Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicata Legea administratiei publice locale
*) Republicatã în temeiul <>art. III din Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 13 aprilie 1996, dându-se articolelor şi alineatelor numerotarea corespunzãtoare. <>Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 28 noiembrie 1991.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Administraţia publica în unitãţile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiile autonomiei locale, descentralizãrii serviciilor publice, eligibilitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale, legalitãţii şi consultãrii cetãţenilor în problemele locale de interes deosebit. (2) Autonomia localã este administrativã şi se exercita numai în cadrul legii. (3) Autonomia localã priveşte organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale şi reprezintã dreptul şi capacitatea efectivã a autoritãţilor administraţiei publice locale de a rezolva şi de a gestiona, în nume propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte importanta a treburilor publice, în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã. Prin colectivitate localã se înţelege totalitatea cetãţenilor din unitatea administrativ-teritorialã. (4) Aplicarea principiilor enunţate nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional unitar al României. ART. 2 (1) Unitãţile administrativ-teritoriale sunt: comunele, oraşele şi judeţele. (2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate şi cãtune. (3) Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ- teritoriale, a cãror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege. ART. 3 Delimitarea comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii şi cu consultarea prealabilã a cetãţenilor din unitãţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum care se organizeazã potrivit legii. ART. 4 (1) Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu şi au initiativa în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitând, în condiţiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. (2) Ca persoane juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii. ART. 5 (1) Autoritãţile administraţiei publice prin care se realizeazã autonomia localã în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autoritãţi deliberative, şi primãrii, ca autoritãţi executive. Consiliile locale şi primãrii se aleg în condiţiile prevãzute de lege. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Acestea sunt subordonate autoritãţilor administrative ale municipiilor. ART. 6 Consiliile locale şi primãrii funcţioneazã ca autoritãţi administrative autonome şi rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 7 În fiecare judeţ se alege un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice, care coordoneazã activitatea consiliilor locale în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean alege, din rândul membrilor sãi, pe preşedinte, pe vicepreşedinţi şi delegaţia permanenta. ART. 8 Raporturile dintre administraţia publica judeteana şi cea localã au la baza principiile autonomiei, legalitãţii şi colaborãrii în rezolvarea problemelor comune. În relaţiile dintre administraţia publica localã şi cea judeteana nu exista raporturi de subordonare. ART. 9 În scopul asigurãrii autonomiei locale, autoritãţile administraţiei publice din comune, oraşe şi judeţe elaboreazã şi aproba bugetele de venituri şi cheltuieli şi au dreptul sa instituie şi sa perceapã impozite şi taxe locale, în condiţiile legii. ART. 10 Problemele de interes deosebit din unitãţile administrativ-teritoriale se pot supune, în condiţiile legii, aprobãrii locuitorilor, prin referendum local. ART. 11 (1) Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, organizate în unitãţile administrativ-teritoriale. ART. 12 (1) Prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, actele autoritãţilor administraţiei publice locale, în cazul în care considera ca acestea sunt ilegale. (2) Actul atacat este suspendat de drept. (3) Prefectul rãspunde conform legii, la cererea autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene, în cazul în care instanta de contencios administrativ stabileşte ca actul acestora a fost atacat în mod abuziv sau cu rea-credinţa.
CAP. 2 Consiliile locale
Secţiunea 1 Componenta şi constituirea consiliilor locale
ART. 13 Consiliile comunelor şi ale oraşelor sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. ART. 14 (1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportatã de Comisia Nationala pentru Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupã cum urmeazã:
----------------------------------------------------------------- Numãrul locuitorilor Numãrul comunei sau ai oraşului consilierilor ----------------------------------------------------------------- - pana la 3.000 11 - între 3.001 şi 5.001 13 - între 5.001 şi 7.000 15 - între 7.001 şi 10.000 17 - între 10.001 şi 20.000 19 - între 20.001 şi 50.000 21 - între 50.001 şi 100.000 23 - între 100.001 şi 200.000 25 - între 200.001 şi 400.000 31 - peste 400.000 35 ----------------------------------------------------------------
(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus dintr-un numãr de 65 de consilieri. ART. 15 (1) Calitatea de consilier este incompatibilã cu: a) funcţia de prefect şi de subprefect; b) calitatea de funcţionar în aparatul propriu al consiliilor comunale, orãşeneşti şi judeţene respective şi al prefecturilor, precum şi de conducãtor al regiei autonome de interes local sau judeţean şi al serviciului public de specialitate al consiliului local sau judeţean; c) funcţia de primar; d) calitatea de deputat, senator, consilier al Preşedintelui României sau membru al Guvernului. (2) Alte incompatibilitãţi se pot stabili prin lege. ART. 16 (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor în şedinţa de constituire se face de cãtre prefect. La şedinţa de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau. La şedinţa va fi convocat şi primarul, chiar dacã procedura de validare a acestuia nu a fost finalizatã. (2) Şedinţa este legal constituitã, dacã participa cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, şedinţa se va tine, de drept, peste 3 zile, în aceleaşi condiţii. Dacã nici la a doua convocare şedinţa nu se poate constitui legal, se va proceda la o noua convocare, peste alte 3 zile. La noua convocare, şedinţa va fi legal constituitã, dacã se asigura prezenta majoritãţii consilierilor aleşi. În situaţia în care consiliul nu se poate constitui nici la ultima convocare, datoritã absentei, fãrã motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor aleşi, care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocãri anterioare, dacã aceştia nu pot fi înlocuiţi cu supleanţii de pe listele respective, şi se vor organiza alegeri de completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerile locale. Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauza, la instanta de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotãrârea primei instanţe este definitiva şi irevocabilã. (3) Absenta consilierilor de la şedinţa de constituire este motivatã, dacã, din cauza bolii, aceştia sunt netransportabili sau dacã sunt plecaţi în strãinãtate în interes de serviciu. (4) Lucrãrile şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. ART. 17 (1) Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcãtuitã din 3 - 7 consilieri. (2) Comisia examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. (3) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care: a) constata existenta unor incompatibilitãţi sau încãlcarea condiţiilor de eligibilitate; b) alegerea consilierului s-a fãcut prin frauda electoralã, constatatã de Biroul Electoral Central, sau prin orice alta încãlcare a Legii privind alegerile locale. (4) Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoritãţii consilierilor prezenţi la şedinţa. Persoana al carei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participa la vot. (5) Consiliul este legal constituit dupã validarea mandatelor a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor acestuia. (6) Hotãrârile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cei interesaţi, la instanta de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare sau de la comunicare, în cazul celor absenţi de la şedinţa. Hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã. ART. 18 (1) Consilierii ale cãror mandate au fost validate depun în fata consiliului urmãtorul jurãmânt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa fac, cu buna-credinţa, tot ceea ce sta în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului)...". (2) Consilierii care refuza sa depunã jurãmântul sunt consideraţi demisionaţi de drept. (3) Dupã depunerea jurãmântului, consilierul care a condus şedinţa de constituire declara consiliul legal constituit. ART. 19 Mandatul de consilier înceteazã înainte de termen, în caz de deces; demisie; incompatibilitate; schimbare a domiciliului în alta unitate administrativ-teritorialã; lipsa nemotivatã de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului; imposibilitate de a fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni; în cazul în care s-a constatat, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva, dupã validarea mandatelor, ca alegerea s-a fãcut prin frauda electoralã sau prin orice alta încãlcare a Legii privind alegerile locale; în caz de condamnare prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva la o pedeapsa privativã de libertate; în caz de punere sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintalã ori în cazul pierderii drepturilor electorale. Încetarea mandatului de consilier se constata prin hotãrâre a consiliului local. În caz de demisie, consilierul poate reveni asupra acesteia, pana la adoptarea hotãrârii.
