Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 67 din 20 decembrie 1974 legea electorala a Republicii Socialiste Romania
Dezvoltarea democraţiei socialiste corespunzãtor sarcinilor stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la cel de-al XI-lea Congres al partidului, impune perfecţionarea continua a activitãţii organelor reprezentative - Marea Adunare Nationala şi consiliile populare -, creşterea rolului deputaţilor, precum şi a rãspunderii lor, participarea mereu mai larga a întregului popor la elaborarea şi înfãptuirea politicii partidului şi statului de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi de inaintare a României spre comunism. În vederea îmbunãtãţirii cadrului legislativ privind reglementarea sistemului electoral s-a adoptat prezenta lege electoralã, cuprinzînd unele modificãri fata de reglementarea de pînã acum. Prin legea electoralã se urmãreşte asigurarea unei reglementãri unitare a organizãrii alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare. Legea electoralã se întemeiazã pe principiile fundamentale ale sistemului electoral înscrise în Constituţia Republicii Socialiste România. Astfel, prin lege se prevede ca drepturile electorale constituie o expresie a manifestãrii puterii unice şi suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participãrii nemijlocite a cetãţenilor la conducerea societãţii. Alegerea deputaţilor se întemeiazã pe deplina egalitate în drepturi a cetãţenilor, fãrã deosebire de rasa, naţionalitate, sex sau religie. Este prevãzutã, de asemenea, rãspunderea deputaţilor în fata alegãtorilor, atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru activitatea organelor în care sînt aleşi. Pornindu-se de la prevederile Constituţiei, în lege este prevãzut rolul care revine, în organizarea şi desfãşurarea alegerilor, precum şi în depunerea candidaturilor de deputaţi, Frontului Unitãţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, pentru participarea întregului popor la înfãptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate. Tinindu-se seama de modificarea Constituţiei privind stabilirea componentei Marii Adunãri Naţionale la 349 de deputaţi, prin legea electoralã se prevede determinarea numãrului de circumscripţii electorale corespunzãtor acestei componente. Totodatã, se prevede o reducere a numãrului de circumscripţii electorale pentru consiliile populare, astfel încît sa se asigure o mai buna funcţionare a acestor consilii, ca organe efective de lucru pe plan local. Avîndu-se în vedere prevederile Constituţiei privind durata mandatului organelor reprezentative, în legea electoralã sînt cuprinse reglementãrile necesare spre a se asigura corelarea datei ţinerii alegerilor pentru toate aceste organe. Prin lege se prevede ca pentru un loc de deputat se pot depune mai multe candidaturi, dîndu-se astfel cetãţenilor posibilitatea sa aleagã pe cei care dovedesc mai multã competenta şi initiativa şi o inalta rãspundere în îndeplinirea politicii partidului şi statului. În strinsa legatura cu aceasta posibilitate, în lege sînt reglementate problemele legate de modul de votare şi de stabilire a rezultatelor alegerilor, expresie a voinţei alegãtorilor. În ceea ce priveşte organizarea alegerilor, alcãtuirea circumscriptiilor electorale, organizarea comisiilor electorale, în lege sînt cuprinse unele prevederi de simplificare, în special a formularisticii utilizate, fata de sistemul de pînã acum. Avîndu-se în vedere Hotãrîrea Conferintei Naţionale a partidului din iulie 1972 privind simplificarea procedurii de retragere a mandatului de deputat, în sensul ca revocarea sa se poatã realiza, la cererea Frontului Unitãţii Socialiste, de cãtre Marea Adunare Nationala sau, dupã caz, de cãtre consiliile populare, într-un capitol final al legii se prevede procedura ce trebuie urmatã pentru revocarea deputaţilor. Prin întregul sau cuprins, legea electoralã asigura un cadru legislativ unitar pentru înfãptuirea, în domeniul sistemului electoral, a cerinţelor perfecţionãrii şi adincirii continue a democratismului nostru socialist.
În temeiul art. 43 pct. 2 din Constituţia Republicii Socialiste România,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 În Republica Socialistã România exercitarea drepturilor electorale prevãzute de Constituţie constituie o expresie a manifestãrii puterii unice şi suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participãrii nemijlocite a cetãţenilor la conducerea statului. Statul socialist roman garanteazã cetãţenilor exercitarea deplina a drepturilor electorale. ART. 2 Alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare se întemeiazã pe deplina egalitate în drepturi a cetãţenilor, fãrã deosebire de rasa, naţionalitate, sex sau religie. ART. 3 Frontul Unitãţii Socialiste organizeazã, sub conducerea Partidului Comunist Roman, participarea cetãţenilor la desfãşurarea alegerilor, campaniile electorale şi propune candidaţi de deputaţi pentru Marea Adunare Nationala şi consiliile populare. ART. 4 În conformitate cu art. 25 din Constituţie cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare. Votul este universal, egal, direct şi secret. Au drept de vot toţi cetãţenii romani care au împlinit virsta de 18 ani. Cetãţenii cu drept de vot, care au împlinit virsta de 23 de ani, pot fi aleşi deputaţi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare. Nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi alienaţii şi debilii mintali, precum şi persoanele lipsite de aceste drepturi, pe durata stabilitã prin hotãrîrea judecãtoreascã de condamnare. ART. 5 Deputaţii sînt rãspunzãtori în fata alegãtorilor atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru activitatea organului în care sînt aleşi. Deputaţii pot fi revocaţi înainte de expirarea termenului pentru care au fost aleşi, în condiţiile şi cu procedura prevãzute de prezenta lege.
