LEGE nr. 672 din 19 decembrie 2002 (*republicata*) privind auditul public intern*)

─────────
    *) Republicatã în temeiul art. VI din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 3 noiembrie 2011, dându-se textelor o nouã numerotare.
    Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002 şi a mai fost modificatã şi completatã prin:
    - Ordonanţa Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementãrilor privind auditul intern, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2004, aprobatã prin Legea nr. 106/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 16 aprilie 2004;
    - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 260/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 13 iulie 2009;
    - Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    - Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificãrile ulterioare.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Prezenta lege reglementeazã organizarea şi exercitarea auditului public intern în entitãţile publice.
    ART. 2
    În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
    a) audit public intern - activitate funcţional independentã şi obiectivã, de asigurare şi consiliere, conceputã sã adauge valoare şi sã îmbunãtãţeascã activitãţile entitãţii publice; ajutã entitatea publicã sã îşi îndeplineascã obiectivele, printr-o abordare sistematicã şi metodicã, evalueazã şi îmbunãtãţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţã;
    b) autoritate publicã - orice organ de stat sau al unitãţilor administrativ-teritoriale care acţioneazã, în regim de putere publicã, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autoritãţilor publice structurile asociative ale autoritãţilor publice locale şi alte persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publicã şi sunt autorizate sã presteze un serviciu public, în regim de putere publicã;
    c) cadrul general de competenţe profesionale al auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare cadrul general de competenţe profesionale - cuprinde domeniile şi, în cadrul lor, cunoştinţele, abilitãţile şi valorile profesionale necesare exercitãrii activitãţii de audit public intern în entitãţile publice şi care sunt specificate în Standardul Ocupaţional "Auditor intern în sectorul public";
    d) Carta auditului public intern - document oficial care defineşte scopul, obiectivele, organizarea, competenţele, responsabilitãţile şi autoritatea structurii de audit în cadrul entitãţii publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de asigurare şi consiliere, metodologia de lucru, regulile de conduitã a auditorilor interni şi stabileşte necesitatea accesului la documente, bunuri şi informaţii, cu ocazia misiunilor de audit desfãşurate;
    e) certificat de atestare a auditorului intern din sectorul public, denumit în continuare certificat de atestare - document emis de Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), care atestã îndeplinirea condiţiilor necesare pentru ca un auditor intern sã desfãşoare activitãţi de audit public intern în entitãţile publice;
    f) compartiment de audit public intern - noţiune genericã privind tipul de structurã funcţionalã de bazã a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activitãţilor şi riscurile asociate de la nivelul entitãţii publice, poate fi: direcţie generalã, direcţie, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajaţi cu normã întreagã;
    g) control intern - totalitatea politicilor şi procedurilor elaborate şi implementate de managementul entitãţii publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entitãţii într-un mod economic, eficient şi eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor managementului; protejarea bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor; calitatea documentelor contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii de încredere pentru management;
    h) control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entitãţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi din unitãţile centrale responsabile cu armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi de audit;
    i) cooperare pentru asigurarea activitãţii de audit public intern în entitãţile publice locale - exercitarea în comun a activitãţii de audit public intern de cãtre mai multe entitãţi, una îndeplinind rol de organizator, sau realizarea acestei activitãţi, pentru mai multe entitãţi publice locale, de compartimente de audit organizate la nivelul structurilor asociative de utilitate publicã ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu hotãrârile consiliilor locale; condiţiile şi termenii cooperãrii sunt stabiliţi într-un acord;
    j) dobândirea competenţelor - procesul prin care se obţin cunoştinţele, abilitãţile şi valorile profesionale necesare unei persoane pentru a planifica şi executa misiuni de audit public intern la entitãţile publice şi a cãror deţinere este confirmatã de cãtre instituţii autorizate prin lege;
    k) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitãţi, cu menţinerea calitãţii corespunzãtoare a acestor rezultate;
    l) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitãţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activitãţii respective;
    m) eficienţã - maximizarea rezultatelor unei activitãţi în relaţie cu resursele utilizate;
    n) entitate publicã - autoritatea publicã, instituţia publicã, compania/societatea naţionalã, regia autonomã, societatea comercialã la care statul sau o unitate administrativ-teritorialã este acţionar majoritar şi care are personalitate juridicã, precum şi entitatea finanţatã în proporţie de peste 50% din fonduri publice;
    o) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigurã din fonduri publice şi din fonduri externe nerambursabile;
    p) guvernanţã - ansamblul proceselor şi structurilor implementate de management în scopul informãrii, direcţionãrii, conducerii şi monitorizãrii activitãţilor entitãţii publice cãtre atingerea obiectivelor sale;
    r) instituţie publicã - denumire genericã ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţialã, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autoritãţi publice, instituţiile publice autonome, unitãţile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, oraşele, municipiile, judeţele, sectoarele şi municipiul Bucureşti, instituţiile publice centrale şi locale subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entitãţi publice, indiferent de modul de finanţare a activitãţii lor;
    s) instituţie publicã micã - instituţia care deruleazã un buget anual de pânã la nivelul echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadã de 3 ani consecutiv;
    ş) instituţii autorizate - instituţii de învãţãmânt superior acreditate în România, precum şi furnizori de formare profesionalã autorizaţi de Consiliul Naţional al Calificãrilor şi al Formãrii Profesionale a Adulţilor (CNCFPA);
    t) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unitãţilor administrativ-teritoriale sau ale entitãţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi din domeniul privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale;
    ţ) pista de audit - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilitãţilor referitoare la acestea, precum şi a modului de arhivare a documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfãşurãrii unei acţiuni, care sã permitã, totodatã, reconstituirea operaţiunilor de la suma totalã pânã la detalii individuale şi invers;
    u) Standard Ocupaţional "Auditor intern în sectorul public"document aprobat în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificãrilor şi al Formãrii Profesionale a Adulţilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care precizeazã unitãţile de competenţã şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activitãţilor specifice privind ocupaţia de auditor intern în sectorul public;
    v) structuri asociative ale autoritãţilor publice locale, denumite în continuare structuri asociative - includ: Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţionalã a Consiliilor Judeţene din România şi alte forme asociative de interes general pentru administraţia publicã localã, constituite potrivit legii, precum şi structurile teritoriale cu personalitate juridicã ale acestora, dupã caz.

