Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 Se ratifică amendamentele aduse la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi a Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi prin Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar, convenite la Bucureşti şi la Washington, prin scrisoarea părţii române din 3 octombrie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 15 octombrie 2003. ART. 2 Echivalentul în lei al sumei rămase de 110,2 milioane DST se asigură de Banca Naţională a României şi se virează, după primirea tranşei de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţională a României. ART. 3 Rambursarea creditului prevăzut la art. 2, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suportă de către Banca Naţională a României. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ Bucureşti, 18 februarie 2004. Nr. 6. ANEXA 1 3 octombrie 2003 Domnului Horst K\'f6hler Director general Fondul Monetar Internaţional Washington, D.C. 20431 Stimate domnule K\'f6hler, Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare (MSPEF-3) anexat prezintă înţelegerile la care s-a ajuns cu reprezentanţii Fondului în contextul discuţiilor legate de finalizarea celei de-a patra şi ultima analiză a programului nostru, sprijinit printr-un aranjament stand-by. De la începutul programului, în octombrie 2001, dezechilibrele macroeconomice s-au redus semnificativ, iar reformele structurale au progresat. Toate acestea au fost obţinute pe fondul unei creşteri economice ridicate şi a unei creşteri a veniturilor reale. Evoluţiile macroeconomice din prima jumătate a anului 2003 au fost în general favorabile. Am redus inflaţia până la 14,2 procente în august 2003, o performanţă mai bună faţă de proiecţiile iniţiale. După o drastică reducere în anul 2002, deficitul contului curent a depăşit oarecum ţinta programată pentru perioada ianuarie-iunie 2003, dar credem că ajustările de politică pe care suntem pe cale să le implementăm îl vor menţine în limite prudente. În timp ce majorarea rezervelor valutare a rămas în urma ţintei programului, îmbunătăţirea recentă a condiţiilor pieţei ne face încrezători în privinţa atingerii ţintei anuale de acumulare a rezervelor. MSPEF-3 aduce măsuri corective, dintre care majoritatea sunt deja implementate, pentru a aborda neîndeplinirea a trei criterii cantitative şi a unui criteriu de performanţă structurală, pentru care solicităm derogări. Pe această bază şi ca urmare a îndeplinirii altor criterii de performanţă din cadrul programului, solicităm finalizarea celei de-a patra analize în cadrul Aranjamentului stand-by. Credem că politicile şi măsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor acestui program, dar vom iniţia orice alte măsuri în acest scop. Vom avea consultări cu experţii Fondului privind adoptarea acestor măsuri, precum şi consultări în avans privind revizuirea politicilor conţinute în MPEF iniţial, MSPEF-1, MSPEF-2 şi MSPEF-3, în conformitate cu politicile FMI pentru asemenea consultări. Mai mult, vom continua discuţiile privind un aranjament succesor, pentru asigurarea unei evoluţii macroeconomice sustenabile în anul 2004. Cu stimă, Mihai Nicolae Tănăsescu, Mugur Isărescu, Ministrul finanţelor publice Guvernator Ministerul Finanţelor Publice Banca Naţională a României ANEXA 1.1 MEMORANDUM SUPLIMENTAR de politici economice şi financiare*)---------- *) Traducere. I. INTRODUCERE 1. De la finalizarea celei de-a treia analize din 25 aprilie 2003, am înregistrat progrese în realizarea principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuşi, preţurile mai mari la importul de energie au condus la creşterea pierderilor din sectorul energetic, iar declinul mediului extern şi aprecierea cererii interne au determinat presiuni suplimentare asupra contului curent şi ţintelor de rezerve valutare internaţionale. Aceste evoluţii ne-au determinat să implementăm măsurile corective menţionate în prezentul memorandum, care completează memorandumul iniţial, precum şi cele două memorandumuri suplimentare anterioare. II. CADRUL GENERAL ŞI SOLICITARE DE DEROGĂRI DE LA NEÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ 2. În timp ce performanţa evoluţiilor macroeconomice a continuat în anul 2003, au apărut recent presiuni asupra cererii interne. Creşterea PIB a scăzut la 4,3 procente în prima jumătate a anului 2003, reflectând tendinţa de scădere uşoară a ratei de creştere a exporturilor, ulterioară unei perioade cu rezultate excepţionale în acest sens. Atingând un nivel de 14,2 procente în luna august, inflaţia IPC a scăzut mai rapid decât s-a estimat iniţial, în timp ce aprecierea accelerată a salariului mediu pe economie şi variaţia volumului creditelor către sectorul privat au condus la o creştere rapidă a importurilor atât pentru bunuri de capital, cât şi pentru bunuri de consum. Ca rezultat, deficitul contului curent a atins nivelul de 2,5 procente din PIB anual în primul semestru, depăşind proiecţiile cu aproape 0,25 procente din PIB. Întârzierea activităţii de creditare a sectorului public şi privat a încetinit acumularea rezervelor în primul semestru, dar am reînceput cumpărările de valută de pe piaţă şi am menţinut un nivel confortabil de acoperire a importurilor, echivalent cu 3,7 luni de importuri prognozate la sfârşitul lunii august. 3. Politica bugetară s-a încadrat în program. Ţinta de deficit a bugetului general consolidat în prima jumătate a anului a fost atinsă cu o marjă considerabilă. Restrângerea cheltuielilor şi economiile din dobânzi au compensat pe deplin colectările mai reduse ale contribuţiilor la asigurările sociale. 