CAP. 2 Organizarea şi desfãşurarea alegerilor
SECŢIUNEA I Stabilirea datei alegerilor şi organizarea circumscriptiilor electorale
ART. 6 Marea Adunare Nationala şi consiliile populare sînt alcãtuite din deputaţi, aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie. ART. 7 Deputaţii Marii Adunãri Naţionale, ai consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se aleg o data la 5 ani, iar deputaţii consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale se aleg o data la 2 ani şi jumãtate. ART. 8 Alegerile generale pentru Marea Adunare Nationala şi pentru consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au loc în una din zilele nelucrãtoare ale lunii martie a anului în care se încheie mandatul precedent. La aceeaşi data au loc şi alegerile generale pentru consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale al cãror mandat începe odatã cu mandatul consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Alegerile generale pentru consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale, al cãror mandat de 2 ani şi jumãtate corespunde celei de-a doua pãrţi a mandatului consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, au loc în termen de 3 luni de la expirarea mandatului precedent. Data alegerilor generale se stabileşte de cãtre Consiliul de Stat, cu cel puţin 60 de zile înainte. ART. 9 Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala se formeazã 349 de circumscripţii electorale. Delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale se fac de cãtre Consiliul de Stat în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. ART. 10 Pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare, circumscripţiile electorale se formeazã dupã cum urmeazã: În judeţe: a) în judeţele cu o populaţie pînã la 300.000 locuitori, 71-91 circumscripţii; b) în judeţele cu o populaţie între 300.001-500.000 locuitori, 91-111 circumscripţii; c) în judeţele cu o populaţie peste 500.000 locuitori, 111-141 circumscripţii. În municipiul Bucureşti: 155 circumscripţii. În sectoarele municipiului Bucureşti: 45-55 circumscripţii. În municipii: a) în municipiile cu o populaţie pînã la 30.000 locuitori, 31-35 circumscripţii; b) în municipiile cu o populaţie între 30.001-50.000 locuitori, 35-41 circumscripţii; c) în municipiile cu o populaţie între 50.001-80.000 locuitori, 41-45 circumscripţii; d) în municipiile cu o populaţie între 80.001-100.000 locuitori, 45-51 circumscripţii; e) în municipiile cu o populaţie între 100.001-150.000 locuitori, 51-55 circumscripţii; f) în municipiile cu o populaţie peste 150.000 locuitori, 55-71 circumscripţii. În oraşe: a) în oraşele cu o populaţie pînã la 10.000 locuitori, 15-19 circumscripţii; b) în oraşele cu o populaţie între 10.001-20.000 locuitori, 19-23 circumscripţii; c) în oraşele cu o populaţie între 20.001-30.000 locuitori, 23-27 circumscripţii; d) în oraşele cu o populaţie peste 30.000 locuitori, 27-31 circumscripţii. În comune: a) în comunele cu o populaţie pînã la 2.000 locuitori, 11-13 circumscripţii; b) în comunele cu o populaţie între 2.001-5.000 locuitori, 13-15 circumscripţii; c) în comunele cu o populaţie între 5.001-10.000 locuitori, 15-19 circumscripţii; d) în comunele cu o populaţie peste 10.000 locuitori, 19-25 circumscripţii. ART. 11 Numãrul circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare se stabileşte în termen de 10 zile din ziua fixãrii datei alegerilor, de cãtre: a) Consiliul de Stat, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare judeţene; b) comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare municipale, orãşeneşti şi comunale; c) Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare ale sectoarelor şi comunelor suburbane; d) comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi birourile executive ale consiliilor populare orãşeneşti, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare ale oraşelor şi comunelor care le aparţin. ART. 12 Delimitarea şi numerotarea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare se fac de cãtre comitetele sau, dupã caz, birourile executive ale consiliilor populare pentru care au loc alegerile, în termen de 15 zile de la stabilirea datei alegerilor. ART. 13 Circumscripţiile electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare se aduc la cunostinta cetãţenilor, de cãtre comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. ART. 14 În circumscripţiile electorale rãmase sau devenite vacante potrivit legii se stabilese alegeri parţiale. Pentru Marea Adunare Nationala, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, data alegerilor parţiale se stabileşte de cãtre Consiliul de Stat, iar pentru celelalte consilii populare, de cãtre comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare ierarhic superioare. Alegerile parţiale vor avea loc în termen de cel mult 3-6 luni de la producerea vacantei, data alegerilor stabilindu-se cu cel puţin 60 de zile înainte. Dispoziţiile privitoare la alegerile generale se aplica în mod corespunzãtor şi pentru alegerile parţiale. ART. 15 În circumscripţia electoralã vacanta alegerea deputatului se face pentru o perioada care dureazã pînã la încetarea mandatului organului în care a fost ales.
SECŢIUNEA a II-a Listele de alegatori
ART. 16 Toţi cetãţenii cu drept de vot sînt înscrişi în listele de alegatori din comunele, oraşele, municipiile sau sectoarele municipiului Bucureşti în care domiciliazã. Sînt înscrişi în listele de alegatori cetãţenii care dobîndesc dreptul de vot pînã în ziua alegerilor inclusiv. Un alegator nu poate fi înscris decît într-o singura lista de alegatori. ART. 17 Listele de alegatori se întocmesc de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, de cãtre birourile executive ale consiliilor populare ale oraşelor şi comunelor, dupã modelul stabilit de Consiliul de Stat, şi se semneazã de cãtre preşedintele şi secretarul comitetului sau biroului executiv al consiliului popular. Întocmirea listelor de alegatori se termina cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. ART. 18 Listele de alegatori se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare, la comune - pe sate, iar la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti - pe strãzi şi sate apartinatoare. Listele se întocmesc în ordine alfabetica şi cuprind numele, prenumele, virsta şi domiciliul alegatorului, precum şi numerele circumscriptiilor electorale din care face parte. ART. 19 Listele de alegatori în care sînt înscrişi militarii se întocmesc în ordine alfabetica, sub semnatura comandantului unitãţii sau al serviciului în care sînt încadraţi, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de alegeri. Militarii care au domiciliul în afarã unitãţilor se înscriu în listele de alegatori de cãtre comitetul executiv al consiliului popular al municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, de cãtre biroul executiv al consiliului popular al oraşului sau al comunei în care domiciliazã. ART. 20 Originalul listelor de alegatori se pãstreazã de cãtre comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular sau de unitatea militarã care le-a întocmit. ART. 21 Cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, comitetele sau, dupã caz, birourile executive ale consiliilor populare afişeazã în localul consiliului popular sau al secţiilor de votare, iar în satele unde nu sînt stabilite secţii de votare, la cãminele culturale sau şcoli, copii de pe listele de alegatori, asigurind populaţiei posibilitatea de a lua cunostinta de aceste liste. Afişarea se face în asa fel încît listele sa poatã fi consultate de intreaga populaţie. În aceeaşi zi în care se face afişarea listelor de alegatori, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular care le-a întocmit încunoştinţeazã alegatorii, prin orice mijloace de publicitate, despre afişarea listelor. ART. 22 Fiecare alegator are dreptul sa verifice înscrierea în listele de alegatori şi sa facã intimpinare la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular care le-a întocmit, impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite şi a altor erori din liste. Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular are obligaţia sa rezolve intimpinarea şi sa aducã la cunostinta celor interesaţi decizia luatã, în cel mult 3 zile de la înregistrarea intimpinarii. Impotriva deciziei date de cãtre comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular se poate face plîngere la judecãtoria în circumscripţia cãreia s-a fãcut afişarea listelor de alegatori, în termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta celor interesaţi a deciziei. Plîngerea se poate depune şi la comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, care o va inainta de îndatã judecãtoriei. Judecãtoria este obligatã ca în termen de 3 zile de la înregistrarea plingerii sa se pronunţe şi sa comunice în urmãtoarele 24 de ore de la pronunţare, celui care a fãcut plîngerea şi comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, hotãrîrea data. Hotãrîrea judecãtoriei este definitiva. ART. 23 În caz de schimbare a domiciliului, intervenita dupã încheierea listelor de alegatori, sau în cazul în care alegatorul lipseşte din localitatea de domiciliu în ziua alegerilor, se elibereazã alegatorului, de cãtre comitetul sau biroul executiv al consiliului popular care a întocmit listele de alegatori, o "adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege", facindu-se menţiune despre aceasta în listele de alegatori. La noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar în ziua alegerilor, alegatorul va fi trecut pe o lista de alegatori separatã, de cãtre comisia electoralã a sectiei de votare, pe baza adeverintei privind exercitarea dreptului de a alege şi a actului de identitate pe care îl prezintã. ART. 24 Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi birourile executive ale consiliilor populare orãşeneşti şi comunale, comunica fiecãrei comisii electorale de circumscripţie numãrul alegãtorilor aparţinînd circumscripţiei electorale, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare predau comisiilor electorale ale secţiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listelor de alegatori.
SECŢIUNEA a III-a Comisia Electoralã Centrala şi comisiile electorale ale judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor
ART. 25 Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala va funcţiona o Comisie Electoralã Centrala. Pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare va funcţiona cîte o comisie electoralã în fiecare judeţ, în municipiul Bucureşti, în sectoarele acestuia şi în fiecare municipiu, oraş şi comuna. Comisiile electorale prevãzute la alin. 1 şi 2 se formeazã din reprezentanţi ai Frontului Unitãţii Socialiste, ai organizaţiilor care îl compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi în adunãri ale alegãtorilor din întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, sate şi unitãţi militare. ART. 26 Comisia Electoralã Centrala se compune din 15 membri şi se confirma de cãtre Consiliul de Stat. Comisiile electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se compun din cîte 11 membri şi se confirma de cãtre Consiliul de Stat. Comisiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se compun din cîte 9 membri şi se confirma de cãtre Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Comisiile electorale ale municipiilor şi oraşelor se compun din cîte 9 membri şi se confirma de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. Comisiile electorale ale comunelor se compun din cîte 5 membri şi se confirma, dupã caz, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti. Comisiile electorale ale oraşelor şi comunelor care aparţin de municipii şi oraşe se confirma, dupã caz, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau de cãtre birourile executive ale consiliilor populare orãşeneşti de care aparţin. Comisiile electorale se confirma în cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Odatã cu confirmarea comisiilor electorale se desemneazã dintre membrii acestora cîte un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. ART. 27 Comisiile electorale prevãzute la art. 26 lucreazã în prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor şi iau hotãrîri cu majoritatea membrilor lor. Lucrãrile şi hotãrîrile comisiilor electorale se consemneazã în procese-verbale semnate de membrii comisiilor. ART. 28 Comisia Electoralã Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi ale comunelor au urmãtoarele atribuţii: a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri şi dau îndrumãri asupra tuturor problemelor referitoare la aplicarea lor, potrivit competentei lor teritoriale; b) voteazã la întocmirea în termen a listelor de alegatori şi la aducerea lor la cunostinta generalã, precum şi la formarea la timp a secţiilor de votare; c) rezolva contestaţiile cu privire la operaţiunile comisiilor electorale de circumscripţie şi intimpinarile date în competenta lor; d) verifica şi înregistreazã rezultatul alegerilor în circumscripţii electorale; e) se ingrijesc de confecţionarea buletinelor de vot, a imprimatelor şi a stampilelor de control, dupã modelul stabilit de Consiliul de Stat. Comisia Electoralã Centrala preda Marii Adunãri Naţionale dosarele alegerilor; celelalte comisii electorale predau dosarele alegerilor comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare pentru care au avut loc alegerile.
SECŢIUNEA a IV-a Comisiile electorale de circumscripţii
ART. 29 Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare, în fiecare circumscripţie electoralã se constituie cîte o comisie electoralã de circumscripţie. Comisiile electorale de circumscripţie se formeazã din reprezentanţi ai Frontului Unitãţii Socialiste, ai organizaţiilor care îl compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi în adunãri ale alegãtorilor din întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, sate şi unitãţi militare. Prevederile art. 27 sînt aplicabile şi comisiilor electorale de circumscripţie. ART. 30 Comisiile electorale de circumscripţie se compun din cîte: a) 9 membri, pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala; b) 7 membri, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; e) 5-7 membri, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor şi ale oraşelor; d) 3-5 membri, pentru alegerea deputaţilor în consiliile populare comunale. Comisiile electorale de circumscripţie pentru Marea Adunare Nationala se confirma de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, iar comisiile electorale de circumscripţie pentru consiliile populare se confirma de cãtre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pentru care au loc alegerile, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Odatã cu confirmarea, pentru fiecare comisie electoralã de circumscripţie se desemneazã, dintre membrii acesteia, cîte un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. ART. 31 Comisiile electorale de circumscripţie au urmãtoarele atribuţii: a) vegheazã la aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri; b) înregistreazã candidaturile depuse; c) fac publicaţiile şi afişãrile date în atributia lor prin lege; d) rezolva intimpinarile cu privire la candidaţi şi la operaţiunile comisiilor secţiilor de votare; e) distribuie comisiilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot; f) totalizeazã rezultatul alegerilor de la secţiile de votare, constata rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electoralã şi elibereazã deputatului ales certificatul doveditor al alegerii lui; g) înainteazã, dupã caz, Comisiei Electorale Centrale, comisiilor electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi ale comunelor respective, procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, intimpinarile şi procesele-verbale primite de la comisiile electorale ale secţiilor de votare. Celelalte documente şi materiale în legatura cu alegerile se predau spre pãstrare, pentru alegerile în Marea Adunare Nationala, comitetelor executive ale consiliilor populare ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, iar pentru alegerile în consiliile populare, fiecãrui comitet sau birou executiv al consiliului popular pentru care au avut loc alegerile.