    CAP. II
    Organizarea auditului public intern

    ART. 3
    (1) Obiectivul general al auditului public intern în entitãţile publice îl reprezintã îmbunãtãţirea managementului acestora şi poate fi atins, în principal, prin:
    a) activitãţi de asigurare, care reprezintã examinãri obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entitãţilor publice o evaluare independentã a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţã;
    b) activitãţi de consiliere menite sã adauge valoare şi sã îmbunãtãţeascã procesele guvernanţei în entitãţile publice, fãrã ca auditorul intern sã îşi asume responsabilitãţi manageriale.
    (2) Sfera auditului public intern cuprinde toate activitãţile desfãşurate în cadrul entitãţilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.
    (3) Ministerul Finanţelor Publice şi Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entitãţile economice din domeniul public.
    ART. 4
    Auditul public intern este organizat astfel:
    a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);
    b) Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
    c) comitetele de audit intern;
    d) compartimentele de audit public intern din entitãţile publice.
    ART. 5
    (1) Se înfiinţeazã Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângã Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunãtãţirii activitãţii de audit public intern în sectorul public.
    (2) CAPI cuprinde 11 membri, astfel:
    a) preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România;
    b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane;
    c) specialişti cu înaltã calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane;
    d) directorul general al UCAAPI;
    e) experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publicã, juridic, sisteme informatice - 3 persoane;
    f) un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autoritãţilor publice locale.
    (3) Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanţelor Publice, iar modul de
nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotãrâre a Guvernului*).
─────────
    *) A se vedea Hotãrârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003.

    (4) CAPI va fi condus de un preşedinte ales cu majoritate simplã de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadã de 3 ani; preşedintele convoacã întâlnirile CAPI.
    (5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumãtate plus unu din voturi.
    (6) Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.
    (7) Membrii CAPI vor primi o indemnizaţie de şedinţã egalã cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizaţia se suportã din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice**).
────────────
    **) Conform art. 14 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la data intrãrii în vigoare a legii şi pânã la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevãzutã la art. 5 alin. (7) din Legea nr. 672/2002 a fost egalã cu 1% din indemnizaţia secretarului de stat.

