Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 privind statutul functionarului public parlamentar

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 privind statutul functionarului public parlamentar

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2006

Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeazã statutul funcţionarului public parlamentar din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României.
(2) În sensul prezentei legi, prin structuri de specialitate se înţelege serviciile Camerei Deputaţilor şi Senatului care desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2).
ART. 2
Funcţionarii publici parlamentari numiţi în cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au un statut special, conferit de atribuţiile şi rãspunderile ce le revin, în scopul realizãrii prerogativelor constituţionale ale Parlamentului.
ART. 3
În sensul prezentei legi, activitãţile desfãşurate de funcţionarii publici parlamentari şi care implicã exercitarea prerogativelor constituţionale ale Parlamentului sunt urmãtoarele:
a) asigurarea din punct de vedere tehnic şi de specialitate a elaborãrii, redactãrii şi definitivãrii actelor legislative;
b) elaborarea de studii, sinteze şi analize comparative, în scopul îmbunãtãţirii şi perfecţionãrii cadrului legislativ;
c) organizarea, prezentarea şi redactarea lucrãrilor de specialitate ale comisiilor parlamentare;
d) organizarea lucrãrilor plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, inclusiv a şedinţelor comune;
e) organizarea şi desfãşurarea activitãţii Biroului permanent;
f) documentarea, evidenţa şi informatizarea activitãţii legislative;
g) gestionarea resurselor umane şi financiare, contenciosul administrativ şi auditul intern;
h) organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de relaţii parlamentare externe şi de protocol, precum şi activitatea de informaticã, relaţii cu presa şi cu publicul, registraturã şi arhivã.
ART. 4
(1) Funcţia publicã parlamentarã este o funcţie publicã specificã de carierã, autonomã.
(2) Funcţionarul public parlamentar se bucurã de stabilitate şi îşi desfãşoarã activitatea cu respectarea principiilor legalitãţii, imparţialitãţii, obiectivitãţii, al subordonãrii ierarhice, precum şi al neutralitãţii politice.
ART. 5
(1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercitã pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile prezentei legi.
(2) Funcţiile publice parlamentare din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului sunt: funcţiile publice în care sunt numite, pe duratã nedeterminatã, persoane care desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 3, persoanele care desfãşoarã activitãţi de specialitate la grupurile parlamentare, la cabinetele membrilor Biroului permanent, precum şi persoanele numite în funcţia de şef de cabinet.
(3) Prevederile prezentei legi nu se aplicã personalului din structurile Parlamentului, care desfãşoarã activitãţi administrative, de gospodãrire, investiţii, întreţinere-reparaţii şi de deservire, pentru care încadrarea în muncã se face prin contract individual de muncã, potrivit Codului muncii.
ART. 6
(1) Funcţiile publice parlamentare se clasificã, în raport cu nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice parlamentare, dupã cum urmeazã:
a) funcţii publice parlamentare corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici;
b) funcţii publice parlamentare de conducere;
c) funcţii publice parlamentare de execuţie.
(2) Clasificarea funcţiilor publice parlamentare, precum şi vechimea minimã necesarã pentru ocuparea acestora sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
ART. 7
(1) Funcţiile publice parlamentare corespunzãtoare înalţilor funcţionari publici parlamentari sunt: funcţia de secretar general, secretar general adjunct şi şef de departament sau director general, dupã caz.
(2) Funcţiile publice parlamentare de conducere sunt: director, director adjunct, şef serviciu, şef secţie şi şef birou.
(3) Funcţiile publice parlamentare de execuţie sunt cele prevãzute în anexa la prezenta lege.

CAP. II
Incompatibilitãţi şi interdicţii

ART. 8
Calitatea de funcţionar public parlamentar este incompatibilã cu orice altã funcţie publicã sau privatã, cu excepţia funcţiilor şi activitãţilor didactice din învãţãmântul superior, al cercetãrii ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
ART. 9
(1) Funcţionarii publici parlamentari nu pot deţine funcţii şi nu pot desfãşura alte activitãţi, remunerate sau neremunerate, dupã cum urmeazã:
a) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu este suspendat, conform art. 59 alin. (1) lit. a);
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public parlamentar este suspendat din funcţia publicã, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome sau al societãţilor comerciale din sectorul public sau privat;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(2) Funcţionarii publici parlamentari nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legãturã cu funcţia publicã pe care o exercitã.
(3) În situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b), la încetarea perioadei pentru care a fost numit sau ales ori la încheierea mandatului demnitarului, dupã caz, funcţionarul public parlamentar este reîncadrat în funcţia publicã deţinutã sau într-o funcţie similarã.
ART. 10
(1) Nu sunt permise raporturi ierarhice directe, în cazul în care funcţionarii publici parlamentari sunt soţi sau rude de gradul I.
(2) Persoanele care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) vor opta, în termen de 10 zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe.
(3) Orice persoanã poate sesiza existenţa situaţiilor prevãzute la alin. (1).
(4) Situaţiile prevãzute la alin. (1) şi, corelativ, neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alin. (2) se constatã de cãtre secretarul general, care va dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici parlamentari soţi sau rude de gradul I.
(5) Procedura de constatare a incompatibilitãţilor este stabilitã prin Regulamentul intern al funcţionarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Camerei Deputaţilor sau Senatului, aprobat de Biroul permanent al fiecãrei Camere.