SECŢIUNEA a V-a Secţiile de votare şi comisiile electorale ale secţiilor de votare
ART. 32 Pentru efectuarea alegerilor, teritoriul corespunzãtor sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor se împarte pe secţii de votare, dupã cum urmeazã: a) în sectoarele municipiului Bucureşti, în municipii, oraşe şi comune cu populaţie de peste 2.000 locuitori se formeazã cîte o secţie de votare la 1.500-3.000 locuitori; b) în comune cu populaţie sub 2.000 locuitori se formeazã o singura secţie de votare. Se pot forma secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie pînã la 500 locuitori, dacã distanta dintre aceste sate şi locul sectiei de votare este mai mare de 5 km. ART. 33 Unitãţile militare formeazã secţii de votare separate pentru minimum 50 şi maximum 3.000 alegatori. ART. 34 Pe lîngã spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cãmine de batrini avînd cel puţin 50 alegatori se formeazã secţii de votare separate. ART. 35 Pe lîngã misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România, precum şi pe lîngã agenţiile economice din ţãrile unde nu exista misiuni diplomatice şi oficii consulare ale Republicii Socialiste România, se formeazã cîte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetãţenii romani aflaţi temporar, în interes de serviciu sau personal, în ţãrile respective, în ziua alegerilor. Pe navele sub pavilion roman, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se pot forma secţii de votare, acestea fãcînd parte din circumscripţia electoralã a locului unde este înregistratã nava. ART. 36 Se vor putea forma secţii de votare în staţii de cale feratã, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii aflaţi în cãlãtorie în ziua alegerilor. ART. 37 Alegatorii voteazã în aceeaşi secţie de votare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor. ART. 38 Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. Secţiile de votare se vor numerota pe sectoare ale municipiului Bucureşti, pe municipii, oraşe şi comune. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în termenul prevãzut în alin. 1, aduc la cunostinta alegãtorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, indicind şi locul unde se va efectua votarea. ART. 39 La fiecare secţie de votare funcţioneazã o comisie electoralã a sectiei de votare. Comisiile electorale ale secţiilor da votare se formeazã potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. 2 din prezenta lege. ART. 40 Comisiile electorale ale secţiilor de votare se compun din 5, 7 sau 9 membri şi se confirma, dupã caz, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua alegerilor. Odatã cu confirmarea, pentru fiecare comisie electoralã a sectiei de votare se desemneazã un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. ART. 41 Comisiile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii: a) primesc de la comisiile electorale de circumscripţie listele de alegatori, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmeazã sa voteze la secţia de votare şi ştampila de control; b) conduc operaţiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul sectiei de votare şi în jurul acestuia; c) fac numãrarea voturilor şi consemneazã rezultatul votului; d) înainteazã comisiilor electorale de circumscripţie respective procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, împreunã cu intimpinarile depuse. ART. 42 Comisiile electorale ale secţiilor de votare lucreazã în prezenta a jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor şi iau hotãrîri cu majoritatea membrilor lor.
SECŢIUNEA a VI-a Candidaturile şi propunerea lor
ART. 43 În conformitate cu art. 25 din Constituţie, dreptul de a depune candidaturi pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare aparţine Frontului Unitãţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, a tuturor organizaţiilor de masa şi obşteşti, pentru participarea întregului popor la înfãptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate. ART. 44 Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare se pot propune mai mulţi candidaţi pentru fiecare circumscripţie electoralã, urmînd a fi ales cîte un singur deputat pentru fiecare circumscripţie. ART. 45 Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale de cãtre consiliile Frontului Unitãţii Socialiste, în adunãri ale alegãtorilor organizate în întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, cartiere, sate şi unitãţi militare. Propunerile de candidaţi se fac cel mai tirziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. În cazul în care din diferite motive într-o circumscripţie electoralã nu mai rãmîne valabilã nici o candidatura dintre cele depuse se pot propune noi candidaturi, cel mai tirziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. Dupã discutare, propunerile se consemneazã în procesul-verbal al adunãrii. ART. 46 Candidaţii nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripţie sau ai comisiilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul acelei circumscripţii în care au fost propuşi sa candideze. ART. 47 Procesul-verbal de propunere a candidaturii trebuie sa cuprindã: a) indicarea organizaţiei care a propus candidatura şi a adunãrii în cadrul cãreia s-a fãcut propunerea de candidatura; b) data şi locul adunãrii; c) numãrul participanţilor la adunare; d) numele şi prenumele membrilor prezidiului adunãrii; e) numele şi prenumele, virsta, apartenenţa politica, profesia şi domiciliul candidatului; f) indicarea organului puterii de stat şi a circumscripţiei electorale pentru care se propune candidatura; g) semnãturile membrilor prezidiului adunãrii. Procesul-verbal se întocmeşte pentru fiecare candidatura în parte