    ART. 6
    În realizarea obiectivelor sale CAPI are urmãtoarele atribuţii principale:
    a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;
    b) dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern;
    c) dezbate şi avizeazã raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintã Guvernului;
    d) avizeazã planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
    e) dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
    f) analizeazã importanţa recomandãrilor formulate de auditorii interni în cazul divergenţelor de opinii dintre conducãtorul entitãţii publice şi auditorii interni, emiţând o opinie asupra consecinţelor neimplementãrii recomandãrilor formulate de aceştia;
    g) analizeazã acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisã de audit, precum şi pregãtirea profesionalã comunã a auditorilor;
    h) avizeazã numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI.
    ART. 7
    (1) În cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structuratã pe servicii de specialitate, în subordinea directã a ministrului finanţelor publice.
    (2) UCAAPI este condusã de un director general, numit de ministrul finanţelor publice, cu avizul CAPI.
    (3) Directorul general este funcţionar public şi trebuie sã aibã o înaltã calificare profesionalã în domeniul financiar-contabil şi/sau al auditului, cu o competenţã profesionalã corespunzãtoare, şi sã îndeplineascã cerinţele Codului privind conduita eticã a auditorului intern.
    ART. 8
    În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are urmãtoarele atribuţii principale:
    a) elaboreazã, conduce şi aplicã o strategie unitarã în domeniul auditului public intern şi monitorizeazã la nivel naţional aceastã activitate;
    b) dezvoltã cadrul normativ în domeniul auditului public intern;
    c) dezvoltã şi implementeazã proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele internaţionale, inclusiv manualele de audit intern;
    d) dezvoltã metodologiile în domeniul riscului managerial;
    e) elaboreazã Codul privind conduita eticã a auditorului intern*);
─────────
    *) A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita eticã a auditorului intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 12 februarie 2004.

