Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 LEGEA administratiei publice locale
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Administraţia publica în unitãţile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiile autonomiei locale, descentralizãrii serviciilor publice, eligibilitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale şi consultãrii cetãţenilor în problemele locale de interes deosebit. Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestionarea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivitãţilor pe care le reprezintã. Aplicarea principiilor enunţate nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional unitar al României. ART. 2 Unitãţile administrativ-teritoriale sînt comunele, oraşele şi judeţele. Comunele pot fi formate din unu sau mai multe sate şi cãtune. Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a cãror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege. ART. 3 Delimitarea comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii. ART. 4 Comunele, oraşele şi judeţele sînt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu şi au initiativa în tot ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitind, în condiţiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. Ca persoane juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sînt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii. ART. 5 Autoritãţile administraţiei publice prin care se realizeazã autonomia localã în comune şi oraşe sînt consiliile locale, ca autoritãţi deliberative, şi primãrii, ca autoritãţi executive. Consiliile locale şi primãrii se aleg în condiţiile prevãzute de lege. Autoritãţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Acestea sînt subordonate autoritãţilor administrative ale municipiilor. ART. 6 Consiliile locale şi primãrii funcţioneazã ca autoritãţi administrative autonome şi rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 7 În fiecare judeţ se alege un consiliu judeţean, care coordoneazã activitatea consiliilor locale în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean alege, din rindul membrilor sãi, preşedintele şi delegaţia permanenta. ART. 8 Raporturile dintre administraţia publica judeteana şi cea localã au la baza principiile autonomiei, legalitãţii şi colaborãrii în rezolvarea problemelor comune. În relaţiile dintre administraţia publica localã şi cea judeteana nu exista raporturi de subordonare. ART. 9 În scopul asigurãrii autonomiei locale, autoritãţile administraţiei publice din comune, oraşe şi judeţe elaboreazã şi aproba bugetele de venituri şi cheltuieli şi au dreptul sa instituie şi sa perceapã impozite şi taxe locale, în condiţiile legii. ART. 10 Problemele de interes deosebit din unitãţile administrativ-teritoriale se pot supune, în condiţiile legii, aprobãrii locuitorilor, prin referendum local. ART. 11 Guvernul numeşte cîte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Prefectul este reprezentantul Guvernului şi coordoneazã şi supravegheazã serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate în unitãţile administrativ-teritoriale. ART. 12 Prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, actele autoritãţilor administraţiei publice locale, în cazul în care considera ca acestea sînt ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. CAP. 2 Consiliile locale Secţiunea 1 Componenta şi constituirea consiliilor locale ART. 13 Consiliile comunelor şi ale oraşelor sînt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. ART. 14 Numãrul membrilor fiecãrui consiliu local se stabileşte în raport cu populaţia existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, dupã cum urmeazã: -------------------------------------------------------------------------------- Numãrul locuitorilor Numãrul comunei sau oraşului consilierilor -------------------------------------------------------------------------------- - pînã la 3.000 11 - între 3.001 şi 5.000 13 - între 5.001 şi 7.000 15 - între 7.001 şi 10.000 17 - între 10.001 şi 20.000 19 - între 20.001 şi 50.000 21 - între 50.001 şi 100.000 23 - între 100.001 şi 200.000 25 - între 200.001 şi 400.000 31 - peste 400.000 35 -------------------------------------------------------------------------------- Consiliul municipiului Bucureşti este compus din 75 consilieri. ART. 15 Funcţia de consilier este incompatibilã cu funcţia de: a) prefect şi subprefect, precum şi alte funcţii publice ale consiliilor locale şi judeţene şi din aparatul prefecturilor, ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi guvernamentale; b) primar; c) membru al altui consiliu comunal sau orasenesc. Din acelaşi consiliu local nu pot face parte sotii, ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile. ART. 16 Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consiliilor în şedinţa de constituire şi a primarilor aleşi se face de cãtre prefect. Şedinţa este legal constituitã dacã sînt prezenţi consilierii în proporţie de cel puţin doua treimi. În cazul în care aceasta prezenta nu este asigurata, şedinţa se va tine, de drept, 3 zile mai tirziu. Lucrãrile şedinţei de constituire sînt conduse de cel mai în virsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. ART. 17 Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcãtuitã din 3-7 consilieri. Comisia examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care: a) constata existenta unor incompatibilitãţi sau încãlcarea condiţiilor de eligibilitate; b) constata ca alegerea consilierului s-a fãcut prin frauda electoralã. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al consilierilor. Persoana al carei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participa la vot. Consiliul este legal constituit dupã validarea mandatelor a cel puţin doua treimi din membrii acestuia. Hotãrîrile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate în justiţie, în condiţiile contenciosului administrativ, de cei interesaţi. ART. 18 Consilierii ale cãror mandate au fost validate depun în fata consiliului urmãtorul jurãmînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa fac, cu buna-credinţa, tot ceea ce sta în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului )...". Consilierii care refuza sa depunã jurãmîntul sînt consideraţi demisionaţi de drept. Dupã depunerea jurãmîntului, consilierul care a condus şedinţa declara consiliul legal constituit. ART. 19 Mandatul de consilier înceteazã înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate, pierdere a drepturilor electorale, schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorialã sau deces. ART. 20 Consiliul poate alege din rindul membrilor sãi, pe durata mandatului, comisii pentru diferite domenii de specialitate, ale cãror sarcini se stabilesc prin regulament. Primãrii şi viceprimarii nu pot face parte din aceste comisii. Secţiunea a 2-a Atribuţiile consiliilor locale ART. 21 Consiliul local are initiativa şi hotãrãşte, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepţia celor care sînt date prin lege în competenta altor autoritãţi publice. Consiliul local are urmãtoarele atribuţii principale: a) alege viceprimarii; b) aproba statutul comunei sau oraşului şi regulamentul de funcţionare a consiliului, pe baza statutului şi regulamentului-cadru orientative, elaborate de Guvern; c) aproba studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socialã; d) stabileşte statutul personalului, organigramele şi numãrul de personal, la propunerea primarului; e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, întrebuinţarea şi executarea acestuia; aproba virãrile de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; f) stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, pe timp limitat, în condiţiile legii; g) administreazã domeniul public şi privat al comunei ori oraşului şi exercita drepturile prevãzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înfiinţat; h) poate infiinta instituţii şi agenţi economici de interes local; hotãrãşte asupra concesionarii sau închirierii de servicii publice, participãrii la societãţi comerciale, locatiei de activitãţi sau servicii ale administraţiei publice; i) numeşte şi elibereazã din funcţie membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome şi membrii consiliilor imputernicitilor statului de la societãţile comerciale cu capital integral de stat, de interes local; j) urmãreşte şi controleazã activitatea consiliilor imputernicitilor statului de la societãţile comerciale de interes local, pe perioada existenţei lor, primind trimestrial rapoartele acestora; k) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau societãţile comerciale pe care le înfiinţeazã; l) asigura buna funcţionare a serviciilor de gospodãrie comunalã, transport local şi reţele edilitare; m) aproba şi asigura realizarea programelor de organizare şi dezvoltare urbanistica a localitãţilor, precum şi de amenajare a teritoriului, cu respectarea traditiei locale şi a prevederilor legale; asigura realizarea lucrãrilor publice; n) asigura condiţiile necesare bunei funcţionari a instituţiilor locale de învãţãmînt, sanitare, de cultura şi de tineret, de sub autoritatea sa; o) organizeazã serviciile publice în condiţii de operativitate şi eficienta; p) ia mãsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetãţenilor şi asigura desfãşurarea activitãţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; r) acţioneazã pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurãtor în scopul creşterii calitãţii vieţii; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale; s) contribuie la realizarea mãsurilor de protecţie socialã; s,) asigura libertatea comerţului şi a concurentei loiale şi încurajeazã libera initiativa, în condiţiile legii; t) înfiinţeazã şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; t,) asigura apãrarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor; u) organizeazã tîrguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi asigura buna funcţionare a acestora; v) conferã persoanelor fizice romane sau strãine, cu merite deosebite, titlul de cetãţean de onoare al comunei sau oraşului; x) hotãrãşte asocierea cu alte consilii locale, precum şi cu agenţi economici din ţara şi din strãinãtate, în scopul realizãrii şi exploatãrii unor lucrãri de interes comun; z) hotãrãşte stabilirea legãturilor de colaborare, cooperare şi înfrãţire cu localitãţi din strãinãtate. Consiliul local exercita şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al oraşului. Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliilor locale ART. 22 Mandatul consiliilor locale este de 4 ani. Consilierii îşi exercita mandatul de la data depunerii jurãmîntului pînã la constituirea noului consiliu ales. Consiliul legal constituit alege, cu majoritate simpla, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte. ART. 23 Primarul şi serviciile locale ale administraţiei publice sînt obligate sa punã la dispoziţia consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 15 zile, informaţiile necesare îndeplinirii mandatului. ART. 24 Consiliul local se întruneşte în şedinţa ordinarã lunar, la convocarea primarului. El se poate întruni în şedinţa extraordinarã, ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea şedinţelor extraordinare. Convocarea se face în scris şi se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data, ora şi locul desfãşurãrii acesteia. Ordinea de zi se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau oraşului prin presa localã ori prin alt mijloc de publicitate. ART. 25 Şedinţele consiliului local sînt legal constituite dacã este prezenta majoritatea consilierilor. Prezenta consilierilor la şedinţe este obligatorie. În cazul în care un consilier absenteazã de doua ori consecutiv, fãrã motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului consiliului. În cazul în care consiliul nu poate funcţiona datoritã absentei membrilor sãi, dupã 3 convocãri consecutive se dizolva de drept. Dizolvarea consiliului se comunica prefectului şi atrage organizarea de noi alegeri. ART. 26 Şedinţele consiliului local sînt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfãşoare cu uşile închise. Lucrãrile şedinţelor se desfãşoarã în limba oficialã a statului. Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în şedinţa publica. ART. 27 Dezbaterile din şedinţele consiliului se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, de secretar şi de cel puţin 3 consilieri. La începutul fiecãrei şedinţe, secretarul consiliului prezintã procesul-verbal al şedinţei anterioare şi îl supune aprobãrii consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conţinutul procesului-verbal şi sa ceara menţionarea exactã a opiniilor exprimate în şedinţa anterioarã. Procesul-verbal se depune într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi sigilat şi semnat de preşedinte, secretar şi de consilierii mentionati la alin. 1. ART. 28 Ordinea de zi a şedinţelor se aproba de consiliu, la propunerea celui care, în condiţiile art. 24, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente. ART. 29 Consiliul local, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, adopta hotãrîri, cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor prezenţi, în afarã cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotãrîrea nu se adopta. Hotãrîrile privind bugetul local, stabilirea de impozite şi taxe locale, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau oraşului, organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor, amenajarea teritoriului şi asocierea cu alte consilii sau cu agenţi economici din ţara şi strãinãtate se adopta cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor consiliului. Consiliul poate stabili ca unele hotãrîri sa fie luate prin vot secret. Hotãrîrile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret. Proiectele de hotãrîri pot fi propuse de consilieri sau primar. ART. 30 Hotãrîrile consiliului local se semneazã de cãtre preşedintele şedinţei respective. Hotãrîrile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicãrii. În unitãţile administrativ-teritoriale în care minoritãţile naţionale au o pondere însemnatã, hotãrîrile se aduc la cunostinta cetãţenilor şi în limba acestora. ART. 31 Nu poate lua parte la deliberarea şi adoptarea hotãrîrilor consilierul care: a) fie personal, fie prin soţ, sotie, afini sau rudele sale pînã la gradul IV inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterii consiliului; b) este membru al organelor de conducere ale regiilor autonome sau ale societãţilor comerciale în legatura cu care are loc deliberarea. Hotãrîrile luate de consiliul local cu încãlcarea dispoziţiilor alin. 1 pot fi anulate, în condiţiile legii. ART. 32 Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului nu pot fi dezbãtute dacã nu sînt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al administraţiei publice locale. ART. 33 Consilierii rãspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotãrîrile acestuia. De asemenea, fiecare consilier rãspunde pentru propria activitate desfasurata în exercitarea mandatului. ART. 34 Consiliul local poate fi dizolvat în urmãtoarele cazuri: a) numãrul consilierilor s-a redus sub jumãtate şi nu s-a putut completa prin supleanţi pînã la doua treimi; b) hotãrîrile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau incalca ordinea de drept; c) compromite cu rea-credinţa interesele comunei sau ale oraşului. Dizolvarea consiliului se face prin hotãrîre a Guvernului, la propunerea motivatã a prefectului. Hotãrîrea de dizolvare va stabili şi data alegerilor pentru noul consiliu local, care nu poate depãşi 60 de zile de la dizolvare decît în situaţii excepţionale. Hotãrîrea de dizolvare poate fi atacatã de cei interesaţi în fata instanţei de contencios administrativ. În acest caz, nu se mai efectueazã procedura prealabilã cerutã de lege. Pînã la alegerea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale unitãţii administrativ-teritoriale. ART. 35 În exercitarea funcţiei, consilierii sînt ocrotiţi de lege. În cazul în care un membru al consiliului sãvîrşeşte acte contrare Constituţiei şi legilor ori compromite cu rea-credinţa interesele comunei sau oraşului, el poate fi demis din funcţie, la propunerea prefectului, prin hotãrîre a Guvernului. Prefectul poate suspenda din funcţie persoana a carei demitere a cerut-o. Impotriva acestei mãsuri, consilierul se poate adresa instanţei în condiţiile Legii contenciosului administrativ. ART. 36 La lucrãrile consiliului pot participa, fãrã drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean, reprezentanţii acestora, parlamentarii, precum şi alte persoane invitate, a cãror prezenta este consideratã utila. CAP. 3 Primarul ART. 37 Comunele şi oraşele au cîte un primar, iar municipiul Bucureşti are un primar general, aleşi în condiţiile legii. Primarul participa, de drept, la şedinţele consiliului local. Primãrii sînt ajutaţi de unu sau mai mulţi viceprimari. Numãrul viceprimarilor se stabileşte prin hotãrîre a Guvernului. Pe toatã durata mandatului de primar şi viceprimar, contractul de munca al acestora la regiile autonome, societãţile comerciale cu capital de stat sau la instituţiile bugetare se suspenda. ART. 38 Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla comuna sau oraşul. Validarea alegerii primarului general al Capitalei se face de cãtre Tribunalul municipiului Bucureşti. Invalidarea alegerii unui primar se poate pronunţa în cazurile prevãzute de art. 17 alin. 3. Rezultatul validãrii se prezintã în şedinţa de constituire a consiliului local sau, dupã caz, într-o şedinţa extraordinarã, de cãtre un magistrat sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului ales, se organizeazã noi alegeri în termen de cel mult 60 de zile de la data invalidãrii, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. ART. 39 Primarul depune în fata consiliului local jurãmîntul prevãzut la art. 18. Primarul care refuza sa depunã jurãmîntul este considerat demisionat de drept. ART. 40 Mandatul primarului este de 4 ani şi expira la depunerea jurãmîntului de cãtre noul primar. Mandatul poate inceta înainte de termen în caz de demisie, pierderea drepturilor electorale, apariţia uneia din situaţiile de incompatibilitate prevãzute la art. 15 alin. 1 lit. a) şi c), deces sau demitere. ART. 41 Primarul poate fi demis din motivele arãtate la art. 34 alin. 1 lit. b) şi c), în condiţiile prevãzute de acelaşi articol pentru dizolvarea consiliului local. Pe timpul suspendãrii din funcţie a primarului sau pînã la alegerea unui nou primar atribuţiile acestuia vor fi exercitate de un viceprimar desemnat de consiliu. ART. 42 Primarul şi primarul general al Capitalei sînt şefii administraţiei publice locale şi rãspund în fata consiliului de buna funcţionare a acesteia. Primarul reprezintã comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţara şi din strãinãtate, precum şi în justiţie. Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa în culorile drapelului naţional. Este obligatorie purtarea eşarfei la solemnitãţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea cãsãtoriilor. Modelul acestei eşarfe se va stabili prin hotãrîre a Guvernului. ART. 43 Primarul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor tarii, ale decretelor Preşedintelui României, ale hotãrîrilor Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autoritãţi ale administraţiei centrale, ale hotãrîrilor consiliului judeţean; b) asigura executarea hotãrîrilor consiliului local. În cazul în care apreciazã ca o hotãrîre a acestuia este ilegala, în termen de 3 zile de la data luãrii la cunostinta sesizeazã pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit şi, pe baza hotãrîrii consiliului, ia mãsuri pentru organizarea acestei consultãri; d) prezintã consiliului, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoartele privind starea economicã şi socialã a comunei sau oraşului; e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobãrii consiliului; f) exercita drepturile şi asigura îndeplinirea obligaţiilor ce revin comunei sau oraşului în calitate de persoana juridicã civilã; g) exercita funcţia de ordonator principal de credite; h) verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica de îndatã consiliului cele constatate; i) ia mãsuri pentru prevenirea şi limitarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiile sau epizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza şi populaţia; j) asigura ordinea publica şi liniştea locuitorilor, cu ajutorul poliţiei; k) indruma şi supravegheazã activitatea gardienilor publici; l) ia mãsurile prevãzute de lege cu privire la desfãşurarea adunãrilor publice; m) ia mãsuri de interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestãri publice care contravin ordinii de drept ori atenteazã la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publica; n) controleazã igiena şi salubritatea locurilor publice şi a produselor alimentare puse în vînzare pentru populaţie; o) ia mãsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale; p) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le supune aprobãrii consiliului local, cu respectarea prevederilor legii; r) asigura întreţinerea drumurilor publice din comuna sau din oraş, implantarea semnelor de circulaţie, desfãşurarea normalã a traficului rutier şi pietonal; s) supravegheazã tirgurile, pieţele, oboarele, locurile şi parcurile de distracţii şi ia mãsuri operative pentru buna funcţionare a acestora; s,) conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civilã şi de autoritate tutelara; t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilã; t,) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevãzute de lege; u) elaboreazã proiectul de statut al personalului, propune structura organizatoricã, numãrul de personal şi salarizarea acestuia şi le supune spre aprobare consiliului local; v) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul serviciilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; x) controleazã activitatea angajaţilor serviciilor consiliului; z) supravegheazã inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin comunei sau oraşului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de cãtre consiliul local. ART. 44 Primarul poate delega exercitarea unora dintre atribuţiile sale viceprimarilor, secretarului sau altor funcţionari din serviciile consiliului. ART. 45 În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii. Acestea devin executorii dupã ce sînt aduse la cunostinta persoanelor interesate. Primarul constata încãlcãrile legii şi adopta mãsurile legale pentru înlãturarea acestora sau, dupã caz, sesizeazã organele competente. Prevederile art. 30 alin. 3 se aplica în mod corespunzãtor. ART. 46 Primãrii, în exercitarea funcţiei, sînt ocrotiţi de lege. Prefectul poate dispune suspendarea din funcţie a primarului pe timpul unei anchete judiciare. Impotriva acestei mãsuri primarul se poate adresa instanţei, în condiţiile Legii contenciosului administrativ. CAP. 4 Secretarul şi serviciile publice locale Secţiunea 1 Secretarul ART. 47 Fiecare consiliu local are cîte un secretar. Secretarul este funcţionar public şi trebuie sa aibã studii superioare juridice sau administrative. În mod excepţional, prefectul poate aproba ca, la comune, în funcţia de secretar sa fie angajate, dupã examenul de capacitate, şi persoane care au numai bacalaureatul. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formaţiuni politice. ART. 48 Numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului consiliului comunal şi orasenesc se fac de cãtre prefect. Numirea se face pe baza de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse în statutul funcţionarilor publici. ART. 49 Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale: a) participa la şedinţele consiliului local; b) avizeazã proiectele de hotãrîri ale consiliului local; c) primeşte şi distribuie corespondenta; d) asigura efectuarea lucrãrilor de secretariat; e) asigura convocarea consiliului local; f) pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii consiliului local; g) comunica şi înainteazã, în termen de 10 zile, dacã legea nu prevede altfel, autoritãţilor şi persoanelor interesate, actele emise de cãtre consiliul local sau de cãtre primar; h) asigura aducerea la cunostinta publica a hotãrîrilor şi dispoziţiilor de interes general; i) elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afarã celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; elibereazã extrase sau copii de pe actele de stare civilã; j) legalizeazã semnãturi şi confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepţia celor care se elibereazã de autoritãţile centrale. Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de cãtre consiliul local sau de cãtre primar. Secţiunea a 2-a Serviciile publice ale consiliului local ART. 50 Serviciile publice ale comunei sau oraşului se organizeazã de cãtre consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune. ART. 51 Angajarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice locale se fac de cãtre primar, în condiţiile legii. ART. 52 Consiliul local aproba regulamente de organizare şi funcţionare a serviciilor publice, stabileşte competentele, atribuţiile şi salarizarea personalului, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 53 Condiţiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcţie, precum şi drepturile şi obligaţiile personalului din serviciile publice ale consiliului local sînt stabilite prin lege şi regulamente. Personalul din serviciile publice locale şi din aparatul consiliului are statutul de funcţionar public. Dispoziţiile art. 47 se aplica în mod corespunzãtor. ART. 54 În raporturile dintre cetãţeni şi autoritãţile administraţiei locale se foloseşte limba romana. Cetãţenii aparţinînd minoritãţilor naţionale, în raporturile lor cu autoritãţile administraţiei publice locale şi serviciile acestora, se pot adresa oral sau în scris şi în limba lor maternã. Cererile şi actele prezentate în scris vor fi însoţite de traducerea lor autentificatã în limba romana. În cazul în care reprezentantul autoritãţii publice sau funcţionarul acesteia nu cunoaşte limba minoritãţii respective, se va folosi un interpret. CAP. 5 Consiliul judeţean Secţiunea 1 Componenta şi constituirea consiliului judeţean ART. 55 Consiliul judeţean este autoritate a administraţiei publice judeţene. Consiliul judeţean se compune din consilieri aleşi în condiţiile Legii privind alegerile locale. ART. 56 Numãrul consilierilor fiecãrui consiliu judeţean se stabileşte în raport cu populaţia judeţului, existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, dupã cum urmeazã: -------------------------------------------------------------------------------- Numãrul locuitorilor judeţului Numãrul consilierilor -------------------------------------------------------------------------------- - pînã la 350.000 37 - între 350.001 şi 500.000 39 - peste 500.000 45 -------------------------------------------------------------------------------- ART. 57 Constituirea consiliului judeţean se face în termen de 20 de zile de la data alegerii acestuia. Convocarea consiliului judeţean în şedinţa de constituire se face de cãtre prefect. ART. 58 La constituirea consiliului judeţean se aplica în mod corespunzãtor şi prevederile art. 15-20. Secţiunea a 2-a Atribuţiile consiliului judeţean ART. 59 Consiliul judeţean exercita urmãtoarele atribuţii principale: a) coordoneazã activitatea consiliilor locale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean; b) organizeazã şi conduce serviciile publice judeţene şi aproba regulamentele de funcţionare a acestora; c) analizeazã propunerile fãcute de comune şi oraşe, în vederea elaborãrii de prognoze economice sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurãtor; d) adopta programe şi prognoze de dezvoltare economico-socialã a judeţului şi urmãreşte realizarea acestora; e) adopta bugetul judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; f) stabileşte orientãrile generale privind organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor, precum şi amenajarea teritoriului; g) administreazã domeniul public şi privat al judeţului; h) asigura construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, precum şi a drumurilor de legatura cu judeţele vecine; i) alege, dintre consilieri, preşedintele, vicepreşedintele şi delegaţia permanenta a consiliului judeţean; j) adopta regulamentul consiliului; k) aproba statutul personalului din serviciile publice judeţene, organigramele şi numãrul de personal; l) stabileşte impozite şi taxe judeţene, precum şi taxe speciale pe timp limitat, în condiţiile legii; m) hotãrãşte înfiinţarea de instituţii şi agenţi economici de interes judeţean, precum şi concesionarea sau închirierea de servicii publice judeţene, participarea la societãţi comerciale, locaţia de gestiune sau servicii ale administraţiei publice judeţene; n) numeşte şi elibereazã din funcţie membrii consiliilor imputernicitilor agenţilor economici ce gestioneazã bunurile domeniului public de interes judeţean; urmãreşte şi controleazã activitatea consiliilor imputernicitilor acestor agenţi, pe perioada existenţei lor, analizînd trimestrial rapoarte ale acestora; o) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societãţile comerciale pe care le înfiinţeazã; p) înfiinţeazã instituţii social-culturale şi sanitare şi asigura buna lor funcţionare; r) asigura condiţii pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţilor ştiinţifice, cultural-artistice, sportive şi de tineret; s) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de strãzi, pieţe şi unor obiective de interes local; Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege. Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliului judeţean ART. 60 Mandatul consiliului judeţean este de 4 ani. Consilierii îşi exercita mandatul de la data depunerii jurãmîntului prevãzut de art. 18, pînã la întrunirea noului consiliu ales. ART. 61 Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţele ordinare, trimestrial. El se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de cîte ori este necesar, la cererea preşedintelui consiliului, a cel puţin o treime din numãrul membrilor consiliului sau a delegaţiei permanente. Convocarea consiliului judeţean se face de cãtre preşedintele acestuia, cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare. Dispoziţiile art. 24 alin. 5, art. 25, 26 şi 28 se aplica corespunzãtor. Convocarea se face în scris şi se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data şi locul desfãşurãrii acesteia. ART. 62 Consiliul judeţean, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, adopta hotãrîri. ART. 63 Consiliul judeţean alege, pe durata mandatului sau, o delegaţie permanenta compusa din 5-7 consilieri, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean sînt şi preşedinte şi vicepreşedinţi ai delegaţiei permanente. Preşedintele consiliului judeţean şi vicepreşedinţii acestuia se aleg din rindul consilierilor judeţeni, cu votul majoritãţii acestora. ART. 64 Delegaţia permanenta a consiliului judeţean realizeazã conducerea operativã a treburilor administraţiei publice judeţene, aduce la îndeplinire hotãrîrile consiliului judeţean şi exercita atribuţiile acestuia, cu excepţia celor prevãzute în art. 59 alin. 1 lit. d), e), f), i) şi j). În exercitarea atribuţiilor