Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 7 din 29 martie 1974 (*republicata*) cu privire la realizarea, exploatarea, intretinerea si finantarea amenajarilor de irigatii si a celorlalte lucrari de imbunatatiri funciare
În Republica Socialistã România amenajãrile de irigaţii şi celelalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare constituie o activitate de o deosebita importanta pentru protecţia şi ridicarea capacitãţii de producţie a pãmântului tarii noastre, principalul mijloc de producţie în agricultura. Ţinând seama de amploarea şi complexitatea acţiunilor de îmbunãtãţiri funciare, pentru asigurarea unei concepţii unitare şi întãrirea disciplinei de stat în desfãşurarea acestei activitãţi,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare au drept scop punerea cat mai deplina în valoare a capacitãţii de producţie a terenurilor agricole, ridicarea fertilitatii pãmânturilor slab productive, darea în producţia agricolã a unor suprafeţe cat mai mari de terenuri neproductive, prevenirea şi combaterea unor fenomene naturale care influenţeazã negativ productivitatea terenurilor agricole. Prin lucrãri de îmbunãtãţiri funciare se înţeleg: - amenajãrile de irigaţii; - amenajarea terenurilor agricole în panta; - indiguirea şi regularizarea cursurilor de apa; - desecare şi drenaj; - ameliorarea terenurilor saraturate şi amendarea solurilor acide; - nivelarea şi modelarea terenurilor agricole; - defrişarea şi curãţirea terenurilor. ART. 2 Dupã importanta lor economicã, lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare constituie: a) sisteme, care se realizeazã pe terenurile aparţinând mai multor unitãţi agricole socialiste; în cadrul sistemelor sunt lucrãri de interes comun mai multor unitãţi agricole socialiste şi lucrãri de amenajãri interioare care se executa pe terenul şi în interesul fiecãrei unitãţi agricole socialiste; b) amenajãri locale, care se executa pe suprafeţe limitate de teren, folosind în principal posibilitãţile locale, şi se realizeazã, de regula, pe teritoriul unei singure unitãţi agricole socialiste. ART. 3 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare rãspunde de înfãptuirea politicii partidului şi statului în domeniul amenajãrilor de irigaţii şi al celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, asigurând, prin unitãţile sale de specialitate, cercetarea, proiectarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea lucrãrilor.
CAP. 2 Obiectul şi modul de realizare a lucrãrilor
A) Amenajãrile de irigaţii
ART. 4 Amenajãrile de irigaţii au drept scop combaterea efectelor dãunãtoare ale secetei şi completarea deficitului de umiditate, în vederea obţinerii unor producţii agricole mari an de an, neconditionate de regimul precipitatiilor. La proiectarea şi realizarea amenajãrilor de irigaţii se va tine seama de posibilitãţile folosirii lor, dupã caz, şi în alte scopuri ca: alimentarea cu apa a centrelor gospodãreşti agricole, a amenajãrilor piscicole, a localitãţilor şi obiectivelor industriale, producerea de energie electrica, navigaţie şi agrement. ART. 5 Activitatea de cercetare în domeniul irigatiilor se asigura de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare - Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice -, prin institutele de cercetãri din subordine şi prin institutele de învãţãmânt superior. ART. 6 Activitãţile de studii şi proiectare în domeniul amenajãrilor de irigaţii se realizeazã, în funcţie de importanta economicã şi complexitatea lucrãrilor, prin unitãţile de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare sau a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. ART. 7 Documentaţiile tehnico-economice pentru sistemele de irigaţii se elaboreazã pe bazine şi subbazine hidrografice sau pe unitãţi naturale, în corelare cu schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice din punct de vedere al gospodãririi apelor şi cu studiile de organizare a teritoriului agricol şi a producţiei agricole. ART. 8 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare rãspunde de realizarea unei concepţii unitare la întocmirea studiilor şi proiectelor pentru irigaţii, elaboreazã prin unitãţile de cercetare şi proiectare din subordine, metodologii, normative tehnice, proiecte tip şi directive, precum şi instrucţiuni pentru toate unitãţile care au sarcini în acest domeniu şi asigura: - reducerea suprafeţelor care se scot din producţia agricolã vegetala, prin folosirea judicioasã a configuraţiei terenului şi adoptarea unor soluţii tehnice corespunzãtoare; - creşterea continua a gradului de automatizare a functionarii sistemelor de irigaţii şi de mecanizare a activitãţilor de exploatare şi întreţinere a amenajãrilor, în vederea reducerii forţei de munca şi a costurilor de exploatare; - reducerea continua a consumurilor specifice de materiale, combustibili şi energie electrica. ART. 9 Sistemele de irigaţii se executa prin unitãţile de construcţii-montaj de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi prin unitãţile de specialitate din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Organizaţiile agricole cooperatiste executa cu forte proprii amenajãri locale cu asistenta tehnica a unitãţilor de specialitate din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi cu sprijinul unitãţilor socialiste care pot executa, contra cost, lucrãrile de construcţii-montaj de tehnicitate ridicatã. ART. 10 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin unitãţile de construcţii-montaj de specialitate şi unitãţile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, rãspunde de instruirea, în timpul executãrii lucrãrilor, a personalului tehnic şi a muncitorilor calificaţi necesari exploatãrii, puşi la dispoziţie de cãtre unitãţile beneficiare, pentru asigurarea intrãrii în producţie a amenajãrilor de irigaţii imediat dupã terminarea lor şi a realizãrii, în termenul planificat, a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi.
B) Amenajarea terenurilor agricole în panta
ART. 11 Amenajarea terenurilor agricole în panta prin lucrãri de combatere a eroziunii solului, regularizare a scurgerii apei pe versanţi şi de corectare a formatiunilor torentiale are drept scop apãrarea terenurilor agricole şi silvice de pe versanţi şi de la baza acestora, conservarea şi ridicarea potenţialului de producţie a solului, îmbunãtãţirea regimului hidrologic al cursurilor de apa, protecţia lacurilor de acumulare impotriva colmatarii, apãrarea localitãţilor, cãilor de comunicaţii, construcţiilor hidrotehnice şi a altor obiective din zona. ART. 12 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va lua mãsuri ca, prin documentaţiile de amenajare a terenurilor agricole în panta, sa se stabileascã cele mai corespunzãtoare folosinţe ale terenurilor şi structura culturilor, care sa asigure o eficienta economicã ridicatã la exploatarea suprafeţelor agricole. ART. 13 Deţinãtorii terenurilor care beneficiazã de lucrãri de amenajare a terenurilor agricole în panta sunt obligaţi sa execute, în acelaşi timp cu lucrãrile de combatere a eroziunii solului şi de corectare a torenţilor, lucrãrile şi mãsurile agrofitoameliorative specifice şi sa nu efectueze nici o alta lucrare care poate favoriza procesul de eroziune a terenurilor sau poate pune în pericol lucrãrile executate în acest scop. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara şi prin institutele şi staţiunile de cercetãri ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, va elabora tehnologii adecvate cultivarii terenurilor în panta, cu caracter obligatoriu, şi va indruma unitãţile agricole socialiste în aplicarea mãsurilor agrofitoameliorative, diferenţiat în funcţie de condiţiile naturale locale.