    f) avizeazã normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;
    g) dezvoltã sistemul de raportare a rezultatelor activitãţii de audit public intern şi elaboreazã raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;
    h) efectueazã misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale;
    i) verificã respectarea de cãtre compartimentele de audit public intern, inclusiv de cãtre cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita eticã a auditorului intern, evalueazã activitatea acestora şi poate iniţia mãsurile corective necesare, în cooperare cu conducãtorul entitãţii publice, respectiv al structurii asociative în cauzã;
    j) stabileşte cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activitãţii de audit public intern în entitãţile publice locale;
    k) îndrumã entitãţile publice locale şi structurile asociative în implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea activitãţii de audit public intern;
    l) stabileşte, în condiţiile legii, pentru domeniile cadrului general de competenţe profesionale cunoştinţele, abilitãţile şi valorile pe care o persoanã trebuie sã le deţinã pentru exercitarea activitãţii de audit public intern;
    m) coordoneazã sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul de atestare naţionalã a auditorilor interni din entitãţile publice, precum şi sistemul de formare profesionalã continuã a acestora;
    n) avizeazã numirea/destituirea şefilor compartimentelor de audit public intern din entitãţile publice;
    o) coopereazã cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementaritãţii activitãţilor de audit public intern şi audit public extern şi a creşterii eficienţei acestora, precum şi cu alte autoritãţi şi instituţii publice din România, cu respectarea independenţei, funcţiilor şi cerinţelor specifice fiecãrei profesii;
    p) coopereazã cu autoritãţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeanã.
    ART. 9
    (1) Instituţiile publice centrale care deruleazã în cursul unui exerciţiu bugetar un buget mai mare de 2.000.000.000 lei trebuie sã constituie un comitet de audit intern pentru a acţiona în vederea creşterii eficienţei activitãţii de audit public intern.
    (2) Comitetul de audit intern cuprinde între 5 şi 7 membri, numiţi de conducãtorul instituţiei publice centrale, şi are urmãtoarea componenţã:
    a) auditori interni cu experienţã de minimum 5 ani, 2-3 persoane;
    b) specialişti cu vechime de minimum 5 ani care activeazã în domeniul specific de activitate al instituţiei publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;
    c) conducãtorul compartimentului de audit public intern.
    (3) Auditorii interni nominalizaţi la alin. (2) lit. a) îşi desfãşoarã activitatea în alte instituţii publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituţiei publice în cauzã.
    (4) Specialiştii nominalizaţi la alin. (2) lit. b) îşi desfãşoarã activitatea în cadrul instituţiei publice centrale şi nu ocupã funcţii de conducere.
    (5) Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigurã prin cooptarea în numãr egal a persoanelor nominalizate la alin. (2) lit. a) şi b).
    (6) Comitetul de audit intern este condus de un preşedinte, ales cu majoritate simplã de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singurã datã; conducãtorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcţia de preşedinte.
    (7) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplã din voturi.
    (8) Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit public intern din cadrul instituţiei publice centrale.
    (9) Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizaţie de şedinţã stabilitã în aceleaşi condiţii ca şi indemnizaţia de şedinţã a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI); indemnizaţia se suportã din bugetul de stat, prin bugetul instituţiei publice centrale în cauzã.
    (10) Comitetul de audit intern se întruneşte de douã ori pe an, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, numai pentru realizarea atribuţiilor prevãzute la art. 10 lit. b), d) şi f).
    (11) La cererea conducãtorului instituţiei publice centrale, preşedintele comitetului de audit intern va participa la şedinţele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.
    (12) Instituţiile publice cu un buget mai mic de 2.000.000.000 lei în cursul unui exerciţiu bugetar pot constitui comitete de audit intern în scopul creşterii eficienţei activitãţii de audit intern.
    ART. 10
    În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are urmãtoarele atribuţii principale:
    a) dezbate şi avizeazã planul multianual şi planul anual pentru activitatea de audit public intern;
    b) analizeazã şi emite o opinie asupra recomandãrilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost acceptate de conducãtorul instituţiei publice centrale;
    c) avizeazã Carta auditului public intern;
    d) examineazã sesizãrile referitoare la nerespectarea Codului privind conduita eticã a auditorului intern şi propune conducãtorului instituţiei publice centrale mãsurile necesare;
    e) analizeazã şi avizeazã Raportul anual al activitãţii de audit public intern;
    f) avizeazã acordurile de cooperare cu alte instituţii publice privind exercitarea activitãţii de audit public intern.
    ART. 11
    Compartimentul de audit public intern se organizeazã astfel:
