Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
ART. 1
Procuratura Republicii Socialiste România, în înfãptuirea politicii partidului şi statului de asigurare şi intarire continua a legalitãţii socialiste, apara cuceririle revoluţionare ale poporului, orinduirea socialã şi de stat, proprietatea socialistã, drepturile şi interesele legitime ale organizaţiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum şi ale cetãţenilor.
ART. 2
Prin intreaga sa activitate, Procuratura Republicii Socialiste România contribuie la aplicarea justa şi unitarã a legii, la prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor fapte de încãlcare a ordinii de drept, la educarea cetãţenilor în spiritul respectãrii legilor şi a regulilor de convieţuire socialã.
CAP. 2
ART. 3
Procuratura Republicii Socialiste România are urmãtoarele atribuţii:
a) asigura efectuarea urmãririi penale şi exercita supravegherea acesteia; supravegheazã respectarea legalitãţii la locurile de reţinere şi deţinere preventivã;
b) vegheazã la respectarea legii în cauzele de orice fel la instanţele judecãtoreşti, precum şi în ce priveşte activitatea acestora de punere în executare a hotãrîrilor şi a celorlalte titluri executorii;
c) supravegheazã respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotãrîrilor judecãtoreşti penale şi a organelor de la locurile de executare a pedepselor, a mãsurilor educative şi a mãsurilor de siguranta;
d) rezolva reclamaţiile şi sesizãrile referitoare la încãlcarea legalitãţii şi ia mãsuri pentru restabilirea acesteia în cazurile în care nu este prevãzutã o procedura jurisdicţionalã;
e) organizeazã şi desfãşoarã activitatea ce îi revine în problemele de criminalistica şi de prevenire a infracţiunilor;
f) exercita orice alte atribuţii ce îi sînt date prin lege.
ART. 4
Atribuţiile organelor procuraturii se exercita de cãtre acestea, numai în baza legii şi a dispoziţiilor organelor ierarhic superioare.
ART. 5
Procurorul ierarhic superior poate sa îndeplineascã oricare din atribuţiile procurorilor în subordine sau sa suspende ori sa anuleze actele şi dispoziţiile acestora.
Dispoziţiile procurorului ierarhic superior sînt obligatorii pentru procurorii în subordine.
ART. 6
Procurorul îşi exercita atribuţiile fãrã vreo imixtiune sau substituire în activitatea altor organe de stat, el avînd obligaţia sa acţioneze, în limitele competentei sale, numai în vederea asigurãrii respectãrii legii.
ART. 7
În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, procurorul poate cere actele, lucrãrile, datele sau explicaţiile necesare, de la ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, de la organele locale ale administraţiei de stat, organizaţiile economice, întreprinderile şi instituţiile de stat, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, precum şi de la orice persoana care exercita o funcţie sau îndeplineşte o însãrcinare în cadrul organizaţiilor socialiste prevãzute mai sus, care sînt obligate sa dea urmare cererii procurorului.
CAP. 3
ART. 8
Procurorul poate sa efectueze orice act de urmãrire penalã, în orice cauza.
În cazurile prevãzute de lege, urmãrirea penalã se efectueazã în mod obligatoriu de procuror.
ART. 9
Procurorul supravegheazã ca urmãrirea penalã sa fie efectuatã cu respectarea legii. În îndeplinirea acestei activitãţi, procurorul da dispoziţii organelor de cercetare penalã sau ia alte mãsuri necesare cu privire la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã.
Procurorul da dispoziţii şi ia mãsuri în scris şi motivat.
Dispoziţiile date de procuror sînt obligatorii pentru organul de cercetare penalã.
ART. 10
Procurorul vegheazã ca orice infracţiune sa fie la timp descoperitã şi complet stabilitã, ca orice infractor sa fie tras la rãspundere penalã şi ca nici o persoana sa nu fie urmãritã penal decît în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
De asemenea, vegheazã la respectarea libertãţii individuale a cetãţenilor, verificind temeinicia şi legalitatea reţinerii sau arestãrii preventive, astfel ca nici o persoana sa nu fie lipsitã de libertate decît în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 11
Procurorul pune în mişcare acţiunea penalã, ia mãsurile preventive prevãzute de lege, dispune trimiterea în judecata şi sesizeazã instanta ori da alte soluţii ce intra în competenta sa.