CAP. III
Selectarea, numirea, evaluarea şi promovarea funcţionarului public parlamentar

SECŢIUNEA 1
Selectarea şi numirea funcţionarului public parlamentar

ART. 11
(1) În structurile de specialitate ale Parlamentului o persoanã poate ocupa o funcţie publicã parlamentarã, dacã îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) are cetãţenia românã, domiciliul în România şi capacitate deplinã de exerciţiu;
b) cunoaşte limba românã;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) este aptã din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei; starea de sãnãtate este atestatã pe bazã de examen medical de specialitate;
e) îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitate stabilite de prezenta lege;
f) nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârşirea unei infracţiuni, care o face nedemnã pentru exercitarea unei funcţii publice;
g) nu a desfãşurat activitate de poliţie politicã, astfel cum este definitã de lege;
h) nu a fost destituitã dintr-o funcţie publicã în ultimii 7 ani;
i) a fost declaratã "admis" la concursul sau examenul susţinut pentru ocuparea funcţiei publice parlamentare.
(2) Pe lângã condiţiile prevãzute la alin. (1), pentru ocuparea unei funcţii publice parlamentare în structurile de specialitate ale Parlamentului pot fi stabilite condiţii specifice, aprobate de cãtre Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea secretarului general.
ART. 12
(1) Numirea funcţionarului public parlamentar se face pe post vacant, prin concurs sau examen, dupã caz, în condiţiile prezentei legi.
(2) Concursul se organizeazã şi se desfãşoarã în cazul în care, pentru ocuparea unui post vacant, se înscriu minimum douã persoane.
(3) Examenul are loc în cazul în care, pentru ocuparea unui post vacant, la concursul organizat s-a înscris o singurã persoanã sau numãrul celor înscrişi este egal ori mai mic decât numãrul posturilor vacante de acelaşi nivel, scoase la concurs.
ART. 13
Rezultatul concursului sau examenului se aduce la cunoştinţã candidaţilor, prin afişare, la sediul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz, în termen de 5 zile de la susţinerea ultimei probe.
ART. 14
(1) Candidatul nemulţumit de rezultatul concursului sau al examenului se poate adresa cu contestaţie, la secretarul general, în termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor.
(2) Normele de organizare şi desfãşurare ale concursului sau examenului şi procedura de soluţionare a contestaţiilor se aprobã de Biroul permanent al fiecãrei Camere a Parlamentului, la propunerea secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
ART. 15
(1) Pe baza rezultatelor definitive, secretarul general emite ordinul de numire în funcţie a candidatului declarat "admis".
(2) Actul administrativ de numire are formã scrisã şi trebuie sã conţinã temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public parlamentar, denumirea funcţiei publice parlamentare, data de la care urmeazã sã exercite funcţia publicã parlamentarã, drepturile salariale, precum şi locul de desfãşurare a activitãţii.
(3) Fişa postului aferentã funcţiei publice parlamentare se anexeazã la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmâneazã funcţionarului public parlamentar.
(4) La învestirea în funcţia publicã parlamentarã, funcţionarul public parlamentar depune jurãmântul de credinţã, în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire.
(5) Jurãmântul prevãzut la alin. (4) are urmãtorul conţinut: "Jur sã respect Constituţia, drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, sã aplic în mod corect şi fãrã pãrtinire legile ţãrii, sã îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publicã parlamentarã în care am fost numit, sã pãstrez secretul profesional şi sã respect normele de conduitã profesionalã şi civicã. Aşa sã-mi ajute Dumnezeuş". Formula religioasã de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
(6) Jurãmântul de credinţã se poate depune şi fãrã formula religioasã.
(7) Funcţionarul public parlamentar depune jurãmântul de credinţã în faţa secretarului general, care poate fi asistat de secretarul general adjunct şi de conducãtorul compartimentului în care îşi va desfãşura activitatea.
(8) Secretarul general şi secretarul general adjunct depun jurãmântul de credinţã în faţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz.
ART. 16
(1) Neprezentarea la termenul fixat pentru depunerea jurãmântului de credinţã, consemnatã în scris, duce la revocarea ordinului de numire în funcţia publicã parlamentarã a persoanei în cauzã, cu excepţia situaţiei în care dovedeşte cã motive obiective au împiedicat-o sã se prezinte şi pe care le face cunoscute, în termen de 5 zile, secretarului general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz.
(2) În termen de 5 zile de la încetarea motivelor prevãzute la alin. (1), funcţionarul public parlamentar are obligaţia de a depune jurãmântul de credinţã.
(3) Refuzul depunerii jurãmântului de credinţã prevãzut la art. 15 alin. (5) sau neprezentarea în condiţiile alin. (2) se consemneazã în scris şi atrage revocarea ordinului de numire în funcţia publicã parlamentarã.
ART. 17
(1) În funcţiile publice parlamentare corespunzãtoare înalţilor funcţionari publici sunt numiţi secretarul general şi secretarul general adjunct ai Camerei Deputaţilor sau Senatului, precum şi şeful de departament sau directorul general, dupã caz.
(2) Numirea în funcţia de secretar general şi de secretar general adjunct se face de Camera Deputaţilor sau de Senat, potrivit regulamentului fiecãrei Camere.
(3) Numirea în funcţia publicã parlamentarã de şef de departament ori de director general, dupã caz, se face de secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului.
ART. 18
(1) În funcţiile publice parlamentare de conducere din structurile Camerei Deputaţilor sau Senatului se numesc funcţionari publici cu studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã ori echivalentã, dupã caz, şi care îndeplinesc, pe lângã condiţiile prevãzute la art. 11, şi condiţia de a avea o vechime în funcţiile publice, potrivit anexei la prezenta lege.
(2) Numirea în funcţiile publice parlamentare de conducere se face pe bazã de concurs, organizat de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, în limita posturilor vacante, potrivit normelor stabilite de Biroul permanent al fiecãrei Camere a Parlamentului.
(3) Înalţii funcţionari publici parlamentari şi funcţionarii publici parlamentari cu funcţii de conducere beneficiazã de indemnizaţia de conducere prevãzutã de legea privind salarizarea funcţionarilor publici.

SECŢIUNEA a 2-a
Evaluarea activitãţii funcţionarului public parlamentar

ART. 19
Evaluarea profesionalã individualã a funcţionarilor publici parlamentari se face anual, în condiţiile legii.
ART. 20
Criteriile de evaluare a activitãţii profesionale individuale, precum şi metodologia de evaluare şi de contestare a calificativelor acordate se aprobã de cãtre Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, la propunerea secretarului general.