4. O inversare temporară a fluxurilor de capital a creat dificultăţi politicii monetare. Confruntată cu diminuarea mai puternică decât s-a estimat a volumului creditelor către sectorul public şi privat în perioada ianuarie-iunie Banca Naţională a României (B.N.R.) a acceptat o scădere a rezervelor de aproximativ 250 milioane dolari S.U.A., în condiţiile menţinerii ratei dobânzii şi a cursului de schimb în conformitate cu programul asumat. În opinia noastră ieşirile nete de fluxuri corelate cu excesul de cerere de pe piaţa valutară au reprezentat fenomene temporare şi în acel moment nu păreau să susţină o întărire a politicii monetare. Totuşi, cumulat cu o lărgire a deficitului comercial, nivelul activelor externe nete ale B.N.R. la sfârşitul lunii iunie 2003 a înregistrat o diminuare faţă de program cu 625 milioane dolari S.U.A., iar ţinta privind activele interne nete a fost depăşită cu peste 20 procente. Rezervele brute au fost recent reîntregite prin plasarea cu succes pe piaţă a unui pachet de obligaţiuni suverane în valoare de 700 milioane EUR şi prin reluarea în lunile iulie şi august 2003 a cumpărărilor de valută de către B.N.R. Pe baza ajustărilor politicii monetare prezentate în paragraful 23, solicităm derogări pentru neîndeplinirea acestor criterii de performanţă. 5. Creditarea sectorului neguvernamental s-a accelerat în continuare. În timp ce reglementările introduse în luna ianuarie 2003 privind clasificarea şi provizionarea creditelor au armonizat standardele bancare româneşti cu practica internaţională în domeniu, acestea nu au reuşit să tempereze apetitul băncilor pentru o expunere ridicată a activităţii de creditare, după cum s-a anticipat iniţial. Măsura diferenţierii rezervelor obligatorii, intrată în vigoare începând cu data de 24 noiembrie 2003 în favoarea activelor în lei a condus la creşterea volumului creditelor în lei, iar creditele în valută s-au diminuat nesemnificativ din luna februarie 2003, rezultând pe ansamblu o expansiune reală a creditului de 40 procente la nivelul lunii iunie 2003. Cu toate acestea, principalele bănci rămân lichide şi capitalizate, iar asigurarea împotriva riscului de credit este acum adecvată. 6. Progresul în reducerea pierderilor sectorului energetic a încetinit în anul 2003. Conform programului, am menţinut tarifele la energia electrică şi termică constante în dolari S.U.A., dar datorită majorării preţurilor la combustibili şi deprecierii dolarului S.U.A. aceste tarife s-au situat sub nivelul de recuperare a costurilor. Similar, în timp ce am majorat la 1 iulie 2003 preţul pentru gaze naturale la consumatorul final, mai mult decât s-a programat iniţial, preţul de import pentru gaze naturale a crescut în continuare, diminuând puternic preţurile la gura sondei încasate de producătorii interni. Ratele de colectare la distribuitorii de gaze naturale şi energie electrică s-au încadrat în program şi acum au depăşit nivelul de 95 procente. Colectările în sectorul energiei termice au rămas modeste totuşi, reflectând neplata subvenţiilor de către autorităţile locale şi discontinuitatea politicii în acest sector. Ca rezultat, criteriul de performanţă privind rata de colectare la Termoelectrica nu a fost realizat cu 2,5 puncte procentuale. Având în vedere măsurile corective pentru reducerea pierderilor în sectorul energetic, prezentate în paragrafele 16-17, solicităm acordarea unei derogări pentru neîndeplinirea acestui criteriu de performanţă. 7. Creşterea salariului minim din luna ianuarie 2003 şi reducerea cotelor la contribuţiile de asigurări sociale au determinat creşterea reală accelarată a salariilor nete în economie. Salariile nete medii, atât în economie, cât şi în întreprinderile de stat monitorizate, au crescut în termeni reali cu aproape 9 procente în prima jumătate a anului 2003. În timp ce reducerile importante de personal din întreprinderile de stat anunţate pentru privatizare ne-au permis să îndeplinim ţinta aferentă lunii iunie 2003 privind fondul de salarii în întreprinderile de stat, recenta escaladare a salariilor şi încercările unor întreprinderi de a utiliza economiile provenite din externalizarea unui număr important de salariaţi pentru finanţarea creşterii salariilor pun sub semnul întrebării realizarea ţintelor pentru lunile septembrie şi decembrie 2003. Măsurile pentru atenuarea creşterii salariilor în întreprinderile de stat, fenomen care ar putea periclita obiectivele noastre macroeconomice în anul 2003, sunt prezentate în paragrafele 14-15. 8. Am realizat progrese semnificative privind privatizarea companiilor din cadrul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS). Am implementat peste 22.000 de disponibilizări în aceste companii, îndeplinind astfel criteriul de performanţă structural pentru sfârşitul lunii iunie 2003. Mai mult decât atât, am semnat contracte pentru vânzarea a 7 mari companii în trimestrul II, comparativ cu criteriul structural de 6 companii. Totuşi, unele contracte de privatizare rămân a fi derulate numai după ce se va ajunge la un acord cu privire la reeşalonarea arieratelor acestor companii către furnizorii de energie. În prezent, 3 mari companii se află în stadiul de negocieri finale şi estimăm vânzarea acestora până la sfârşitul lunii septembrie 2003. 9. Privatizarea în sectorul energetic necesită mai mult timp decât s-a anticipat. Am primit numai o singură ofertă neangajantă pentru privatizarea a două companii de distribuţie a energiei electrice, iar acum ne aflăm în negocieri cu ofertantul. Întârzieri în aprobarea strategiei de privatizare a Petrom, cea mai mare companie din ţară, au determinat depăşirea termenului limită de emitere a ofertei, stabilit pentru 30 iunie 2003. Graficul de privatizare a celor două companii de distribuţie a gazelor naturale a fost prelungit cu 6 luni, în condiţiile în care contractul consultantului în privatizare a fost finalizat cu o lungă întârziere. 10. Negocierile privind participarea BERD şi CFI la capitalul Băncii Comerciale Române - S.A. (B.C.R.) au început spre sfârşitul lunii iulie 2003. Deşi documentaţia tehnică a avut un ritm bun de finalizare, este nevoie de mai mult timp decât s-a estimat pentru finalizarea due-diligence şi pentru purtarea de discuţii suplimentare pe marginea dezvoltării instituţionale a băncii, determinând neîndeplinirea criteriului de performanţă structural de la sfârşitul lunii iulie. III. MĂSURI DE POLITICI CONVENITE ÎN CONTEXTUL CELEI DE-A 4-A ANALIZE 11. Obiectivul nostru macroeconomic principal pentru anul 2003 constă în consolidarea stabilizării macroeconomice, care necesită o creştere moderată a cererii şi progrese decisive în reducerea pierderilor în sectorul energetic. În pofida performanţei recente privind reducerea inflaţiei, menţinem ţinta iniţială de inflaţie la nivelul de 14 procente pentru sfârşitul anului 2003, atât timp cât propunerile recente de creştere a preţurilor din sectorul energetic