El rezolva plingerile impotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã.
Plîngerea impotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolva de procurorul şef al unitãţii.
În cazul cînd mãsurile şi actele sînt ale procurorului şef, ori sînt luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de cãtre acesta, plîngerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
ART. 12
Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penalã, care este obligat sa-l trimitã cu toate actele, materialele şi datele privitoare la data şi fapta care formeazã obiectul cercetãrii.
ART. 13
Procurorul încuviinţeazã, autoriza, confirma sau infirma, dupã caz, actele sau mãsurile procesuale ale organului de urmãrire penalã.
ART. 14
Procurorul verifica la locurile de reţinere sau de deţinere preventivã legalitatea mãsurilor de reţinere şi arestare preventivã, precum şi a condiţiilor de reţinere şi deţinere, luind mãsurile prevãzute de lege.
Dispoziţiile art. 25 alin. 1, 2 şi 3 se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul verificãrilor prevãzute de alineatul precedent.
ART. 15
Procurorul participa la dezbateri în cauzele în care legea prevede obligatoriu aceasta, iar în celelalte cauze numai cînd apãrarea unor interese de stat, obşteşti sau ale pãrţilor face necesarã participarea sa.
Participarea procurorului la dezbaterea recursului în cauzele penale, precum şi a recursului extraordinar oricare ar fi obiectul cauzei, este obligatorie.
ART. 16
În desfãşurarea cercetãrii judecãtoreşti şi a dezbaterilor, procurorul are rol activ în vederea aflarii adevãrului şi a respectãrii dispoziţiilor legii, formulind cereri şi punînd concluzii.
Cererile şi concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
ART. 17
Procurorul susţine învinuirea în cauzele penale, potrivit legii. Cînd cercetarea judecãtoreascã nu confirma învinuirea sau cînd a intervenit o cauza de încetare a procesului penal, procurorul pune, dupã caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal.
ART. 18
Procurorul examineazã hotãrîrile judecãtoreşti, iar cînd considera ca acestea sînt netemeinice sau nelegale, foloseşte cãile de atac prevãzute de lege.
În cauzele civile, aplicarea dispoziţiilor alineatului precedent este obligatorie numai în cazul hotãrîrilor care se comunica procurorului, potrivit legii, sau cînd este sesizat de alte persoane decît cele care pot sa exercite cãile de atac.
ART. 19
Procurorul general poate cere spre examinare dosarele privind procesele definitiv judecate, de la orice judecãtorie sau tribunal, şi sa atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotãrîrile definitive cînd considera ca prin acestea s-a adus o încãlcare esenţialã legii sau ca ele sînt vadit netemeinice.
ART. 20
Procurorul general poate sesiza Tribunalului Suprem, ca acesta sa emita decizii de îndrumare, în vederea aplicãrii unitare a legii în activitatea de judecata.
ART. 21
Procurorul general participa la şedinţele Tribunalului Suprem în care se dau decizii de îndrumare.
ART. 22
Procurorul vegheazã ca actele şi lucrãrile de punere în executare a hotãrîrilor judecãtoreşti şi a altor titluri executorii sa fie executate de cãtre instanţele judecãtoreşti cu respectarea legii.
ART. 23
Procurorul verifica dacã organele militiei efectueazã în termen şi cu respectarea dispoziţiilor legii lucrãrile de aducere la îndeplinire a mandatelor de executare.
Dacã constata ca exista mandate de executare care nu au fost aduse la îndeplinire, ia mãsurile ce intra în competenta sa ori sesizeazã organele competente sa ia mãsurile necesare.
ART. 24
Procurorul supravegheazã respectarea de cãtre organele de la locurile de executare a pedepselor, locurile de munca ale condamnaţilor, locurile de executare a mãsurilor educative luatã fata de minori, precum şi de cãtre organele din instituţiile sanitare în care sînt internati medical bolnavi pe baza hotãrîrilor judecãtoreşti.
Procurorul are acces deplin la locurile şi instituţiile prevãzute în alineatul precedent, verificind legalitatea deţinerii sau internãrii, precum şi a condiţiilor de deţinere sau internare prevãzute de dispoziţiile legii.
