Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educatiei fizice si sportului
ART. 1 (1) Prezenta lege reglementeazã organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizica şi sport în România. (2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizica şi sport se înţelege toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare organizatã sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze condiţia fizica şi confortul spiritual, sa stabileascã relaţii sociale civilizate şi sa conducã la obţinerea de rezultate în competitii de orice nivel. (3) Termenii folosiţi în textul legii au semnificatia stabilitã în anexa care face parte integrantã din prezenta lege. ART. 2 (1) Educaţia fizica şi sportul sunt activitãţi de interes naţional sprijinite de stat. (2) Statul recunoaşte şi stimuleaza acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului, desfãşurate de autoritãţile administraţiei publice şi, dupã caz, de organismele neguvernamentale de profil în învãţãmânt, în structuri ale apãrãrii naţionale, ordinii publice, siguranţei naţionale, în sãnãtate, în societãţi comerciale, precum şi în alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit reglementãrilor legale. (3) Educaţia fizica şi sportul cuprind urmãtoarele activitãţi: educaţia fizica, sportul pentru toţi, sportul de performanta, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic. (4) Statul garanteazã exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului particular în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu principiile colaborãrii responsabile dintre toţi factorii interesaţi. (5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fãrã nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera şi voluntara şi se realizeazã independent sau în cadrul structurilor sportive asociative. (6) Statul recunoaşte şi garanteazã persoanei fizice şi juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive. ART. 3 (1) Autoritãţile administraţiei publice, unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt, instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au obligaţia sa sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanta şi sa asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunitatile locale. (2) Autoritãţile administraţiei publice şi instituţiile prevãzute la alin. (1) au obligaţia sa asigure, cu prioritate, copiilor de varsta prescolara, tinerilor şi persoanelor în varsta condiţii pentru practicarea exerciţiului fizic, în vederea integrãrii sociale. (3) Autoritãţile administraţiei publice au obligaţia sa asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de cãtre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltãrii personalitãţii lor şi integrãrii în societate, precum şi mijloacele care sa permitã sportivilor cu handicap participarea la competitii naţionale şi internaţionale destinate lor.
TITLUL II Organizarea educaţiei fizice şi sportului
CAP. 1 Educaţia fizica şi sportul şcolar şi universitar
ART. 4 Ministerul Educaţiei Naţionale organizeazã activitatea de educaţie fizica şi practicarea sportului în învãţãmântul preuniversitar şi universitar. ART. 5 Educaţia fizica şcolarã este disciplina obligatorie, prevãzutã în planurile de învãţãmânt cu un numãr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit de comun acord între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei Naţionale. ART. 6 (1) Activitatea sportiva din unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt se organizeazã în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare. (2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a cãror activitate este coordonata de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar. (3) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţatã în condiţiile legii, are urmãtoarele atribuţii: a) promovarea valentelor educative ale sportului; b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea sportului; c) coordonarea competiţiilor sportive desfãşurate în unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare; d) sprijinirea sau organizarea, dupã caz, a competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale reprezentativelor unitãţilor şi instituţiilor de învãţãmânt; e) deţinerea competentei exclusive pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar. (4) Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, initiata de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Educaţiei Naţionale. (5) Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se face prin alocaţii de la bugetul de stat, pe baza de programe, precum şi prin venituri extrabugetare. Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competitiile internaţionale oficiale, desfãşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale. (6) Participarea la sistemul competitional pentru elevii şi studenţii din unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt se face exclusiv pe baza legitimatiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi. (7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare. (8) Toate unitãţile de învãţãmânt, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia sa dispunã sau sa aibã acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfãşurarea lectiilor de educaţie fizica şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii. (9) Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plata, comunitãţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaţia respectãrii desfãşurãrii normale a programelor şi activitãţilor de învãţãmânt şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare. (10) Sportul de performanta pentru elevi şi studenţi se organizeazã, de regula, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot practica sportul de performanta şi în alte cluburi sportive.
CAP. 2 Educaţia fizica militarã şi profesionalã
ART. 7 Educaţia fizica militarã este disciplina obligatorie, prevãzutã în planul de instrucţie şi învãţãmânt. Ea se desfãşoarã sistematic şi continuu, pe intreaga perioada a sãptãmânii, a procesului de instrucţie şi învãţãmânt, în limita a cel puţin 3 ore sãptãmânal, fiind condusã de cadre militare sau civile de specialitate. ART. 8 Educaţia fizica profesionalã se organizeazã în domeniile de activitate care implica diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltãrii şi menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizica profesionalã este reglementatã prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate. ART. 9 Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaza diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmãrite, în afarã celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de întreţinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.
CAP. 3 Sportul pentru toţi
ART. 10 (1) Sportul pentru toţi reprezintã un complex de activitãţi bazate pe practicarea libera a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori independent. (2) Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sãnãtãţii, a recrearii şi socializarii cetãţenilor. (3) Pentru coordonarea aplicãrii Programului naţional "Sportul pentru toţi" se constituie Comitetul Activitãţilor Fizice Sportive pentru Sãnãtate, Educaţie şi Recreare, organism consultativ pe lângã Secretariatul General al Guvernului, a cãrui organizare, funcţionare şi componenta se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. ART. 11 (1) Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Federaţia Sportiva Nationala "Sportul pentru toţi" se asigura de la bugetul de stat, sub forma de subventie acordatã suplimentar Ministerului Tineretului şi Sportului. (2) Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activitãţilor Fizice Sportive pentru Sãnãtate, Educaţie şi Recreare, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaţionale, din sponsorizãri, donaţii şi legate, precum şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevãzute cu destinaţia pentru activitatea sportiva şi de tineret.