C) Combaterea inundatiilor şi eliminarea excesului de umiditate
ART. 14 Lucrãrile de indiguire şi regularizare a cursurilor de apa au drept scop apãrarea de inundatii a terenurilor agricole şi silvice, a bunurilor situate pe acestea, a localitãţilor, precum şi a obiectivelor social-economice. Lucrãrile de indiguire şi regularizare a cursurilor de apa se studiazã şi se realizeazã pe bazine şi subbazine hidrografice sau pe unitãţi naturale, incadrandu-se în prevederile de ansamblu ale schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice din punct de vedere al regularizãrii scurgerii de suprafata. ART. 15 Lucrãrile de desecare-drenaj au ca obiect eliminarea excesului de apa de la suprafata terenului şi reglarea umiditatii din sol, în vederea creãrii de condiţii corespunzãtoare pentru efectuarea lucrãrilor agricole şi intensificarea producţiei. Unitãţile agricole socialiste pe ale cãror terenuri se executa lucrãri de desecare-drenaj sunt obligate ca, odatã cu realizarea acestora, sa efectueze lucrãrile şi mãsurile agroameliorative specifice (nivelãri, modelãri, afanarea adanca a solului, aplicarea de amendamente, îngrãşãminte organice şi minerale) în vederea îmbunãtãţirii însuşirilor hidrofizice şi biologice ale solului. Lucrãrile şi mãsurile agroameliorative se vor realiza diferenţiat, dupã condiţiile naturale locale, pe baza indicaţiilor tehnice elaborate de cãtre institutele şi staţiunile de cercetãri ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. ART. 16 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are sarcina ca, prin ansamblul de lucrãri de indiguire, regularizare a cursurilor de apa, desecare şi drenaj, sa asigure creşterea suprafeţei agricole şi în special a celei arabile, prin punerea în valoare a terenurilor ocupate de balti, mlastini, stufarisuri şi a altor terenuri neproductive, precum şi prin trecerea la o categorie de folosinta superioarã a terenurilor exploatate în mod neeficient.
D) Alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare
ART. 17 În scopul extinderii suprafeţelor cultivate şi ridicãrii continue a potenţialului de producţie al solului, din sistemele de irigaţii, îndiguiri, desecãri şi combatere a eroziunii solului, cat şi din afarã acestora, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va lua mãsuri sa se execute, în funcţie de condiţiile specifice ale terenurilor, lucrãri de ameliorare a saraturilor, de amendare a solurilor acide, de nivelare, modelare, defrişare şi curãţire a acestor terenuri. ART. 18 Barajele de retenţie şi derivatiile de cursuri de apa care se executa în cadrul sistemelor de irigaţii, îndiguiri, desecãri şi combatere a eroziunii solului vor fi concepute şi realizate astfel încât sa serveascã pentru atenuarea viiturilor şi pentru crearea de noi surse de apa, în scopul apãrãrii terenurilor agricole şi silvice, dezvoltãrii irigatiilor şi altor folosinţe. ART. 19 Activitãţilor de cercetare, studii, proiectare şi execuţie necesare lucrãrilor prevãzute la lit. B), C) şi D) din prezentul capitol le sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 alin. 2 şi art. 5-10.
CAP. 3 Finanţarea lucrãrilor şi urmãrirea realizãrii lor
ART. 20 Lucrãrile din cadrul sistemelor de irigaţii, de îndiguiri, desecãri-drenaje, combatere a eroziunii solului, lucrãrile de regularizare şi consolidare a cursurilor de apa, acumulari şi derivatii complexe, de ameliorare a terenurilor saraturate, ce se vor realiza atât pe terenurile proprietate de stat, cat şi pe cele ale cooperativelor agricole de producţie, începând cu anul de plan 1974, se vor finanta din fonduri de stat, aceste lucrãri rãmânând, dupã executarea lor, în proprietatea exclusiva a statului. Statul dobândeşte dreptul de folosinta asupra terenului proprietatea cooperatista, ocupat de lucrãrile respective, pe durata existenţei lor. ART. 21 Amenajãrile interioare din cadrul sistemelor de irigaţii, de desecãri şi de combatere a eroziunii solului, executate pe terenurile aparţinând cooperativelor agricole de producţie, se finalizeazã de acestea din fonduri proprii şi aport în munca, precum şi din credite pe termen lung acordate de stat, în condiţiile prevãzute de lege, şi rãmân în proprietatea exclusiva a acestor cooperative. Prevederile alin. 1 se aplica urmãtoarelor categorii de lucrãri: a) irigaţii: reţeaua de canale sau conductele ingropate de ultim ordin, cu accesoriile aferente (construcţii hidrotehnice, vane hidranti, dispozitive), precum şi echipamentul de udare; b) la desecãri: reţeaua de canale de ultim ordin, de pe terenul unei cooperative agricole de producţie, cu construcţiile hidrotehnice aferente; c) la