Secţiunea a 2-a Atribuţiile consiliilor locale ART. 20 (1) Consiliul local are initiativa şi hotãrãşte, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritãţi publice. (2) Consiliul local are urmãtoarele atribuţii principale: a) alege, din rândul consilierilor, pe viceprimar sau, dupã caz, pe viceprimari; b) aproba statutul comunei sau al oraşului şi regulamentul de funcţionare a consiliului, pe baza statutului şi regulamentului - cadru orientative, elaborate de Guvern; c) aproba studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socialã, de organizare şi amenajare a teritoriului; d) aproba, la propunerea primarului, organigrama, numãrul de personal din aparatul propriu al consiliului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia. De asemenea, aproba organigramele şi numãrul de personal la regiile autonome şi la serviciile publice de specialitate ale consiliului local; e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, şi executarea acestuia; aproba virãrile de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; f) stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, pe timp limitat, în condiţiile legii; g) administreazã domeniul public şi privat al comunei ori al oraşului şi exercita drepturile prevãzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înfiinţat; h) înfiinţeazã instituţii şi agenţi economici de interes local; hotãrãşte asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau de servicii publice de interes local, precum şi asupra participãrii, cu capital sau cu bunuri, la societãţi comerciale pentru realizarea de lucrãri şi servicii de interes public local, în condiţiile legii; i) numeşte şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, pe conducãtorii agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local, care se afla sub autoritatea sa; j) urmãreşte, controleazã şi analizeazã activitatea agenţilor economici şi a instituţiilor publice, care se afla sub autoritatea sa; k) instituie norme specifice pentru instituţiile publice şi agenţii economici de interes local, care se afla sub autoritatea sa, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege; l) organizeazã servicii publice de gospodãrire comunalã, transport local, reţele edilitare şi altele, în condiţii de eficienta şi operativitate, şi asigura buna funcţionare a acestora; m) aproba, în condiţiile legii, planurile de organizare şi de dezvoltare urbanistica a localitãţilor din componenta unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi de amenajare a teritoriului şi mãsurile necesare realizãrii acestora; aproba, potrivit competentelor legale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes local şi asigura condiţiile necesare realizãrii lor, la termen şi în condiţii de calitate; n) asigura, în cadrul competentelor sale, condiţiile necesare bunei funcţionari a instituţiilor de învãţãmânt, sanitare, de cultura, de tineret şi sport, potrivit legii; o) ia mãsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetãţenilor şi asigura desfãşurarea activitãţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; p) acţioneazã pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurãtor în scopul creşterii calitãţii vieţii; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale; r) contribuie la realizarea mãsurilor de protecţie şi asistenta socialã; s) asigura libertatea comerţului şi a concurentei loiale şi încurajeazã libera initiativa, în condiţiile legii; s) înfiinţeazã şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; t) asigura apãrarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor; t) organizeazã târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi asigura buna funcţionare a acestora; u) conferã persoanelor fizice romane sau strãine, cu merite deosebite, titlul de cetãţean de onoare al comunei sau al oraşului; v) hotãrãşte, în condiţiile legii, asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrãri şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţi economici din ţara sau din strãinãtate, în scopul realizãrii unor acţiuni sau lucrãri de interes comun; x) hotãrãşte stabilirea legãturilor de colaborare, cooperare şi înfrãţire cu localitãţi din strãinãtate; y) sprijinã activitatea cultelor religioase, în condiţiile legii. (3) Consiliul local exercita şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al oraşului.
Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliilor locale ART. 21 (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organicã, pe timp de rãzboi sau de catastrofa. (2) Consiliul îşi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declarãrii ca legal constituit a noului consiliu ales. (3) Consiliul legal constituit alege prin vot deschis, cu majoritate simpla, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte. ART. 22 Primarul este obligat sa punã la dispoziţia consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 15 zile, conform regulamentului de funcţionare a consiliului local, informaţiile necesare îndeplinirii mandatului. ART. 23 (1) Consiliul local se întruneşte în şedinţa ordinarã, lunar, la convocarea primarului. (2) El se poate întruni în şedinţa extraordinarã, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor consiliului. (3) Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea şedinţelor extraordinare. (4) În caz de forta majorã şi de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului, convocarea consiliului local se poate face de îndatã. (5) Convocarea se face în scris şi se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data, ora şi locul desfãşurãrii acesteia. (6) Ordinea de zi se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai oraşului prin presa localã ori prin alt mijloc de publicitate. În unitãţile administrativ-teritoriale în care minoritãţile naţionale au pondere însemnatã, ordinea de zi se aduce la cunostinta cetãţenilor şi în limba acestora. ART. 24 (1) Şedinţele consiliului local sunt legal constituite dacã este prezenta majoritatea consilierilor în funcţie. (2) Prezenta consilierilor la şedinţe este obligatorie. În cazul în care un consilier absenteazã de doua ori consecutiv, fãrã motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de funcţionare a consiliului. (3) În cazul în care consiliul nu se întruneşte timp de 3 luni consecutiv sau nu a adoptat în 3 şedinţe consecutive nici o hotãrâre, precum şi în situaţia în care numãrul consilierilor se reduce sub jumãtate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta se dizolva de drept. (4) Dizolvarea de drept a consiliului se comunica de cãtre primar prefectului, care, prin ordin, ia act de dizolvarea consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri. (5) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. (6) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (5) sau dupã rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a respins acţiunea consilierilor, în termen de 30 de zile. ART. 25 (1) Şedinţele consiliului local sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfãşoare cu uşile închise. (2) Lucrãrile şedinţelor se desfãşoarã în limba oficialã a statului. (3) Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în şedinţa publica. ART. 26 (1) Dezbaterile din şedinţele consiliului se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedintele de şedinţa, de secretar şi de cel puţin 3 consilieri. (2) La începutul fiecãrei şedinţe, secretarul prezintã procesul-verbal al şedinţei anterioare şi îl supune aprobãrii consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conţinutul procesului-verbal şi sa ceara menţionarea exactã a opiniilor exprimate în şedinţa anterioarã. (3) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbãtute în şedinţa se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţa, de secretar şi de consilierii prevãzuţi la alin. (1). ART. 27 Ordinea de zi a şedinţelor se aproba de consiliu, la propunerea celui care, în condiţiile art. 23, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente. ART. 28 (1) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotãrâri, cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de funcţionare a consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotãrârea nu se adopta şi se reiau dezbaterile în şedinţa urmãtoare. (2) Hotãrârile privind administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor şi amenajarea teritoriului şi asocierea cu alte consilii, instituţii publice sau agenţi economici din ţara şi din strãinãtate se adopta cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie. (3) Hotãrârile privind bugetul local, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, se adopta cu votul majoritãţii consilierilor în funcţie. Dacã bugetul nu poate fi adoptat dupã doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 5 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent, pana la adoptarea noului buget. (4) Consiliul poate stabili ca unele hotãrâri sa fie luate prin vot secret. Hotãrârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret. (5) Proiectele de hotãrâri pot fi propuse de cãtre consilieri sau de cãtre primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun. ART. 29 (1) Hotãrârile consiliului local se semneazã de cãtre preşedintele de şedinţa, se contrasemneazã de cãtre secretar şi se comunica primarului. În cazul în care preşedintele de şedinţa se afla în imposibilitatea de a semna sau refuza sa semneze, hotãrârea va fi semnatã de cãtre unul dintre consilierii prezenţi. (2) Hotãrârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicãrii. (3) Aducerea la cunostinta publica a hotãrârilor cu caracter normativ se face numai dupã expirarea termenului în care prefectul poate exercita calea de atac în fata instanţei de contencios administrativ sau dupã rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti prin care acţiunea prefectului a fost respinsã. (4) În unitãţile administrativ-teritoriale în care minoritãţile naţionale au o pondere însemnatã, hotãrârile se aduc la cunostinta cetãţenilor şi în limba acestora. ART. 30 (1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotãrârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, sotie, afin sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterii consiliului. (2) Hotãrârile luate de consiliul local cu încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) pot fi anulate, în condiţiile legii. ART. 31 Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbãtute, de regula, dacã nu sunt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea iniţiatorului, precum şi de avizul comisiei de specialitate a consiliului. ART. 32 (1) Consilierii rãspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte şi pentru hotãrârile acestuia, pe care le-au votat. De asemenea, fiecare consilier rãspunde pentru propria activitate desfasurata în exercitarea mandatului. (2) La cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat în procesul-verbal al şedinţei. ART. 33 (1) Consiliul local poate fi dizolvat, dacã a adoptat hotãrâri repetate, care au fost anulate irevocabil de cãtre instanta de judecata întrucât au contravenit intereselor generale ale statului sau au încãlcat Constituţia şi legile tarii. (2) Dizolvarea consiliului se face prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea motivatã a prefectului, bazatã pe hotãrârile definitive ale instanţei de judecata. Hotãrârea şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunostinta membrilor consiliului de cãtre prefect, în termen de 5 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României. (3) Hotãrârea de dizolvare poate fi atacatã de cãtre consilieri la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunostinta potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilã prevãzutã de lege nu se mai efectueazã. Introducerea acţiunii suspenda executarea mãsurii de dizolvare. (4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileşte de cãtre Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau, dupã caz, de la rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti prin care a fost respinsã acţiunea consilierilor. (5) Pana la constituirea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale oraşului. ART. 34 (1) În exercitarea funcţiei, consilierii sunt în serviciul colectivitãţii locale, fiind ocrotiţi de lege. (2) Numai la sesizarea motivatã a instanţei de judecata sau a Parchetului, prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcţie a consilierului, în cazul în care acesta a fost trimis în judecata pentru sãvârşirea, cu intenţie, a unei fapte penale, precum şi în situaţia în care s-a pus în mişcare acţiunea penalã, dacã s-a luat impotriva sa mãsura arestãrii preventive. (3) Suspendarea dureazã pana la soluţionarea definitiva a cauzei, în afarã de cazul în care Parchetul sau instanta de judecata a solicitat ridicarea acestei mãsuri mai înainte. Ordinul de suspendare se comunica de îndatã consilierului. (4) Impotriva ordinului de suspendare consilierul se poate adresa instanţei de judecata în condiţiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunostinta. ART. 35 (1) La lucrãrile consiliului local pot participa, fãrã drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean, reprezentanţii acestora, parlamentarii, precum şi persoanele invitate de consiliul local, a cãror prezenta este consideratã utila. (2) Cetãţenii satelor şi ai cãtunelor care nu au consilieri aleşi în consiliile locale vor fi reprezentaţi la şedinţe de cãtre un delegat sãtesc. Acesta este ales pe perioada unui mandat al consiliului local de cãtre o adunare sãteascã, constituitã din câte un reprezentant din fiecare familie, desfasurata în prezenta primarului sau a viceprimarului. La discutarea problemelor ce privesc satele respective, delegaţii sãteşti vor fi invitaţi în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ. ART. 36 (1) Dupã constituire, consiliul local îşi organizeazã comisii de specialitate, în principalele domenii de activitate. (2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii. (3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar. (4) Comisiile de specialitate avizeazã proiectele de hotãrâri din domeniul lor de activitate. (5) Comisiile de specialitate lucreazã în plen şi iau hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor lor. (6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de funcţionare a consiliului local.
CAP. 3 Primarul
ART. 37 (1) Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar; municipiile resedinta de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi 2 viceprimari, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 4 viceprimari, aleşi în condiţiile legii. (2) Primarul participa, obligatoriu, la şedinţele consiliului local. (3) Pe toatã durata mandatului de primar şi de viceprimar, contractul de munca al acestora la instituţiile publice, la regiile autonome sau la societãţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda. ART. 38 (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ-teritorialã. (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti. (3) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevãzute la art. 17 alin. (3). (4) Rezultatul validãrii se prezintã în şedinţa de constituire a consiliului local sau, dupã caz, într-o şedinţa extraordinarã, de cãtre un judecãtor sau un delegat al prefectului. (5) În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizeazã alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidãrii, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. ART. 39 (1) Primarul depune în fata consiliului local jurãmântul prevãzut la art. 18. În situaţii deosebite, jurãmântul se poate depune şi în fata preşedintelui instanţei judecãtoreşti care a validat alegerea primarului. (2) Primarul care refuza sa depunã jurãmântul este considerat demisionat de drept. ART. 40 (1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercita pana la depunerea jurãmântului de cãtre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organicã, pe timp de rãzboi sau catastrofa. (2) Mandatul înceteazã înainte de termen în caz de deces; demisie; incompatibilitate; schimbare a domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorialã; imposibilitate de a fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni; în cazul în care s-a constatat prin hotãrâre judecãtoreascã, rãmasã definitiva dupã validarea mandatelor, ca alegerea s-a fãcut prin frauda electoralã sau prin orice alta încãlcare a Legii privind alegerile locale; în cazul condamnãrii definitive la o pedeapsa privativã de libertate, precum şi în cazul punerii sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintalã ori în cazul pierderii drepturilor electorale. (3) În situaţiile prevãzute la alin. (2), consiliul local adopta o hotãrâre prin care ia act de încetarea mandatului primarului şi declara vacanta funcţia acestuia. (4) În cazul demisiei, pana la adoptarea de cãtre consiliul local a hotãrârii prevãzute la alin. (3), primarul poate reveni asupra demisiei. ART. 41 (1) Primarul poate fi demis din funcţie pentru motivele prevãzute la art. 33 alin. (1), care se aplica în mod corespunzãtor, dacã actele acestuia au fost emise cu rea-credinţa. (2) Demiterea primarului, bazatã pe hotãrârile definitive ale instanţei de judecata, se face prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea motivatã a prefectului. Hotãrârea şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunostinta primarului de cãtre prefect, în termen de 5 zile de la publicarea hotãrârii în Monitorul Oficial al României. (3) Hotãrârea de demitere poate fi atacatã de cãtre primar la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunostinta potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilã prevãzutã de lege nu se mai efectueazã. Introducerea acţiunii suspenda executarea mãsurii de demitere. ART. 42 (1) Primarul şi primarul general al Capitalei sunt şefii administraţiei publice locale şi rãspund în fata consiliului de buna funcţionare a acesteia. (2) Primarul reprezintã comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţara şi din strãinãtate, precum şi în justiţie. (3) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa în culorile drapelului naţional. (4) Este obligatorie purtarea eşarfei la solemnitãţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea cãsãtoriilor. (5) Modelul acestei eşarfe se va stabili prin hotãrâre a Guvernului. ART. 43 În exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilã şi de autoritate tutelara, precum şi a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensãmânt, la organizarea şi desfãşurarea alegerilor, aducerea la cunostinta cetãţenilor a legilor, precum şi a altor asemenea atribuţii, stabilite prin legi, primarul acţioneazã şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales. (2) În cazuri excepţionale, dacã primarul refuza sau este în imposibilitatea de exercitare a unora dintre atribuţiile prevãzute la alin. (1) sau în alte legi speciale, aceste atribuţii se exercita de cãtre secretar. ART. 44 (1) Primarul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor tarii, ale decretelor Preşedintelui României, ale hotãrârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autoritãţi ale administraţiei publice centrale, ale hotãrârilor consiliului judeţean; b) asigura executarea hotãrârilor consiliului local. În cazul în care apreciazã ca o hotãrâre a acestuia este ilegala, în termen de 3 zile de la data luãrii la cunostinta sesizeazã pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit şi, pe baza hotãrârii consiliului, ia mãsuri pentru organizarea acestei consultãri; d) prezintã consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte privind starea economicã şi socialã a comunei sau a oraşului; e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobãrii consiliului; f) exercita drepturile şi asigura îndeplinirea obligaţiilor ce revin comunei sau oraşului în calitate de persoana juridicã civilã; g) exercita funcţia de ordonator principal de credite; h) verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica de îndatã consiliului cele constatate; i) ia mãsuri pentru prevenirea şi limitarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza şi populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comuna sau din oraş, acestea fiind obligate sa execute mãsurile stabilite; j) asigura ordinea publica şi liniştea locuitorilor, prin intermediul gardienilor publici şi cu ajutorul jandarmeriei, poliţiei, pompierilor şi apãrãrii civile, care au obligaţia sa rãspundã solicitãrilor sale, în condiţiile legii; k) indruma şi supravegheazã activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; l) ia mãsurile prevãzute de lege cu privire la desfãşurarea adunãrilor publice; m) ia mãsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestãri publice care contravin ordinii de drept ori atenteazã la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publica; n) controleazã igiena şi salubritatea localurilor publice şi a produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul organelor de specialitate; o) ia mãsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale; p) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le supune aprobãrii consiliului local, cu respectarea prevederilor legii; r) asigura întreţinerea drumurilor publice din comuna sau din oraş, implantarea semnelor de circulaţie, desfãşurarea normalã a traficului rutier şi pietonal; s) supravegheazã târgurile, pieţele, oboarele, locurile şi parcurile de distracţii şi ia mãsuri operative pentru buna funcţionare a acestora; s) conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civilã şi de autoritate tutelara; supravegheazã realizarea mãsurilor de asistenta şi ajutor social; t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilã; t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevãzute de lege; u) elaboreazã proiectul de statut al personalului, propune structura organizatoricã, numãrul de personal şi salarizarea acestuia şi le supune spre aprobare consiliului local; v) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul din aparatul propriu al consiliului local, cu excepţia secretarului; propune consiliului local eliberarea din funcţie a conducãtorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local, care se afla sub autoritatea consiliului local respectiv; x) controleazã activitatea personalului din aparatul propriu al consiliului local; y) supravegheazã inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin comunei sau oraşului. (2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de cãtre consiliul local. ART. 45 Primarul prezintã trimestrial sau la cererea consiliului local informãri privind executarea hotãrârilor adoptate de consiliu. ART. 46 (1) Primarul deleagã viceprimarilor, prin dispoziţie emisã în termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unora dintre atribuţiile ce-i revin potrivit art. 44, cu precãdere pe cele prevãzute la lit. k), n), r), s) şi y), cu excepţia celor prevãzute la lit. a) - g), i), j), l), m) şi t). (2) Atribuţiile de ofiţer de stare civilã pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competente în acest domeniu. (3) Atribuţiile ce revin primarului, potrivit art. 43 alin. (1), cu excepţia celor de ofiţer de stare civilã, nu pot fi delegate. ART. 47 (1) Viceprimarul este ales cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie. El îşi pãstreazã calitatea de consilier. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local. Prevederile art. 40 alin. (2) şi (3) se aplica în mod corespunzãtor. (2) Demiterea viceprimarului se face de cãtre consiliul local, la propunerea unei treimi din numãrul consilierilor, prin hotãrâre adoptatã cu votul a doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie. Prevederile art. 41 alin. (3) se aplica în mod corespunzãtor. ART. 48 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii. Acestea devin executorii dupã ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate. (2) Primarul constata încãlcãrile legii şi adopta mãsurile legale pentru înlãturarea acestora sau, dupã caz, sesizeazã organele competente. (3) Prevederile art. 29 alin. (4) se aplica în mod corespunzãtor. ART. 49 (1) În exercitarea funcţiei, primarul este ocrotit de lege. (2) Prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcţie a primarului în cazurile în care acesta a fost trimis în judecata pentru sãvârşirea, cu intenţie, a unei fapte penale, precum şi în situaţia în care s-a pus în mişcare acţiunea penalã, dacã s-a luat impotriva lui mãsura arestãrii preventive. (3) Suspendarea poate fi dispusã numai la cererea motivatã a instanţei de judecata sau a Parchetului. (4) Suspendarea dureazã pana la soluţionarea definitiva a cauzei, în afarã de cazul în care Parchetul sau instanta de judecata a solicitat ridicarea acestei mãsuri mai înainte. (5) Ordinul de suspendare se comunica, de îndatã, primarului. Impotriva ordinului de suspendare, primarul se poate adresa instanţei de judecata în condiţiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunostinta. (6) Dacã primarul suspendat din funcţie a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul la despãgubiri, în condiţiile legii. (7) Prevederile prezentului articol se aplica în mod corespunzãtor şi viceprimarilor, suspendarea lor fiind dispusã de consiliul local prin hotãrâre, adoptatã cu majoritatea consilierilor în funcţie. ART. 50 (1) În caz de vacanta a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile sale vor fi exercitate, de drept, de cãtre viceprimar, pana la validarea mandatului noului primar sau, dupã caz, pana la încetarea suspendãrii. (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), consiliul local deleagã, prin hotãrâre, din rândul membrilor sãi, un consilier, care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului. (3) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cat şi viceprimarul, consiliul local deleagã un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cat şi ale viceprimarului, pana la încetarea suspendãrii. (4) Dacã devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cat şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se pana la alegerea unui nou primar. Stabilirea de cãtre Guvern a datei alegerii noului primar se va face în termen de 30 de zile de la data când cele doua funcţii au devenit vacante.
CAP. 4 Secretarul şi serviciile publice locale
Secţiunea 1 Secretarul ART. 51 Fiecare comuna, oraş şi subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiului are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul este funcţionar public, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepţional, la comune şi la oraşele având sub 30.000 de locuitori, în funcţia de secretar pot fi numite şi persoane care au alte studii superioare sau numai bacalaureatul. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie. ART. 52 (1) Numirea secretarului se face de cãtre prefect pe baza propunerilor consiliului local, la initiativa primarului, pe baza de concurs sau de examen. (2) Concursul sau examenul se organizeazã de cãtre primar, potrivit legii, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al prefectului, al preşedintelui consiliului judeţean şi al consiliului local respectiv. Ordinul de numire se emite în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii. (3) Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse în statutul funcţionarului public. (4) Eliberarea din funcţie a secretarului se face de cãtre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptatã cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie, la initiativa primarului sau a unei treimi din numãrul consilierilor. (5) Sancţionarea disciplinarã a secretarului se face de cãtre prefect, la propunerea primarului sau a consiliului local, în condiţiile legii. ART. 53 (1) Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale: a) participa la şedinţele consiliului local; b) asigura buna funcţionare a compartimentelor şi activitãţilor cu caracter juridic din cadrul aparatului propriu al consiliului local; c) avizeazã proiectele de hotãrâri ale consiliului local, asumându-şi rãspunderea pentru legalitatea acestora; d) primeşte şi distribuie corespondenta; urmãreşte realizarea rãspunsului în termenul legal; e) asigura efectuarea lucrãrilor de secretariat; f) asigura convocarea consiliului local; g) pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii consiliului local; h) comunica şi înainteazã, în termen de 10 zile, dacã legea nu prevede altfel, autoritãţilor şi persoanelor interesate, actele emise de cãtre consiliul local sau de cãtre primar; i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotãrârilor şi dispoziţiilor de interes general; j) elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afarã celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; elibereazã extrase sau copii de pe actele de stare civilã; k) legalizeazã semnãturi şi confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepţia celor care se elibereazã de autoritãţile publice centrale; l) asigura funcţionarea compartimentelor de stare civilã, autoritate tutelara şi protecţie socialã; m) tine legatura cu organizaţiile de cult din unitatea administrativ-teritorialã şi face propuneri primarului sau consiliului local pentru soluţionarea problemelor legate de buna lor funcţionare. (2) Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de cãtre consiliul local sau de cãtre primar.