ART. 25
Procurorul se deplaseaza la locurile de executare a pedepselor şi la locurile de munca ale condamnaţilor şi examineazã ordinele, instrucţiunile, dispoziţiile şi orice alte acte referitoare la legalitatea deţinerii şi a condiţiilor de deţinere, precum şi dosarele personale ale condamnaţilor.
Procurorul examineazã cererile sau reclamaţiile verbale ori scrise ale condamnaţilor, iar la cererea lor sau cînd considera necesar, îi asculta pe aceştia fãrã prezenta altor persoane.
Dacã constata cazuri de deţinere ilegala sau alte cazuri de nerespectare a legii, ia mãsurile ce intra în competenta sa ori sesizeazã organele competente sa ia mãsurile necesare.
Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica în mod corespunzãtor şi în ce priveşte locurile în care se executa mãsuri educative luate fata de minori, precum şi în ce priveşte instituţiile sanitare în care sînt internati medical bolnavi pe baza hotãrîrilor judecãtoreşti.
ART. 26
Procurorul care îndeplineşte atribuţiile prevãzute în prezenta secţiune verifica, în cazul infracţiunilor sãvîrşite de detinutii şi internatii din locurile şi instituţiile prevãzute de art. 24, dacã cercetarea penalã se efectueazã potrivit legii.
ART. 27
Procurorul primeşte, examineazã şi rezolva reclamaţiile şi sesizãrile organizaţiilor socialiste şi ale cetãţenilor, referitoare la încãlcãri ale dispoziţiilor legii sãvîrşite de cãtre functionarii organelor şi organizaţiilor socialiste prevãzute în art. 7.
Dispoziţiile alineatului precedent nu sînt aplicabile cererilor de competenta instanţelor judecãtoreşti sau a altor organe cu activitate jurisdicţionalã.
ART. 28
Procurorul, în exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 27, cînd constata încãlcãri ale dispoziţiilor legii, ia, dupã caz, mãsurile prevãzute de legea penalã sau sesizeazã organul în activitatea cãruia s-a constatat încãlcarea, în vederea restabilirii legalitãţii, cerind totodatã organului competent sa aplice dispoziţiile legale privitoare la rãspunderea administrativã, disciplinarã sau materialã.
Organul prevãzut în alineatul precedent este obligat sa rezolve sesizarea şi sa ia mãsurile necesare pentru restabilirea legalitãţii şi de sancţionare a celor vinovaţi, comunicind procurorului, în termen de 30 zile de la primirea sesizãrii, mãsurile luate.
Dacã organul sesizat nu ia mãsurile necesare sau acestea nu sînt corespunzãtoare dispoziţiilor legii, procurorul încunoştinţeazã pe procurorul ierarhic superior, pînã la procurorul general, în vederea introducerii sesizãrii la organul ierarhic superior celui prevãzut în alin. 1.
ART. 29
Dacã aplicarea mãsurilor prevãzute în articolul precedent nu este posibila datoritã implinirii prescripţiei sau altor cauze legale, procurorul, prin sesizarea sa, va cere organului competent sa ia mãsuri de inlaturare şi prevenire a cauzelor care determina nerespectarea legii.
Cînd constata cazuri frecvente de nerespectare a legii în una sau mai multe unitãţi, în afarã mãsurilor ce se iau potrivit art. 28, procurorul sesizeazã direct sau, dupã caz, face propuneri în vederea sesizãrii organului ierarhic superior al unitãţilor în activitatea cãrora s-au constatat cazuri de nerespectare a legii.
Organul sesizat potrivit art. 1 şi 2 este obligat sa rãspundã procurorului în termen de 60 zile de la primirea sesizãrii.
ART. 30
Cînd din actele şi lucrãrile efectuate în exercitarea atribuţiilor prevãzute în secţiunile I, II şi III din prezentul capitol, precum şi în cazul cînd din orice alte lucrãri ce intra în competenta organelor procuraturii se constata încãlcãri ale legii, procurorul se sesizeazã şi, efectuind verificãrile necesare, procedeazã potrivit art. 28 şi 29.
ART. 31
Procuratura Republicii Socialiste România organizeazã introducerea şi aplicarea în practica de urmãrire penalã a metodelor ştiinţifice şi mijloacelor tehnice criminalistice, pentru ridicarea continua a calitãţii urmãririi penale şi a calificãrii profesionale a procurorilor.