pot constitui presiuni temporare pentru majorarea inflaţiei. Deficitul contului curent în anul 2003 este estimat acum la 4,75 procente din PIB, reflectând creşterea salarială mai rapidă decât s-a estimat şi expansiunea accelerată a creditului, precum şi reducerea exporturilor. Atingerea acestei ţinte necesită o restrângere mai mare a deficitului sectorului public de aproape 0,25 procente din PIB în a doua jumătate a acestui an, în principal ca urmare a reducerii pierderilor din întreprinderile de stat. Rezerva mai redusă pentru importuri, care acoperă 3,7 luni, reflectă proiecţiile privind trendul importurilor, ca rezultat al expansiunii acestora în anul 2003. Estimăm creşterea PIB la aproape 4,75 procente în anul 2003. Performanţa îndeplinirii criteriilor de performanţă cantitative şi a ţintelor indicative din program este prezentată în tabelul 1. Tabelul 2 conţine lista precondiţiilor pentru finalizarea analizei, iar tabelul 3 cuprinde intenţiile noastre de ajustare a preţurilor la energie. A. Politica fiscală 12. În pofida veniturilor mai mici decât s-a estimat şi a cheltuielilor suplimentare substanţiale, bugetul rectificat pe anul 2003, aprobat la sfârşitul lunii august, a redus ţinta de deficit la 48.920 miliarde lei, echivalentul a 2,7 procente din PIB. a) Datorită unei reduceri de venituri de 7.733 miliarde lei comparativ cu bugetul aprobat iniţial, reflectând în principal colectările mai slabe decât s-au estimat la fondul de pensii, şi a reducerii ţintei de deficit am redus cheltuielile bugetului general consolidat cu 8.333 miliarde lei. Separat vom anula arieratele din sectorul de transport şi al mineritului către bugetul general consolidat, în sumă de circa 1.700 miliarde lei şi, respectiv, 2.500 miliarde lei, respectând procedurile Uniunii Europene (UE) privind ajutorul de stat. b) Mai mult, bugetul rectificat include cheltuielile suplimentare echivalente cu aproximativ 1 procent din PIB, dintre acestea cele mai importante fiind plăţile compensatorii potrivit noului program de reconversie, dublarea transferurilor pentru căldură către familiile cu venituri modeste, plăţile facturilor restante la utilităţi pentru întreprinderile de stat care altfel ar trebui deconectate şi subvenţii suplimentare pentru agricultură, în vederea diminuării impactului secetei. De asemenea, am asigurat resurse în valoare de 4.000 miliarde lei pentru plata arieratelor acumulate în sectorul de sănătate în anul 2002. Dacă se dovedeşte că arieratele din sistemul de sănătate depăşesc această sumă, vom aproba până la 10 octombrie 2003 o a doua rectificare bugetară, asigurând resursele necesare. Pentru asigurarea transparenţei depline privind datoriile restante şi cele care au fost deja stinse am publicat la sfârşitul lunii august 2003 raportul Autorităţii Naţionale de Control (precondiţie). c) Nerealizarea veniturilor şi cheltuielilor suplimentare vor fi finanţate din economii, reprezentând 1,5 procente din PIB, cu cheltuielile la dobânzi, cheltuielile fondului de pensii, cheltuielile fondului de şomaj, reducerea cheltuielilor de capital şi cheltuieli materiale, plăţile compensatorii mai mici decât s-a estimat pentru nerestituirea terenurilor şi clădirilor potrivit Legii nr. 10/2001 şi tragerea unor sume mai mici decât s-a prognozat din granturile UE. 13. Implementarea unei reforme comprehensive a administraţiei fiscale va continua. Am înfiinţat un departament de administrare fiscală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice la începutul anului 2003, urmând ca de la 1 ianuarie 2004 să fie transformat într-o agenţie naţională pentru administrare fiscală, care va subordona direct toate direcţiile locale de administraţie fiscală. În plus, am hotărât să realizăm unificarea colectării, auditului şi executării contribuţiilor la asigurările sociale în cadrul Ministerului Finanţelor Publice în 4 etape: a) auditul şi executarea vor fi preluate la Ministerul Finanţelor Publice până la 1 ianuarie 2004; b) vom înfiinţa o administraţie comună pentru marii contribuabili până la 1 aprilie 2004; c) vom înfiinţa o administraţie comună pentru întreprinderile mici şi mijlocii până la 1 august 2004; d) vom înfiinţa o administraţie comună pentru liber-profesionişti până la 1 ianuarie 2005. Transferul funcţiei de colectare se va desfăşura gradual pe parcursul anului 2004. B. Politica salarială 14. Am decis să implementăm unele ajustări necesare pentru realizarea ţintelor privind fondul de salarii pentru perioada rămasă până la sfârşitul anului. În primul rând, pentru a preveni ca un număr de companii din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor să depăşească fondul de salarii iniţial cuprins în buget, vom elimina primele de Crăciun şi vom reduce sporurile pentru orele suplimentare şi orele prestate pe timp de noapte. Mai mult decât atât, am decis să disponibilizăm 19.300 de angajaţi din 5 companii de căi ferate şi filiale ale acestora (precondiţie), deşi am redus mai târziu acest număr la 16.500 de salariaţi, cu implementarea în acelaşi timp a unor măsuri compensatorii de reducere a salariilor în alte companii. De asemenea, am disponibilizat 4.000 de salariaţi în două companii din agricultură între 1 august şi 15 septembrie 2003 (precondiţie). În al doilea rând, deoarece din disponibilizări la scară largă într-un număr de companii nelichide de sub autoritatea APAPS au rezultat economii substanţiale la fondul de salarii, am redus deja fondurile de salarii ale acestor companii cu 175 miliarde lei şi vom utiliza această sumă pentru plata facturilor la utilităţi. În final, pentru a preveni utilizarea economiilor la fondul de salarii, rezultate din externalizarea unui număr mare de salariaţi, şi pentru creşterea substanţială a salariilor angajaţilor rămaşi vom reduce fondul de salarii la un număr de companii industriale cu 375 miliarde lei, cu ajustarea corespunzătoare a personalului prevăzut în buget. Toate aceste măsuri vor conduce la economii la fondul de salarii agregat de circa 900 miliarde lei, o sumă suficientă ca să asigure atingerea ţintei anuale a fondului de salarii. Detalii asupra executării acestor operaţiuni sunt specificate în Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI). 