combaterea eroziunii solului: agroterase şi lucrãri agrofitoameliorative (benzi inerbate, culturi în fasii, bilonari, fertilizari, suprainsamantari şi reinsamantari pe pãşuni). ART. 22 Amenajãrile locale pentru irigaţii, desecãri, combaterea eroziunii solului şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare de interes local, realizate pe terenurile unei singure unitãţi agricole socialiste, se vor finanta: a) la unitãţile de stat, din fondurile de investiţie; b) la cooperativele agricole de producţie, prin mijloacele acestora: din fonduri proprii şi aport în munca, precum şi din credite pe termen lung acordate de stat. ART. 23 Creditele pe termen lung pentru realizarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare prevãzute la art. 21 şi 22 se acorda, în condiţiile legii, cooperativelor agricole de producţie pe un termen de pana la 25 de ani; rambursarea primei rate se va face dupã darea în funcţiune a obiectivului, dar nu mai târziu de 5 ani de la acordarea creditelor. Creditele pe termen lung acordate cooperativelor agricole de producţie pentru executarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare şi nerambursate pana la 31 decembrie 1973 se vor reesalona de cãtre Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, împreunã cu organele agricole, corespunzãtor posibilitãţilor de plata, în cadrul termenului maxim prevãzut la alineatul precedent. ART. 24 Pentru realizarea lucrãrilor de nivelare de baza, modelare şi scarificare a terenurilor din sistemele de îndiguiri şi desecãri şi din afarã acestora, se autoriza Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara sa acorde credite unitãţilor agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie, cu dobanda legalã. Rambursarea creditelor se va face din cheltuielile de producţie, pe o perioada de pana la 8 ani, prima rata urmând a fi achitatã dupã un an de la darea în folosinta a terenului amenajat. Lucrãrile de nivelare de baza, modelare şi scarificare, ce se executa de cãtre unitãţile agricole de stat, nu vor afecta cheltuielile la 1.000 lei producţie marfa, precum şi rezultatele financiare prevãzute în plan. Cheltuielile pentru efectuarea acestor lucrãri vor fi acoperite din sporurile de producţie ce se vor obţine de pe terenurile respective. Pentru lucrãrile de nivelare de baza, modelare şi scarificare a terenurilor din cadrul perimetrelor pe care se executa lucrãri de combatere a eroziunii solului, finanţarea se face din fonduri de stat. În sistemele de irigaţii, începând cu anul 1975, lucrãrile de nivelare de baza sau modelare, inclusiv lucrãrile de scarificare aferente, se cuprind în valoarea investiţiilor, se finanţeazã din fondurile statului şi se executa concomitent cu amenajãrile pentru irigaţii. Lucrãrile de nivelare de baza sau modelare, inclusiv lucrãrile de scarificare aferente, din amenajãrile locale de irigaţii se vor cuprinde, de asemenea, în valoarea investiţiilor şi se vor executa odatã cu amenajãrile de irigaţii, finanţarea fãcându-se, în funcţie de beneficiari, din sursele prevãzute la art. 22 din prezenta lege. Terenurile proprietate cooperatista pe care se executa lucrãri de nivelare de baza sau modelare, finanţate din fonduri de stat, se excepteazã de la prevederile art. 20 şi rãmân în folosinta cooperativelor agricole de producţie. Lucrãrile de nivelare de întreţinere se finanţeazã din fonduri proprii sau din credite de producţie de cãtre unitãţile deţinãtoare de terenuri pe care s-a efectuat nivelarea de baza şi se executa de acestea cu utilaje din dotarea proprie sau prin staţiunile pentru mecanizarea agriculturii (Conform dispoziţiilor <>art. II din Decretul nr. 55/1975 , lucrãrile de nivelare de baza sau modelare, neexecutate pe terenurile din sistemele şi amenajãrile locale de irigaţii date în folosinta pana la 31 decembrie 1974, au fost finanţate, dupã caz, din sursele prevãzute la art. 24). ART. 25 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara vor stabili anual, înaintea definitivãrii lucrãrilor de plan pentru anul urmãtor, volumul de lucrãri şi de credite aferente lucrãrilor prevãzute la art. 24, precum şi sursele de acoperire. ART. 26 Rãspunderea pentru realizarea lucrãrilor de investiţii privind amenajãrile de irigaţii şi celelalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare revine Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care urmãreşte executarea lor la termen şi de calitate corespunzãtoare, prin: a) unitãţile din subordinea sa, special organizate ca beneficiare de investiţii, pentru sistemele finanţate din fonduri de stat; b) unitãţile de specialitate din subordinea Comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, în calitate de beneficiare de investiţii, pentru lucrãrile de interes local finanţate din fonduri de stat; c) unitãţile agricole, pentru amenajãrile interioare din cadrul sistemelor şi pentru amenajãrile locale, la care acestea sunt beneficiare de investiţii. ART. 27 Sistemele de irigaţii şi celelalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare se receptioneaza de comisii a cãror componenta se aproba de: a) Consiliul de Miniştri, pentru investiţiile ai cãror principali indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi de Consiliul de Miniştri; b) Consiliul de conducere al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, pentru lucrãrile ai cãror indicatori tehnico-economici sunt în competenta de aprobare a titularului de investiţie. Din comisiile de recepţie vor face parte reprezentanţi ai consiliilor populare judeţene şi bãncilor finanţatoare, cadre din învãţãmântul superior şi din institutele de cercetãri de profil, alţi specialişti, precum şi reprezentanţi ai beneficiarilor de lucrãri şi proiectantului. Ca presedinti ai comisiilor de recepţie, pentru lucrãrile din competenta de aprobare a Consiliului de Miniştri, se vor numi cadre cu munci de rãspundere din afarã aparatului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Comisiile vor receptiona atât lucrãrile executate, cat şi suprafeţele de teren amenajate prin lucrãri de irigaţii, desecãri-drenaje, combatere a eroziunii, îndiguiri, regularizari de râuri şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, pe deţinãtori şi categorii de folosinta, rezultate în urma executãrii lucrãrilor. Pe baza actelor de recepţie astfel întocmite se vor înscrie, în cadastrul funciar, lucrãrile executate şi suprafeţele de teren amenajate.
CAP. 4 Administrarea amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare
A) Administrare şi evidenta
ART. 28 Exploatarea, întreţinerea şi paza amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare constituie o sarcina de a carei realizare rãspund toate unitãţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti care au în administrare sau, dupã caz, în proprietate, astfel de lucrãri. ART. 29 Lucrãrile executate din fonduri de stat se administreazã de cãtre întreprinderile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Fac excepţie reţelele interioare de canale de irigaţii şi desecãri din sisteme, conductele secundare ingropate din sistemele de irigaţii de pe teritoriul întreprinderilor agricole de stat, amenajãrile interioare din orezãrii, amenajãrile interioare, inclusiv lucrãrile de nivelare de baza şi modelare, din cadrul sistemelor de lucrãri de combatere a eroziunii solului, lucrãrile de nivelare de baza şi modelare din sistemele de irigaţii şi desecãri, motopompele şi echipamentele de udare, precum şi amenajãrile locale de irigaţii, desecãri şi combatere a eroziunii solului, executate pe terenurile aparţinând unitãţilor agricole socialiste de stat, care se administreazã de cãtre acestea. Fac, de asemenea, excepţie lucrãrile de nivelare de baza şi modelare, finanţate din fondurile de stat, executate, în sistemele de irigaţii, desecãri şi de combatere a eroziunii solului, pe terenuri aflate în folosinta cooperativelor agricole de producţie, care vor fi preluate în administrare de cãtre acestea, cu obligaţia de a executa periodic lucrãrile de nivelare de întreţinere. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au obligaţia de a controla activitatea întreprinderilor de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare şi a unitãţilor agricole socialiste, pe linie de exploatare şi întreţinere a lucrãrilor şi de folosire a terenurilor amenajate în sistemele de irigaţii şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare de pe teritoriul judeţelor şi municipiului Bucureşti. ART. 30 Amenajãrile interioare din sistemele de îmbunãtãţiri funciare şi amenajãrile locale, executate pe terenurile aparţinând cooperativelor agricole de producţie, prin aport propriu în munca şi bani şi din credite, se administreazã de cãtre acestea. ART. 31 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare rãspunde de evidenta pe ţara a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, pe care o va tine, prin organele sale, pe categorii de unitãţi socialiste şi genuri de lucrãri. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene rãspund de evidenta lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare de pe teritoriul judeţului, care se va tine pe beneficiari, pe genuri de lucrãri şi pe categorii de folosinta a terenurilor amenajate.