ART. 32
Procuratura Republicii Socialiste România studiazã şi generalizeaza experienta practicii de urmãrire penalã, efectueazã lucrãri de laborator şi contribuie la stabilirea metodelor ştiinţifice şi mijloacelor tehnice criminalistice pentru descoperirea, cercetarea şi prevenirea infracţiunilor.
ART. 33
Procurorul general poate dispune înfiinţarea cabinetelor de criminalistica la procedurile judeţene.
CAP. 4
ART. 34
Procurorul militar are urmãtoarea competenta:
a) efectueazã urmãrirea penalã potrivit legii, supravegheazã activitatea organelor care efectueazã cercetarea penalã în cauzele de competenta tribunalelor militare, precum şi a organelor de la locurile de reţinere şi deţinere preventivã a invinuitilor din aceste cauze;
b) vegheazã la respectarea legii în cauzele penale la instanţele militare precum şi în activitatea de punere în executare de cãtre acestea a hotãrîrilor pronunţate;
c) supravegheazã respectarea legii în activitatea unitãţilor şi formatiunilor militare în legatura cu aducerea la îndeplinire a mandatelor de executare emise de instanţele judecãtoreşti, precum şi în activitatea organelor de la locurile de executare a pedepselor pronunţate de tribunalele militare pentru infracţiuni contra securitãţii statului sau a pedepselor pronunţate cu executarea într-o unitate militarã disciplinarã;
d) rezolva reclamaţiile şi sesizãrile referitoare la încãlcãri ale legii sãvîrşite de militarii şi angajaţii civili din organele, instituţiile, unitãţile şi formaţiunile militare, luind mãsurile prevãzute de lege.
Cînd din actele şi lucrãrile efectuate în exercitarea atribuţiilor prevãzute la lit. a-c inclusiv, precum şi în cazul cînd din orice alte lucrãri ce intra în competenta organelor de procuratura militarã rezulta încãlcãri ale legii, ale jurãmîntului militar sau ale obligaţiilor referitoare la datoria, ordinea şi disciplina militarã, procurorul militar se sesizeazã şi ia mãsurile prevãzute de lege.
ART. 35
În desfãşurarea activitãţii prevãzute de art. 34, procurorul exercita atri- atribuţiile şi foloseşte mijloacele prevãzute de prezenta lege, ale carei dispo- zitii se aplica în mod corespunzãtor şi procurorilor militari.
CAP. 5
ART. 36
Procuratura Republicii Socialiste România este condusã de procurorul general, ajutat de un colegiu.
Colegiul este format din procurorul general, adjunctii acestuia, precum şi din alte persoane cu funcţii de conducere în organele procuraturii.
Componenta colegiului se aproba de Consiliul de Stat, la propunerea procurorului general.
Procurorul general este preşedintele colegiului şi coordoneazã activitatea acestuia.
Colegiul Procuraturii Republicii Socialiste România este organ deliberativ care îşi desfãşoarã activitatea potrivit muncii şi conducerii colective. Colegiul dezbate şi ia hotãrîri în principalele probleme din domeniul de activitate al procuraturii. El se întruneşte cel puţin o data pe luna, lucreazã în prezenta a cel puţin 2/3 din numãrul membrilor sãi şi ia hotãrîri cu jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor ce-l compun.
Dacã procurorul general nu este de pãrerea majoritãţii, informeazã despre aceasta Consiliul de Stat, pentru a decide.
Membrii colegiului rãspund în fata colegiului şi a procurorului general pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sînt repartizate.
Procurorul general şi adjunctii acestuia asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor colegiului şi exercita conducerea operativã a activitãţii procuraturii.
ART. 37
Procurorul general rãspunde în fata Marii Adunãri Naţionale de activitatea procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fata Consiliului de Stat.
ART. 38
În îndeplinirea atribuţiilor sale, procurorul general emite ordine şi instrucţiuni, pe baza şi în vederea aplicãrii legii, precum şi pentru toate organele de urmãrire penalã în ceea ce priveşte desfãşurarea activitãţii de urmãrire penalã.
Ordinele şi instrucţiunile procurorului general pot fi anulate sau suspendate de cãtre Marea Adunare Nationala, iar în intervalul dintre sesiuni, de cãtre Consiliul de Stat.