SECŢIUNEA a 3-a
Promovarea în funcţie a funcţionarului public parlamentar

ART. 21
(1) În carierã, funcţionarul public parlamentar beneficiazã de dreptul de a promova în funcţie.
(2) Promovarea într-o funcţie publicã parlamentarã superioarã vacantã se face prin concurs sau examen.
ART. 22
(1) În vederea prezentãrii la examen sau la concurs, pentru a promova într-o funcţie superioarã, funcţionarul public parlamentar trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã aibã vechimea minimã prevãzutã în anexa la prezenta lege;
b) sã fi obţinut la evaluarea activitãţii profesionale din ultimii 2 ani cel puţin calificativul "Bun";
c) sã îndeplineascã cerinţele specifice, prevãzute în fişa postului.
(2) Metodologia de organizare şi desfãşurare ale examenului sau concursului pentru promovarea într-o funcţie parlamentarã superioarã se aprobã de birourile permanente reunite ale camerelor Parlamentului, la propunerea secretarilor generali ai acestora.
ART. 23
Promovarea funcţionarului public parlamentar se poate face numai în funcţia imediat superioarã şi numai o datã pe an, în condiţiile prevãzute de prezenta lege.
ART. 24
(1) Funcţionarul public parlamentar a cãrui activitate, cu ocazia evaluãrii profesionale anuale, a fost notatã cu calificativul "Nesatisfãcãtor" sau "Satisfãcãtor" nu poate fi promovat în anul imediat urmãtor.
(2) În situaţia în care, în ultimii 2 ani consecutivi, funcţionarul public parlamentar a fost notat cu calificativul "Nesatisfãcãtor", secretarul general propune funcţionarului respectiv trecerea într-o funcţie inferioarã, în limita posturilor vacante. Dacã nu existã posturi vacante ori propunerea nu este acceptatã, se procedeazã la eliberarea din funcţie a funcţionarului public parlamentar ca necorespunzãtor.

SECŢIUNEA a 4-a
Formarea profesionalã a funcţionarului public parlamentar

ART. 25
(1) Funcţionarul public parlamentar are dreptul şi obligaţia de a-şi perfecţiona pregãtirea profesionalã şi de a urma cursuri de perfecţionare organizate în acest scop.
(2) Formarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale au caracter continuu, se organizeazã, se finanţeazã şi se desfãşoarã potrivit programului anual aprobat de Biroul permanent al fiecãrei Camere a Parlamentului.
ART. 26
Formarea şi perfecţionarea profesionalã ale funcţionarilor publici parlamentari se realizeazã în urmãtoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de Parlament sau de furnizorii de servicii de formare şi perfecţionare profesionalã specifice activitãţii parlamentare, din ţarã sau din strãinãtate;
b) stagii de adaptare profesionalã la cerinţele funcţiei;
c) stagii de practicã şi specializare în ţarã şi în strãinãtate;
d) formare şi perfecţionare profesionalã individualizatã;
e) alte forme de pregãtire profesionalã.
ART. 27
(1) La nivelul Parlamentului se elaboreazã de cãtre secretarii generali şi se aprobã de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului planuri de formare şi perfecţionare profesionalã, cu consultarea sindicatului sau, dupã caz, a reprezentanţilor personalului din structurile de specialitate ale Camerei Deputaţilor sau Senatului.
(2) Planul de formare şi perfecţionare profesionalã, dupã aprobare, se aduce la cunoştinţa funcţionarilor publici parlamentari.
ART. 28
(1) Funcţionarii publici parlamentari beneficiazã de drepturile salariale cuvenite, pe perioada în care urmeazã forme de perfecţionare profesionalã, în situaţia în care acestea sunt:
a) organizate la iniţiativa Parlamentului;
b) urmate la iniţiativa funcţionarului public parlamentar, cu aprobarea secretarului general.
(2) În cazul în care cursurile de perfecţionare sunt organizate în altã localitate decât cea de domiciliu, funcţionarul public parlamentar beneficiazã şi de drepturile de delegare, potrivit prezentei legi.
(3) Pentru acoperirea cheltuielilor planurilor de formare şi perfecţionare profesionalã ale funcţionarilor publici parlamentari, în bugetele anuale ale fiecãrei Camere sunt prevãzute sumele necesare pentru cheltuielile respective.
(4) Secretarul general prezintã anual Biroului permanent un raport cu privire la realizarea planurilor de formare şi perfecţionare profesionalã, precum şi cheltuielile aferente.
ART. 29
(1) Funcţionarul public parlamentar care urmeazã o formã de specializare sau de perfecţionare cu o duratã mai mare de 3 luni şi primeşte pe aceastã perioadã drepturile salariale este obligat sã se angajeze în scris cã va lucra minimum 3 ani în cadrul Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz. În cazul nerespectãrii angajamentului, acesta va suporta cheltuielile efectuate, proporţional cu timpul rãmas pânã la împlinirea termenului.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã funcţionarului public parlamentar care nu mai deţine funcţia publicã din motive ce nu îi sunt imputabile sau în cazul în care a intervenit transferul în interesul serviciului.