CAP. 4 Sportul de performanta
ART. 12 (1) Sportul de performanta constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportiva pe plan naţional, indeplinind o importanta funcţie reprezentativa pentru România în competitiile sportive oficiale cu caracter internaţional. (2) Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autoritãţile administraţiei publice locale asigura mijloacele necesare pentru pregãtirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina integrare socialã şi profesionalã. (3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administraţiei publice centrale de specialitate asigura sportivilor de performanta condiţii pentru continuarea pregãtirii, precum şi pentru participarea la concursurile sportive interne şi internaţionale. ART. 13 (1) Prin sportul de performanta se urmãreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregãtire şi competiţie, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei. (2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic şi organizat sportul şi participa în competitii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepasire sau record. (3) Pentru a participa la competitiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanta trebuie sa fie legitimat la un club sportiv. (4) Evidenta legitimãrii şi transferarea sportivilor sunt în competenta federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale. (5) Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora. ART. 14 (1) Sportivii de performanta pot fi amatori şi nonamatori, conform prevederilor cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale, în condiţiile legii. (2) Sportivii amatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, nu au relaţii contractuale de munca cu cluburile sau cu asociaţiile sportive la care sunt legitimati. (3) Sportivii nonamatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, încheie, în condiţiile legii, cu cluburile sau cu asociaţiile sportive la care sunt legitimati: a) o convenţie civilã de prestãri de servicii; b) un contract individual de munca pe baza cãruia obţin licenta de sportiv profesionist, care le conferã statutul de sportiv profesionist. (4) Ramurile de sport, precum şi condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, initiata de Ministerul Tineretului şi Sportului, la propunerea federaţiilor sportive naţionale. ART. 15 (1) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini pregãtirea sportiva, integrarea în sistemul de învãţãmânt, integrarea socialã şi profesionalã a sportivilor de performanta, dupã caz, pe intreaga perioada a carierei sportive. (2) În sensul prevederilor alin. (1), unitãţile sau instituţiile de învãţãmânt asigura, dupã caz, pentru sportivii de performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise şi condiţii de înscriere în învãţãmântul universitar, potrivit legii. ART. 16 Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federaţiile sportive naţionale.
TITLUL III Structurile administraţiei publice pentru sport
CAP. 1 Ministerul Tineretului şi Sportului
ART. 17 (1) Ministerul Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care coordoneazã activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevãzute de prezenta lege. (2) Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent: a) activitatea de educaţie fizica şi sport din unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt, care se organizeazã cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare; b) activitatea de educaţie fizica şi sport din unitãţile militare şi de învãţãmânt militar, care se organizeazã cu respectarea prevederilor art. 7 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare. ART. 18 (1) Ministerul Tineretului şi Sportului se organizeazã şi funcţioneazã potrivit legii şi are urmãtoarele atribuţii principale în domeniul sportului: a) elaboreazã şi susţine strategia generalã a organizãrii şi dezvoltãrii activitãţii sportive şi reprezintã interesele statului în raport cu federaţiile de specialitate; b) iniţiazã, elaboreazã şi avizeazã, dupã caz, proiecte de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului; c) elaboreazã normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportiva, care provin din alocaţii de la bugetul de stat; d) conlucreaza cu ministerele şi cu celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unitãţile de învãţãmânt şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului; e) conlucreaza cu Comitetul Olimpic Roman în finanţarea şi derularea programelor privind pregãtirea şi participarea sportivilor romani la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului; f) administreazã patrimoniul sportiv din domeniul public al statului, încredinţat Ministerului Tineretului şi Sportului; g) supravegheazã menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat dupã 1989; h) propune structura anuala a alocaţiilor de la bugetul de stat; i) repartizeazã bugetul activitãţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru: - activitatea proprie şi cea a unitãţilor din subordinea sa; - federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care au calitatea de instituţii de utilitate publica, în baza contractelor de finanţare a obiectivelor şi programelor sportive ale acestora; - premierea performantelor deosebite obţinute la competitiile sportive internaţionale oficiale; j) avizeazã afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri continentale sau mondiale şi autorizeaza afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate; k) supravegheazã şi controleazã respectarea de cãtre structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora; l) organizeazã sau sprijinã, potrivit legii, formarea, pregãtirea profesionalã şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrand în acest scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţara şi din strãinãtate; m) elaboreazã şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltãrii sportului de performanta de interes naţional şi internaţional; avizeazã normativele tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive; n) recunoaşte sau revoca, în sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv; o) avizeazã constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societãţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora; p) elaboreazã criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege; q) sprijinã organizarea şi promovarea cercetãrii ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv; r) autorizeaza desfãşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în strãinãtate, precum şi la campionatele regionale; s) promoveazã mãsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate sa mãreascã în mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competiţiilor; s,) adopta mãsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestãrile sportive; t) reprezintã interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale; negociaza şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe baza prevederilor legale în vigoare; t,) colaboreazã cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitãrii autoritãţii disciplinare, formãrii şi perfecţionãrii specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţãrii activitãţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului. (2) Ministerul Tineretului şi Sportului poate îndeplini şi alte atribuţii prevãzute în actele normative în vigoare.
CAP. 2 Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
ART. 19 (1) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridicã. (2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt finanţate de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare. (3) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice locale pentru organizarea şi promovarea activitãţilor sportive. (4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului şi Sportului. ART. 20 (1) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarele atribuţii principale în domeniul sportului: a) ţin evidenta structurilor sportive din judeţ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv; b) repartizeazã, pe baza de contract, subvenţiile pentru programele cluburilor sportive aflate în raza administrativteritoriala respectiva, alocate de organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport; c) colaboreazã cu consiliile locale în scopul utilizãrii eficiente a subvenţiilor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportiva de performanta în teritoriu; d) elaboreazã şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de imbunatatire a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltãrii sportului în general şi a sportului de performanta în teritoriu; subvenţioneazã unele programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-teritorialã; e) colaboreazã cu inspectoratele şcolare, unitãţile de învãţãmânt şi cu instituţiile de învãţãmânt superior pentru organizarea şi dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale a instructorilor sportivi; f) iniţiazã mãsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestãrile sportive organizate în raza lor teritorialã, precum şi a dopajului în sport; g) sprijinã cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi; h) indruma şi controleazã din punct de vedere tehnicometodic şi de specialitate structurile sportive din judeţ. (2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.
TITLUL IV Structurile sportive
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 21 (1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societãţi comerciale; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) ligile profesioniste; e) federaţiile sportive naţionale; f) Comitetul Olimpic Roman. (2) Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice. (3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizeazã, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecãrei structuri înscrise un numãr de identificare şi Certificatul de identitate sportiva. ART. 22 (1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat, formate din persoane fizice sau juridice, constituite în scopul organizãrii şi administrãrii unei activitãţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de cãtre membrii lor şi participarea la activitãţile şi competitiile sportive. (2) Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administraţiei publice centrale sau locale. ART. 23 Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridicã, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire a Certificatului de identitate sportiva şi a numãrului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 24 (1) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportiva, eliberat în condiţiile prezentei legi. (2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia dupã cum urmeazã: a) la asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competitiile oficiale locale; b) la federaţia sportiva nationala corespunzãtoare, constituitã potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competitiile oficiale naţionale sau internaţionale.