B) Exploatare şi întreţinere
ART. 32 Unitãţile socialiste care au în administrare amenajãri de irigaţii şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare rãspund de exploatarea, întreţinerea şi paza acestora, pentru asigurarea functionarii lor la parametrii stabiliţi prin documentaţiile aprobate. Regulile generale de exploatare, întreţinere şi paza a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare se stabilesc de cãtre Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În activitatea lor unitãţile socialiste care au în administrare lucrãri de îmbunãtãţiri funciare au obligaţia sa respecte întocmai aceste reguli, precum şi prevederile din regulamentele de exploatare întocmite de cãtre unitãţile de proiectare, pentru fiecare lucrare şi obiectiv în parte. Unitãţile agricole care au în administrare amenajãri de irigaţii şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare vor înscrie, în planurile anuale de producţie şi financiare, fondurile şi mijloacele necesare exploatãrii, întreţinerii şi pazei acestor lucrãri, rãspunzând de executarea lor. Pentru buna exploatare şi întreţinere a lucrãrilor care sunt administrate de cãtre unitãţile agricole de stat, de cooperativele agricole de producţie sau de alte organizaţii obşteşti, unitãţile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare vor executa la cerere, contra cost, pe baza de documentaţii tehnico-economice, întreţinerea şi repararea acestor lucrãri. În acest scop, se vor încheia contracte de lungã durata, iar anual se vor stabili, de comun acord, volumele de lucrãri şi graficele de execuţie. Lucrãrile de amenajãri interioare din sistemele de irigaţii şi desecãri executate pe terenurile unitãţilor agricole cooperatiste, prin aport propriu în munca şi bani şi din credite, vor fi exploatate şi întreţinute de cãtre acestea. De la prevederile alin. 5 se excepteazã jgheaburile şi reţelele de conducte ingropate din sistemele de irigaţii, precum şi reţelele de drenaj închis, care vor fi exploatate şi întreţinute, contra plata, de cãtre întreprinderile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, pe baza de contracte anuale. ART. 33 Unitãţile socialiste care au în administrare amenajãri de irigaţii sau alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare sunt obligate sa constituie, pe baza normativului tehnic elaborat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, stocul minim de materiale, combustibili, lubrifianţi, unelte şi utilaje necesare executãrii lucrãrilor de reparaţii ce pot surveni, în mod neprevãzut, pe timpul exploatãrii lucrãrilor, precum şi stocul de apãrare impotriva inundatiilor stabilit potrivit dispoziţiilor legale. ART. 34 În cadrul fiecãrui sistem de irigaţii, desecãri şi combaterea eroziunii solului se constituie un consiliu de conducere, format din şeful acestui sistem, directorii şi inginerii şefi ai unitãţilor agricole de stat, preşedinţii şi inginerii şefi ai unitãţilor agricole cooperatiste, deţinãtoare de terenuri amenajate în cadrul sistemului. Consiliul rãspunde de elaborarea şi aplicarea planului de exploatare, întreţinere şi paza a lucrãrilor din cadrul sistemului şi de luarea mãsurilor tehnico-organizatorice necesare folosirii corespunzãtoare a terenurilor agricole amenajate, în vederea realizãrii prevederilor planului de producţie şi a parametrilor tehnico-economici aprobaţi pentru funcţionarea sistemului. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie stabilesc, prin regulament, modul de organizare şi funcţionare a consiliului de conducere. ART. 35 Pentru realizarea parametrilor tehnico-economici aprobaţi, pentru funcţionarea sistemului, unitãţile agricole socialiste care deţin terenuri amenajate sunt obligate: - sa foloseascã în cultura, cu randament ridicat, intreaga suprafata agricolã amenajatã; - sa respecte structura culturilor prevãzutã în studiul tehnico-economic, eventuale modificãri putând fi fãcute numai în mãsura în care acestea ridica valoarea producţiei şi imbunatateste eficienta economicã a amenajãrilor; - la amenajãrile de irigaţii, sa respecte programele de udari stabilite; - sa înscrie în planurile anuale de producţie şi sa foloseascã fondurile necesare, seminţele cele mai corespunzãtoare, ingrasamintele, erbicidele, forta de munca şi celelalte mijloace tehnice, pentru realizarea productiilor prevãzute, dând prioritate, în cadrul cantitãţilor primite, terenurilor amenajate pentru irigaţii; - sa aplice întocmai tehnologiile specifice culturilor de pe terenurile irigate, indiguite, desecate şi amenajate, prin lucrãri de combatere a eroziunii solului. ART. 36 Unitãţile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare rãspund, alãturi de unitãţile de producţie agricolã, de realizarea productiilor planificate. Ele au dreptul sa controleze modul în care organizaţiile agricole socialiste cuprinse în raza lor de activitate aplica normativele şi regulamentele de exploatare şi întreţinere a amenajãrilor interioare, precum şi întregul complex de mãsuri tehnico-organizatorice necesar pentru realizarea producţiei agricole, şi pot cere organelor locale competente sa pretindã unitãţilor agricole sa respecte toate obligaţiile ce le revin. În scopul bunei exploatãri a lucrãrilor din cadrul sistemelor de irigaţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va constitui, pe sisteme sau grupe de sisteme, colective de specialişti agricoli care vor urmãri aplicarea programelor de dezvoltare a agriculturii în perimetrele amenajate pentru irigaţii şi executarea prevederilor din planurile anuale ale unitãţilor agricole, în vederea realizãrii productiilor şi rezultatelor economice cel puţin la nivelul parametrilor proiectati. ART. 37 Scoaterea unei lucrãri de îmbunãtãţiri funciare din fondul amenajat se poate face numai prin casarea acesteia, cu respectarea prevederilor legale, şi se aproba de organul care a aprobat investiţia. Pe aceasta baza se vor opera modificãrile necesare în cadastrul funciar.
C) Prestãri de servicii
ART. 38 Unitãţile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare rãspund de efectuarea urmãtoarelor categorii de prestãri de servicii: a) captarea, transportul şi distribuirea apei pentru irigaţii, consum industrial, piscicultura şi în alte scopuri; b) apãrarea impotriva inundatiilor; c) evacuari de apa din sistemele de desecãri, amenajãri piscicole şi altele. ART. 39 Unitãţile socialiste care beneficiazã de amenajãri de irigaţii şi de lucrãri de îmbunãtãţiri funciare în sisteme vor încheia, anual, contracte cu unitãţile prestatoare de servicii, prevãzute în articolul precedent, plata contravalorii prestaţiilor efectuandu-se potrivit tarifelor în vigoare. Contractele se vor încheia pentru suprafata de teren amenajatã, înscrisã în evidenta fondului funciar. Nu se cuprind în suprafata ce face obiectul contractului: a) la distribuirea apei pentru irigaţii: terenurile ocupate de construcţii, drumurile şi terenurile neproductive, perdelele de protecţie care nu se iriga, precum şi suprafeţele amenajate care din cauza de forta majorã nu pot fi cultivate; b) la apãrarea impotriva inundatiilor: terenurile din perimetrul construibil al localitãţilor, cele acoperite cu balti neproductive şi mlastini, drumurile publice, precum şi pãdurile de plop şi de salcie care depãşesc 2 ani de la plantare. De asemenea, unitãţile agricole socialiste vor plati contravaloarea prestaţiilor efectuate de cãtre întreprinderile de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare şi întreprinderile de utilaje terasiere, îmbunãtãţiri funciare, proiectare şi executare de construcţii pentru exploatarea şi întreţinerea amenajãrilor interioare din sistemele de irigaţii şi desecãri, potrivit tarifelor legale. ART. 40 Drepturile şi obligaţiile prestatorului de servicii şi ale beneficiarului se stabilesc prin contract. Ei rãspund, pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, potrivit legii.