ART. 39
Procurorul general poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretarea general obligatorie.
ART. 40
Procuratura Republicii Socialiste România are urmãtoarele organe: Procuratura Generalã, procuraturile judeţene, procuraturile locale şi procuraturile militare.
Procuratura municipiului Bucureşti are aceeaşi organizare şi competenta ca procuratura judeteana.
În fiecare judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti funcţioneazã procuraturi locale.
Numãrul procuraturilor locale şi raza lor teritorialã sînt aceleaşi ca ale judecãtoriilor. Sediile procuraturilor locale şi judeţene precum şi denumirea acestora, se stabilesc prin ordinul procurorului general.
Numãrul, sediile şi raza de activitate a procuraturilor militare se stabilesc de Consiliul de Stat.
ART. 41
Statutele de organizare ale organelor de procuratura militarã se stabilesc de procurorul general, de acord cu ministrul forţelor armate.
CAP. 6
ART. 42
Personalul Procuraturii Republicii Socialiste România este compus din procurori, personal administrativ, tehnic şi de serviciu.
ART. 43
Poate fi procuror persoana care:
a) este cetãţean roman şi are exerciţiu deplin al drepturilor civile şi politice;
b) este doctor sau licenţiat în drept;
c) nu a fost condamnat penal şi se bucura de o reputaţie nestirbita.
ART. 44
Procurorul general este ales de Marea Adunare Nationala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia şi funcţioneazã pînã la alegerea noului procuror general.
Adjunctii procurorului general se numesc prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea procurorului general.
ART. 45
Procurorii şefi ai judeţelor şi procurorul şef al municipiului Bucureşti sînt aleşi în funcţie şi revocaţi de consiliile populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, la propunerea procurorului general.
Procurorii şefi prevãzuţi la alineatul precedent sînt aleşi pe durata mandatului consiliului popular şi funcţioneazã pînã la alegerea noilor procurori şefi.
Procurorii şefi ai judeţelor şi procurorul şef al municipiului Bucureşti prezintã anual în sesiunile consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, dãri de seama despre cele constatate cu privire la respectarea legalitãţii în unitãţile administrativ-teritoriale în care aceste consilii sînt alese.
ART. 46
Numirea, transferarea, avansarea şi încetarea funcţiei altor procurori decît cei prevãzuţi în art. 45 se fac de procurorul general.
Numirea procurorilor militari se face cu acordul ministrului forţelor armate.
ART. 47
Procurorii nou numiţi vor efectua un stagiu de practica de 2 ani, dupã terminarea cãruia sînt supuşi unui examen de capacitate obligatoriu.
Judecãtorii care au promovat examenul de capacitate, în aceasta calitate, nu mai au obligaţia de a susţine un asemenea examen, ca procuror.
La examenul de capacitate se pot prezenta, fãrã îndeplinirea condiţiei de stagiu, cei care au o vechime în munca juridicã de cel puţin 2 ani ca judecãtor, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat şi consultant arbitral.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi în cazul activitãţii desfãşurate ca membru al corpului didactic din învãţãmîntul juridic superior, redactor la o revista juridicã sau la o editura cu specific juridic, lucrator în specialitate juridicã la Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Republicii Socialiste România sau în Ministerul Justiţiei ori în laboratoarele de expertiza criminalistica de pe lîngã Ministerul Justiţiei, precum şi la unele direcţii, secţii sau birouri cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice.
ART. 48
Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a personalului militar din organele de procuratura militarã se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale Ministerului Forţelor Armate.
ART. 49
Personalul din organele de procuratura militarã intra în efectivul Ministerului Forţelor Armate.
Personalul militar prevãzut în art. 48 face parte din cadrele permanente ale forţelor armate, fiindu-i aplicabile prevederile legilor, decretelor, hotãrîrilor Consiliului de Miniştri, statutelor, regulamentelor şi instrucţiunilor privitoare la drepturile şi obligaţiile cadrelor permanente.
Acordarea recompenselor şi aplicarea mãsurilor disciplinare personalului prevãzut la alineatul precedent aparţin organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.
Procurorii militari sînt subordonaţi organelor ierarhic superioare din Procuratura Republicii Socialiste România.