CAP. 2 Asociaţiile sportive
ART. 25 (1) Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fãrã personalitate juridicã. Asociaţiile sportive fãrã personalitate juridicã se pot constitui ca societãţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea unei asociaţii sportive fãrã personalitate juridicã da dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportiva, precum şi la afilierea la asociaţia judeteana, pe ramura de sport corespunzãtoare, în vederea participãrii la competitiile sportive oficiale locale. (2) Asociaţii sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca unitãţi fãrã personalitate juridicã. (3) În cadrul instituţiilor publice sau private se poate constitui o singura asociaţie sportiva ca unitate fãrã personalitate juridicã.
CAP. 3 Cluburi sportive
ART. 26 (1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridicã, constituite în condiţiile legii. (2) Cluburile sportive pot fi: a) persoane juridice de drept privat, structuri fãrã scop lucrativ sau societãţi comerciale sportive pe acţiuni; b) persoane juridice de drept public. ART. 27 Cluburile sportive de drept privat, fãrã scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau polisportive. ART. 28 (1) Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunãrile generale ale acestora, în condiţiile legii. (2) Cluburile sportive se supun în fiecare an verificãrilor financiare, potrivit legii. (3) Pentru înstrãinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului şi Sportului. (4) Cluburile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice sa fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate. (5) În cazul dizolvãrii unui club sportiv, patrimoniul sau net va fi îndreptat spre realizarea unor activitãţi sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului urmând sa stabileascã destinaţia sa concretã, la propunerea federaţiei sportive naţionale corespunzãtoare. (6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevãzutã de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, dupã caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva. ART. 29 (1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanta, selecţia, pregãtirea şi participarea la competitii interne şi internaţionale. (2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeazã şi funcţioneazã dupã regulamente proprii. Acestea se bucura de drepturile conferite de lege, cu excepţia implicarii patrimoniale a autoritãţii publice cãreia i se subordoneazã. ART. 30 Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinta gratuita imobilele care deservesc activitatea sportiva, baze şi instalaţii sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinta sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportiva fãrã aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului. ART. 31 (1) Cluburile sportive, organizate ca societãţi comerciale sportive pe acţiuni, sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate participarea la competitii sportive profesioniste, promovarea şi dezvoltarea activitãţilor sportive, precum şi alte activitãţi legate sau derivate din obiectul lor social. (2) Cluburile sportive profesioniste se organizeazã numai pentru o singura disciplina sportiva. (3) Cluburilor sportive profesioniste li se aplica regimul juridic al societãţilor comerciale, cu particularitãţile cuprinse în prezenta lege. (4) Pentru participarea la competitiile sportive profesioniste cluburile sportive profesioniste trebuie sa se afilieze la federaţia sportiva nationala respectiva şi, dupã caz, la liga profesionista respectiva. ART. 32 (1) Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste, constituite ca societãţi comerciale sportive pe acţiuni prin reorganizarea actualelor cluburi sportive, va fi format din totalitatea patrimoniului net dobândit legal şi existent la data constituirii societãţii comerciale sportive pe acţiuni, precum şi prin aport în natura şi în numerar. (2) Sumele rezultate din vânzarea acţiunilor, determinate pana la nivelul patrimoniului net existent, se vãrsa în contul federaţiilor sportive, în vederea constituirii unor fonduri cu destinaţie exclusiva pentru sport, creãrii sau dezvoltãrii infrastructurii naţionale a ramurii sportive respective. (3) Valoarea nominalã a unei acţiuni, precum şi nivelul minim al capitalului social al cluburilor sportive profesioniste, constituite sau reorganizate în baza prezentei legi, se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. (4) Transformarea cluburilor existente în societãţi comerciale sportive pe acţiuni se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. (5) Pot fi acţionari ai societãţilor comerciale sportive pe acţiuni persoane fizice şi juridice romane, precum şi persoane fizice şi juridice strãine. Participarea persoanelor fizice şi juridice strãine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depãşi 49% din totalul acţiunilor. (6) Nici o persoana fizica sau juridicã dintre cele menţionate la alin. (5) nu poate deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la doua sau mai multe societãţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramura de sport. (7) Statutul societãţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere a acţiunilor. ART. 33 Înstrãinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicãrii sportului, aflate în proprietatea societãţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fãrã schimbarea destinaţiei sportive.
CAP. 4 Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport
ART. 34 (1) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activitãţii în ramura de sport respectiva. (2) Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ. (3) Dobândirea personalitãţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie fãrã scop lucrativ. (4) Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competitional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea. (5) Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzãtoare, precum şi din puterea delegatã de cãtre acestea. (6) La nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociaţie judeteana. (7) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recunosc şi sprijinã asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţioneazã în raza lor teritorialã.
CAP. 5 Federaţiile sportive naţionale
ART. 35 (1) Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport. (2) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fãrã scop lucrativ. (3) Dobândirea personalitãţii juridice se face în condiţiile legii. ART. 36 (1) Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului. (2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singura federatie sportiva nationala. (3) Prin excepţie, se pot constitui Federaţia sportiva nationala "Sportul pentru toţi" şi Federaţia sportiva nationala "Sportul pentru persoanele cu handicap", ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, având ca membri persoane fizice şi juridice cu activitate specifica în domeniu. (4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusã procedurilor prevãzute de lege, dupã ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului. (5) Federaţiile sportive naţionale se organizeazã şi funcţioneazã în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente. (6) Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constituive ale acestora, fãrã respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulã de drept. ART. 37 (1) Federaţiile sportive naţionale au urmãtoarele atribuţii principale: a) elaboreazã strategia nationala de dezvoltare a ramurii de sport şi controleazã aplicarea acesteia de cãtre membrii afiliati; b) organizeazã activitãţile şi competitiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza normelor şi regulamentelor adoptate potrivit statutelor proprii; c) organizeazã şi coordoneazã intreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea continua, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare; d) elaboreazã şi realizeazã planurile de pregãtire şi de participare a sportivilor de performanta romani din cadrul reprezentativelor naţionale la competitiile internaţionale; e) exercita puterea disciplinarã în termenii prevãzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; f) organizeazã sau tuteleaza competitiile oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului; g) colaboreazã cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului; h) promoveazã mãsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate sa mãreascã în mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional; i) întreprind mãsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a tolerantei în activitatea sportiva. (2) Federaţiile sportive naţionale asigura reprezentarea României în competitiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate. ART. 38 (1) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului de identitate sportiva. (2) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului şi Sportului. ART. 39 (1) Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi propriilor statute şi regulamente. (2) Federaţiile sportive naţionale se supun verificãrilor financiare, potrivit legii şi statutelor proprii. (3) Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice sa fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate. (4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau instraina bunurile mobile sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului. ART. 40 În cazul dizolvãrii unei federaţii sportive naţionale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. ART. 41 Federaţia sportiva nationala "Sportul pentru toţi" şi Federaţia sportiva nationala "Sportul pentru persoanele cu handicap" beneficiazã de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfãşoarã activitatea pe baza de programe naţionale, finanţate prioritar de Guvern.
