin. (9) şi (11) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. (2) În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se emit şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi prevăzute la art. 72 alin. (4) şi art. 78^1 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. (3) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se emit şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, următoarele: a) ordinele preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi prevăzute la art. 20^1 alin. (2) şi art. 74 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege; b) hotărârile Guvernului prevăzute la art. 20^2 alin. (3) şi art. 20^3 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. ART. 36 În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea Guvernului nr. 548/2017 privind aprobarea condiţiilor de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător. ART. 37 În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi modificate şi completate corespunzător. ART. 38 Începând cu data de 1 ianuarie 2031, furnizorii de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii nu mai pot înfiinţa centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi, cu excepţia centrelor respiro/centrelor de criză. ART. 39 Prevederile art. 33 pct. 16 şi 19 din prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VASILE-DANIEL SUCIU p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU Bucureşti, 4 ianuarie 2023. Nr. 7. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