    a) conducãtorul instituţiei publice sau, în cazul altor entitãţi publice, organul de conducere colectivã are obligaţia asigurãrii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfãşurãrii activitãţii de audit public intern;
    b) entitãţile publice locale care coopereazã pentru asigurarea activitãţii de audit public intern utilizeazã capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entitãţii organizatoare sau la nivelul structurii asociative, dupã caz; compartimentul de audit astfel constituit se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prevederilor prezentei legi;
    c) la entitãţile publice locale care nu şi-au constituit compartiment propriu de audit intern sau nu au intrat în cooperare pentru asigurarea activitãţii de audit intern, aceasta poate fi asiguratã de cãtre auditori interni, persoane fizice atestate, pe baza contractelor de prestãri servicii, conform prevederilor prezentei legi;
    d) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitãţi publice, auditul public intern se limiteazã la auditul de regularitate şi se efectueazã de cãtre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice;
    e) la entitãţile publice centrale ai cãror conducãtori sunt ordonatori principali de credite şi gestioneazã un buget de pânã la 5.000.000 lei şi nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizatã de Ministerul Finanţelor Publice, prin UCAAPI, pe baza unui protocol de colaborare;
    f) conducãtorul entitãţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entitãţi publice stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entitãţii publice superioare; dacã acest acord nu se dã, auditul entitãţii respective se efectueazã de cãtre compartimentul de audit public intern al entitãţii publice care a decis aceasta.
    ART. 12
    (1) Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directã a conducãtorului entitãţii.
    (2) Conducãtorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de cãtre conducãtorul entitãţii/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entitãţile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entitãţi publice, numirea/destituirea se face cu avizul entitãţii publice ierarhic superioare, în condiţiile legii.
    (3) Conducãtorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de audit.
    (4) Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca numãr de auditori, pe baza volumului de activitate şi a mãrimii riscurilor asociate, astfel încât sã asigure auditarea activitãţilor cuprinse în sfera auditului public intern.
    (5) Compartimentul de audit public intern din cadrul entitãţii organizatoare, respectiv de la nivelul structurii asociative este dimensionat, ca numãr de auditori, astfel încât sã asigure realizarea activitãţii de audit public intern la toate entitãţile publice locale cuprinse în acordul de cooperare; cheltuielile ocazionate de activitatea de audit public intern desfãşuratã în sistem de cooperare, reprezentând cheltuieli de personal, cheltuieli privind impozite, contribuţii şi alte taxe aferente drepturilor de personal acordate şi cele cu deplasãrile interne sunt repartizate, în mod corespunzãtor, pe entitãţile semnatare ale acordului, în funcţie de numãrul de zile/auditor prestate; celelalte cheltuieli materiale, dacã pãrţile nu convin altfel, rãmân în sarcina entitãţii organizatoare sau a structurii asociative, dupã caz; modalitatea concretã de decontare a cheltuielilor se stabileşte prin acordul de cooperare.
    (6) Contractele de prestãri servicii cuprind activitãţile de elaborare a planurilor anuale, respectiv a planurilor multianuale ale activitãţii de audit intern, misiunile de audit şi natura acestora, în funcţie de volumul de activitate şi mãrimea riscurilor asociate, astfel încât sã asigure auditarea activitãţilor cuprinse în sfera auditului public intern, precum şi numãrul de auditori interni, ţinând cont şi de necesitatea asigurãrii funcţiei de supervizare a desfãşurãrii procesului de audit intern.
    (7) Funcţia de auditor intern este incompatibilã cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesionalã orientatã spre profit sau recompensã.
    ART. 13
    Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:
    a) elaboreazã norme metodologice specifice entitãţii publice în care îşi desfãşoarã activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entitãţilor publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entitãţi publice, cu avizul acesteia;
    b) elaboreazã proiectul planului multianual de audit public intern, de regulã pe o perioadã de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
    c) efectueazã activitãţi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de management financiar şi control ale entitãţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate;
    d) informeazã UCAAPI despre recomandãrile neînsuşite de cãtre conducãtorul entitãţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
    e) raporteazã periodic asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile sale de audit;
    f) elaboreazã raportul anual al activitãţii de audit public intern;
    g) în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau posibile prejudicii, raporteazã imediat conducãtorului entitãţii publice şi structurii de control intern abilitate;
    h) verificã respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita eticã în cadrul compartimentelor de audit intern din entitãţile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia mãsurile corective necesare, în cooperare cu conducãtorul entitãţii publice în cauzã.