CAP. 6 Ligile profesioniste
ART. 42 (1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport. (2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi fãrã scop lucrativ. (3) Dobândirea personalitãţii juridice se face în condiţiile legii. (4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive naţionale, îşi desfãşoarã activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii. (5) Statutele şi regulamentele ligilor profesioniste stabilesc competentele, drepturile şi obligaţiile acestora şi sunt aprobate de federaţiile sportive naţionale respective. (6) Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea personalitãţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului federaţiei sportive naţionale corespunzãtoare şi a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului şi Sportului. (7) Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga nationala profesionista. Prin excepţie, se pot infiinta ligi profesioniste, pe niveluri competitionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport. (8) Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fãrã respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulã de drept. (9) Ligile profesioniste au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã competiţia oficialã profesionista în ramura de sport respectiva şi la nivelul stabilit de federaţia sportiva nationala; b) controleazã şi exercita puterea disciplinarã asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege şi de federaţia sportiva nationala corespunzãtoare; c) negociaza şi încheie contractele colective de munca, conform legii; d) alte atribuţii acordate de federaţiile sportive naţionale corespunzãtoare, în sensul lit. a).
CAP. 7 Comitetul Olimpic Roman
ART. 43 (1) Comitetul Olimpic Roman este o asociaţie de interes naţional care se organizeazã şi funcţioneazã în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi. (2) Comitetul Olimpic Roman este persoana juridicã de drept privat, de utilitate publica, autonomã, nonprofit, neguvernamentala, apolitica şi fãrã scop lucrativ. (3) Dobândirea personalitãţii juridice se face în condiţiile legii. (4) Comitetul Olimpic Roman deţine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Roman este unicul deţinãtor pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpica şi în alte documente normative ale miscarii olimpice. (5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internaţional Olimpic, însemnele şi emblema Comitetului Olimpic Roman decât cu acordul Comitetului Olimpic Roman şi în limitele Chartei Olimpice. Litigiile generate de folosirea neautorizata a însemnelor olimpice sunt de competenta instanţei romane. (6) Comitetul Olimpic Roman organizeazã şi coordoneazã activitatea Academiei Olimpice Romane, unitate aflatã în subordinea sa, fãrã personalitate juridicã, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului. (7) Pentru realizarea obiectului sau de activitate Comitetul Olimpic Roman colaboreazã cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu celelalte asociaţii şi organizaţii de drept public sau privat. Comitetul Olimpic Roman organizeazã, coordoneazã şi susţine financiar, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu federaţiile sportive naţionale, cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu organe ale administraţiei publice locale şi centrale, activitatea centrelor olimpice naţionale de pregãtire a juniorilor. (8) Sursele de finanţare ale Comitetului Olimpic Roman pot fi: a) alocaţii bugetare; b) venituri proprii; c) alte surse. (9) Nivelul alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmeazã sa fie finanţate din acestea se aproba prin legile bugetare anuale. (10) Comitetul Olimpic Roman poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale pentru îndeplinirea programelor olimpice. (11) Comitetul Olimpic Roman poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinta imobile, baze şi instalaţii sportive de interes naţional. (12) Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natura ale Comitetului Olimpic Roman sunt scutite de taxa de timbru.
CAP. 8 Dispoziţii comune
ART. 44 Pentru înregistrarea cluburilor sportive şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, în Registrul sportiv şi pentru dobândirea Certificatului de identitate sportiva acestea trebuie sa facã dovada afilierii la federaţiile sportive naţionale corespunzãtoare profilului de activitate al secţiilor pe ramurile de sport componente. În cazul cluburilor sportive profesioniste se vor aplica în mod corespunzãtor prevederile art. 31 alin. (4). ART. 45 (1) Structurile sportive deţin exclusivitatea: a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica şi în mişcare a sportivilor lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participa la competitii în numele respectivei structuri; b) dreptului de folosinta asupra siglei/emblemei proprii; c) drepturilor de reclama, publicitate şi de televiziune la competitiile pe care le organizeazã sau la care participa, dupã caz. (2) Drepturile menţionate la alin. (1) pot fi cesionate de structurile sportive, în condiţiile legii.
TITLUL V Autoritatea disciplinarã
ART. 46 (1) Autoritatea disciplinarã în sport se exercita deplin şi legitim potrivit: a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control al structurilor sportive de cãtre organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport; b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi Comitetului Olimpic Roman. (2) Puterea disciplinarã da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga şi, dupã caz, de a sanctiona persoanele şi instituţiile în culpa. ART. 47 Modalitatea de exercitare a autoritãţii disciplinare se realizeazã prin: a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzãtor domeniilor respective, gradat, în funcţie de gravitatea faptelor; b) diferentierea graduala a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilitatii dublei sancţiuni pentru aceeaşi fapta, excluderea retroactivitatii în aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da sancţiuni pentru fapte sãvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauza; c) cauze sau împrejurãri care scutesc, atenueazã sau agraveazã rãspunderea fãptuitorului şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii; d) competentele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii; e) garantarea dreptului la apãrare, stabilind cãile de atac impotriva sancţiunilor aplicate. ART. 48 (1) Revocarea recunoaşterii functionarii oricãrei structuri sportive este de competenta Ministerului Tineretului şi Sportului şi se va produce în urmãtoarele cazuri: a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale; b) structura sportiva, fãrã a fi autorizata, urmãreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat; c) deciziile adunãrii generale sunt luate cu încãlcarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive şi ale legii; d) revocarea de drept a recunoaşterii functionarii, ca urmare a dizolvãrii şi lichidãrii unei structuri sportive. (2) Revocarea recunoaşterii functionarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatãrilor rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect, dupã caz, suspendarea temporarã a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective. (3) Impotriva ordinului de revocare a recunoaşterii functionarii unei structuri sportive, cu excepţia situaţiei prevãzute la alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instanţei de judecata în termen de 30 de zile. (4) De la data declansarii acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi pana la pronunţarea hotãrârii definitive a instanţei de judecata ordinul de suspendare temporarã a Certificatului de identitate sportiva sau de revocare a structurii sportive în cauza se suspenda. (5) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului sesizeazã instanta competenta, în vederea pierderii personalitãţii juridice a structurii sportive.