şi se prezintã la comisia electoralã de circumscripţie pentru care s-a propus candidatura, cel mai tirziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, respectiv cu 10 zile înainte de ziua alegerilor pentru cazul prevãzut în art. 45. alin. 3. ART. 48 Propunerea de candidatura trebuie sa fie însoţitã sau urmatã de o declaraţie de acceptare din partea candidatului în termenul prevãzut pentru prezentarea proceselor-verbale de propuneri de candidaturi. ART. 49 Pentru Marea Adunare Nationala, candidaţii nu pot accepta candidatura decît într-o singura circumscripţie electoralã. Pentru consiliile populare din aceeaşi categorie, candidaţii nu pot accepta candidatura decît într-o singura circumscripţie electoralã. ART. 50 Un delegat desemnat de prezidiul care a condus adunarea de depunere a candidaturii, precum şi candidaţii, se vor prezenta personal la comisia electoralã de circumscripţie pentru a inregistra procesul-verbal de propunere a candidaturii, precum şi declaraţia de acceptare a candidaturii. În cazul în care candidaţii nu se vor putea prezenta personal, semnãturile lor pe declaraţia de acceptare vor trebui sa fie legalizate de cãtre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ori de cãtre notariatele de stat. ART. 51 Comisia electoralã de circumscripţie, de îndatã ce primeşte procesul-verbal de propunere de candidatura şi declaraţia de acceptare a candidaturii, examineazã dacã sînt îndeplinite condiţiile cerute de lege, atît în ce priveşte persoana candidatului, cît şi valabilitatea procesului-verbal de propunere de candidatura şi a declaraţiei de acceptare a candidaturii. ART. 52 Comisia electoralã de circumscripţie se pronunţa în aceeaşi zi asupra îndeplinirii cerinţelor legale cu privire la persoana candidaţilor şi la valabilitatea procesului-verbal de propunere de candidatura. Comisia electoralã de circumscripţie înregistreazã procesele-verbale de propuneri de candidatura a cãror valabilitate a fost constatatã. ART. 53 A doua zi dupã expirarea termenului de prezentare a proceselor-verbale de propuneri de candidatura, comisia electoralã de circumscripţie ia mãsuri ca prin mijloace de publicitate potrivite sa facã cunoscute candidaturile depuse, aratindu-se numele, prenumele, domiciliul, apartenenţa politica şi profesia candidatului, organizaţia care a fãcut propunerea şi adunarea generalã în cadrul cãreia a fost propus. ART. 54 Organizaţiile oamenilor muncii şi orice cetãţean al Republicii Socialiste România pot face intimpinari impotriva admiterii sau respingerii oricãrei candidaturi în termen de 3 zile de la publicarea candidaturilor depuse. Intimpinarile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se fac la comisiile electorale de circumscripţie respective, care le rezolva în termen de 24 de ore de la primire, hotãrîrile adoptate se afişeazã de îndatã la sediul comisiei, încheindu-se proces-verbal despre aceasta. ART. 55 Impotriva hotãrîrilor date de cãtre comisiile electorale de circumscripţie asupra intimpinarilor, cît şi cu privire la toate operaţiunile comisiei electorale de circumscripţie, se pot face, în termen de 3 zile de la data hotãrîrii luate, contestaţii, dupã caz, la Comisia Electoralã Centrala, la comisia electoralã judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, a oraşului sau comunei. Comisiile electorale care au primit contestaţii le rezolva în termen de 24 de ore de la primire, şi comunica rezultatul în urmãtoarele 24 de ore comisiei electorale de circumscripţie, care face de îndatã modificãrile corespunzãtoare şi le afişeazã. ART. 56 Dupã expirarea termenului pentru introducerea şi soluţionarea intimpinarilor şi contestaţiilor, comisia electoralã de circumscripţie încheie un proces-verbal în care se arata candidaturile rãmase definitive. ART. 57 A doua zi dupã ce candidaturile au rãmas definitive, comisiile electorale de circumscripţie înainteazã un exemplar al proceselor-verbale de raminere definitiva a candidaturilor, dupã caz, la Comisia Electoralã Centrala, la comisia electoralã judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, oraşului sau comunei ART. 58 Frontul Unitãţii Socialiste, toate organizaţiile care îl compun, precum şi toţi cetãţenii Republicii Socialiste România, au libertatea de a populariza în adunãri, prin presa, radio, televiziune sau alte mijloace de publicitate, candidaţii propuşi, dupã ce candidaturile au rãmas definitive.
SECŢIUNEA a VII-a Buletinele de vot
ART. 59 Dupã definitivarea candidaturilor, Comisia Electoralã Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi ale comunelor asigura imprimarea buletinelor de vot, pe care le distribuie comisiilor electorale de circumscripţie cu cel puţin 5 zile înainte de data alegerilor. Modelul buletinelor de vot este cel stabilit de cãtre Consiliul de Stat. ART. 60 Buletinele de vot cuprind toate candidaturile rãmase definitive pentru circumscripţia electoralã respectiva. Numele candidaţilor sînt imprimate pe buletine, pe baza înregistrãrii proceselor-verbale de depunere a candidaturii, în ordinea propusã de Frontul Unitãţii Socialiste. Buletinele de vot poarta menţiunea datei alegerilor. Ultima pagina a buletinelor de vot rãmîne nescrisa, fiind rezervatã pentru aplicarea ştampilei de control a comisiei electorale a sectiei de votare. Modelul ştampilei de control este cel stabilit de cãtre Consiliul de Stat. ART. 61 Comisia Electoralã Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor predau comisiilor electorale ale secţiilor de votare, prin comisiile electorale de circumscripţie, numãrul necesar de buletine de vot, cu cel puţin 24 de ore înainte de data alegerilor, încheind proces-verbal de predare şi primire, în dublu exemplar.