CAP. IV
Drepturile şi obligaţiile funcţionarului public parlamentar

SECŢIUNEA 1
Drepturile funcţionarului public parlamentar

ART. 30
Stabilirea drepturilor funcţionarilor publici parlamentari ţine seama de importanţa atribuţiilor şi rãspunderilor ce le revin în scopul realizãrii prerogativelor constituţionale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, precum şi de incompatibilitãţile şi interdicţiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege.
ART. 31
(1) Funcţionarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcţia corespunzãtoare pregãtirii, specializãrii, competenţei profesionale, experienţei şi aptitudinilor personale.
(2) Funcţionarul public parlamentar are dreptul de a fi promovat în funcţie corespunzãtor pregãtirii, experienţei şi rezultatelor profesionale consemnate în evaluãrile anuale.
(3) Funcţionarul public parlamentar se bucurã de stabilitate, de egalitate de şanse şi de tratament la numirea şi promovarea în funcţie, precum şi la accesul la formele de pregãtire profesionalã.
ART. 32
(1) Funcţionarul public parlamentar beneficiazã de un tratament corect la locul de muncã, cu respectarea demnitãţii sale.
(2) Activitatea funcţionarului public parlamentar se desfãşoarã în condiţii de muncã de naturã sã îi ocroteascã sãnãtatea şi integritatea fizicã.
ART. 33
Funcţionarul public parlamentar are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizeazã în mod direct.
ART. 34
Funcţionarii publici parlamentari se pot organiza în asociaţii profesionale sau în alte asociaţii care au ca scop reprezentarea intereselor proprii, perfecţionarea pregãtirii profesionale, precum şi protejarea statutului lor.
ART. 35
(1) Dreptul la asociere sindicalã este garantat funcţionarilor publici parlamentari, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici parlamentari îşi pot exercita dreptul la grevã, în condiţiile legii.
ART. 36
Funcţionarii publici parlamentari pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publicã, în condiţiile legii.
ART. 37
Pentru activitatea desfãşuratã, funcţionarul public parlamentar are dreptul la un salariu de bazã lunar, sporuri, indemnizaţii, premii şi altele asemenea, potrivit legii.
ART. 38
(1) Stabilirea salariilor de bazã ale funcţionarilor publici parlamentari se face în mod diferenţiat, avându-se în vedere realizarea unei ierarhii juste în sistem de carierã, în raport cu natura, importanţa, complexitatea şi responsabilitatea funcţiilor în care aceştia sunt numiţi, cu vechimea, disponibilitatea, confidenţialitatea şi fidelitatea acestora în asigurarea bunei funcţionãri a serviciului.
(2) Salariile de bazã ale funcţionarilor publici parlamentari se stabilesc prin lege.
(3) Pânã la adoptarea unei legi speciale, salariile de bazã ale funcţionarilor publici parlamentari se acordã în cuantumul şi în condiţiile prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobatã prin <>Legea nr. 383/2001 , cu modificãrile ulterioare. De asemenea, funcţionarii publici parlamentari beneficiazã şi de celelalte drepturi prevãzute de <>Legea nr. 53/1991 , privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) Secretarul general şi secretarul general adjunct ai Camerei Deputaţilor şi Senatului beneficiazã de indemnizaţia prevãzutã în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2000 , aprobatã prin <>Legea nr. 383/2001 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 39
(1) Funcţionarii publici parlamentari au dreptul, în fiecare an calendaristic, la concediu de odihnã plãtit, potrivit legii şi regulamentului intern al fiecãrei Camere. Concediul de odihnã neefectuat pânã la sfârşitul anului din motive care privesc exercitarea atribuţiilor de serviciu ori din alte motive obiective, potrivit regulamentului, se compenseazã în bani.
(2) Stabilirea concediului de odihnã şi modul de calcul al indemnizaţiei pentru concediul de odihnã se aprobã, prin regulament, de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(3) Cu 5 zile înaintea plecãrii în concediul de odihnã, funcţionarul public parlamentar primeşte indemnizaţia de concediu, care nu poate fi mai micã decât suma rezultatã din cumularea salariului de bazã, a indemnizaţiei de conducere şi a sporurilor acordate la salariul de bazã din luna anterioarã plecãrii în concediul de odihnã şi o primã egalã cu salariul de bazã din aceeaşi lunã.
ART. 40
Funcţionarii publici parlamentari au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în condiţiile legii.
ART. 41
Funcţionarii publici parlamentari au dreptul la tichete de masã, în condiţiile legii.
ART. 42
(1) Perioada în care funcţionarul public parlamentar de specialitate juridicã desfãşoarã activitate în structurile de specialitate ale Parlamentului se considerã vechime în magistraturã şi în specialitate, în condiţiile legii.
(2) Se considerã, de asemenea, vechime în specialitate şi perioada în care funcţionarii publici parlamentari de altã specialitate îşi desfãşoarã activitatea în structurile de specialitate ale Parlamentului.
ART. 43
Pentru merite deosebite în activitate, funcţionarii publici parlamentari care au obţinut numai calificativul "Excepţional" în ultimii 5 ani pot fi propuşi pentru conferirea de decoraţii, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile funcţionarului public parlamentar

ART. 44
(1) Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sã îndeplineascã cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi sã se abţinã de la orice faptã care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici parlamentari.
(2) Funcţionarii publici parlamentari au îndatorirea de a respecta normele de conduitã profesionalã prevãzute de lege.
ART. 45
Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sã nu ştirbeascã, în orice împrejurare, prin activitatea desfãşuratã şi conduita personalã, prestigiul funcţiei şi al Parlamentului.
ART. 46
(1) Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, sã nu favorizeze vreun partid politic şi sã nu participe la activitãţi politice în timpul programului de lucru.
(2) Funcţionarilor publici parlamentari le este interzis sã facã parte din asociaţii interzise de lege şi sã participe la manifestãri politice şi sindicale ilegale.
ART. 47
(1) Funcţionarii publici parlamentari sunt obligaţi sã îndeplineascã atribuţiile ce revin postului pe care îl ocupã.
(2) Funcţionarii publici parlamentari sunt obligaţi sã se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici şi sã rezolve în termenul stabilit lucrãrile repartizate de cãtre aceştia.
(3) În caz de imposibilitate a exercitãrii funcţiei, funcţionarii publici parlamentari sunt obligaţi sã anunţe de îndatã şefii ierarhici.
ART. 48
Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sã pãstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legãturã cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţã în exercitarea funcţiei publice parlamentare, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.
ART. 49
(1) Funcţionarilor publici parlamentari le este interzis sã solicite sau sã accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice parlamentare, daruri ori alte avantaje.
(2) Funcţionarilor publici parlamentari le este interzis sã primeascã direct cereri a cãror rezolvare intrã în competenţa lor sau sã discute direct cu petenţii ori sã intervinã pentru soluţionarea acestor cereri, cu excepţia celor cãrora le sunt stabilite asemenea atribuţii.
(3) La numirea într-o funcţie publicã parlamentarã, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu funcţionarii publici parlamentari sunt obligaţi sã depunã, în condiţiile legii, declaraţia de avere. Declaraţia de avere se actualizeazã potrivit legii.
ART. 50
Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sã respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilitãţilor stabilite de lege.
ART. 51
Funcţionarii publici parlamentari sunt obligaţi sã urmeze formele de pregãtire şi perfecţionare profesionalã organizate de Parlament sau de furnizorii de servicii de formare şi perfecţionare profesionalã, specifice activitãţii parlamentare din ţarã sau din strãinãtate.
ART. 52
Funcţionarii publici parlamentari cu funcţii de conducere rãspund de ordinele şi instrucţiunile pe care le dau funcţionarilor din subordine. Acestea trebuie sã fie conforme cu reglementãrile legale şi sã nu lezeze onoarea şi demnitatea funcţionarilor publici parlamentari care urmeazã sã le execute.