TITLUL VI Supraveghere şi control
ART. 49 (1) Ministerul Tineretului şi Sportului exercita supravegherea şi controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi regulamentului de aplicare a acesteia. (2) Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de: a) direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorialã; b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva. ART. 50 În înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.
TITLUL VII Cercetarea ştiinţificã în domeniul educaţiei fizice şi sportului
ART. 51 Cercetarea ştiinţificã în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmãreşte: a) ameliorarea programelor de educaţie fizica şi mãrirea eficientei sociale a sportului pentru toţi; b) ridicarea nivelului performantei sportive prin mijloacele specifice cercetãrii; c) fundamentarea metodico-ştiinţificã şi medico-biologica a selecţiei, antrenamentului şi participãrii sportivilor la competitii; d) valorificarea rezultatelor cercetãrii în educaţie fizica şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei. ART. 52 (1) Programele de cercetare ştiinţificã pentru educaţie fizica şi sport, de interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare. (2) Finanţarea şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţificã pentru educaţie fizica şi sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (3) Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte autoritãţi ale administraţiei publice centrale pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţificã în educaţie fizica şi sport, atribuite în condiţiile legii. ART. 53 (1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetãrii şi asistenţei ştiinţifice pentru educaţie fizica şi sport se înfiinţeazã Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publica, în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Activitatea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport este finanţatã din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului. (2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
TITLUL VIII Controlul şi asistenta medicalã în domeniul educaţiei fizice şi sportului
ART. 54 Controlul şi asistenta medicalã în activitãţi de educaţie fizica şi sport sunt obligatorii. ART. 55 (1) Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizeazã numai cu aviz medical. (2) Pentru a participa la antrenamente şi competitii sportivii legitimati trebuie sa efectueze controlul medical periodic şi ori de câte ori este nevoie la unitãţile de medicina sportiva. (3) Participarea sportivilor legitimati la antrenamente şi/sau înscrierea lor la competitiile sportive sunt condiţionate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitãţile de medicina sportiva. ART. 56 (1) Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sãnãtãţii, elaboreazã normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi studenţilor în vederea participãrii la lectiile de educaţie fizica. (2) Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sãnãtãţii, elaboreazã normele tehnice privind: a) controlul medical al sportivilor; b) asistenta medico-sportiva în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice; c) asistenta medicalã la bazele sportive în timpul desfãşurãrii antrenamentelor şi competiţiilor. ART. 57 (1) Controlul şi asistenta medicalã de specialitate pentru persoanele care participa la activitãţile sportive menţionate la art. 55 alin. (1) şi (2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sãnãtãţii. (2) Ministerul Sãnãtãţii realizeazã controlul şi asistenta medicalã a sportivilor prin: a) Institutul Naţional de Medicina Sportiva, ca unitate medicalã de asistenta şi cercetare medico-sportiva, pentru loturile naţionale şi olimpice; b) policlinicile judeţene de medicina sportiva, pentru toţi sportivii din raza lor teritorialã; c) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorialã; d) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naţionale şi al cluburilor sportive, la antrenamente şi competitii.
TITLUL IX Formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul educaţiei fizice şi sportului
ART. 58 Predarea educaţiei fizice sau instruirea sportiva, în forme organizate, se asigura numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii. ART. 59 (1) Formarea licenţiaţilor în educaţie fizica şi sport, a profesorilor de educaţie fizica, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeutilor se realizeazã în cadrul instituţiilor de învãţãmânt superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii. (2) Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condiţiile legii. (3) Instructorii sportivi se formeazã în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de alte persoane juridice interesate, în condiţiile legii. (4) Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în vederea acreditãrii sau autorizãrii unitãţilor, instituţiilor de învãţãmânt, a cursurilor de pregãtire şi perfecţionare profesionalã a adulţilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi, dupã caz, cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. ART. 60 (1) Formarea continua a specialiştilor cu studii superioare se face în condiţiile legii. Formarea continua a antrenorilor se face prin cursuri de perfecţionare şi stagii de pregãtire, organizate de federaţiile sportive naţionale împreunã cu instituţiile de învãţãmânt superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii. (2) Sistemul de clasificare şi promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul antrenorului, aprobat prin hotãrâre a Guvernului. ART. 61 (1) Absolvenţii instituţiilor de învãţãmânt superior, ai şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obţine carnetul de antrenor pe baza licenţei, diplomei sau a certificatului de absolvire, dupã caz, care atesta specializarea în ramura de sport respectiva. (2) Carnetul de antrenor se elibereazã, la cerere, de federaţia sportiva nationala şi conferã titularului drepturile şi obligaţiile prevãzute în statutul şi în regulamentele federaţiei. (3) Carnetul de antrenor atesta ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile legii. ART. 62 În activitatea de educaţie fizica şi sport, pe lângã profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, antrenorii, instructorii şi managerii din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenta medicalã, cercetare şi asistenta ştiinţificã, organizare şi conducere tehnica, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
TITLUL X Protecţia socialã a sportivilor de performanta
ART. 63 Sportivii de performanta beneficiazã de drepturile de asigurare socialã, de asistenta socialã, de asigurare socialã de sãnãtate, precum şi de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condiţiile legii. ART. 64 (1) Sportivul de performanta care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o renta viagerã. (2) Renta viagerã prevãzutã la alin. (1) reprezintã echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie. (3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizeazã salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica pentru luna anterioarã celei în care se face plata drepturilor. (4) Renta viagerã se acorda începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrãrii în vigoare a prezentei legi. (5) În funcţie de nivelul performantei sportive, din renta viagerã, calculatã potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupã cum urmeazã: a) - 100% pentru prima medalie de aur obţinutã la jocurile olimpice; - 80% pentru prima medalie de argint obţinutã la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinutã la campionatele mondiale; - 70% pentru prima medalie de bronz obţinutã la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinutã la campionatele europene; b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzãtoare cuvenite potrivit lit. a) pentru urmãtoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene. (6) Pentru sportivii care cumuleazã titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viagerã acordatã pentru cea mai buna performanta se cumuleazã cu cea pentru performanta inferioarã, potrivit nivelurilor prevãzute la alin. (5) lit. b). (7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevãzute în prezentul articol se aloca de la bugetul de stat şi se plãtesc de Ministerul Tineretului şi Sportului. (8) Modalitãţile de plata a drepturilor prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. (9) Renta viagerã prevãzutã în prezentul articol se plãteşte lunar în lei şi nu este impozabilã. (10) În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda. ART. 65 (1) Sportivii legitimati care participa în competitii incluse în calendarul intern sau internaţional sportiv sunt obligaţi, dupã caz, sa posede asigurarea medicalã de sãnãtate în caz de accidente. (2) Asigurarea medicalã de sãnãtate în caz de accidente se realizeazã astfel: a) de cluburile şi asociaţiile sportive, pentru sportivii acestora; b) de federaţiile sportive naţionale, pentru componentii loturilor naţionale; c) de Comitetul Olimpic Roman, pentru componentii loturilor, calificaţi la jocurile olimpice. ART. 66 Sportivii profesionisti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiazã şi de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.