15. Pentru întărirea ex-ante a credibilităţii ţintei legate de fondul de salarii vom implementa imediat câteva măsuri. Am blocat 4 procente din fondul de salarii corespunzător trimestrelor III şi IV la întreprinderile de stat monitorizate, care vor putea fi deblocate numai pe baza aprobării ministrului de resort, după ce devine clar faptul că ţinta trimestrială va fi atinsă (precondiţie). Am impus, de asemenea, o îngheţare completă a angajărilor în toate întreprinderile monitorizate, cu excepţia unor poziţii care nu pot depăşi 200 de angajări, în total, de la 1 august până la 31 decembrie 2003 (precondiţie). C. Reformele din cadrul sectorului energetic 16. Pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale sectorului energetic am ajustat preţurile administrate începând cu 1 septembrie 2003 (precondiţii) şi vom implementa în continuare măsuri pentru reformarea sistemului de preţuri în sectorul energetic (tabelele 2 şi 3). Pentru a compensa pierderile rezultate din preţurile de import mai mari decât cele proiectate şi ca o măsură pentru atingerea parităţii de import, am aprobat prin hotărâre, la data de 18 august, creşterea preţului la consumatorul final la gaze naturale cu 22,5 procente pentru consumatorii rezidenţi şi cu 12,3 procente pentru consumatorii nerezidenţi, la momentul luării deciziei intenţionându-se atingerea echivalentului în dolari a 120 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii rezidenţi şi a 110 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii nerezidenţi, în scopul asigurării unui preţ de producţie la gura sondei de peste 50 dolari S.U.A./1.000 mc. Potrivit angajamentului nostru de ajustare graduală trimestrială a preţului la gaze naturale, pentru ca acesta să atingă paritatea preţului de import până în anul 2007, vom implementa o altă majorare de 4 procente a preţului în lei la 1 noiembrie 2003, pentru consumatorii rezidenţi şi nerezidenţi. Vom anunţa până la sfârşitul anului 2003 graficul pentru ajustările viitoare la preţul gazelor naturale, conform angajamentului nostru de atingere a parităţii preţului de import până în anul 2007, măsură pe care o considerăm crucială pentru stimularea prospecţiunilor, aşa cum a fost recomandată într-un recent studiu al Băncii Mondiale, şi pentru înlesnirea privatizării Petrom. De asemenea, intenţionăm să reformăm schema de preţ în sectorul gazelor naturale pentru a evita ca preţurile de producător să fie stabilite după perceperea costurilor de import, distribuţie şi depozitare. Pentru a atenua impactul social al ajustării preţurilor, vom aloca resurse bugetare suficiente pentru transferuri bine orientate către familiile cu veniturile mici. Pentru a restabili preţurile la nivelul de acoperire al costurilor, am majorat tariful Termoelectrica la electricitate cu 15 procente şi la energie termică cu 14 procente la 1 septembrie 2003 (precondiţie). De asemenea, am majorat toate tarifele de distribuţie pentru energie electrică cu 16 procente şi toate tarifele la electricitate la consumatorul final cu 17,5 procente (precondiţie). Pentru atenuarea efectelor facturilor majorate la energie pentru familiile cele mai vulnerabile, am prevăzut pentru anul 2003 o creştere în bugetul rectificat de 1.300 miliarde lei a alocaţiilor de sprijin corespunzătoare. 17. Vom întări lupta împotriva neplăţii facturilor la utilităţi. Vom pune în aplicare în mod strict termenele de deconectare atât pentru plata energiei electrice, cât şi a gazelor naturale, după cum s-a specificat în MTI. Oricum, pe parcursul anului 2003 bugetul va continua să îşi asume plata facturilor la energie pentru câţiva agenţi economici cu pierderi mai (Siderurgica, Tractorul, Roman, ARO, CN Petroşani, Minvest şi Remin), a căror deconectare ar fi destabilizatoare din punct de vedere social. De asemenea, vom intensifica eforturile de îmbunătăţire a colectării de la populaţie, în special pentru energie termică. În acest scop vom pune în aplicare confiscarea bunurilor celor care nu plătesc prin sistem judiciar, după cum se prevede în Hotărârea Guvernului nr. 400/2003. Mai mult, pentru a asigura plata integrală a subvenţiilor autorităţilor locale către distribuitorii locali de energie termică vom implementa următoarele măsuri: a) pentru un număr mic şi predeterminat de autorităţi locale din zone defavorizate vom creşte cota bugetului de stat în totalul subvenţiilor pentru energie termică până la 100 procente; şi b) transferul cotelor defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autorităţile locale va depinde de plata integrală de către autorităţile locale a subvenţiilor la producătorii de energie termică. 18. Vom accelera restructurarea sectorului minier. În prima jumătate a anului 2003 am redus numărul angajaţilor din sectorul minier cu 4.744 de posturi. Am hotărât, de asemenea, să implementăm 1.500 de disponibilizări suplimentare în acest sector înainte de 15 septembrie 2003. În plus, am crescut preţul la huilă la echivalentul a 11 dolari S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003, un nivel apropiat de paritatea de import (precondiţie). 19. Vom realiza progrese semnificative în privatizarea sectorului energetic, bazate pe recomandările Băncii Mondiale. Vom solicita oferte angajante pentru privatizarea în curs a celor două companii distribuitoare de energie electrică până la sfârşitul lunii noiembrie 2003. Pe baza unor strânse consultări cu Banca Mondială vom accelera elaborarea strategiei de privatizare a celor doi distribuitori de gaze naturale şi o vom aproba până la 1 noiembrie 2003. După finalizarea discuţiilor cu Banca Mondială privind strategia de privatizare a Petrom, am emis oferta pentru expresiile de interes pe 26 august 2003 (precondiţie), în scopul semnării contractelor de vânzare până la sfârşitul lunii martie 2004. D. Privatizare şi lichidare 20. Vom persevera în eforturile noastre de privatizare. Până la 30 septembrie 2003 vom finaliza cele 12 tranzacţii de privatizare încheiate în prima parte a anului 2003, prin înlesnirea obţinerii acordurilor de reeşalonare a datoriilor între aceste companii şi furnizorii de utilităţi. Vom vinde 3 companii cu peste 1.000 de angajaţi până la sfârşitul lunii septembrie. 