CAP. V
Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

SECŢIUNEA 1
Modificarea raportului de serviciu

ART. 53
Modificarea raportului de serviciu se face prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) transfer;
d) trecerea într-o altã funcţie sau în cadrul altui compartiment din cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor ori Senatului, dupã caz.
ART. 54
(1) Delegarea se dispune în interesul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz, pe o perioadã de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
(2) Funcţionarul public parlamentar poate refuza delegarea dacã se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical, face contraindicatã delegarea.
(3) Delegarea pe o perioadã mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public parlamentar. Mãsura se poate dispune pentru o perioadã de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
(4) Pe timpul delegãrii, funcţionarul public parlamentar îşi pãstreazã funcţia şi salariul şi are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, potrivit legii.
ART. 55
(1) Detaşarea se dispune în interesul autoritãţii publice sau al instituţiei publice în care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea funcţionarul public parlamentar, pe o perioadã de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public parlamentar poate fi detaşat pe o perioadã mai mare de 6 luni numai cu acordul sãu scris.
(2) Detaşarea se poate dispune doar dacã pregãtirea profesionalã a funcţionarului public parlamentar corespunde atribuţiilor şi responsabilitãţilor funcţiei publice pe care urmeazã sã fie detaşat.
(3) Funcţionarul public parlamentar poate refuza detaşarea dacã se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical, face contraindicatã detaşarea;
d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigurã condiţii corespunzãtoare de cazare;
e) este singurul întreţinãtor de familie;
f) motive familiale temeinice justificã refuzul de a da curs detaşãrii.
(4) Pe perioada detaşãrii, funcţionarul public parlamentar îşi pãstreazã funcţia şi salariul. Dacã salariul corespunzãtor funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşãrii în altã localitate, autoritatea sau instituţia publicã beneficiarã este obligatã sã îi suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o datã pe lunã, al cazãrii şi al indemnizaţiei de detaşare.
ART. 56
(1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritãţile sau instituţiile publice, dupã cum urmeazã:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcţionarului public parlamentar.
(2) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public parlamentar transferat, de regulã în aceeaşi funcţie publicã sau într-una echivalentã. În cazul transferului în interesul serviciului în altã localitate, funcţionarul public parlamentar transferat are dreptul la o indemnizaţie egalã cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioarã celei în care se transferã, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plãtit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportã de autoritatea sau instituţia publicã la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobãrii transferului.
(3) Transferul la cerere se face într-o altã funcţie publicã echivalentã, în urma aprobãrii cererii de transfer a funcţionarului public parlamentar de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice la care se solicitã transferul.
ART. 57
(1) Funcţionarul public parlamentar poate fi trecut definitiv sau temporar în cadrul altor compartimente din cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
(2) Trecerea definitivã în cadrul altui compartiment se face, cu acordul scris al funcţionarului public parlamentar, de cãtre secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
(3) Trecerea temporarã în cadrul altui compartiment se dispune motivat de cãtre secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, în interesul Camerei din care funcţionarul public parlamentar face parte, pe o perioadã de 6 luni, dar nu mai are de un an, cu respectarea pregãtirii profesionale şi a salariului pe care acesta îl are. Funcţionarul public parlamentar poate fi trecut temporar în cadrul altui compartiment pe o perioadã mai mare de 6 luni numai cu acordul sãu scris.
ART. 58
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante se realizeazã prin promovarea temporarã a unui funcţionar public parlamentar care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii de conducere.
(2) Mãsura prevãzutã la alin. (1) se dispune de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, pe o perioadã de maximum 6 luni.
(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere, al cãrei titular este detaşat sau suspendat în condiţiile prezentei legi, se realizeazã prin promovarea temporarã, pe durata detaşãrii sau suspendãrii titularului, a unui funcţionar public parlamentar care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice parlamentare.
(4) Mãsura prevãzutã la alin. (3) se dispune de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
(5) Dacã salariul corespunzãtor funcţiei publice parlamentare pe care este delegat sã o exercite este mai mare, funcţionarul public parlamentar are dreptul la acest salariu.

SECŢIUNEA a 2-a
Suspendarea raportului de serviciu

ART. 59
(1) Raportul de serviciu se suspendã de drept atunci când funcţionarul public parlamentar se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) este numit sau ales pe duratã determinatã într-o altã funcţie în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice; perioada de exercitare a acelei funcţii se considerã vechime în funcţia publicã parlamentarã, precum şi vechime în specialitate;
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
c) este desemnat de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, sã desfãşoare activitãţi în cadrul unor organisme ori instituţii internaţionale, pentru perioada respectivã;
d) efectueazã stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
e) este arestat preventiv;
f) efectueazã tratament medical în strãinãtate, dacã funcţionarul public parlamentar nu se aflã în concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã, precum şi pentru însoţirea soţului sau, dupã caz, a soţiei ori a unei rude pânã la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
g) se aflã în concediu pentru incapacitate temporarã de muncã, în condiţiile legii;
h) carantinã, în condiţiile legii;
i) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
j) este dispãrut, iar dispariţia a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã;
k) forţa majorã;
l) în alte cazuri expres prevãzute de lege.
(2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetãrii motivului de suspendare de drept, funcţionarul public parlamentar este obligat sã informeze în scris secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, despre acest fapt.
(3) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (2), secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, este obligat sã asigure condiţiile necesare reluãrii activitãţii de cãtre funcţionarul public parlamentar.
ART. 60
(1) Raportul de serviciu se suspendã la iniţiativa funcţionarului public parlamentar în urmãtoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pânã la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu pentru formare profesionalã;
d) desfãşurarea unei activitãţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale în alte situaţii decât cele prevãzute la art. 59 alin. (1) lit. c);
e) pentru participare la campania electoralã pânã în ziua ulterioarã alegerilor, dacã nu este ales;
f) concedii fãrã platã pentru studii sau pentru alte interese personale.
(2) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, motivat, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicitã suspendarea.
ART. 61
Pe perioada suspendãrii raportului de serviciu, secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, este obligat sã rezerve postul aferent funcţiei publice parlamentare respective. Numirea pe funcţie se face pe o perioadã determinatã.