TITLUL XI Finanţarea activitãţii sportive
ART. 67 (1) Veniturile, indiferent de sursa, şi cheltuielile de orice natura ale oricãrei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu. (2) Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel: a) potrivit competentelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii; b) potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între pãrţi, pentru sumele acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fãrã scop lucrativ, de utilitate publica; c) în condiţiile prevãzute de normele privind finanţele publice, pentru alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept public, precum şi pentru veniturile proprii ale acestora. (3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, dupã caz: a) venituri proprii, precum şi sume destinate finanţãrii unor programe sportive de utilitate publica; b) sume acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale pentru finanţarea pe baza de programe a structurilor sportive de drept privat, fãrã scop lucrativ, de utilitate publica; c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, acordate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale sau locale; d) alte surse. (4) Bugetul anual al structurilor sportive se aproba dupã cum urmeazã: a) de adunãrile generale, pentru structurile sportive de drept privat; b) de organele administraţiei publice centrale sau locale, dupã caz, prin care se acorda alocaţiile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, pentru structurile sportive de drept public. (5) Structurile sportive fãrã scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe locale. (6) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reporteazã în anul urmãtor. ART. 68 (1) Veniturile obţinute din activitatea structurilor sportive fãrã scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt impozabile şi includ: a) cotizaţiile şi contribuţiile bãneşti sau în natura ale membrilor şi simpatizantilor; b) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; c) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare; d) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilitãţilor realizate din asemenea venituri; e) veniturile obţinute din reclama şi publicitate, cu excepţia celor realizate prin unitãţile specializate în acest domeniu; f) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole; g) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora; h) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalitãţi sportive; i) indemnizaţiile obţinute din participarea la competitiile şi demonstraţiile sportive; j) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor. (2) Structurile sportive cu personalitate juridicã fãrã scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizeazã cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursa în scopul realizãrii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotãri, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare. (3) Societãţile comerciale sportive pe acţiuni sunt scutite de orice impozite fata de bugetul de stat şi fata de bugetele locale pentru activitãţile economice legate exclusiv de obiectul lor social, în condiţiile prevãzute la art. 31 alin. (1), astfel: a) 100% pe o perioada de un an calendaristic de la data adoptãrii acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de înmatriculare de cãtre registrul comerţului; b) 50% pentru încã 2 ani calendaristici urmãtori perioadei prevãzute la lit. a). (4) Profitul obţinut de societãţile comerciale sportive pe acţiuni din alte activitãţi comerciale, care este destinat în exclusivitate finanţãrii activitãţilor sportive, este scutit de impozit, în condiţiile prevãzute la alin. (3). (5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal şi cele realizate pentru promovarea şi dezvoltarea activitãţilor sportive neprofesioniste din propria structura. ART. 69 (1) Structurile sportive, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, inclusiv pentru finanţarea de programe sportive de utilitate publica. Aceste sume se asigura pe baza de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, dupã caz. (2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activitãţilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilitã pentru finanţarea programelor, defalcata pe obiective, activitãţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi responsabilitãţile pãrţilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite şi controlul financiar se fac în condiţiile legii. (3) Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua pãrţi, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar şi administrativ. (4) Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel: a) cotizaţiile şi contribuţiile bãneşti sau în natura ale simpatizantilor; b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizãri; c) veniturile obţinute din reclama şi publicitate; d) veniturile pentru care se datoreazã impozite pe spectacole; e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora; f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competitiile şi demonstraţiile sportive; g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor. (5) Veniturile obţinute din activitãţile structurilor sportive de drept public se gestioneazã şi se utilizeazã la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat şi fãrã afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat. ART. 70 (1) Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigura sursele pentru finanţarea activitãţilor sportive din: a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publica centrala şi localã; b) venituri provenite din încasãrile Regiei Autonome "Loteria Nationala", stabilite potrivit legii; c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru tigari şi bãuturi alcoolice; d) donaţii şi sponsorizãri; e) alte venituri, în condiţiile legii; f) sumele rãmase din exerciţiul financiar precedent. (2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigura sursele pentru finanţarea activitãţilor sportive de interes local din: a) alocaţia bugetarã anuala stabilitã de administraţia publica centrala şi localã; b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfãşurate pe teritoriul judeţului respectiv; c) 15% din valoarea de piata a bazelor sportive dezafectate sau cãrora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv; d) donaţii şi sponsorizãri; e) alte venituri, în condiţiile legii; f) sumele rãmase din exerciţiul financiar precedent. ART. 71 (1) Sursele de finanţare a federatiilor sportive naţionale provin din: a) sume destinate finanţãrii programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, dupã caz; b) venituri obţinute din activitãţi economice realizate în legatura cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; c) cotizatii, taxe, contribuţii, penalitãţi, potrivit prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii; d) donaţii şi sponsorizãri; e) 20% din încasãrile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizãrii de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate în campionatele naţionale din alte tari, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în "Cupa României"; f) minimum 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale sportivilor, care se constituie în sursa de finanţare a activitãţii sportive pentru copii şi juniori; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rãmase din exerciţiul financiar precedent. (2) Sursele de finanţare a cluburilor sportive provin din: a) alocaţii de la bugetul de stat şi bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de cãtre organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cãrora se afla, dupã caz; b) sume destinate finanţãrii programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organele administraţiei publice locale, dupã caz; c) venituri obţinute din activitãţi economice realizate în legatura directa cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; d) cotizatii, contribuţii şi penalitãţi aplicate membrilor sãi, sportivilor, antrenorilor şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; e) sume obţinute din transferurile sportivilor; f) donaţii şi sponsorizãri; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rãmase din exerciţiul financiar precedent. (3) Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive fãrã personalitate juridicã se asigura prin: a) aportul membrilor; b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva din bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor sau unitãţilor în cadrul cãrora s-au constituit; c) alte surse. ART. 72 Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, se asigura din: a) sume destinate finanţãrii programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei publice locale, dupã caz; b) cotizatii, taxe, contribuţii, penalitãţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; c) veniturile