Secţiunea a 2-a Serviciile publice ale comunei, ale oraşului şi aparatul propriu al consiliului local ART. 54 Serviciile publice ale comunei sau ale oraşului se organizeazã de cãtre consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune. ART. 55 (1) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din serviciile publice ale comunei şi ale oraşului se fac de cãtre conducãtorii acestora, în condiţiile legii. (2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu al consiliului local se fac de cãtre primar, în condiţiile legii. (3) Consiliul local poate recomanda, motivat, primarului, eliberarea din funcţie a conducãtorilor compartimentelor din aparatul propriu. ART. 56 Consiliul local aproba regulamente de organizare şi funcţionare a aparatului propriu, stabileşte competentele şi atribuţiile personalului, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 57 (1) Condiţiile privind numirea, angajarea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie, drepturile şi obligaţiile personalului din serviciile publice ale comunei şi ale oraşului, precum şi ale personalului din aparatul propriu al consiliului local, sunt stabilite prin lege şi regulamente. (2) Functionarii din aparatul propriu al consiliului local se bucura de stabilitate în funcţie şi se supun prevederilor statutului funcţionarilor publici. ART. 58 (1) În raporturile dintre cetãţeni şi autoritãţile administraţiei publice locale se foloseşte limba romana. (2) Cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale, în raporturile lor cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu aparatul acestora, se pot adresa oral sau în scris şi în limba lor maternã. (3) Cererile prezentate în scris vor fi însoţite de traducerea lor în limba romana. (4) În cazul în care reprezentantul autoritãţii publice sau funcţionarul acesteia nu cunoaşte limba minoritãţii respective, se va folosi un interpret. ART. 59 Primarul, viceprimarul, secretarul comunei, oraşului sau municipiului, împreunã cu aparatul propriu al consiliului local constituie primãria comunei, oraşului sau municipiului, instituţie publica cu activitate permanenta care aduce la îndeplinire efectivã hotãrârile consiliului local şi soluţioneazã problemele curente ale colectivitãţii locale în care funcţioneazã.
CAP. 5 Consiliul judeţean
Secţiunea 1 Componenta şi constituirea consiliului judeţean ART. 60 (1) Consiliul judeţean este autoritate a administraţiei publice judeţene. (2) Consiliul judeţean se compune din consilieri aleşi în condiţiile Legii privind alegerile locale. ART. 61 Numãrul consilierilor fiecãrui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia judeţului, raportatã de cãtre Comisia Nationala pentru Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupã cum urmeazã:
-------------------------------------------------------------------------------- Numãrul locuitorilor Numãrul judeţului consilierilor -------------------------------------------------------------------------------- - pana la 350.000 37 - între 350.001 şi 500.000 39 - între 500.001 şi 650.000 41 - peste 650.000 45 --------------------------------------------------------------------------------
ART. 62 La constituirea consiliului judeţean se aplica, în mod corespunzãtor, dispoziţiile art. 15 - 19 şi 36.
Secţiunea a 2-a Atribuţiile consiliului judeţean ART. 63 (1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice judeţene pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean, şi exercita, în acest sens, urmãtoarele atribuţii principale: a) coordoneazã activitatea consiliilor locale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean; b) organizeazã şi conduce serviciile publice judeţene şi aproba regulamentele de funcţionare a acestora; c) acorda consiliilor locale şi aparatului propriu al acestora, precum şi serviciilor publice ale comunelor şi oraşelor, sprijin şi asistenta tehnica, juridicã şi de orice alta natura, la cererea acestora; d) analizeazã propunerile fãcute de comune şi oraşe, în vederea elaborãrii de prognoze economice sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurãtor; e) adopta programe şi prognoze de dezvoltare economico-socialã a judeţului şi urmãreşte realizarea acestora; f) adopta bugetul propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; g) stabileşte orientãrile generale privind organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor, precum şi amenajarea teritoriului; h) administreazã domeniul public şi privat al judeţului; i) asigura construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, precum şi a drumurilor de legatura cu judeţele vecine; j) alege dintre consilieri şi elibereazã din funcţie, în condiţiile prezentei legi, pe preşedinte, vicepreşedinţi şi delegaţia permanenta; k) adopta propriul regulament de funcţionare; l) aproba, în limitele normelor legale, organigrama şi numãrul de personal din aparatul propriu; m) stabileşte impozite şi taxe judeţene, precum şi taxe speciale pe timp limitat, în condiţiile legii; n) hotãrãşte, în condiţiile legii, înfiinţarea de instituţii şi agenţi economici de interes judeţean, dobândirea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat şi de servicii publice de interes judeţean, precum şi participarea cu bunuri şi capital la societãţile comerciale, pentru realizarea de lucrãri şi servicii de interes judeţean; o) numeşte şi elibereazã din funcţie pe conducãtorii agenţilor economici de sub autoritatea sa şi ai instituţiilor publice de interes judeţean; urmãreşte şi controleazã activitatea lor, analizând trimestrial rapoarte ale acestora; p) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societãţile comerciale pe care le înfiinţeazã; r) înfiinţeazã instituţii social-culturale şi sanitare şi asigura buna lor funcţionare; s) asigura condiţii pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţilor ştiinţifice, cultural-artistice, sportive şi de tineret; s) atribuie, în condiţiile legii, la propunerea consiliilor locale, denumiri de strãzi, de pieţe şi de obiective de interes local; t) hotãrãşte, în condiţiile legii, asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrãri şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţii economici din ţara sau din strãinãtate, în scopul realizãrii unor acţiuni sau lucrãri de interes comun. (2) Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege.
Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliului judeţean ART. 64 (1) Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofa. (2) Consiliul judeţean îşi exercita mandatul de la data constituirii, pana la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales. ART. 65 (1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, o data la doua luni. (2) Consiliul judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui acestuia, a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi sau a delegaţiei permanente. (3) Convocarea consiliului judeţean se face de cãtre preşedintele acestuia, cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare. (4) Dispoziţiile art. 24, art. 25 şi art. 27 se aplica în mod corespunzãtor. (5) Convocarea se face în scris şi se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data şi locul desfãşurãrii acesteia. ART. 66 Consiliul judeţean, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, adopta hotãrâri. Hotãrârile se semneazã de preşedintele consiliului judeţean sau de vicepreşedintele care a condus şedinţa şi se contrasemneazã de cãtre secretar. ART. 67 (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii sãi, pe durata mandatului, pe preşedinte şi 2 vicepreşedinţi ai consiliului, 4 sau 6 consilieri, respectându-se, pe cat posibil, configuraţia politica a acestuia, care, împreunã, constituie delegaţia permanenta. (2) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean sunt şi preşedinte şi vicepreşedinţi ai delegaţiei permanente. (3) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg cu votul majoritãţii consilierilor în funcţie. (4) Eliberarea din funcţie a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se poate face de cãtre consiliul judeţean, la propunerea a cel puţin o treime din numãrul consilierilor, dacã sunt întrunite cerinţele prevãzute de lege pentru demiterea primarului şi numai cu votul a doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie. (5) Pe timpul exercitãrii mandatului, contractul de munca al preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean la instituţiile publice, la regiile autonome şi la societãţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda. ART. 68 (1) Delegaţia permanenta a consiliului judeţean, constituitã potrivit art. 67, îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului; b) analizeazã proiectele de hotãrâri care vor fi supuse consiliului spre dezbatere şi adoptare şi asigura fundamentarea acestora; c) pregãteşte desfãşurarea în bune condiţii a lucrãrilor şedinţelor consiliului, asigurând întocmirea în mod corespunzãtor a tuturor documentelor supuse dezbaterii; d) propune preşedintelui convocarea şedinţelor extraordinare; e) supune aprobãrii consiliului regulamentul de funcţionare a acestuia; f) stabileşte mãsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului judeţean şi analizeazã, periodic, stadiul îndeplinirii acestora. (2) Delegaţia permanenta îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean, elaborat şi aprobat cu respectarea normelor legale. (3) Modul de organizare şi de funcţionare a delegaţiei permanente se stabileşte prin regulamentul de funcţionare a consiliului. (4) Secretarul judeţului este şi secretarul delegaţiei permanente. ART. 69 La şedinţele delegaţiei permanente poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia. ART. 70 (1) Preşedintele consiliului judeţean este şeful administraţiei publice judeţene şi rãspunde de buna funcţionare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului judeţean, precum şi a agenţilor economici de sub autoritatea consiliului. (2) Preşedintele consiliului judeţean reprezintã judeţul în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice, cu persoane fizice şi juridice din ţara şi din strãinãtate, precum şi în justiţie. (3) Aparatul propriu al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. ART. 71 (1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale: a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi ale delegaţiei permanente; b) asigura executarea hotãrârilor consiliului judeţean; c) sprijinã activitatea instituţiilor şi a regiilor autonome de interes judeţean; d) exercita atribuţiile care revin judeţului în calitate de persoana juridicã; e) exercita funcţia de ordonator principal de credite; f) întocmeşte proiectul bugetului propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului; g) numeşte, sancţioneazã şi elibereazã din funcţie personalul din aparatul propriu al consiliului judeţean, în condiţiile legii; h) prezintã consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea şi activitatea administraţiei judeţului, precum şi cu privire la starea economicã şi socialã a judeţului. (2) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de cãtre consiliul judeţean. ART. 72 Preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter individual. Ele devin executorii dupã ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate. ART. 73 (1) Fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti au un secretar, salarizat din bugetul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Secretarul este funcţionar public şi are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formaţiune politica, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie. (2) Numirea secretarului se face de cãtre Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, la propunerea consiliului judeţean, din initiativa preşedintelui acestuia, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti. (3) Numirea se face pe baza de examen sau de concurs organizat, potrivit legii, de cãtre preşedintele consiliului judeţean, respectiv de cãtre primarul general, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare sau de concurs va face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Departamentului pentru Administraţie Publica Localã. (4) Emiterea dispoziţiei de numire se va face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii. (5) Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinarã a secretarului judeţului se fac de cãtre Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, numai la propunerea consiliului judeţean, adoptatã cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie, la initiativa preşedintelui acestuia sau a unei treimi din numãrul consilierilor. (6) Secretarului judeţului îi sunt aplicabile în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul comunei şi al oraşului. (7) Secretarul judeţului şi cel al municipiului Bucureşti exercita atribuţiile care revin, potrivit legii, judeţului şi municipiului Bucureşti în domeniile stãrii civile, autoritãţii tutelare şi ocrotirii minorilor, coordonând compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliului judeţean sau, dupã caz, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în al cãror obiect de activitate intra aceste atribuţii. ART. 74 (1) Dispoziţiile prezentei legi privitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor locale, precum şi cele cu privire la primar, cu excepţia celor referitoare la atribuţii, se aplica în mod corespunzãtor consiliului judeţean şi preşedintelui acestuia. (2) Dizolvarea de drept a consiliului judeţean, în cazul în care nu se întruneşte timp de 6 luni consecutiv, precum şi în situaţia în care numãrul consilierilor s-a redus sub jumãtate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi, se comunica prefectului şi Guvernului de cãtre secretarul judeţului. Dupã efectuarea verificãrilor necesare, Guvernul emite o hotãrâre prin care ia act de dizolvarea consiliului judeţean. (3) Prevederile art. 24 alin. (5) şi (6) se aplica în mod corespunzãtor. (4) Pe perioada în care consiliul judeţean este dizolvat sau nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente, aflate în competenta preşedintelui acestuia, se rezolva de cãtre un împuternicit numit de Guvern, având calitatea de funcţionar public.
CAP. 6 Administraţia publica a municipiului Bucureşti
ART. 75 Sectoarele municipiului Bucureşti se organizeazã ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuia. ART. 76 Administraţia publica a municipiului Bucureşti se realizeazã de cãtre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autoritãţi deliberative, precum şi de cãtre primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autoritãţi executive, alese în condiţiile Legii privind alegerile locale. ART. 77 (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţioneazã în condiţiile prevãzute în prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor şi oraşelor şi exercita atribuţiile prevãzute pentru acestea, cu excepţia celor de la art. 20 alin. (2) lit. b), c), f), m), u), v) şi x). Bugetele subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti se aproba de cãtre consiliile locale ale acestora, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Atribuţiile prevãzute la art. 20 alin. (2) lit. g), h), i), j), k) şi s) vor putea fi exercitate de cãtre consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza hotãrârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti se alege, se constituie şi funcţioneazã, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi şi de cele ale Legii privind alegerile locale pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzãtor. (3) Primãrii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti funcţioneazã în condiţiile prevãzute de prezenta lege pentru primãrii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi exercita atribuţiile stabilite prin prezenta lege pentru primãrii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, cu excepţia celor prevãzute la art. 44 alin. (1) lit. c), l) şi m), care se exercita numai de cãtre primarul general al municipiului Bucureşti. (4) Hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile primarului general al municipiului Bucureşti sunt obligatorii şi pentru autoritãţile administraţiei publice organizate în sectoarele municipiului Bucureşti. (5) Primarul general al municipiului Bucureşti împreunã cu primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti se întrunesc cel puţin o data pe luna, la convocarea primarului general, pentru a analiza modul în care sunt aduse la îndeplinire hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile primarului general al municipiului Bucureşti, stabilind mãsurile corespunzãtoare. La şedinţa participa şi prefectul municipiului Bucureşti. (6) Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti exercita atribuţiile prevãzute de lege pentru consiliile locale, pentru primãrii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, care se aplica în mod corespunzãtor. (7) Autoritãţilor prevãzute la alin. (1) şi (2) le sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi prevederile art. 79 - 105, 123 şi 124 din prezenta lege. ART. 78 Dispoziţiile art. 106 - 121 privind pe prefectul judeţului şi Comisia administrativã se aplica în mod corespunzãtor şi prefectului municipiului Bucureşti şi Comisiei administrative organizate pe lângã prefectura. CAP. 7 Bunuri şi lucrãri
Secţiunea 1 Administrarea bunurilor ART. 79 Constituie patrimoniul unitãţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. ART. 80 Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt afectate unei utilitãţi publice, sunt de uz sau de interes public şi nu au fost declarate de interes naţional. Bunurile domeniului public de interes local sau judeţean cuprind terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public local sau judeţean, pieţele, reţelele stradale, parcurile publice, clãdirile, monumentele de interes public local sau judeţean, pãdurile şi lacurile care, potrivit legii, nu aparţin domeniului public de interes naţional. Pot aparţine domeniului public de interes local sau judeţean şi alte bunuri dobândite de comuna, oraş sau judeţ, în condiţiile legii. ART. 81 Domeniul privat al unitãţilor administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri mobile şi imobile - altele decât cele prevãzute la art. 80 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin cãile şi mijloacele prevãzute de lege. ART. 82 (1) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. (2) Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel. (3) Donaţiile şi legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupã caz, judeţean, cu votul a doua treimi din numãrul membrilor acestuia. ART. 83 Toate bunurile aparţinând unitãţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintã anual un raport asupra situaţiei bunurilor. ART. 84 (1) Consiliile locale şi cele judeţene hotãrãsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, dupã caz, sa fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie închiriate. De asemenea, ele hotãrãsc cu privire la cumpãrarea şi vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii. (2) Vânzarea, concesionarea, închirierea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publica, organizatã în condiţiile legii. (3) Înstrãinarea bunurilor aparţinând domeniului privat al comunelor, oraşelor sau judeţelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunţãrile la drepturi sau recunoaşterile de drepturi în favoarea terţelor persoane se fac pe baza de expertiza însuşitã de consiliu. ART. 85 Consiliile locale şi judeţene pot contracta, în condiţiile legii, lucrãri şi servicii de utilitate publica, în limita sumelor aprobate prin bugetul local şi judeţean, dupã caz, sau a listei publice realizate. ART. 86 Consiliile locale şi cele judeţene pot da în folosinta gratuita, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societãţilor şi instituţiilor de utilitate publica sau de binefacere, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activitãţi care satisfac cerinţele cetãţenilor din comuna, oraş sau judeţ.