SECŢIUNEA a 3-a
Încetarea raportului de serviciu

ART. 62
Încetarea raportului de serviciu al funcţionarului public parlamentar are loc în urmãtoarele condiţii:
a) prin demisie;
b) prin eliberare din funcţia publicã parlamentarã;
c) prin destituire din funcţia publicã parlamentarã;
d) prin pensionare;
e) prin acordul pãrţilor, consemnat în scris;
f) de drept.
ART. 63
Funcţionarul public parlamentar poate demisiona din funcţie, cu obligaţia notificãrii în scris secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz. Demisia nu trebuie motivatã şi produce efecte la 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
ART. 64
(1) Secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, va dispune eliberarea din funcţie prin ordin, care se comunicã funcţionarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrãtoare de la emitere, pentru motive neimputabile acestuia, în urmãtoarele cazuri:
a) reducerea personalului, ca urmare a reorganizãrii activitãţii, prin desfiinţarea postului ocupat de funcţionarul public parlamentar;
b) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupatã de cãtre alt funcţionar public parlamentar, a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de reintegrare;
c) starea sãnãtãţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public parlamentar, constatatã prin decizie a organelor competente de expertizã medicalã, nu îi mai permite acestuia sã îşi îndeplineascã atribuţiile corespunzãtoare funcţiei publice parlamentare deţinute.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1), secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, este obligat sã acorde funcţionarului public parlamentar care urmeazã sã fie eliberat un preaviz de 30 de zile calendaristice.
(3) Funcţionarul public parlamentar poate fi eliberat din funcţie în situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) numai dacã nu existã funcţii publice parlamentare vacante corespunzãtoare în cadrul structurilor Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
ART. 65
Destituirea din funcţia publicã parlamentarã se dispune, prin ordin, de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, şi se comunicã funcţionarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrãtoare de la data emiterii, în urmãtoarele cazuri:
a) ca sancţiune disciplinarã aplicatã pentru sãvârşirea repetatã a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) dacã s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public parlamentar nu acţioneazã pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
ART. 66
Raportul de serviciu înceteazã de drept în urmãtoarele situaţii:
a) la data decesului;
b) la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti de declarare a morţii funcţionarului public parlamentar;
c) dacã funcţionarul public parlamentar nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute la art. 11 alin. (1) lit. a), d) şi e);
d) ca urmare a constatãrii nulitãţii absolute a actului administrativ de numire în funcţie, de la data la care nulitatea a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã;
e) când funcţionarul public parlamentar a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru sãvârşirea unei infracţiuni contra umanitãţii, contra statului sau contra autoritãţii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, de fals ori pentru fapte de corupţie sau a unei infracţiuni sãvârşite cu intenţie care îl face incompatibil cu exercitarea unei funcţii publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
f) când funcţionarul public parlamentar a fost condamnat printr-o hotãrâre definitivã prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate;
g) ca urmare a interzicerii exercitãrii funcţiei, ca mãsurã de siguranţã ori ca pedeapsã complementarã, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirãrii termenului pentru care a fost exercitatã cu caracter temporar funcţia publicã.
ART. 67
Raportul de serviciu poate înceta la data comunicãrii deciziei de pensionare a funcţionarului public parlamentar pentru limitã de vârstã ori invaliditate.
ART. 68
Constatarea cazului de încetare a raportului de serviciu, în situaţiile prevãzute la art. 63 şi 67, se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, în termen de 5 zile lucrãtoare.
ART. 69
(1) La încetarea raportului de serviciu, funcţionarul public parlamentar îşi pãstreazã drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
(2) Funcţionarul public parlamentar, la încetarea raportului de serviciu, are obligaţia de a preda lucrãrile şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitãrii atribuţiilor de serviciu.
ART. 70
În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public parlamentar le considerã neîntemeiate, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, cu plata unor despãgubiri egale cu drepturile bãneşti de care acesta ar fi beneficiat pe acea perioadã.
ART. 71
(1) Funcţionarii publici parlamentari al cãror raport de serviciu a încetat pentru motive neimputabile în condiţiile art. 62 lit. d) şi art. 64, beneficiazã de o indemnizaţie egalã cu 7 salarii lunare brute, care se impoziteazã potrivit legii.
(2) Indemnizaţia prevãzutã la alin. (1) se acordã o singurã datã în decursul carierei de funcţionar public parlamentar.
(3) Prevederile alin. (1) se aplicã şi în cazul decesului funcţionarului public parlamentar aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiazã soţul sau soţia şi copiii care se aflau în întreţinerea funcţionarului public parlamentar la data decesului.
ART. 72
(1) Funcţionarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurãri sociale, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în muncã de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limitã de vârstã la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(3) La împlinirea vârstei prevãzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în muncã de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiazã de pensie de serviciu în cuantumul prevãzut la <>art. 82 din Legea privind statutul judecãtorilor şi procurorilor nr. 303/2004 , republicatã.
(4) Pentru fiecare an ce depãşeşte vechimea de 14 ani în Parlament, se adaugã la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fãrã a se putea depãşi venitul brut avut la data pensionãrii.
(5) Pensiile funcţionarilor publici parlamentari se actualizeazã în condiţiile alin. (3), în raport cu nivelul salariului brut al unui funcţionar public parlamentar în activitate, cu aceeaşi vechime, nivel de salarizare şi funcţie publicã.
(6) Partea din pensia de serviciu care depãşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurãrilor sociale de stat se suportã din bugetul de stat.
(7) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pensiile pentru limitã de vârstã şi vechime integralã ale celor care au ocupat cel puţin 7 ani funcţii corespunzãtoare funcţionarului public parlamentar în structurile de specialitate ale Parlamentului se recalculeazã şi se actualizeazã în acord cu dispoziţiile alin. (3) şi (5), avându-se în vedere venitul brut lunar al funcţionarului public parlamentar în activitate corespunzãtor funcţiei avute la data pensionãrii.
ART. 73
(1) Funcţionarii publici parlamentari care au o vechime în muncã de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea şi înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani, dar nu mai devreme de 60 de ani; dispoziţiile art. 72 alin. (3)-(6) din prezenta lege se aplicã în mod corespunzãtor.
(2) De drepturile prevãzute la alin. (1) şi la art. 72 alin. (3), (5) şi (6) din prezenta lege beneficiazã şi funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în muncã de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevãzut la art. 72 alin. (3) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.
ART. 74
Funcţionarii publici parlamentari care împlinesc vârsta de pensie îşi pot continua activitatea cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
ART. 75
Funcţionarii publici parlamentari se pot asigura şi la instituţiile private de asigurãri sociale, în condiţiile legii.
ART. 76
(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevãzute de prezenta lege beneficiazã de prevederile art. 72 şi 73, dupã caz, chiar dacã la data pensionãrii ocupã o altã funcţie sau au o altã ocupaţie, dupã caz. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate cu aceeaşi vechime, nivel de salarizare şi funcţie publicã.
(2) De prevederile alin. (1) pot beneficia numai persoanele al cãror raport de serviciu a încetat în condiţiile art. 62 lit. a), b) şi e) din prezenta lege.
ART. 77
Urmaşii funcţionarului public parlamentar decedat: soţul supravieţuitor, copiii, în vârstã de pânã la 16 ani sau dacã îşi continuã studiile, pânã la împlinirea vârstei de 26 de ani, ori pe toatã durata invaliditãţii de orice grad şi care se aflau în întreţinerea acestuia, beneficiazã de o pensie egalã cu 80% din salariul de bazã avut de funcţionarul public parlamentar la data decesului.