obţinute din activitãţile economice realizate în legatura cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; d) donaţii şi sponsorizãri; e) alte venituri, în condiţiile legii; f) sume rãmase din exerciţiul financiar precedent. ART. 73 (1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societãţi comerciale sportive pe acţiuni realizeazã venituri proprii din activitãţile prevãzute la art. 31 alin. (1). (2) Gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementãrilor aplicabile pentru societãţile comerciale. ART. 74 Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din: a) cotizatii, taxe, contribuţii, penalitãţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; b) veniturile obţinute din activitãţile realizate în legatura directa cu statutul şi obiectul de activitate ale acestora; c) donaţii şi sponsorizãri; d) 20% din încasãrile nete rãmase dupã deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competitiei sportive profesioniste respective; e) 5% din încasãrile rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competitiile sportive oficiale organizate de liga; f) 2% din încasãrile rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate şi drepturi TV; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rãmase din exerciţiul financiar precedent. ART. 75 Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic Roman se constituie din: a) alocaţii de la bugetul de stat; b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestãrile sportive; c) venituri provenite din încasãrile Regiei Autonome "Loteria Nationala", stabilite potrivit legii; d) donaţii şi legate; e) sponsorizãri; f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinta a emblemei Comitetului Olimpic Roman; g) contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidaritãţii Olimpice; h) venituri din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii; i) alte venituri, conform legislaţiei în vigoare; j) sume rãmase din exerciţiul financiar precedent; k) o pãtrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c). ART. 76 Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Roman şi federaţiile sportive naţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importul, precum şi de la plata T.V.A. pentru achiziţiile de pe piata interna, de echipament sportiv şi materiale sportive, instalaţii şi aparatura specifica, necesare activitãţii de pregãtire, reprezentare şi participare a sportivilor şi echipelor componente ale loturilor sportive naţionale şi olimpice la competitiile internaţionale oficiale: jocuri olimpice, campionate şi cupe mondiale şi europene. ART. 77 Sportivii, antrenorii, tehnicienii şi alţi specialişti prevãzuţi la art. 62 sunt scutiţi de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime şi indemnizaţii sportive, astfel: a) 100% ca urmare a realizãrii obiectivelor de inalta performanta: - clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice; - calificarea şi participarea la campionatele mondiale, campionatele europene şi jocurile olimpice, pentru jocurile sportive; - participarea la fazele superioare ale competiţiilor europene intercluburi, începând cu optimile de finala; b) 100% pentru primele şi indemnizaţiile sportive acordate în vederea pregãtirii şi participãrii la competitiile internaţionale oficiale de cãtre loturile reprezentative ale României.
TITLUL XII Baza materialã pentru activitatea sportiva
ART. 78 (1) În sensul prezentei legi baza materialã sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, precum şi amenajãrile, instalaţiile şi construcţiile care sunt destinate organizãrii şi desfãşurãrii activitãţii de educaţie fizica şi sport. (2) Bunurile menţionate la alin. (1) aparţin, dupã caz, proprietãţii publice sau private. (3) Administrarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, care aparţine domeniului public sau privat al statului, se face în condiţiile legii. ART. 79 (1) Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu garanţia construirii altor baze sportive similare. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica, dupã caz, şi societãţilor comerciale care dobândesc active patrimoniale destinate activitãţii sportive ce au aparţinut statului. ART. 80 (1) Baza materialã pentru activitatea sportiva, aflatã în patrimoniul statului şi în folosinta fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreazã în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului şi Sportului. (2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despãgubire se acorda, dupã caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegreazã fãrã plata şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societãţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol. (3) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, se face pe baza de contract încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilitã prin ordin al ministrului tineretului şi sportului. (4) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activitãţi sportive. (5) Deţinãtorii de bunuri prevãzute la alin. (1) şi (2), care urmeazã sa fie reintregate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, sunt obligaţi sa punã la dispoziţie imputernicitilor Ministerului Tineretului şi Sportului toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile, precum şi documentele necesare în vederea înregistrãrii. Ministerul Tineretului şi Sportului, prin împuterniciţii sãi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru. (6) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Tineretului şi Sportului se face în cartea funciarã, cu scutirea de la plata taxelor prevãzute de lege. (7) Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa de timbru. (8) În condiţiile alin. (7) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportiva. (9) Ministerul Tineretului şi Sportului administreazã baza materialã proprie prin complexurile sportive naţionale, unitãţile judeţene de administrare a bazelor sportive şi cluburile sportive de drept public din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, în condiţiile legii. (10) Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice, înfiinţate prin hotãrâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregãtirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizãrii competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizeazã şi funcţioneazã pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului. (11) Unitãţile judeţene pentru administrarea bazelor sportive sunt persoane juridice, înfiinţate prin hotãrâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Obiectul de activitate al acestora consta în administrarea bazelor sportive de interes naţional de pe teritoriul judeţului respectiv sau al municipiului Bucureşti. Unitãţile judeţene pentru administrarea bazelor sportive se organizeazã şi funcţioneazã pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului. (12) Sursele de finanţare a complexurilor sportive naţionale şi a unitãţilor judeţene de administrare a bazelor sportive provin din: a) alocaţii de la bugetul de stat; b) venituri obţinute din activitãţi economice realizate în legatura cu scopul şi cu obiectul de activitate ale acestora; c) donaţii şi sponsorizãri; d) alte venituri, în condiţiile legii; e) sume rãmase din exerciţiul financiar precedent. (13) Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi a unitãţilor judeţene de administrare a bazelor sportive se gestioneazã şi se utilizeazã integral la nivelul unitãţilor respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat şi fãrã afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat. (14) Comitetul Olimpic Roman şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice fãrã scop lucrativ, de utilitate publica, pot primi în folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale. (15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat la data intrãrii în vigoare a prezentei legi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului şi care nu este administrat potrivit prevederilor alin. (9)-(11), poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor sau judeţelor, dupã caz, în condiţiile legii. ART. 81 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia sa includã în planurile de urbanism şi amenajare ruralã suprafeţe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului comunitar. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, în condiţiile legii. ART. 82 Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Roman, federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care deţin bazele sportive nautice au dreptul de folosinta gratuita şi prioritara a luciului de apa pentru activitatea de pregãtire şi competitionala. ART. 83 Regimul de gestionare şi administrare a bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate ca urmare a derulãrii unor programe sportive, se reglementeazã pe baza contractului încheiat între pãrţi.