SECŢIUNEA a VIII-a Desfãşurarea alegerilor
ART. 62 Alegerile au loc într-o singura zi. Votarea începe la ora 6 şi se termina la ora 21. ART. 63 În localurile destinate pentru votare, comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, birourile executive ale consiliilor populare orãşeneşti şi comunale amenajeaza camere sau cabine de vot şi asigura urnele necesare. ART. 64 Preşedinţii comisiilor electorale ale secţiilor de votare iau toate mãsurile pentru ca alegerile sa decurga în bune condiţiuni. ART. 65 În ziua alegerilor, preşedinţii comisiilor electorale ale secţiilor de votare au rãspunderea mãsurilor de menţinere a ordinii înãuntrul şi în jurul localului de vot. Dispoziţiile preşedintelui comisiei electorale a sectiei de votare cu privire la menţinerea ordinii sînt obligatorii în tot cursul alegerilor. ART. 66 În afarã de candidaţi, de membrii comisiilor electorale, de delegaţii Frontului Unitãţii Socialiste şi ai organizaţiilor care îl compun, precum şi de reprezentanţii presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei, cu împuternicire specialã, nimeni nu poate rãmîne în localul de vot decît timpul necesar pentru votare. Împuternicirile prevãzute la alin. 1 se dau de cãtre Comisia Electoralã Centrala sau de cãtre comisiile electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti. ART. 67 Se interzice propaganda electoralã în localul de vot în timpul votarii. ART. 68 În ziua alegerilor, la ora 6 dimineata, preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare, în prezenta celorlalţi membri ai comisiei, verifica urnele şi existenta listelor de alegatori, dupã care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a comisiei electorale a sectiei de votare şi invita pe alegatori sa voteze. ART. 69 Fiecare alegator se prezintã personal pentru a primi buletinul de vot care i se inmineaza de secretarul sau alt membru al comisiei, pe baza buletinului de identitate sau a oricãrei alte dovezi prin care se poate stabili identitatea alegatorului, dupã ce se constata ca este trecut în lista de alegatori sau prezintã adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege. Despre prezentarea fiecãrui alegator se face menţiune în lista de alegatori. ART. 70 Alegatorul care prezintã adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege prevãzutã în art. 23 este înscris într-o lista de alegatori în momentul prezentãrii la vot. Adeverinta privind exercitarea dreptului de a alege se retine de cãtre comisia electoralã a sectiei de votare. ART. 71 Alegatorul voteazã în camera sau cabina de vot. El lasa nesters pe buletinul de vot numele candidatului pe care-l voteazã şi şterge numele candidaţilor pe care nu-i voteazã. În cazul în care alegatorul lasa nesterse numele tuturor candidaţilor înscrişi pe buletin, se considera vot "pentru" acela dintre candidaţi în favoarea cãruia a votat cel mai mare numãr de alegatori din circumscripţie. ART. 72 Prezenta oricãrei persoane - în afarã celei care voteazã - în camera de votare sau în cabinele de vot este interzisã. Alegatorul care, din cauza unui defect fizic sau dintr-un alt motiv a cãrui temeinicie este constatatã de preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare nu poate sa voteze singur, are dreptul de a chema, în scopul de a-l ajuta, în cabina sau camera de votare, pe oricare alt alegator. ART. 73 Alegatorul impatureste buletinul de vot cu ştampila de control în afarã şi îl introduce în urna de vot. ART. 74 Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în aceasta situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare desemneazã, din cadrul comisiei, un numãr de membri care se deplaseaza cu o urna specialã şi cu materialul necesar votarii la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. ART. 75 Candidaţii, membrii comisiei electorale a sectiei de votare şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea oricãrei persoane care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de cãtre preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare. Dacã contestaţia este intemeiata, preşedintele opreşte de la votare pe alegatorul a cãrui identitate a fost contestatã şi consemneazã acest fapt într-un proces-verbal. ART. 76 La ora 21, preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare declara votarea închisã.
SECŢIUNEA a IX-a Stabilirea rezultatelor alegerilor
ART. 77 Dupã ce preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare declara votarea închisã, comisia anuleazã buletinele de vot neintrebuintate, deschid urnele, procedeazã la numãrarea voturilor pentru fiecare circumscripţie electoralã, confrunta numãrul buletinelor de vot cu numãrul persoanelor care s-au prezentat la vot conform listei de alegatori şi consemneazã rezultatul votarii în procese-verbale. Procesele-verbale se încheie în dublu exemplar pentru fiecare circumscripţie electoralã şi se semneazã de cãtre membrii comisiei electorale a sectiei de votare sau cel puţin de cãtre preşedinte şi secretar. La numãrarea voturilor au dreptul sa asiste candidaţii, delegaţii Frontului Unitãţii Socialiste, precum şi reprezentanţii presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei, cu împuternicire specialã. ART. 78 Preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare citeşte cu glas tare, la deschiderea fiecãrui buletin, numele candidatului votat. Dacã au fost mai mulţi candidaţi pe acelaşi buletin şi au rãmas nesterse numele tuturor candidaţilor, buletinele respective se vor numara distinct şi se vor trece separat în procesul-verbal ce se comunica comisiei electorale a circumscripţiei. ART. 79 Votul este nul cînd au fost utilizate buletine de vot ce nu sînt de modelul stabilit, sau cînd buletinul de vot prezentat de alegator nu poarta ştampila de control a comisiei electorale a sectiei de votare. ART. 80 Cînd valabilitatea unui vot este indoielnica, preşedintele supune cazul comisiei electorale a sectiei de votare, consemnind rezultatul în procesul-verbal ce se încheie. ART. 81 În tot cursul operaţiunilor de votare şi de numarare a voturilor, cei prezenţi pot face intimpinare cu privire la aceste operaţiuni. Intimpinarea se face în scris şi se prezintã preşedintelui comisiei electorale a sectiei de votare, care elibereazã o dovada de primire. Intimpinarea poate fi facuta şi verbal în fata preşedintelui, care încheie despre aceasta un proces-verbal cuprinzînd conţinutul intimpinarii; procesul-verbal este semnat de cãtre preşedinte, secretar şi de cel ce face intimpinarea. ART. 82 Procesele-verbale ale comisiei electorale a sectiei de votare, întocmite pentru fiecare circumscripţie electoralã, trebuie sa cuprindã: a) ora începerii şi terminãrii operaţiunilor de votare; b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele de alegatori; c) numãrul voturilor exprimate; d) numãrul total al buletinelor de vot pe care nu a fost sters numele nici unui candidat; e) numãrul total al voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui tuturor candidaţilor înscrişi pe acelaşi buletin; f) numãrul voturilor "pentru" obţinute de fiecare candidat în parte, exprimate prin lãsarea nesters a numelui candidatului respectiv şi ştergerea numelui celorlalţi candidaţi înscrişi pe acelaşi buletin; g) numãrul voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui fiecãrui candidat în parte; h) numãrul voturilor nule; i) numãrul buletinelor de vot neintrebuintate; j) o scurta expunere a intimpinarilor primite de comisia electoralã a sectiei de votare şi hotãrîrile luate.