21. Vom iniţia procedurile de lichidare împotriva companiilor cu rezultate financiare slabe. Până la 15 septembrie 2003 APAPS va înainta instanţei competente dosarele de lichidare pentru Rulmenţi Slatina şi Verachim. În ceea ce priveşte marii producători de pierderi, ARO şi Roman, în situaţia în care contractele de vânzare nu vor fi iniţializate, Consiliul de conducere al APAPS va lua o decizie formală de începere a lichidării acestor două companii până la 25 septembrie 2003 (precondiţie). 22. Rămânem ferm angajaţi să finalizăm vânzarea pachetului minoritar de acţiuni al BCR către BERD şi CFI. Am convenit cu BERD şi CFI pe 19 septembrie 2003 asupra contractului (precondiţie) care a fost aprobat în şedinţa Guvernului din data de 25 septembrie 2003. Acum ne aşteptăm ca managementul celor două instituţii să aprobe această operaţiune la sfârşitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie 2003. E. Politica monetară şi aspecte bancare 23. Politica monetară va continua să urmărească dezinflaţia graduală, strategie care a dat rezultate pozitive. B.N.R. va ghida cursul de schimb pe o traiectorie compatibilă cu ţinta de inflaţie şi cu o apreciere reală, sustenabilă, a monedei naţionale, avându-se în vedere modificările leului faţă de coşul euro/dolar S.U.A. Ca urmare a acestei politici, în contextul excesului de ofertă reapărut pe piaţa valutară, precum şi pentru atingerea ţintelor privind acumulările de rezerve internaţionale, conform paragrafului 11, necesită efectuarea de cumpărări substanţiale (sterilizate) în perioada rămasă până la sfârşitul anului 2003. Pentru a combate efectele celei de-a doua runde de creştere viitoare a preţurilor la energie, precum şi pentru a modera creşterea creditelor B.N.R. a majorat rata dobânzii cu un punct procentual pe 6 august 2003 şi, dacă această măsură nu se dovedeşte suficientă, Banca va creşte în continuare dobânda sau va lua alte măsuri corespunzătoare. 24. Suntem conştienţi de faptul că accelerarea creditelor către sectorul neguvernamental determină creşterea riscurilor financiare şi macroeconomice. În plus faţă de politica de creştere a ratei dobânzii, B.N.R. va continua să exercite o supraveghere atentă a celor mai activi creditori, inclusiv prin intensificarea inspecţiilor la faţa locului, în vederea asigurării unei evaluări adecvate a riscului creditării. Dacă este necesar, se vor impune restricţii de creditare asupra celor care îşi asumă riscuri în mod imprudent. B.N.R. va realiza cu o frecvenţă crescută teste de reacţie la situaţii limită (stress tests) privind portofoliul băncilor, folosind metodologia dezvoltată în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP). F. Climatul mediului de afaceri şi aspecte de guvernanţă 25. Eforturile noastre de a îmbunătăţi climatul mediului de afaceri şi eliminarea corupţiei continuă. În cooperare cu Banca Mondială vom evalua impactul noului Cod al Muncii asupra pieţei muncii şi a ocupării forţei de muncă şi îl vom amenda în mod corespunzător. Vom realiza toate privatizările într-o manieră deschisă şi transparentă şi ne vom abţine de la introducerea unor măsuri care să impună bariere investitorilor privaţi. Pe 12 septembrie 2003 am publicat un raport privind eforturile noastre de urmărire în justiţie a persoanelor implicate în afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI, Banca Română de Scont şi alte cazuri recente (precondiţie). Tabelul 1 ROMANIA: CRITERIILE DE PERFORMANTA CANTITATIVA SI TINTE INDICATIVE PENTRU ANII 2001-2003 1/
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sf. - Dec. 2001 Sf. - Martie 2002 Sf. - Iunie 2002 Sf. - Sept. 2002
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Program Ajustat Realizat Program Ajustat Realizat Program Program Ajustat Realizat Program Program Ajustat Realizat
revizuit revizuit
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
(in mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru
activele interne nete
medii ale Bancii
Nationale a Romaniei -48,1 -44,0 -49,7 -66,2 -51,0 -61,3 -61,4 -85,6 -84,8 -89,7 -67,0 -79,8 -77,0 -94,2
(in milioane dolari SUA)
2. Limite minime pentru
activele externe nete
ale Bancii Nationale a
Romaniei 3.527 3.396 3.725 3.601 3.444 3.923 3.816 4.534 4.391 4.588 3.924 4.702 4.497 4.965
(in mii miliarde lei)
3. Plafoane pentru
deficitul bugetului
general consolidat 38,754 38,754 38,615 9,940 9,797 6,803 19,872 20,772 20,673 17,862 31,104 32,704 32,704 24,109
4. Plafoane pentru
fondurile de salarii
agregate ale
intreprinderilor de
stat monitorizate 2/ 6/ 40,7 40,7 41,6 9,4 9,4 11,1 21,28 23,60 22,68 23,13 34,88 36,04 33,99 35,16
5. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind arieratele
intreprinderilor de
stat monitorizate catre
bugetul general
consolidat 52,5 40,2 49,2 51,7 39,4 52,8 ... ... ... ... ... ...
(in procente)
6. Limite minime pentru
ratele de incasare
agregate cumulate
pentru: 3/
a. Distrigaz Nord si
Distrigaz Sud (agregat) 95,0 95,0 80,9 97,5 97,5 93,3 97,5 83,0 ... 95,4 97,5 87,0 87,0 97,1
- Distrigaz Nord (tinta
indicativa) ... 85,0 ... 95,6 87,0 87,0 96,7
- Distrigaz Sud (tinta
indicativa) ... 83,0 ... 95,2 87,0 87,0 97,4
b. Termoelectrica,
inclusiv unitatile
transferate (agregat
energie electrica si
energie termica) 95,0 95,0 83,4 97,5 97,5 84,6 97,5 85,0 ... 85,2 97,5 87,5 87,5 89,8
- rata agregata pentru
energia electrica a
Termoelectrica si a
unitatilor transferate
(tinta indicativa) ... 87,5 ... 87,6 90,0 90,0 94,3
- energie termica -
Termoelectrica (tinta
indicativa) ... 82,0 ... 76,2 84,0 84,0 76,1
- energie termica -
unitatile termice
transferate (tinta
indicativa) ... ... ... ... ... ... 82,0 ... 80,0 ... 84,0 84,0 80,8
c. Electrica
(tinta indicativa) 92,9 92,2 92,5 ... 90,5 92,5 92,5 93,2
(in miliarde lei)
7. Plafoane privind
preluarea datoriei
intreprinderilor catre
banci si emiterea de
garantii interne de
catre Guvern 469 469 469 1.110 1.110 469 1.110 1.110 1.110 469 1.110 1.110 1.110 1.106
(in milioane dolari SUA)
8. Plafoanele privind
contractarea sau
garantarea datoriei
externe 4/
a. scadenta mai mica
sau egala cu un an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
a. scadenta intre 1 si
3 ani 300 300 240 300 300 7 400 400 400 119 450 450 450 144
din care: nebugetare 165 165 11 10 10 0 15 15 15 0 20 20 20 4
b. scadenta mai mare de
1 an 2.800 2.600 2.356 1.000 1.000 206 1.200 1200 1.200 1.294 1.800 2.000 2000 1.452