    CAP. III
    Desfãşurarea auditului public intern

    ART. 14
    Tipurile de audit sunt urmãtoarele:
    a) auditul de sistem, care reprezintã o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacã acestea funcţioneazã economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandãri pentru corectarea acestora;
    b) auditul performanţei, care examineazã dacã criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entitãţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciazã dacã rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
    c) auditul de regularitate, care reprezintã examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectãrii ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.
    ART. 15
    (1) Auditul public intern se exercitã asupra tuturor activitãţilor desfãşurate într-o entitate publicã, inclusiv asupra activitãţilor entitãţilor subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entitãţi publice.
    (2) Compartimentul de audit public intern auditeazã, cel puţin o datã la 3 ani, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele:
    a) activitãţile financiare sau cu implicaţii financiare desfãşurate de entitatea publicã din momentul constituirii angajamentelor pânã la utilizarea fondurilor de cãtre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externã;
    b) plãţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
    c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale;
    d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale;
    e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţã, precum şi a facilitãţilor acordate la încasarea acestora;
    f) alocarea creditelor bugetare;
    g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
    h) sistemul de luare a deciziilor;
    i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
    j) sistemele informatice.
    ART. 16
    (1) Proiectul planului multianual, respectiv proiectul planului anual de audit public intern se elaboreazã de cãtre compartimentul de audit public intern, pe baza evaluãrii riscului asociat diferitelor structuri, activitãţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducãtorului entitãţii publice, prin consultare cu entitãţile publice ierarhic superioare, ţinând seama de recomandãrile Curţii de Conturi a României şi ale organismelor Comisiei Europene; activitãţile care prezintã în mod constant riscuri ridicate trebuie sã fie auditate, de regulã, anual.
    (2) Proiectele planurilor multianuale şi proiectele planurilor anuale de audit public intern ale entitãţilor publice locale care îşi asigurã activitatea de audit prin cooperare se elaboreazã în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) şi se centralizeazã în planul multianual şi în planul anual de audit ale entitãţii publice organizatoare, respectiv ale structurii asociative, dupã caz.
    (3) Proiectele planurilor multianuale şi ale planurilor anuale de audit public intern ale entitãţilor publice locale unde se desfãşoarã activitatea pe bazã de contracte de prestãri servicii se elaboreazã în conformitate cu prevederile stabilite la alin. (1) şi se aprobã de cãtre conducãtorul entitãţii publice locale.
    (4) Conducãtorul entitãţii publice aprobã anual proiectul planului de audit public intern.
    (5) Auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern desfãşoarã, cu aprobarea conducãtorului entitãţii publice, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual, în condiţiile prevãzute la art. 17.
    ART. 17
    În realizarea misiunilor de audit auditorii interni îşi desfãşoarã activitatea pe bazã de ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare.
    ART. 18
    (1) Compartimentul de audit public intern notificã structura care va fi auditatã cu 15 zile calendaristice înainte de declanşarea misiunii de audit; notificarea cuprinde scopul, principalele obiective şi durata misiunii de audit; notificarea va fi însoţitã de Carta auditului public intern.
    (2) Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le considerã relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu.
    (3) Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditatã are obligaţia sã ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar desfãşurãrii în bune condiţii a auditului public intern.
    (4) Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legãturã cu structura auditatã, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitatã. Totodatã auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de reverificãri financiare şi contabile legate de activitãţile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalitãţii şi a regularitãţii activitãţii respective.
    (5) Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se asigurã drepturi similare celor prevãzute pentru auditorii interni, cu scopul protejãrii intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceştia trebuie sã fie împuterniciţi în acest sens printr-o autorizaţie scrisã, care sã le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document care sã indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului.
    (6) Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de strictã specialitate, conducãtorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunitãţii contractãrii de servicii de expertizã/consultanţã din afara entitãţii publice.
    ART. 19
    (1) Auditorii interni elaboreazã un proiect de raport de audit public intern la sfârşitul fiecãrei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflectã cadrul general, obiectivele, constatãrile, concluziile şi recomandãrile. Raportul de audit public intern este însoţit de documente justificative.
    (2) Proiectul raportului de audit public intern se transmite la structura auditatã; aceasta poate comunica, în maximum 15 zile calendaristice de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni.
    (3) În termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern organizeazã reuniunea de conciliere cu structura auditatã, în cadrul cãreia se analizeazã constatãrile şi concluziile, în vederea acceptãrii recomandãrilor formulate.
    (4) Conducãtorul compartimentului de audit public intern transmite, dupã caz, raportul de audit public intern finalizat, pentru analizã şi avizare, împreunã cu rezultatele concilierii:
    a) conducãtorului entitãţii publice care a aprobat misiunea;
    b) numai conducãtorului entitãţii publice locale care îşi asigurã activitatea de audit prin cooperare, pentru misiunile de audit public intern proprii, şi nu informeazã alte persoane fizice sau juridice, cu excepţia celor prevãzute de lege, despre date, fapte sau situaţii constatate cu ocazia desfãşurãrii misiunilor;
    c) conducãtorului instituţiei publice mici.
    (5) Dupã avizare, recomandãrile cuprinse în raportul de audit public intern sunt comunicate structurii auditate.
    (6) Structura auditatã informeazã compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandãrilor, incluzând un calendar al acestora. Şeful compartimentului de audit public intern informeazã UCAAPI sau organul ierarhic superior, dupã caz, despre recomandãrile care nu au fost avizate; aceste recomandãri vor fi însoţite de documentaţia de susţinere.
    (7) Compartimentul de audit public intern verificã şi raporteazã UCAAPI sau organului ierarhic superior, dupã caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandãrilor.