SECŢIUNEA a X-a Centralizarea şi constatarea rezultatelor alegerilor
ART. 83 Dupã încheierea operaţiunilor de numarare a voturilor şi semnarea proceselor-verbale prevãzute la art. 82, preşedintele comisiei electorale a sectiei de votare aduce la cunostinta celor de fata rezultatul numararii voturilor pentru fiecare circumscripţie electoralã şi înainteazã, de îndatã, în plic închis şi sigilat, comisiei electorale a circumscripţiei respective, un exemplar al procesului-verbal încheiat pentru acea circumscripţie electoralã. ART. 84 Buletinele de vot întrebuinţate pentru votare, precum şi cele neintrebuintate, ştampila de control, împreunã cu al doilea exemplar al procesului-verbal şi cu întregul dosar al alegerilor, se predau spre pãstrare comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, birourilor executive ale consiliilor populare ale oraşelor şi comunelor. Aceste buletine sînt pãstrate pînã la primirea dispoziţiilor Consiliului de Stat. ART. 85 Dupã primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate comisiile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea intimpinarilor primite, comisia electoralã de circumscripţie procedeazã la totalizarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor din circumscripţia electoralã respectiva. În acest scop, comisia electoralã de circumscripţie totalizeazã, pe intreaga circumscripţie, separat pentru fiecare candidat în parte, numãrul de voturi "pentru" şi numãrul de voturi "contra". Totodatã, totalizeazã numãrul buletinelor cuprinzînd mai mulţi candidaţi, pe care au rãmas nesterse numele tuturor candidaţilor şi procedeazã, potrivit art. 71 alin. 2, la atribuirea acestor voturi aceluia dintre candidaţi în favoarea cãruia a votat cel mai mare numãr de alegatori. La lucrãrile efectuate de comisia electoralã de circumscripţie au dreptul sa asiste persoanele prevãzute de art. 77 alin. 3. ART. 86 Alegerile dintr-o circumscripţie electoralã sînt valabile dacã din numãrul total de alegatori au luat parte la vot cel puţin jumãtate plus unu. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumãtate plus unu din totalul voturilor exprimate în circumscripţia electoralã respectiva. ART. 87 Dacã au fost mai mult de doi candidaţi pentru aceeaşi circumscripţie electoralã şi dacã nici unul dintre ei nu a întrunit cel puţin jumãtate plus unu din totalul voturilor exprimate, comisia electoralã a circumscripţiei declara balotaj între cei doi candidaţi care au întrunit cel mai mare numãr de voturi stabilindu-se noi alegeri. Comisia electoralã de circumscripţie încunoştinţeazã despre aceasta, dupã caz, Comisia Electoralã Centrala, comisia electoralã judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, oraşului, sau a comunei. ART. 88 Dacã din numãrul total al alegãtorilor dintr-o circumscripţie electoralã au votat un numãr mai mic de jumãtate plus unu, comisia electoralã de circumscripţie face menţiune despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie, sesizind de îndatã, dupã caz, Comisia Electoralã Centrala, comisia electoralã judeteana, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, oraşului sau comunei, stabilindu-se noi alegeri. ART. 89 Noile alegeri prevãzute în art. 87 şi 88 au loc, de drept, la 2 saptamini de la data alegerilor precedente, folosindu-se aceleaşi liste de alegatori. ART. 90 Comisia electoralã de circumscripţie încheie un proces-verbal privind toate operaţiunile alegerilor, centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului alegerilor. Procesul-verbal trebuie sa cuprindã: a) numãrul alegãtorilor din circumscripţia electoralã respectiva, potrivit listelor de alegatori; b) numãrul voturilor exprimate; c) numãrul total al voturilor exprimate "pentru" candidaţi: d) numãrul total al buletinelor de vot, pe care nu a fost sters numele nici unui candidat; e) numãrul total al voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui tuturor candidaţilor înscrişi pe acelaşi buletin: f) numãrul voturilor nule; g) numãrul voturilor "pentru" obţinute de fiecare candidat în parte, exprimate prin lãsarea nesters a numelui candidatului respectiv şi ştergerea numelui celorlalţi candidaţi înscrişi pe acelaşi buletin; h) numãrul voturilor "contra", exprimate prin ştergerea numelui fiecãrui candidat în parte; i) numele candidatului în favoarea cãruia a votat cei mai mare numãr de alegatori şi totalul numãrului de voturi "pentru" obţinute de acesta în urma aplicãrii prevederilor art. 71 alin. 2; j) numãrul buletinelor de vot neintrebuintate; k) scurta expunere a intimpinarilor primite, precum şi hotãrîrile luate de comisia electoralã de circumscripţie; l) stabilirea rezultatului alegerilor pe circumscripţie, a candidatului ales şi a candidaţilor nealesi. ART. 91 Preşedintele comisiei electorale de circumscripţie elibereazã candidatului ales certificatul doveditor al alegerii ca deputat. Fiecare comisie electoralã de circumscripţie înainteazã, dupã caz, Comisiei Electorale Centrale, comisiei electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, a sectorului acestuia, a municipiului, a oraşului sau comunei, procesul-verbal prevãzut în art. 90 împreunã cu intimpinarile prevãzute de art. 81, formind un dosar încheiat, sigilat şi semnat de membrii comisiei electorale sau cel puţin de preşedinte şi secretar. Odatã cu acestea înainteazã şi procesele-verbale primite de la comisiile electorale ale secţiilor de votare. ART. 92 Comisia Electoralã Centrala, comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, rezolva intimpinarile depuse, dupã care încheie cîte un proces-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, care trebuie sa cuprindã: a) numãrul total al alegãtorilor pentru Marea Adunare Nationala, respectiv pentru consiliul popular judeţean, al municipiului Bucureşti, al sectorului acestuia, al municipiului, oraşului