din care: nebugetare 165 165 156 50 50 17 75 75 75 17 100 300 300 41
(in mii miliarde lei)
9. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind baza monetara
medie 63,1 63,0 66,0 62,2 62,1 67,4 69,4 75,0 71,0 70,9 73,3 80,4 76,1 77,2
10. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind masa monetara 252,2 252,2 271,9 258,9 258,9 277,0 280,0 294,0 294,0 303,9 293,5 311,1 311,1 322,7
11. Tinte indicative
privind expunerea
intreprinderilor de
stat de catre sectorul
bancar 5/ 29,1 29,1 33,4 30,7 30,7 38,6 32,5 36,2 36,2 37,2 34,6 38,1 38,1 38,3
din care: expunerea
BCR 14,5 14,5 16,9 15,3 15,3 18,8 16,2 17,2 17,2 17,7 17,2 18,2 18,2 17,3
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sf. - Dec. 2002 Sf. - Martie 2003 Sf. - Iunie 2003 Sf. - Sept. 2003 Sf. - Dec. 2003
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Program Program Ajustat Realizat Program Ajustat Realizat Program Ajustat Realizat Program Program Program Program
revizuit revizuit revizuit
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
(in mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru
activele interne nete
medii ale Bancii
Nationale a Romaniei -73,3 -80,6 -91,2 -104,1 -85,7 -97,0 -89,2 -106,8 -102,6 -79,4 -114,0 -78,2 -106,7 -74,0
(in milioane dolari SUA)
2. Limite minime pentru
activele externe nete
ale Bancii Nationale a
Romaniei 4.094 4.838 4.800 5.257 5.522 5.460 5.270 6.075 5.544 4.919 6.410 5.709 6.310 5.797
(in mii miliarde lei)
3. Plafoane pentru
deficitul bugetului
general consolidat 43,200 43,200 43,200 39,827 10,800 10,600 6,508 22,352 22,352 16,623 31,309 31,309 49,520 48,920
4. Plafoane pentru
fondurile de salarii
agregate ale
intreprinderilor de
stat monitorizate 2/ 6/ 49,48 49,20 45,25 46,43 12,84 12,72 12,38 26,50 25,75 25,22 39,82 39,82 53,15 53,15
5. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind arieratele
intreprinderilor de
stat monitorizate catre
bugetul general
consolidat ... ... ... ... ... ... ... ... ...
(in procente)
6. Limite minime pentru
ratele de incasare
agregate cumulate
pentru: 3/
a. Distrigaz Nord si
Distrigaz Sud (agregat) 97,5 90,0 90,0 98,8 94,0 94,0 101,0 95,0 95,0 97,5 95,0 95,0 96,0 96,0
- Distrigaz Nord (tinta
indicativa) 90,0 90,0 98,2 94,0 94,0 101,2 95,0 95,0 96,6 95,0 95,0 96,0 96,0
- Distrigaz Sud (tinta
indicativa) 90,0 90,0 99,2 94,0 94,0 101,0 95,0 95,0 98,2 95,0 95,0 96,0 96,0
b. Termoelectrica,
inclusiv unitatile
transferate (agregat
energie electrica si
energie termica) 97,5 90,0 90,0 90,7 91,0 91,0 88,2 91,0 91,0 88,5 93,5 90,0 95,0 91,0
- rata agregata pentru
energia electrica a
Termoelectrica si a
unitatilor transferate
(tinta indicativa) 92,5 92,5 94,4 94,0 94,0 92,5 94,0 94,0 92,9 96,0 94,0 97,0 95,0
- energie termica -
Termoelectrica (tinta
indicativa) 86,0 86,0 74,2 84,0 84,0 73,2 84,0 84,0 76,0 89,0 78,0 92,0 80,0
- energie termica -
unitatile termice
transferate (tinta
indicativa) ... 86,0 86,0 87,5 84,0 84,0 82,3 84,0 84,0 81,4 89,0 83,0 92,0 85,0
c. Electrica
(tinta indicativa) 92,5 92,5 93,7 94,0 94,0 94,1 95,0 95,0 95,7 96,0 96,0 97,0 96,0
(in miliarde lei)
7. Plafoane privind
preluarea datoriei
intreprinderilor catre
banci si emiterea de
garantii interne de
catre Guvern 1.110 1.110 1.110 1.101 1.410 1.410 1.033 1.510 1.510 1.028 1.610 1.610 1.710 1.710
(in milioane dolari SUA)
8. Plafoanele privind
contractarea sau
garantarea datoriei
externe 4/
a. scadenta mai mica
sau egala cu un an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
a. scadenta intre 1 si
3 ani 600 600 600 171 300 300 2 400 400 7 450 450 600 600
din care: nebugetare 20 20 20 11 10 10 0 15 15 0 20 20 20 20
b. scadenta mai mare de
1 an 3.400 3.600 3.600 2.915 805 805 549 2.094 2094 1.018 2.645 2.645 3.400 3.400
din care: nebugetare 100 300 300 299 360 360 334 500 500 340 600 600 650 650
(in mii miliarde lei)
9. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind baza monetara
medie 79,4 89,2 77,2 79,7 96,2 82,9 85,4 103,4 89,1 90,1 115,0 110,6 124,9 123,6
10. Tinte indicative
pentru plafoanele
privind masa monetara 323,7 350,3 350,3 378,7 385,7 385,7 370,4 415,5 415,5 397,9 448,0 413,0 506,2 471,6
11. Tinte indicative
privind expunerea
intreprinderilor de
stat de catre sectorul
bancar 5/ 36,3 43,4 43,4 49,4 49,7 49,7 49,0 51,5 51,5 52,6 53,2 53,3 59,8 60,1
din care: expunerea
BCR 18,0 20,4 20,4 19,8 22,4 22,4 21,0 23,3 23,3 23,2 23,9 24,1 27,3 27,4
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------ 1/ Criteriile de performanţă şi ţintele indicative avute in vedere in program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTI). Cifrele îngroşate pentru sf.-Dec. 2001, sf.-Mar. 2002, sf.-Sept. 2002 (program revizuit), sf.-Dec. 2002 (program revizuit) si sf.-Iunie 2003 reprezintă criterii de performantă, daca nu se indica altfel, în timp ce cifrele pentru sf.-Iun. 2002 si sf.-Mar. 2003 reprezintă ţinte indicative. 2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate, ca urmare a privatizării si a fuziunilor, de la 86 la 82 in 2002 si la 76 in 2003. 3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 si perioada următoare, după cum s-a arătat In MTI. Ţinta pentru Iunie 2003 pentru Electrica devine criteriu de performanta. 4/ Neacumularea de arierate la plăţi externe de către Guvern va fi un criteriu de performanţă monitorizat în mod permanent. 5/ Rezultatul de la sfârşitul lunii decembrie 2002, mai mare decât ţinta, reflecta garanţiile bancare pentru investiţii intr-un spital din Bucureşti si in sectorul comunicaţiilor, precum si o pondere mai mare a împrumuturilor interne fata de cele externe pentru sectorul energetic. 6/ După ce a devenit clar faptul ca ţinta pentru decembrie 2002 ar fi ratata, personalul Fondului si autorităţile au convenit asupra unei noi ţinte de 50,3 mii miliarde lei (ţinta ajustata de 46,35 mii miliarde lei), care urma sa fie îndeplinita ca preconditie. Tabelul 2 Precondiţii, criterii de performanţă structurală şi obiective structurale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Măsuri Stadiu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Precondiţii:
● Implementarea a 19.300 de concedieri în cele 5 companii Guvernul a
feroviare şi filialele acestora în perioada realizat 16.520
1 august - 15 septembrie 2003, după cum se menţionează de concedieri
în paragraful 14.