CAP. 5 Control şi sancţiuni
ART. 41 Controlul privind exploatarea, întreţinerea şi paza amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi realizarea indicatorilor tehnico-economici, se executa, pentru toţi deţinãtorii unor astfel de lucrãri, de cãtre specialişti din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din unitãţile de specialitate subordonate acestuia sau comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, numiţi prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare. ART. 42 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 43 Degradarea sau distrugerea amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 231 din Codul penal. ART. 44 Contravenţiile la normele privind protecţia amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare şi persoanele competente sa le constate şi sa aplice sancţiuni contravenţionale se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale se aplica şi persoanelor juridice. Amenzile aplicate unitãţilor socialiste vor fi imputate persoanelor fizice vinovate de sãvârşirea contravenţiei.
CAP. 6 Dispoziţii finale
ART. 45 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, odatã cu realizarea unor noi sisteme de irigaţii, îndiguiri, desecãri şi combatere a eroziunii solului, va asigura şi organizarea unitãţilor de exploatare a acestor sisteme, precum şi dotarea lor cu utilajele, mijloacele de transport şi materialele specifice, corelata cu punerea în funcţiune a noilor capacitãţi. De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura organizarea activitãţii de exploatare a reţelelor interioare de canale de irigaţii şi desecãri din sisteme, a amenajãrilor locale de irigaţii, desecãri şi combatere a eroziunii solului din administrarea unitãţilor agricole socialiste. ART. 46 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura pregãtirea, din timp, a cadrelor tehnice şi de muncitori calificaţi, necesare unitãţilor agricole socialiste, pentru întreţinerea lucrãrilor de amenajare interioarã şi exploatarea agricolã a terenurilor amenajate. ART. 47 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, rãspunde de introducerea tehnologiilor şi utilajelor noi în activitatea de exploatare şi întreţinere a lucrãrilor, în vederea îmbunãtãţirii continue a nivelurilor indicatorilor tehnico-economici ce trebuie obţinuţi prin realizarea amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare. ART. 48 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare raporteazã anual Consiliului de Miniştri executarea programului de amenajãri şi realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, pe terenurile pe care s-au realizat amenajãri de irigaţii şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare. Consiliul de Miniştri prezintã Consiliului de Stat, anual, situaţia realizãrii amenajãrilor de irigaţii şi a celorlalte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare prevãzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, mãsurile luate pentru menţinerea în exploatare a lucrãrilor executate, precum şi rezultatele obţinute pe terenurile irigate. ART. 49 Se autoriza Consiliul de Miniştri ca, pe baza documentaţiei prezentate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pusã de acord cu Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor, sa introducã în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi bugetul de stat pe anul 1974 modificãrile ce decurg din aplicarea prevederilor cap. III din prezenta lege, în cadrul volumului total de investiţii şi de credite pe termen lung, aprobat pentru acest an Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 50 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România (Fac excepţie prevederile art. 24, art. 32 alin. 1-3, art. 36 alin. 2 şi art. 39 alin. final, care au intrat în vigoare la data publicãrii în Buletinul Oficial nr. 62 din 14 iunie 1975 a <>Decretului nr. 55/1975 , precum şi prevederile art. 29, art. 32 alin. 4-6 şi art. 45 alin. 2, care au intrat în vigoare la data publicãrii în Buletinul Oficial nr. 13 din 9 martie 1983 a <>Decretului nr. 68/1983 ). Pe aceeaşi data se abroga prevederile Hotãrârii Consiliului de Miniştri nr. 1279/1967 privind administrarea şi finanţarea lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, precum şi aprobarea tarifelor pentru unele prestãri de servicii, cu excepţia art. 12 şi 13, şi art 2 şi 9 lit. d) din <>Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1686/1970 privind finanţarea, proiectarea, executarea şi administrarea lucrãrilor de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