sale, delegaţia permanenta emite decizii. Ele devin executorii dupã ce au fost aduse la cunostinta persoanelor fizice şi juridice interesate. Dispoziţiile art. 30 alin. 3 se aplica corespunzãtor. ART. 65 La şedinţele delegaţiei permanente poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia. ART. 66 Preşedintele consiliului judeţean este şeful administraţiei publice judeţene şi rãspunde de buna funcţionare a administraţiei judeţului. Serviciile consiliului judeţean sînt subordonate preşedintelui acestuia. ART. 67 Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale: a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi ale delegaţiei permanente; b) asigura executarea hotãrîrilor consiliului judeţean şi a deciziilor delegaţiei permanente; c) sprijinã activitatea instituţiilor şi a regiilor autonome de interes judeţean; d) exercita atribuţiile care revin judeţului în calitate de persoana juridicã; e) exercita funcţia de ordonator principal de credite; f) întocmeşte proiectul bugetului judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului; g) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul administraţiei publice judeţene, cu excepţia secretarului; h) prezintã consiliului, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea şi activitatea administraţiei judeţului, precum şi cu privire la starea economicã şi socialã a judeţului. Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de cãtre consiliul judeţean. ART. 68 Preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter individual. Ele devin executorii dupã ce au fost aduse la cunostinta persoanelor interesate. ART. 69 Consiliul judeţean şi al municipiului Bucureşti are un secretar numit de cãtre Departamentul pentru Administraţia Publica Localã, pe baza de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul este funcţionar public şi trebuie sa aibã studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formaţiuni politice. ART. 70 Dispoziţiile prezentei legi privitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor locale, precum şi cele cu privire la primar, cu excepţia celor referitoare la atribuţii, se aplica, în mod corespunzãtor, consiliului judeţean şi preşedintelui acestuia. Secretarului consiliului judeţean îi sînt aplicabile, în mod corespunzãtor, dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local. CAP. 6 Bunuri şi lucrãri Secţiunea 1 Administrarea bunurilor ART. 71 Constituie patrimoniul unitãţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. ART. 72 Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sînt de uz sau interes public şi nu au fost declarate de interes naţional. ART. 73 Domeniul privat al unitãţilor administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri mobile şi imobile - altele decît cele prevãzute la art. 72 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin cãile şi mijloacele prevãzute de lege. ART. 74 Bunurile ce fac parte din domeniul public sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel. Donaţiile şi legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupã caz, judeţean, cu votul a doua treimi din numãrul membrilor acestuia. ART. 75 Toate bunurile aparţinînd unitãţilor administrativ-teritoriale sînt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintã anual un raport asupra situaţiei bunurilor. ART. 76 Consiliile locale şi cele judeţene hotãrãsc cu privire la concesionarea, închirierea, locaţia de gestiune a bunurilor aparţinînd domeniului public sau privat. De asemenea, ele hotãrãsc cu privire la vînzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat. Vînzarea, concesionarea, închirierea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publica, organizatã în condiţiile legii. Înstrãinarea bunurilor aparţinînd domeniului privat al comunelor, oraşelor sau judeţelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunţãrile la drepturi sau recunoaşterile de drepturi în favoarea terţelor persoane se fac pe baza de expertiza însuşitã de consiliu. ART. 77 Consiliile locale şi judeţene pot contracta, prin învoiala sau licitaţie, în condiţiile legii, lucrãri şi servicii de utilitate publica, în limita sumelor aprobate prin bugetul local şi judeţean, dupã caz, sau a listei publice realizate. ART. 78 Consiliile locale şi cele judeţene pot da în folosinta gratuita, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societãţilor de binefacere sau de utilitate publica, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activitãţi care satisfac cerinţele cetãţenilor din unitatea administrativ-teritorialã respectiva. Secţiunea a 2-a Lucrãrile publice ART. 79 Lucrãrile de construcţii şi reparaţii de interes public se executa pe teritoriul comunelor şi oraşelor, numai în baza unor documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local, potrivit legii. ART. 80 Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna şi oraşul se elaboreazã, se analizeazã şi se aproba în conformitate cu prevederile legii. ART. 81 Lucrãrile aprobate vor fi atribuite, spre execuţie, în baza licitaţiei organizate în condiţiile legii şi cu respectarea stricta a documentaţiilor tehnico-economice aprobate. ART. 82 Consiliile locale şi cele judeţene pot hotãrî înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor societãţi comerciale, asociaţii, agenţii şi pot organiza alte activitãţi, în scopul executãrii unor lucrãri de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor şi al altor persoane juridice şi fizice. CAP. 7 Administrarea finanţelor locale Secţiunea 1 Dispoziţii comune ART. 83 Finanţele comunelor, oraşelor şi judeţelor se administreazã în condiţiile prevãzute de lege, conform principiului autonomiei locale. ART. 84 Veniturile administraţiei publice locale şi ale celei judeţene sînt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora şi din alte surse, în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 85 Veniturile şi cheltuielile unitãţilor administrativ-teritoriale sînt prevãzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, dupã caz, de cel judeţean, în condiţiile legii. Secţiunea a 2-a Venituri ART. 86 Consiliile locale şi cele judeţene asigura veniturile comunelor, oraşelor şi ale judeţelor prin stabilirea de impozite şi taxe locale sau judeţene, dupã caz, precum şi prin alte surse stabilite potrivit legii. ART. 87 Pentru funcţionarea serviciilor publice locale şi judeţene, create în interesul personal al locuitorilor, consiliile locale şi judeţene stabilesc taxe, potrivit legii. Cuantumul taxelor se stabileşte pentru a acoperi cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere a acestor servicii. ART. 88 Taxele speciale se încaseazã numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate. Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau judeţean, dupã caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale şi de aprobare de cãtre locuitorii interesaţi, precum şi modul de repartizare a acestora pe locuitor. Hotãrîrile luate de consiliile locale şi judeţene în legatura cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afişate, de îndatã, la sediul acestora şi vor fi aduse la cunostinta prin orice mod de publicitate. Impotriva acestor hotãrîri orice persoana interesatã poate face contestaţie, în termen de 15 zile de la afişarea acestora, constatatã prin proces-verbal. Dupã expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotãrîrea se întruneşte şi delibereazã asupra contestaţiilor primite. Secţiunea a 3-a Cheltuieli ART. 89 În bugetele locale şi cele judeţene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activitãţilor care se finanţeazã de la aceste bugete, în condiţiile legii. Nici o cheltuiala bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã existenta surselor de finanţare. ART. 90 Consiliile locale şi cele judeţene pot hotãrî, cu majoritatea a doua treimi din numãrul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii. Împrumuturile vor fi prevãzute în bugete, dupã votarea lor, împreunã cu celelalte mijloace de acoperire şi rambursare. Hotãrîrile consiliilor privind contractarea împrumuturilor se supun aprobãrii locuitorilor din unitãţile administrativ-teritoriale respective. Hotãrîrile privind împrumuturile se pot aproba numai dacã se constata ca unitatea administrativ-teritorialã poate garanta acoperirea şi rambursarea acestora. ART. 91 În bugetele locale şi judeţene se înscriu, la capitolul cheltuieli, şi sumele necesare pentru salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum şi pentru acordarea indemnizaţiilor de şedinţa pentru consilieri, în condiţiile stabilite prin regulamentele acestor consilii, pentru plata funcţionarilor din serviciile publice ale consiliilor locale şi judeţene, precum şi pentru reprezentare şi protocol. Secţiunea a 4-a Întocmirea, aprobarea şi executarea bugetelor. Încheierea şi aprobarea conturilor ART. 92 În fiecare buget local şi judeţean se va prevedea, într-un articol special, crearea fondului de tezaur, din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizeazã în cazul cînd creditele deschise prin buget pentru necesitaţi curente nu sînt suficiente. ART. 93 Proiectul de buget, întocmit şi publicat, este supus deliberãrii consiliului respectiv, în prima şedinţa, dupã expirarea termenului de 15 zile de la data publicãrii. Proiectul este însoţit de raportul primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean, dupã caz, precum şi de contestaţiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicãrii proiectului. Consiliul delibereazã, pronuntindu-se şi asupra contestaţiilor, adoptînd proiectul de buget dupã ce acesta a fost votat pe articole. ART. 94 Primarul şi preşedintele consiliului judeţean întocmesc, prin serviciile subordonate lor, şi prezintã spre aprobare consiliilor contul de încheiere a exerciţiului bugetar. ART. 95 Dispoziţiile cuprinse în acest capitol se completeazã cu prevederile Legii privind finanţele publice. CAP. 8 Prefectul Secţiunea 1 Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti ART. 96 Guvernul numeşte cîte un prefect în fiecare judeţ. De asemenea, numeşte un prefect pentru municipiul Bucureşti şi Sectorul agricol Ilfov. Prefectul este ajutat de un subprefect, iar la municipiul Bucureşti, de 3 subprefecţi. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotãrîre a Guvernului. Pentru a fi numiţi în funcţie, prefectul şi subprefectul trebuie sa aibã studii superioare şi virsta de cel puţin 30 ani. ART. 97 Prefectul şi subprefectul nu pot fi deputaţi sau senatori, membri în consiliul judeţean şi în consiliile locale sau primari şi nu pot îndeplini o funcţie de reprezentare profesionalã cu caracter naţional, o alta funcţie publica sau o funcţie ori activitate profesionalã salarizata în cadrul regiilor autonome, societãţilor comerciale sau oricãror organizaţii ori unitãţi cu scop lucrativ. ART. 98 În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul vegheazã ca activitatea consiliilor locale şi judeţene şi a primarilor sa se desfãşoare conform legii. Între prefecţi, pe de o parte, şi consiliile locale şi judeţene şi primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. ART. 99 Prefectul este şeful serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate în unitãţile administrativ-teritoriale. ART. 100 Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale: a) asigura realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor şi a ordinii publice; b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritãţilor publice locale şi judeţene; c) avizeazã numirea sau eliberarea din funcţie a conducãtorilor serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti; d) dispune luarea mãsurilor corespunzãtoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apãrarea drepturilor cetãţenilor, prin organele legal constituite; e) rãspunde, în condiţiile stabilite prin lege, de pregãtirea şi aducerea la îndeplinire a mãsurilor de apãrare care nu au caracter militar; autoritãţile militare şi organele locale ale Ministerului de Interne au obligaţia sa informeze pe prefect asupra oricãrei probleme care poate avea importanta pentru judeţ; f) prezintã, anual, Guvernului un raport asupra stãrii generale economice, sociale, culturale şi administrative a judeţului. Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau însãrcinãri date de Guvern. ART. 101 În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor adoptate şi emise de autoritãţile administraţiei publice locale şi judeţene, cu excepţia celor de gestiune curenta, prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, actele acestora, dacã le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. Prefectul se va pronunţa asupra legalitãţii acestui act, în termen de 15 zile de la data comunicãrii actului, ce se va face în 10 zile de la adoptarea lui. ART. 102 Prefectul prezintã, anual, consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, o informare cu privire la activitatea desfasurata de serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate în judeţ şi în municipiul Bucureşti. ART. 103 Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condiţiile legii. Ordinele care stabilesc mãsuri cu caracter tehnic şi de specialitate sînt emise dupã consultarea organelor sau serviciilor de specialitate şi sînt contrasemnate de conducãtorii acestora. ART. 104 Ordinul prefectului devine executoriu numai dupã ce a fost adus la cunostinta publica, prin afişare şi publicare cînd conţine dispoziţii normative, sau de la data comunicãrii în celelalte cazuri. ART. 105 Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cãrui structura şi atribuţii se stabilesc prin hotãrîre a Guvernului. Secţiunea a 2-a Comisia administrativã ART. 106 În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizeazã, pe lîngã prefecturi, Comisia administrativã. Comisia administrativã este compusa din: prefect, ca preşedinte, preşedintele consiliului judeţean sau, dupã caz, primarul general al municipiului Bucureşti, primarul municipiului resedinta de judeţ şi conducãtorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti. ART. 107 Comisia se convoacã de prefect sau la cererea preşedintelui consiliului judeţean, respectiv al primarului general al municipiului Bucureşti, trimestrial şi ori de cîte ori este necesar. La lucrãrile comisiei pot fi invitaţi primari ai localitãţilor din judeţ, precum şi orice alte persoane a cãror prezenta este apreciatã ca necesarã. ART. 108 Comisia elaboreazã, anual, programul principalelor lucrãri şi activitãţi din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, pe care îl comunica autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene, precum şi serviciilor publice ale ministerelor şi celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate în judeţe şi municipiul Bucureşti. Comisia administrativã sprijinã serviciile publice ale ministerelor şi pe cele ale administraţiei publice judeţene. ART. 109 În activitatea sa, Comisia administrativã adopta hotãrîri, prin vot deschis, care se semneazã de preşedinte şi sînt obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor şi celorlalte autoritãţi centrale organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti. Lucrãrile comisiei administrative se realizeazã prin aparatul prefecturii. ART. 110 Divergenţele dintre serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale organizate în judeţe şi municipiul Bucureşti şi autoritãţile administraţiei publice judeţene se soluţioneazã de cãtre Guvern. CAP. 9 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 111 Membrii consiliilor locale şi judeţene, precum şi ai delegatiilor permanente ale consiliilor judeţene se bucura de protecţia acordatã de lege pentru functionarii publici. ART. 112 Primãrii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii şi functionarii din serviciile consiliilor locale şi judeţene rãspund, dupã caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele sãvîrşite în exercitarea atribuţiilor care le revin. ART. 113 Pînã la stabilirea prin lege a delimitãrii şi organizãrii administrativ-teritoriale a tarii, Capitalei, municipiilor şi a subdiviziunilor acestora, la municipiul Bucureşti se constituie autoritãţile administraţiei publice locale prevãzute la art. 5 alin. 1, care funcţioneazã în condiţiile art. 13-54, art. 59 alin. 1 lit f), art. 67 şi art. 106-110. La sectoarele municipiului Bucureşti, ca subdiviziuni ale acestuia, se constituie autoritãţile administraţiei publice locale prevãzute în art. 5 alin. 2, care funcţioneazã în condiţiile art. 13-54, cu excepţia celor de la art. 21 alin. 2 lit. b), c), f), h), i), j), m) - prima parte, t), v) şi z) şi art. 43 alin. 1 lit. c), l) şi m). Autoritãţilor prevãzute la alin. 1 şi 2 le sînt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 71-95, 111 şi 112. Pe aceeaşi perioada, Sectorul agricol Ilfov şi localitãţile sale componente funcţioneazã în condiţiile prevãzute de prezenta lege pentru judeţ, respectiv pentru comuna şi oraş. Serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei centrale, organizate în municipiul Bucureşti, funcţioneazã şi pentru Sectorul agricol Ilfov. ART. 114 În termen de 3 luni de la promulgarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii taxelor şi impozitelor locale. ART. 115 Defalcarea şi trecerea în patrimoniul comunelor, oraşelor sau, dupã caz, al judeţelor a bunurilor şi valorilor de interes local din domeniul public şi privat al statului, precum şi trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, dupã caz, judeţene, a regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital integral de stat, care presteazã servicii publice stabilite prin prezenta lege, în sarcina consiliilor locale şi judeţene, se vor stabili prin hotãrîre a Guvernului. ART. 116 Secretarii şi ceilalţi angajaţi ai actualelor primãrii şi prefecturi rãmîn în funcţie, respectiv trec la consiliile locale şi judeţene, urmînd a fi confirmati pe post sau, dupã caz, înlocuiţi, în condiţiile legii. ART. 117 În primul an de activitate, serviciile de specialitate ale consiliilor judeţene vor acorda gratuit asistenta tehnica primãriilor care nu au organizate serviciile respective. ART. 118 <>Legea nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, <>Legea nr. 5/1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor pînã la organizarea de alegeri locale şi Hotãrîrea Guvernului nr. 932/1990 privind Îndrumarul pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor <>Legii nr. 5/1990 , precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga pe data constituirii noilor autoritãţi ale administraţiei publice locale.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 18 noiembrie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 18 noiembrie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea administraţiei publice locale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