    CAP. IV
    Auditorii interni

    ART. 20
    (1) Auditorii interni care sunt funcţionari publici sunt recrutaţi, se supun regimului juridic privind incompatibilitãţile, au drepturi şi obligaţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu prevederile prezentei legi.
    (2) Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de cãtre conducãtorul entitãţii publice, respectiv de cãtre organul colectiv de conducere, cu avizul conducãtorului compartimentului de audit public intern.
    (3) Cadrul general de competenţe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public acoperã, potrivit Standardului ocupaţional aprobat pentru aceastã ocupaţie, cel puţin urmãtoarele domenii:
    a) audit intern;
    b) managementul riscului, controlul intern şi guvernanţã;
    c) management;
    d) contabilitate;
    e) finanţe publice;
    f) tehnologia informaţiei;
    g) drept.
    (4) Recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite de auditorul intern se realizeazã pe baza:
    a) corespondenţei disciplinelor înscrise în foile matricole, aferente studiilor universitare, postuniversitare şi în certificatele de absolvire cu recunoaştere naţionalã, acordate în condiţiile legii, cu domeniile din cadrul general de competenţe profesionale;
    b) pentru domeniile care nu se regãsesc în cadrul foilor matricole sau în echivalent, auditorul intern trebuie sã îşi completeze pregãtirea profesionalã prin programe organizate de instituţii autorizate, finalizate prin diplome sau certificate de absolvire cu recunoaştere naţionalã.
    (5) Certificatul de atestare se elibereazã dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele condiţii:
    a) în urma procesului de recunoaştere a rezultat îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (4);
    b) experienţã profesionalã de minimum un an;
    c) probitate profesionalã confirmatã prin douã recomandãri din partea unor auditori interni sau specialişti în domeniu, cu experienţã de minimum 5 ani în activitatea publicã.
    (6) Pentru auditorii interni care deţin un certificat în audit intern emis de instituţii de profil cu recunoaştere internaţionalã, respectiv Institutul Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii, Institutul Francez al Auditului şi Controlului Intern, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda, nu mai este necesarã îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (5) lit. a).
    (7) Certificatul de atestare îşi pierde valabilitatea atunci când:
    a) auditorul intern/persoana fizicã atestatã nu a desfãşurat activitãţi specifice de audit public intern timp de 5 ani;
    b) auditorul intern/persoana fizicã atestatã nu a participat la cursuri de pregãtire profesionalã în cadrul programului de formare profesionalã continuã.
    (8) Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea şi stabilirea drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanţã cu regulamentele proprii de funcţionare a entitãţii publice, precum şi cu prevederile prezentei legi.
    (9) Persoanelor fizice, altele decât auditorii interni, care solicitã obţinerea certificatului de atestare li se aplicã aceleaşi condiţii de acordare, menţinere sau de pierdere a valabilitãţii stabilite pentru auditorii interni din entitãţile publice.
    ART. 21
    (1) Auditorii interni trebuie sã îşi îndeplineascã atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor prezentei legi şi potrivit normelor şi procedurilor specifice activitãţii de audit public intern.
    (2) Pentru acţiunile lor, întreprinse cu bunã-credinţã în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în altã funcţie.
    (3) Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legãturã cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.
    (4) Auditorii interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern desfãşurat la o entitate publicã.
    (5) Rãspunderea pentru mãsurile luate în urma analizãrii recomandãrilor prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entitãţii publice.
    (6) Auditorii interni trebuie sã respecte prevederile Codului privind conduita eticã a auditorului intern.
    (7) Auditorii interni au obligaţia sã îşi îmbunãtãţeascã cunoştinţele, abilitãţile şi valorile în cadrul formãrii profesionale continue, inclusiv dupã obţinerea certificatului de atestare, care se realizeazã prin:
    a) participarea la cursuri şi seminare pe teme aferente domeniilor cadrului general de competenţe profesionale sau celor specifice entitãţii publice;
    b) studii individuale pe teme aprobate de conducãtorul compartimentului de audit public intern;
    c) publicarea de materiale de specialitate.
    (8) Formarea profesionalã continuã se realizeazã în cadrul unei perioade de minimum 15 zile lucrãtoare pe an, activitate care intrã în responsabilitatea conducãtorului compartimentului de audit public intern, precum şi a conducerii entitãţii publice.
    (9) Auditorii interni au obligaţia de a transmite rapoarte privind modul de realizare a programelor de formare profesionalã continuã, avizate de conducãtorul entitãţii publice, cãtre organismul care a emis certificatul de atestare, o datã la 5 ani, pe baza cãrora se va evalua menţinerea/pierderea valabilitãţii certificatului de atestare.
    ART. 22
    (1) Persoanele care sunt soţi, rude sau afini pânã la gradul al patrulea inclusiv cu conducãtorul entitãţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entitãţi publice.
    (2) Auditorii interni nu pot fi desemnaţi sã efectueze misiuni de audit public intern la o structurã/entitate publicã dacã sunt soţi, rude sau afini pânã la gradul al patrulea inclusiv cu conducãtorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivã.
    (3) Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activitãţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern al entitãţilor publice.
    (4) Auditorii interni care au responsabilitãţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeanã nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
    (5) Auditorilor interni nu trebuie sã li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; aceastã interdicţie se poate ridica dupã trecerea unei perioade de 3 ani.
    (6) Auditorii interni care se gãsesc în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1)-(5) au obligaţia de a informa de îndatã, în scris, conducãtorul entitãţii publice şi şeful structurii de audit public intern.