CAP. VI
Rãspunderea disciplinarã a funcţionarilor publici parlamentari

ART. 78
Funcţionarii publici parlamentari rãspund disciplinar, contravenţional, civil şi penal, în condiţiile legii.
ART. 79
(1) Funcţionarii publici parlamentari rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.
(2) Constituie abatere disciplinarã:
a) încãlcarea prevederilor legale privind interdicţiile funcţionarilor publici parlamentari;
b) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic în timpul programului de lucru;
c) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit fişei postului sau dispusã de conducãtorul ierarhic superior;
d) neglijenţã gravã sau repetatã în rezolvarea lucrãrilor;
e) întârzierea sistematicã în efectuarea lucrãrilor;
f) absenţa nemotivatã de la serviciu sau întârzierea ori plecarea înainte de termen de la program în mod repetat;
g) atitudinea ireverenţioasã în timpul exercitãrii funcţiei;
h) nerespectarea reglementãrilor legale referitoare la secretul de serviciu, secretul profesional sau a confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter;
i) manifestãrile care aduc atingere prestigiului Parlamentului;
j) utilizarea funcţiei în afara Parlamentului, cu excepţia cazului în care aceasta urmãreşte realizarea sarcinilor de serviciu.
ART. 80
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica funcţionarilor publici parlamentari, proporţional cu gravitatea faptelor, sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadã de la o lunã la 3 luni;
d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadã de 1-3 ani;
e) trecerea într-o funcţie inferioarã, pe o perioadã de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzãtoare a salariului de bazã;
f) revocarea din funcţia de conducere ocupatã şi trecerea pe o funcţie de execuţie;
g) destituirea din funcţie.
ART. 81
(1) Sancţiunea disciplinarã se aplicã de cãtre secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, în cel mult 30 de zile de la data luãrii la cunoştinţã despre abaterea sãvârşitã, dar nu mai mult de un an de la data sãvârşirii acesteia.
(2) Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 80 lit. a) şi b) se pot aplica direct de cãtre şefii de departament ori directorii generali sau, dupã caz, de cãtre directorii structurilor în care îşi desfãşoarã activitatea cel în cauzã.
(3) La aplicarea şi individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurãrile în care aceasta a fost sãvârşitã, gradul de vinovãţie şi consecinţele abaterii, comportarea generalã în serviciu a funcţionarului public parlamentar, precum şi de existenţa, în antecedentele acestuia, a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile legii.
(4) Sancţiunea disciplinarã nu poate fi aplicatã decât dupã cercetarea prealabilã a faptei imputate şi dupã audierea funcţionarului. Audierea funcţionarului trebuie consemnatã în scris, sub sancţiunea nulitãţii. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile imputate se consemneazã într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancţiunea poate fi aplicatã fãrã audierea acestuia.
ART. 82
(1) Împotriva sancţiunilor disciplinare, aplicate în condiţiile art. 81 alin. (2), funcţionarul public parlamentar se poate adresa secretarului general cu contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicãrii sancţiunii aplicate.
Secretarul general se pronunţã cu privire la contestaţie în termen de 10 zile de la primirea acesteia, solicitând, dacã apreciazã necesar, şi avizul comisiei de disciplinã.
(2) Secretarul general şi secretarul general adjunct pot fi sancţionaţi disciplinar de cãtre Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz, pentru abateri disciplinare, cu sancţiunile prevãzute la art. 80.
ART. 83
(1) În cadrul Camerei Deputaţilor şi Senatului se constituie câte o comisie de disciplinã.
(2) Modul de constituire a comisiei de disciplinã, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acesteia se stabilesc de cãtre Biroul permanent al fiecãrei Camere a Parlamentului.
ART. 84
Funcţionarul public parlamentar nemulţumit de sancţiunea aplicatã se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea ordinului ori dispoziţiei de sancţionare, în condiţiile legii.
ART. 85
(1) Sancţiunile disciplinare se radiazã de drept, dupã cum urmeazã:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 80 lit. a) şi b), dacã funcţionarul public parlamentar sancţionat cu una dintre aceste sancţiuni nu a sãvârşit o altã abatere disciplinarã în aceastã perioadã;
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile prevãzute la art. 80 lit. c)-f), dacã funcţionarul public parlamentar sancţionat cu una dintre aceste sancţiuni nu a sãvârşit o altã abatere disciplinarã în aceastã perioadã.
(2) Radierea sancţiunii disciplinare prevãzute la alin. (1) se constatã prin act administrativ al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz.
ART. 86
Rãspunderea contravenţionalã a funcţionarului public parlamentar se angajeazã, potrivi legii, în cazul în care acesta a sãvârşit o contravenţie în timpul şi în legãturã cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
ART. 87
Rãspunderea civilã a funcţionarului public parlamentar se angajeazã pentru:
a) pagubele produse cu vinovãţie patrimoniului Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz;
b) nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) daunele plãtite de Camera Deputaţilor sau Senat, dupã caz, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile.
ART. 88
(1) Rãspunderea funcţionarului public parlamentar pentru infracţiunile sãvârşite în timpul exercitãrii funcţiei în care este numit sau în legãturã cu aceasta se stabileşte potrivit legii penale.
(2) În cazul în care, în urma sesizãrii parchetului sau a organului de cercetare penalã, s-a dispus începerea urmãririi penale, secretarul general va lua mãsura suspendãrii funcţionarului public parlamentar din funcţia pe care o deţine.
(3) Dacã parchetul dispune scoaterea de sub urmãrire penalã ori încetarea urmãririi penale în cazul prevãzut la alin. (2), precum şi în cazul în care instanţa judecãtoreascã dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcţie înceteazã, iar secretarul general al Camerei Deputaţilor ori Senatului, dupã caz, este obligat sã acorde salariul şi celelalte drepturi cuvenite funcţionarului public parlamentar pe perioada suspendãrii.