● Emiterea până la 15 septembrie 2003 a unei Hotărâri a Realizat
Guvernului de rectificare a bugetelor pentru 5 companii
feroviare şi filialele acestora, precum şi pentru două
companii din agricultură, privind anularea primelor de
Crăciun, după cum se menţionează în paragraful 14.
● Concedierea a 4.000 de salariaţi din două companii din Realizat
agricultură, în perioada 1 august - 15 septembrie 2003,
după cum se menţionează în paragraful 14.
● Reducerea fondului de salarii cu 375 miliarde lei la un Realizat
număr de companii industriale, după cum se menţionează
în MTI, până la 15 septembrie 2003, conform
paragrafului 14.
● Decizii până la 15 septembrie 2003 ale tuturor Realizat cu
ministerelor sub autoritatea cărora se regăsesc întârziere
companiile de stat monitorizate (după cum este menţionat
în MTI) privind blocarea a 4 procente din fondul de
salarii al acestor companii, aferent trimestrelor III
şi IV, precum şi îngheţarea completă a noilor angajări,
după cum se menţionează în paragraful 15.
● Creşterea preţului la energie de la 1 septembrie 2003,
după cum se menţionează în paragraful 16:
- creşterea preţului pentru gaze naturale la 110 dolari Realizat*1)
S.U.A./1.000 mc pentru consumatorii nerezidenţi şi la
120 dolari S.U.A./1.000 mc pentru consumatorii rezidenţi;
- creşterea tarifului pentru energie electrică la
Termoelectrica cu 15 procente; Realizat
- creşterea tarifului de distribuţie a energiei electrice
cu 16 procente; Realizat
- creşterea tuturor tarifelor de energie electrică la
consumatorul final cu 17,5 procente; Realizat
- creşterea tarifului pentru energie termică la
Termoelectrica cu 14 procente. Realizat
● Creşterea preţului huilei la echivalentul a 11 dolari Realizat
S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003. cu întârziere
● Emiterea ofertei de privatizare a companiei Petrom până Realizat
la 1 septembrie 2003, conform paragrafului 19.
● Luarea deciziei formale de către Consiliul de conducere Realizat pe baza
al APAPS pentru iniţierea procedurilor de lichidare a informaţiilor
companiilor ARO şi Roman până la 25 septembrie 2003, preliminare;
dacă contractele de privatizare nu se semnează, după urmează a se
cum se menţionează în paragraful 21. verifica.
● Iniţializarea până la 15 septembrie 2003 a contractului Realizat
pentru vânzarea a 25 procente plus două acţiuni din
capitalul B.C.R. către BERD şi CFI, conform
paragrafului 22.
● Publicarea până la sfârşitul lunii august 2003 a
raportului Autorităţii Naţionale de Control Realizat
privind arieratele sistemului de sănătate, după cum
se menţionează în paragraful 12.
● Publicarea unui raport, până la 15 septembrie 2003, Realizat
privind măsurile guvernamentale pentru urmărirea în
justiţie a persoanelor implicate în afaceri financiare
ilicite, inclusiv cele legate de FNI şi Banca Română
de Scont, după cum se menţionează în paragraful 25.
Criterii de performanţă structurală:
● Ajustarea preţurilor pentru energie electrică la Îndeplinit
consumatorul final la 1 iulie 2003, pentru a le menţine
constante în dolari S.U.A. la nivelul de la 1 iulie 2002.
● Aprobarea de către Parlament, până la sfârşitul lunii Îndeplinit
mai 2003, a legislaţiei de amendare a legilor privind
fondurile de asigurări sociale de stat, şomaj şi
asigurări de sănătate (în particular, Legea nr. 19/2000,
Legea nr. 76/2002 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 150/2002), în vederea armonizării procedurilor de
colectare, executare şi audit.
● Implementarea a 18.000 de concedieri într-un grup de 22 Îndeplinit
de companii până la 30 iunie 2003.
● Ajustarea preţului de producător la energie electrică Îndeplinit
al Termoelectrica la echivalentul a minimum 39 dolari
S.U.A./MWh de la 1 iulie 2003.
● Creşterea preţului unificat pentru gaze naturale la Îndeplinit
consumatorul final la echivalentul a 93 dolari
S.U.A./1.000 mc de la 1 iulie 2003.
● Ajustarea preţului naţional de referinţă pentru energia Îndeplinit
termică la echivalentul a 20 dolari S.U.A./Gcal de
la 1 iulie 2003.
● Semnarea contractului pentru vânzarea a 25 procente plus Solicitare
două acţiuni din capitalul B.C.R. către BERD şi CFI de derogare.
până la 31 iulie 2003. Convertită în
precondiţie
şi îndeplinită.
Obiective structurale:
● Guvernul se va abţine de la acordarea de scutiri fiscale Continuu.
sau alte noi facilităţi fiscale distorsionante ori de la Îndeplinit, cu
amânarea întreruperii celor care expiră. excepţia anulării
arieratelor
firmelor
selectate şi a
scutirilor de
impozite legate
de privatizare.
● Nici o unitate de energie termică transferată nu ar Continuu.
trebui să mai primească combustibili pe cheltuiala Îndeplinit
Termoelectrica.
● Cei mai mari rău-platnici industriali către cele 3 Continuu. În
utilităţi vor rămâne deconectaţi până când vor fi fost cea mai mare
achitate integral toate sumele facturate începând cu parte îndeplinite.
luna decembrie 2002.