    CAP. V
    Contravenţii şi sancţiuni

    ART. 23
    Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 3.000 lei la 5.000 lei urmãtoarele fapte:
    a) încãlcarea obligaţiei de a asigura cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfãşurãrii activitãţii de audit public intern, potrivit prevederilor art. 11 lit. a);
    b) încãlcarea obligaţiei de a elabora norme de audit public intern specifice entitãţii publice, precum şi neprezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 13 lit. a);
    c) încãlcarea obligaţiei de a elabora proiectul planului de audit public intern, conform prevederilor art. 13 lit. b);
    d) refuzul personalului de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea auditatã, de a prezenta documentele solicitate cu ocazia efectuãrii misiunilor de audit public intern, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3);
    e) nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/destituirea conducãtorului compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor interni, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2), respectiv ale art. 20 alin. (2).
    ART. 24
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac astfel:
    a) de reprezentanţi împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor Publice, pentru contravenţiile prevãzute la art. 23;
    b) de cãtre reprezentanţii împuterniciţi ai organului ierarhic superior, la nivelul entitãţii publice subordonate, pentru contravenţiile prevãzute la art. 23 lit. a), c) şi e);
    c) de cãtre reprezentanţii împuterniciţi de conducãtorul entitãţii publice, pentru contravenţiile prevãzute la art. 23 lit. d).
    ART. 25
    Contravenţiilor prevãzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

    CAP. VI
    Dispoziţii finale

    ART. 26
    În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi*) Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern**).
    ART. 27
    La data intrãrii în vigoare a prezentei legi*) se abrogã art. 2 lit. c), i), k)-n), p), u), art. 6-9, 28, art. 29 alin. (2), art. 32 lit. a)-e), art. 34 alin. (1) lit. a) şi b), art. 37 alin. (3), precum şi orice alte dispoziţii referitoare la auditul public intern din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 301/2002.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II-V din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 672/2002 şi care se aplicã în continuare ca dispoziţii proprii ale actului modificator:
    "Art. II. - Comitetele de audit intern constituite potrivit prevederilor art. 8^1***) alin. (1) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, funcţioneazã începând cu data de 1 ianuarie 2012.
    Art. III. - Pentru atestarea auditorilor interni din entitãţile publice, aflaţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se aplicã urmãtoarele dispoziţii tranzitorii:
    1. Auditorii interni în funcţie urmeazã sã obţinã certificatul de atestare în termen de 6 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi; cheltuielile aferente obţinerii atestãrii sunt suportate de angajator, în limita bugetului prevãzut pentru pregãtirea profesionalã.
    2. Prin excepţie de la prevederile art. 18 alin. (2^2)****) din Legea nr. 672/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, auditorilor interni din entitãţile publice, cu o vechime de cel puţin 5 ani în funcţie la data expirãrii termenului prevãzut la pct. 1., li se recunoaşte deţinerea competenţelor profesionale în domeniul audit intern şi în domeniul managementului riscurilor, control intern şi guvernanţã.
    3. Dupã expirarea termenului prevãzut la pct. 1, auditorii interni care nu deţin certificatul de atestare din vina lor nu mai pot efectua şi superviza misiuni de audit public intern, urmând sã desfãşoare alte activitãţi cu caracter administrativ din domeniul auditului public intern sau sã fie transferaţi în alte compartimente din cadrul entitãţii.
    Art. IV. - Dupã expirarea termenului prevãzut la art. III pct. 1, deţinerea certificatului de atestare sau îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 18 alin. (2^2)****) din Legea nr. 672/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã caz, constituie cerinţe specifice prevãzute în fişele posturilor vacante scoase la concurs pentru ocuparea funcţiei de auditor intern în entitãţile publice.
    Art. V. - (1) Normele generale privind exercitarea auditului public intern, care vor include şi activitatea de consiliere desfãşuratã de auditorii interni, prevãzutã de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.702/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activitãţii de consiliere desfãşurate de cãtre auditorii interni din cadrul entitãţilor publice, se actualizeazã de Ministerul Finanţelor Publice în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi se aprobã de Guvern.
    (2) Normele privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern se elaboreazã de Ministerul Finanţelor Publice în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi se aprobã de Guvern.
    (3) Coordonarea şi desfãşurarea proceselor de atestare naţionalã şi de pregãtire profesionalã continuã a auditorilor interni din sectorul public urmeazã a se realiza în baza normelor care se elaboreazã de Ministerul Finanţelor Publice în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi se aprobã de Guvern.
    (4) Normele privind înfiinţarea comitetelor de audit intern se realizeazã de Ministerul Finanţelor Publice în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi se aprobã de Guvern."
─────────
    *) Prezenta lege a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.
    **) A se vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitãţii de audit public intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 şi nr. 130 bis din 27 februarie 2003, cu modificãrile ulterioare.
    ***) Art. 8^1 a devenit prin renumerotare art. 9.
    ****) Art. 18 alin. (2^2) a devenit prin renumerotare art. 20 alin. (4).

                         ---------