Secţiunea a 2-a Lucrãrile publice ART. 87 Lucrãrile de construcţii şi reparaţii de interes public se executa pe teritoriul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor numai în baza unor documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local sau judeţean, potrivit legii. ART. 88 Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna, oraşul şi judeţul se elaboreazã, se analizeazã şi se aproba în conformitate cu prevederile legii. ART. 89 Lucrãrile aprobate vor fi atribuite, spre execuţie, în baza licitaţiei organizate în condiţiile legii şi cu respectarea stricta a documentaţiilor tehnico-economice aprobate. ART. 90 Consiliile locale şi cele judeţene pot hotãrî înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor societãţi comerciale, asociaţii, agenţii şi pot organiza alte activitãţi, în scopul executãrii unor lucrãri de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor şi al altor persoane juridice şi fizice.
CAP. 8 Administrarea finanţelor publice
Secţiunea 1 Dispoziţii comune ART. 91 (1) Finanţele comunelor, oraşelor şi judeţelor se administreazã în condiţiile prevãzute de lege, conform principiului autonomiei locale. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporţional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune în mod liber. ART. 92 Veniturile administraţiei publice locale şi ale celei judeţene sunt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora şi din alte surse, în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 93 (1) Repartizarea pe unitãţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite şi a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetului de stat, se realizeazã de cãtre consiliul judeţean împreunã cu direcţia generalã judeteana a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, dupã consultarea primarilor şi a reprezentanţilor consiliilor locale. (2) Sumele repartizate unitãţilor administrativ-teritoriale conform alin. (1) se folosesc potrivit destinaţiei şi eşalonãrii stabilite prin bugetul aprobat de consiliul local sau judeţean. ART. 94 Veniturile şi cheltuielile unitãţilor administrativ-teritoriale sunt prevãzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, dupã caz, de cel judeţean, în condiţiile legii.
Secţiunea a 2-a Venituri ART. 95 Consiliile locale şi cele judeţene asigura veniturile comunelor, oraşelor şi ale judeţelor prin stabilirea de impozite şi taxe locale sau judeţene, dupã caz, precum şi prin alte surse stabilite potrivit legii. ART. 96 (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale sau judeţene, create în interesul locuitorilor, consiliile locale şi judeţene stabilesc taxe speciale, potrivit legii. (2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte pentru a acoperi cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere a acestor servicii. ART. 97 (1) Taxele speciale se încaseazã numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate. (2) Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau judeţean, dupã caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale şi de aprobare de cãtre locuitorii interesaţi, precum şi modul de repartizare a acestora pe locuitor. (3) Hotãrârile luate de consiliile locale şi judeţene în legatura cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afişate, de îndatã, la sediul acestora şi vor fi aduse la cunostinta prin orice mijloc de publicitate. (4) Impotriva acestor hotãrâri orice persoana interesatã poate face contestaţie, în termen de 15 zile de la afişarea acestora, constatatã prin proces-verbal. Dupã expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotãrârea se întruneşte şi delibereazã asupra contestaţiilor primite. ART. 98 Constatarea, aşezarea şi urmãrirea încasãrii veniturilor bugetelor locale se realizeazã prin organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor sau prin organele proprii ale consiliilor locale şi judeţene, în condiţiile legii.
Secţiunea a 3-a Cheltuieli ART. 99 (1) În bugetele locale şi cele judeţene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activitãţilor care se finanţeazã de la aceste bugete, în condiţiile legii. (2) Nici o cheltuiala bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã existenta surselor de finanţare. ART. 100 (1) Consiliile locale şi cele judeţene pot hotãrî, cu majoritatea a doua treimi din numãrul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii. Împrumuturile vor fi prevãzute în bugete dupã votarea lor, împreunã cu celelalte mijloace de acoperire şi de rambursare. (2) Hotãrârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor pe termen lung se supun aprobãrii locuitorilor din unitãţile administrativ-teritoriale respective. (3) Hotãrârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacã se constata ca unitatea administrativ-teritorialã poate garanta acoperirea şi rambursarea acestora. ART. 101 În bugetele locale şi judeţene se înscriu, la capitolul cheltuieli, şi sumele necesare pentru salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum şi pentru acordarea indemnizaţiilor de şedinţa pentru consilieri, în condiţiile stabilite prin regulamentele acestor consilii pentru plata funcţionarilor din aparatul propriu al consiliului local şi judeţean, precum şi pentru reprezentare şi protocol.
Secţiunea a 4-a Întocmirea, aprobarea şi executarea bugetelor. Încheierea şi aprobarea conturilor ART. 102 În fiecare buget local şi judeţean se va prevedea distinct fondul de rezerva din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizeazã în cazul în care creditele deschise prin buget pentru necesitaţi curente nu sunt suficiente. ART. 103 (1) Proiectul de buget, întocmit şi publicat, este supus deliberãrii consiliului respectiv, în prima şedinţa, dupã expirarea termenului de 15 zile de la data publicãrii. (2) Proiectul este însoţit de raportul primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean, dupã caz, precum şi de contestaţiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicãrii proiectului. (3) Consiliul delibereazã, pronunţându-se şi asupra contestaţiilor, adoptând proiectul de buget dupã ce acesta a fost votat pe articole. ART. 104 Primarul şi preşedintele consiliului judeţean întocmesc, prin aparatul propriu, şi prezintã spre aprobare consiliilor contul de încheiere a exerciţiului bugetar. ART. 105 Dispoziţiile cuprinse în acest capitol se completeazã cu prevederile Legii privind finanţele publice.