TITLUL XIII Prevenirea violenţei în sport şi lupta impotriva dopajului
ART. 84 (1) Activitatea sportiva în România se organizeazã pornindu-se de la principiul asigurãrii unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate în toate locurile în care se desfãşoarã astfel de acţiuni. (2) Modalitãţile concrete de acţiune în acest domeniu, pe plan naţional şi local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenţiei europene privind violenta şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestãrilor sportive, în special la meciurile de fotbal. ART. 85 (1) Se înfiinţeazã Comisia Nationala de Acţiune impotriva Violenţei în Sport, ca organism de reglementare, control şi supraveghere, format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Comisia Nationala de Acţiune impotriva Violenţei în Sport are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestãrilor sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfãşurãrii acestora; b) supravegheazã şi controleazã modul în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de administratorii de baze sportive în cadrul cãrora se desfãşoarã aceste spectacole; c) stabileşte şi aplica sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în regulamentele structurilor sportive; d) ia mãsuri pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregãtirii sportivilor. (3) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Acţiune Impotriva Violenţei în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului. ART. 86 (1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi vor defasura activitatea pornind de la excluderea utilizãrii mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciazã sãnãtatea sportivilor şi etica sportiva. (2) Pentru prevenirea utilizãrii şi pentru eliminarea dopajului din activitatea sportiva Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic Roman susţin Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei antidoping a Consiliului Europei. (3) Programul naţional antidoping cuprinde mãsuri referitoare la: a) constituirea Comisiei Naţionale Antidoping; b) constituirea şi funcţionarea laboratorului de control doping; c) normele tehnice privind organizarea şi desfãşurarea controlului doping şi sancţiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate în cazuri de dopaj.
TITLUL XIV Sancţiuni
ART. 87 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 88 Constituie contravenţie urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni: a) încãlcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de cãtre organizatori a participãrii la competitiile sportive oficiale înscrise în calendarele federaţiilor sportive naţionale pe ramuri de sport; b) participarea la activitãţile sportive organizate a sportivilor care nu prezintã avizul medical, conform prevederilor art. 55; c) prezentarea unor declaraţii sau documente inexacte în baza cãrora s-a operat înscrierea la competitii potrivit prevederilor lit. a) este sanctionabila cu amenda, dacã, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune; d) îngrãdirea de cãtre deţinãtorii de baze sportive a accesului celor îndreptãţiţi sa le utilizeze; e) organizarea manifestãrilor sportive fãrã a asigura condiţiile prevãzute prin regulamentul federaţiei sportive naţionale respective; f) administrarea necorespunzãtoare a bazelor şi a instalaţiilor sportive de cãtre deţinãtorii acestora sau de cãtre cei cãrora li s-a recunoscut un drept de folosinta asupra lor, sanctionabila cu amenda, potrivit legii, dacã fapta nu constituie infracţiune; g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele şi autorizaţiile de funcţionare; h) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a mãsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitãrilor legale ale Ministerului Tineretului şi Sportului. ART. 89 (1) Contravenţiile prevãzute la art. 88, sãvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevãzute la art. 88 lit. a)-c); b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevãzute la art. 88 lit. d)-f); c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevãzute la art. 88 lit. g) şi h). (2) Cuantumul amenzilor se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului. ART. 90 În cazul sãvârşirii repetate a contravenţiilor prevãzute la art. 88, pe lângã amenda se vor aplica şi sancţiunile specifice autoritãţii disciplinare în sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47. ART. 91 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 89 se fac de: a) inspectorii din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului; b) directorii direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau/şi a municipiului Bucureşti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorialã aferentã; c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului. (2) Persoanele abilitate menţionate la alin. (1) constata încãlcãrile legii şi aplica sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pa baza de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului. ART. 92 Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. ART. 93 Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7) determina nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive în culpa.
TITLUL XV Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 94 În termen de 180 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia. ART. 95 Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile legale în vigoare pentru persoanele juridice asociaţii şi fundaţii -, ale <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi ale <>Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice. ART. 96 În termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Tineretului şi Sportului elaboreazã şi propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi. ART. 97 (1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrarã se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION DIACONESCU
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU
ANEXA 1
DEFINIŢII
În sensul prezentei legi, urmãtorii termeni se definesc astfel: a) baza sportiva - amenajare specifica ce cuprinde construcţii şi instalaţii destinate activitãţii de educaţie fizica şi sport; b) Registrul sportiv - document care evidenţiazã situaţia înregistrãrii structurilor sportului în ordine cronologicã şi care are doua componente: subregistrul structurilor sportive fãrã personalitate juridicã şi subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridicã; c) Certificat de identitate sportiva - act oficial prin care se atesta calitatea de structura sportiva; d) licenta de sportiv profesionist - document care atesta existenta unui raport juridic determinat între un sportiv şi un club sportiv profesionist şi care este eliberat de o federatie sportiva nationala; e) oficiali sportivi - persoanele a cãror activitate conduce la organizarea şi administrarea activitãţii sportive de agrement, recreative şi competitionale, aflate în relatie cu structura sportiva pe baza de contract de munca, convenţie civilã de prestãri de servicii sau voluntariat.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