CAP. VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 89
(1) Persoanele care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate în structurile Parlamentului şi desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2) se numesc, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-g), în funcţiile publice parlamentare prevãzute în anexa la prezenta lege, corespunzãtor funcţiilor deţinute la aceastã datã. Odatã cu numirea, funcţionarii publici parlamentari depun jurãmântul de credinţã, potrivit art. 15 alin. (5)-(7).
(2) Stabilirea funcţiei de conducere şi a funcţiei de execuţie se face pentru fiecare salariat, avându-se în vedere nivelul studiilor, vechimea în specialitate, nivelul încadrãrii avute, fişa postului, fişa de evaluare pe anul anterior, precum şi complexitatea şi responsabilitatea funcţiei.
(3) În cazul în care persoana nu are vechimea minimã prevãzutã de prezenta lege pentru acea funcţie, numirea se face în funcţia deţinutã la data intrãrii în vigoare a legii, la nivelul de salarizare avut.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplicã în mod corespunzãtor şi persoanelor care sunt încadrate în structurile Parlamentului în care se desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2) şi care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sunt detaşate sau suspendate.
(5) De prevederile art. 39 şi ale art. 71-73 beneficiazã şi personalul prevãzut la art. 5 alin. (3) din prezenta lege.
ART. 90
(1) Pânã la adoptarea unui statut propriu, prevederile art. 42 şi ale art. 71-73 din prezenta lege se aplicã şi funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ - organ consultativ de specialitate al Parlamentului - şi membrilor acestuia.
(2) Perioada în care persoanele prevãzute la alin. (1) desfãşoarã activitate în cadrul Consiliului Legislativ constituie vechime în structurile Parlamentului.
ART. 91
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Regulamentul intern al personalului din structurile Camerei Deputaţilor sau Senatului, dupã caz, va fi pus de acord cu prevederile prezentei legi.
ART. 92
Prezenta lege se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul fncţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu cele ale <>Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduitã a funcţionarilor publici, cu cele ale <>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu orice alte dispoziţii legale, în mãsura în care nu contravin prezentei legi.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, în condiţiile art. 155 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
MIRON TUDOR MITREA

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 11 ianuarie 2006.
Nr. 7.

ANEXĂ

CLASIFICAREA
funcţiilor publice parlamentare, condiţiile de studii şi vechime

I. Funcţiile publice parlamentare de conducere din structurile de specialitate ale Parlamentului


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                               Vechimea minimã
Nr.      Funcţia                                    Nivelul        în funcţii
crt.                                              studiilor       publice/
                                                                 structurile
                                                                 Parlamentului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1.  Funcţii publice parlamentare corespunzãtoare
     categoriei înalţilor funcţionari publici
     a) secretar general                               S           12 ani
     b) secretar general adjunct                       S           12 ani
     c) şef departament, director general              S           10 ani

 2.  Funcţii publice parlamentare de conducere
     a) director, director adjunct                     S            8 ani
     b) şef serviciu, şef secţie                       S            7 ani
     c) şef birou                                    S, SSD         6 ani
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

II. Funcţiile publice parlamentare de execuţie din structurile de specialitate ale Parlamentului


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                               Vechimea minimã
Nr.         Funcţia                                  Nivelul      în funcţia
crt.                                                 studiilor     publicã/
                                                                 specialitate
                                                                    - ani -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1.  Consilier parlamentar                             S               7
 2.  Expert parlamentar                                S               4
 3.  Consultant parlamentar                            S               -
 4.  Şef cabinet*)                               S, SSD, PL, M         2
 5.  Referent**)                                    SSD, PL, M         -
 6.  Stenodactilograf                                PL, M             -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

---------
*) Funcţia de şef cabinet se utilizeazã la cabinetele membrilor birourilor permanente, la comisiile permanente, la grupurile parlamentare, la secretarii generali şi la secretarii generali adjuncţi, precum şi la departamente şi la direcţiile generale, dupã caz.
**) Persoanele cu studii generale absolvite cu diplomã, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi desfãşoarã activitãţi de natura funcţiei publice, potrivit prezentei legi, vor putea fi menţinute în funcţia publicã parlamentarã ca funcţionar public parlamentar.

---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"