CAP. 9 Prefectul
Secţiunea 1 Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti ART. 106 (1) Guvernul numeşte câte un prefect, ca reprezentant al sau, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. (2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucureşti, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. (3) Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotãrâre a Guvernului. (4) Pentru a fi numiţi în funcţie, prefectul şi subprefectul trebuie sa aibã studii superioare şi varsta de cel puţin 30 de ani. (5) Pe toatã durata îndeplinirii funcţiei de prefect şi de subprefect, contractul de munca al acestora la instituţiile publice sau la agenţii economici cu capital majoritar de stat se suspenda. ART. 107 Prefectul şi subprefectul nu pot fi deputaţi sau senatori, membri în consiliul judeţean şi în consiliile locale sau primari şi nu pot îndeplini o funcţie de reprezentare profesionalã cu caracter naţional, o alta funcţie publica sau o funcţie ori o activitate profesionalã salarizata în cadrul regiilor autonome, societãţilor comerciale sau oricãror organizaţii ori unitãţi cu scop lucrativ. ART. 108 (1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul vegheazã ca activitatea consiliilor locale şi judeţene şi a primarilor sa se desfãşoare conform legii. (2) Între prefecţi, pe de o parte, şi consiliile locale, judeţene şi primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. ART. 109 Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale. ART. 110 (1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor şi a ordinii publice; b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritãţilor publice locale şi judeţene; c) avizeazã numirea sau eliberarea din funcţie a conducãtorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale; d) dispune luarea mãsurilor corespunzãtoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apãrarea drepturilor cetãţenilor, prin organele legal constituite; e) rãspunde, în condiţiile stabilite prin lege, de pregãtirea şi aducerea la îndeplinire a mãsurilor de apãrare care nu au un caracter militar; autoritãţile militare şi organele locale ale Ministerului de Interne au obligaţia sa informeze pe prefect asupra oricãrei probleme care poate avea importanta pentru judeţ; f) prezintã, anual, Guvernului un raport asupra stãrii generale economice, sociale, culturale şi administrative a judeţului, inclusiv realizarea programului de guvernare. (2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau însãrcinãri date de Guvern. ART. 111 (1) În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene, prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, actele acestora, precum şi pe cele ale preşedintelui consiliului judeţean, cu excepţia celor de gestiune curenta, dacã le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. (2) Cu 10 zile înaintea introducerii acţiunii, prefectul va solicita autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene, cu motivarea necesarã, sa reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificãrii sau, dupã caz, a revocãrii acestuia. (3) Introducerea acţiunii de cãtre prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decãdere. Acţiunea este scutitã de taxa de timbru. ART. 112 Prefectul prezintã, anual, consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti o informare cu privire la activitatea desfasurata de serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţ şi în municipiul Bucureşti. ART. 113 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condiţiile legii. (2) Ordinele care stabilesc mãsuri cu caracter tehnic şi de specialitate sunt emise dupã consultarea organelor sau a serviciilor de specialitate şi sunt contrasemnate de conducãtorii acestora. ART. 114 Ordinul prefectului devine executoriu numai dupã ce a fost adus la cunostinta publica, prin afişare şi publicare când conţine dispoziţii normative, sau de la data comunicãrii în celelalte cazuri. ART. 115 (1) Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cãrui structura şi atribuţii se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. (2) Prefectul, subprefectul şi aparatul propriu îşi desfãşoarã activitatea în prefectura. Prefectura şi, dupã caz, consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia îşi au sediul în Palatul administrativ, proprietate publica de interes naţional, care este situat în municipiul resedinta de judeţ. (3) Persoanele din aparatul propriu al prefecturii şi, respectiv, al consiliului judeţean se supun reglementãrilor cuprinse în statutul funcţionarilor publici.
Secţiunea a 2-a Comisia administrativã ART. 116 (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizeazã, pe lângã prefecturi, Comisia administrativã. (2) Comisia administrativã este compusa din: prefect - ca preşedinte - , preşedintele consiliului judeţean sau, dupã caz, primarul general al municipiului Bucureşti, primarul municipiului resedinta de judeţ şi conducãtorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, precum şi directorii sucursalelor regiilor autonome de interes naţional din judeţele respective. ART. 117 Comisia administrativã se convoacã de cãtre prefect, din proprie initiativa, sau la cererea preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, trimestrial şi ori de câte ori este necesar. La lucrãrile comisiei vor fi invitaţi primari ai localitãţilor din judeţ, precum şi orice alte persoane a cãror prezenta este apreciatã ca necesarã. ART. 118 (1) Comisia administrativã elaboreazã, anual, pe baza programului de guvernare, propriul program al judeţului sau al municipiului Bucureşti, pe care îi comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale, regiilor autonome de interes naţional şi sucursalelor acestora din judeţul respectiv, precum şi, spre informare, autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene. (2) Comisia administrativã sprijinã serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, activitatea regiilor autonome de interes naţional sau a sucursalelor acestora cu activitãţi pe teritoriul judeţului, precum şi pe cele ale administraţiei publice judeţene. ART. 119 (1) În activitatea sa, Comisia administrativã adopta, prin vot deschis, hotãrâri care se semneazã de cãtre preşedinte şi sunt obligatorii pentru serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti. (2) Lucrãrile Comisiei administrative se realizeazã prin aparatul prefecturii. ART. 120 Divergenţele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţe sau în municipiul Bucureşti şi autoritãţile administraţiei publice judeţene se mediazã de cãtre Guvern. ART. 121 Ministerele şi celelalte organe centrale au obligaţia sa comunice şi prefecţilor ordinele şi celelalte dispoziţii şi îndrumãri pe care le transmit serviciilor publice descentralizate. ART. 122 Asigurarea aducerii la îndeplinire a atribuţiilor care revin Guvernului cu privire la administraţia publica localã, inclusiv controlul exercitãrii de cãtre primar a atribuţiilor delegate, se realizeazã de cãtre Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, care propune Guvernului luarea mãsurilor corespunzãtoare.
CAP. 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 123 (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali şi judeţeni, precum şi primãrii şi viceprimarii sunt în serviciul colectivitãţii locale. (2) Consilierii locali şi judeţeni, primãrii şi viceprimarii se bucura de protecţia acordatã de legea privind statutul aleşilor locali. ART. 124 (1) Primãrii şi viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii, secretarii şi personalul din aparatul propriu al consiliilor locale şi judeţene rãspund, dupã caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele sãvârşite în exercitarea atribuţiilor care le revin, în condiţiile legii. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi prefecţilor, subprefecţilor şi personalului din aparatul propriu al prefecturilor. ART. 125 Prefectul, subprefectul, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, primarul general al municipiului Bucureşti, primãrii şi viceprimarii nu pot fi reprezentanţi ai statului în adunãrile generale ale actionarilor de la societãţile comerciale cu capital majoritar de stat şi nu pot face parte din consiliile de administraţie ale regiilor autonome. ART. 126 (1) De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi pana la noua organizare administrativ-teritorialã a tarii, sectorul agricol Ilfov se va numi judeţul Ilfov. (2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din municipiul Bucureşti funcţioneazã şi pentru judeţul Ilfov. ART. 127 Defalcarea şi trecerea în proprietatea comunelor, oraşelor sau, dupã caz, a judeţelor, a bunurilor şi valorilor de interes local din domeniul public şi privat al statului se fac prin hotãrâre a Guvernului, în condiţiile legii patrimoniului public şi privat. ART. 128 (1) Pana la intrarea în vigoare a statutului funcţionarilor publici, secretarul unitãţii administrativ-teritoriale poate contesta, la instanta de contencios administrativ, actele privind eliberarea din funcţie sau sancţionarea sa disciplinarã. (2) Secretarii consiliilor locale şi judeţene, în funcţie la data prezentei legi, devin secretari ai comunei, oraşului, subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti, respectiv ai judeţului în care funcţioneazã, fãrã vreo alta formalitate. ART. 129 (1) Consiliile locale şi judeţene, precum şi primãrii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvãrii unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi consiliilor şi primarilor aleşi în cursul actualei legislaturi. ART. 130 <>Legea nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, <>Legea nr. 5/1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor pana la organizarea de alegeri locale şi Hotãrârea Guvernului nr. 932/1990 privind Îndrumarul pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor <>Legii nr. 5/1990 , precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga. ART. 131 Prezenta lege intra în vigoare pe data constituirii autoritãţilor administraţiei publice locale rezultate în urma alegerilor locale din anul 1996, cu excepţia art. 14 şi 61 care se aplica o data cu publicarea legii în Monitorul Oficial al României.
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