sau comunei, potrivit listelor de alegatori; b) numãrul total al voturilor exprimate; c) numãrul total al voturilor exprimate "pentru" candidaţi; d) numãrul total al voturilor "contra" exprimate prin ştergerea numelui tuturor candidaţilor; e) numãrul voturilor nule; f) numele deputaţilor aleşi, numãrul voturilor "pentru" şi numãrul voturilor "contra" obţinute de fiecare în parte. Procesul-verbal se semneazã de cãtre membrii comisiei sau cel puţin de cãtre preşedinte şi secretarul comisiei electorale. ART. 93 Comisia Electoralã Centrala înainteazã Marii Adunãri Naţionale procesul-verbal prevãzut în art. 92, spre a fi predat Comisiei de validare a Marii Adunãri Naţionale nou aleasã. Comisiile electorale judeţene, a municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, ale municipiilor, oraşelor şi comunelor înainteazã comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare din unitãţile administrativ-teritoriale în care au fost constituite, procesele-verbale prevãzute în art. 92, spre a fi predate comisiilor de validare ale consiliilor populare nou alese. Odatã cu aceste procese-verbale se înainteazã şi dosarele comisiilor electorale de circumscripţie şi ale comisiilor electorale ale secţiilor de votare cuprinzînd procesele-verbale şi intimpinarile primite de aceste comisii. ART. 94 Centralizarea rezultatelor alegerilor pentru Marea Adunare Nationala se face de cãtre Comisia Electoralã Centrala, iar pentru consiliile populare, de cãtre Consiliul de Stat. Comunicatele referitoare la rezultatul alegerilor generale se întocmesc de cãtre Comisia Electoralã Centrala pentru Marea Adunare Nationala şi de cãtre Consiliul de Stat pentru consiliile populare şi se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
CAP. 3 Revocarea deputatului
ART. 95 Deputaţii pot fi revocaţi în cazul în care nu-şi îndeplinesc îndatoririle ce le revin sau cînd, prin fapte contrare eticii şi echitãţii socialiste, pierd încrederea alegãtorilor din circumscripţia în care au fost aleşi. ART. 96 Dreptul de a propune revocarea deputatului aparţine Frontului Unitãţii Socialiste, care îl exercita din proprie initiativa sau la cererea organizaţiilor care îl compun ori a alegãtorilor, în adunãri pe circumscripţii electorale. Propunerea de revocare este prezentatã spre dezbatere de cãtre consiliul corespunzãtor al Frontului Unitãţii Socialiste în adunãrile alegãtorilor pe circumscripţii electorale. ART. 97 Adunarea alegãtorilor în care se propune revocarea deputatului este convocatã de consiliul corespunzãtor al Frontului Unitãţii Socialiste, cu 10 zile înainte. În circumscripţiile electorale mari se pot organiza mai multe adunãri. ART. 98 Deputatul a cãrui revocare se propune va fi înştiinţat cu cel puţin 5 zile înainte de data adunãrii, asupra motivelor propunerii de revocare pentru a putea prezenta explicaţii. ART. 99 Adunarea alegãtorilor alege un prezidiu, pentru conducerea lucrãrilor sale. Discutiile şi rezultatul votului se consemneazã într-un proces-verbal care trebuie sa cuprindã: a) circumscripţia electoralã; b) data şi locul adunãrii; c) numãrul alegãtorilor prezenţi; d) numele şi prenumele membrilor prezidiului; e) numele şi prenumele delegatului consiliului Frontului Unitãţii Socialiste care a prezentat propunerea de revocare; f) numele şi prenumele deputatului a cãrui revocare s-a propus, cu arãtarea organului puterii de stat din care face parte; g) scurta expunere a discuţiilor; h) numãrul voturilor "pentru" revocare; i) numãrul voturilor "contra" revocãrii; j) numãrul alegãtorilor care s-au abtinut de la vot. Procesul-verbal se înainteazã, în termen de 24 de ore, comisiei electorale de circumscripţie constituitã potrivit prevederilor art. 29-31. ART. 100 Comisia electoralã de circumscripţie centralizeazã procesele-verbale prevãzute în art. 99, verifica dacã la adunãrile alegãtorilor majoritatea celor prezenţi s-a pronunţat, prin vot deschis, pentru revocarea deputatului. Constatãrile comisiei electorale de circumscripţie se consemneazã într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei. Procesul-verbal prevãzut în alineatul precedent împreunã cu procesele-verbale prevãzute în art. 99 se înainteazã, de îndatã, consiliului corespunzãtor al Frontului Unitãţii Socialiste. ART. 101 Consiliul Frontului Unitãţii Socialiste depune, în termen de 5 zile, procesul-verbal al comisiei electorale de circumscripţie, împreunã cu propunerea de revocare şi explicaţiile deputatului, Marii Adunãri Naţionale sau, dupã caz, comitetului sau biroului executiv al consiliului popular, spre a fi predate comisiei de validare. ART. 102 Marea Adunare Nationala sau, dupã caz, consiliul popular, pe baza propunerii Frontului Unitãţii Socialiste şi ascultind raportul comisiei de validare hotãrãşte, la prima sesiune, asupra revocãrii. În cazul revocãrii, drepturile şi îndatoririle deputatului înceteazã din momentul hotãrîrii adoptate potrivit alineatului precedent, circumscripţia electoralã devenind astfel vacanta.
CAP. 4 Dispoziţii finale
ART. 103 Cheltuielile ce decurg din aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sînt suportate din bugetul de stat. Cererile, reclamaţiile, intimpinarile, contestaţiile şi orice alte acte fãcute în exercitarea drepturilor prevãzute în prezenta lege sînt scutite de orice taxe de timbru. ART. 104 Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi: a) împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales; b) falsificarea prin orice mijloace a lucrãrilor electorale sau a rezultatului votului. Tentativa se pedepseşte. ART. 105 Legea nr. 28/1966 cu privire la alegerea deputaţilor în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare, republicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 155 din 22 noiembrie 1968, se abroga.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