ART. 50
Procurorii sînt obligaţi sa îndeplineascã constiincios îndatoririle de serviciu, sa respecte cu stricteţe dispoziţiile legii, hotãrîrile şi ordinele organelor ierarhic superioare şi sa lupte pentru apãrarea şi întãrirea legalitãţii socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu, cît şi în relaţiile sociale, sa aibã o comportare corecta şi demna, compatibila cu prestigiul funcţiei ce îndeplinesc.
Sãvîrşirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputaţiei de procuror atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcţie.
ART. 51
Procurorii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu sau de la regulile de convieţuire socialã ori pentru comportãri ce dauneaza interesului serviciului sau prestigiului funcţiei.
ART. 52
Sancţiunile ce se aplica pentru abaterile disciplinare sînt:
a) observatia;
b) mustrarea;
c) suspendarea temporarã de la avansare pe termen de 1-3 ani;
d) retrogradarea în funcţie pe termen de cel mult 3 luni, cu reducerea corespunzãtoare a salariului;
e) transferarea disciplinarã;
f) desarcinarea din funcţie, prin revocare sau prin desfacerea contractului de munca, dupã caz.
Dacã cel sancţionat nu da urmare transferãrii, se va putea dispune desarcinarea din funcţie.
ART. 53
Sancţiunile prevãzute de art. 52 lit. c-f inclusiv se aplica de procurorul general direct sau prin adjunctii sãi desemnaţi în acest scop.
Competenta de aplicare a celorlalte sancţiuni disciplinare poate fi delegatã şi procurorilor şefi.
Procurorii învinuiţi de abateri grave pot fi suspendaţi din funcţie pînã la terminarea cercetãrilor.
În caz de punere în mişcare a acţiunii penale impotriva acestora, suspendarea din funcţie pînã la terminarea definitiva a procesului penal este obligatorie.
Mãsurile prevãzute de alin. 3 şi 4 se iau de cãtre procurorul general.
ART. 54
Salarizarea procurorilor se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Salarizarea personalului din organele de procuratura militarã se stabileşte potrivit reglementãrilor în vigoare pentru personalul din unitãţile militare bugetare. Pentru personalul militar, toate celelalte drepturi, precum şi condiţiile de pensionare şi drepturile la pensie, sînt cele stabilite pentru militari.
ART. 55
În afarã cazurilor prevãzute de art. 52 alin. 1 lit. f şi alin. 2, funcţia de procuror înceteazã prin:
a) pensionare;
b) demisie;
c) transferare în alta funcţie decît aceea de procuror;
d) eliberare din funcţie.
ART. 56
În aplicarea prezentei legi şi a prevederilor din legislaţia muncii, procurorul general va stabili prin ordin condiţiile de transferare, încetare a funcţiei, efectuare a stagiului de practica, sustinere a examenului de capacitate, notare, acordare a recompenselor, aplicare a sancţiunilor disciplinare, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ale procurorilor.
ART. 57
Numirea, avansarea, transferarea, desfacerea contractului de munca şi aplicarea mãsurilor disciplinare personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al Procuraturii Republicii Socialiste România se fac de cãtre procurorul general, direct sau prin delegaţii sãi, în condiţiile prevãzute de legislaţia muncii.
CAP. 7
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 58
Structura organizatoricã a Procuraturii Generale, funcţiile procurorilor şi ierarhia acestora, precum şi condiţiile de vechime pentru avansarea în funcţie, se stabilesc de Consiliul de Stat.
ART. 59
Procurorii, cu excepţia celor care efectueazã stagiul de practica, aflaţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sînt consideraţi ca îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 47, precum şi condiţiile de vechime pentru funcţiile pe care le ocupa.
Dispoziţiile alin. 1 se aplica şi foştilor procurori şi judecãtori aleşi ori numiţi în organizaţiile obşteşti sau în aparatul de stat, în funcţii legate de activitatea justiţiei.
ART. 60
Procurorii care participa la dezbaterile instanţelor de judecata poarta ţinuta vestimentara de şedinţa.
ART. 61
Prezenta lege intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.
Pe aceeaşi data <>Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, republicatã în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, cu modificãrile ulterioare, Decretul nr. 88 din 8 februarie 1956 , publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 23 martie 1956, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