● APAPS va privatiza 6 companii până la 30 iunie 2003. Pentru 3 din
cele 7 mari
companii privatizate
de APAPS transferul
acţiunilor s-a
realizat după
anularea
arieratelor,
aprobată de
Guvern pe 25
septembrie 2003.
● Iniţierea imediată a procedurilor de lichidare a Îndeplinit,
3 companii (Polirom, Siderca, Sidermet) cu excepţia
Polirom care a
fost privatizată
pe 26 septembrie
2003.
● Iniţierea procedurilor de lichidare a 7 producători Majoritatea
de pierderi permanenţi (Verachim, Oltplast, Corapet, îndeplinite,
Rulmentul Slatina, Chimcomplex, Tepro şi Carom) la exceptând Verachim,
1 iulie 2003, în cazul în care nu vor fi privatizaţi pentru care
până la 30 iunie 2003. acţionarii
au aprobat
lichidarea pe 26
septembrie 2003.
● Lansarea ofertelor pentru expresiile de interes în Îndeplinit cu
privatizarea Petrom, în consultare cu Banca Mondială, întârziere,
până la 30 iunie 2003 respectiv pe 26
august 2003.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
----------- *1) La cursul de schimb din 6 august 2003. Tabelul 3 PLANUL autoritatilor de ajustare a preturilor la energie electrica, energie termica si gaze naturale
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pretul la energie Ajustare
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pretul energiei electrice Crestere:
la utilizatorul final ────────────
(in procente)
1 octombrie 2001 3,6 1/ 3/
1 noiembrie 2001 3,6 2/ 3/
1 decembrie 2001 3,6 2/ 3/
1 ianuarie 2002 3,6 2/ 3/
1 februarie 2002 3,6 2/ 3/
1 martie 2002 3,6 2/ 4/
1 aprilie 2002 14,0 1/ 3/
1 iulie 2002 1,5 1/ 3/
Preturile la energie electrica la consumatorul final vor fi ajustate la
1 octombrie 2002, la 1 ianuarie 2003, la 1 aprilie 2003 si 1 iulie 2003,
pentru a le mentine constante in termeni de dolari S.U.A. la nivelul de
la 1 iulie 2002.
1 octombrie 2002 2/ 3/
1 ianuarie 2003 2/ 3/
1 aprilie 2003 2/ 3/
1 iulie 2003 2/ 3/
Cresterea procentuala
a tarifului in lei
----------------------
1 septembrie 2003 17,5 5/ 3/
Pretul de producator Pret ajustat la echivalent
pentru energie electrica dolari S.U.A.
la Termoelectrica
1 aprilie 2002 39,00 1/ 3/
1 iulie 2002 39,00 1/ 3/
1 octombrie 2002 39,00 2/ 3/
1 ianuarie 2003 39,00 1/ 3/
1 aprilie 2003 39,00 1/ 3/
1 iulie 2003 39,00 2/ 3/
Cresterea procentuala
a tarifului in lei
----------------------
1 septembrie 2003 15,0 5/ 3/
Tariful de distributie Cresterea procentuala
a energiei electrice a tarifului in lei
----------------------
1 septembrie 2003 16,0 5/ 3/
Pretul de producator Pret ajustat la echivalent
pentru energie termica dolari S.U.A.
la Termoelectrica
1 octombrie 2001 15,00 1/ 3/
1 ianuarie 2002 15,00 2/ 3/
1 aprilie 2002 15,00 1/ 3/
1 iulie 2002 20,00 1/ 3/
1 iulie 2003 20,00 1/ 3/
Cresterea procentuala
a tarifului in lei
----------------------
1 septembrie 2003 14,0 5/ 3/
Pretul national de Pret ajustat la echivalent
referinta pentru dolari S.U.A.
energie termica
1 ianuarie 2002 15,40 2/ 3/
1 aprilie 2002 15,40 1/ 3/
1 iulie 2002 20,00 1/ 3/
1 iulie 2003 20,00 2/ 3/
Pretul unificat pentru Pret ajustat
gaze naturale la consumatorul la echivalent dolari
final S.U.A
1 octombrie 2001 82,50 1/ 3/
1 ianuarie 2002 82,50 1/ 3/
1 aprilie 2002 82,50 1/ 3/
1 iulie 2002 82,50 1/ 3/
1 octombrie 2002 82,50 2/ 3/
1 martie 2003 90,00 5/ 3/
1 iulie 2003 93,00 2/ 3/
Pretul final la gaze naturale
la consumatorii nerezidenti
1 septembrie 2003 110,0 5/ 3/
Pretul final la gaze naturale
la consumatorii rezidenti
1 septembrie 2003 120,0 5/ 3/
2/ Criterii de performanta structurala.
3/ Implementat.
4/ Neindeplinit.
5/ Preconditie.
────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 1.2 MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE suplimentar pentru Aranjamentul stand-by*)---------- *) Traducere. I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României II. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi modificările fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în cadrul companiilor selectate V. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord şi Termoelectrica şi Electrica VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe IX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României Activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (B.N.R.) sunt definite ca diferenţă între baza monetară medie (aşa cum este definită în secţiunea a IX-a a acestei anexe) şi media activelor externe nete (aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a a acestei anexe pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naţională. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii: 1. În sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externă brută depăşeşte (se reduce faţă de) nivelurile programate, specificate în secţiunea a II-a. 2. Pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, aşa cum se prezintă în secţiunea a IX-a. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul FMI. 3. În sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scăderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). 4. În sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). 5. În sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci. II. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile DST, orice poziţie de rezervă la FMI şi disponibilităţile de valută ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective. Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R. ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI. Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate: (i) în sensul creşterii/scăderii cu 100 procente din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate: - pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001: decembrie 2001: 248 milioane dolari S.U.A. martie 2002: 248 milioane dolari S.U.A. iunie 2002: 953 milioane dolari S.U.A. septembrie 2002: 953 milioane dolari S.U.A. decembrie 2002: 953 milioane dolari S.U.A. - pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii decembrie 2002: martie 2003: 50 milioane dolari S.U.A. iunie 2003: 450 milioane dolari S.U.A. septembrie 2003: 450 milioane dolari S.U.A. decembrie 2003: 620 milioane dolari S.U.A. (ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Stocul rămas la 31 decembrie 2002 a fost de 478,9 milioane USD, evaluat la cursurile de schimb ale programului; (iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operaţionale zilnice până la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetară. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. Activele externe nete au fost 3.311 milioane USD la 30 septembrie 2001 şi de 5.257 milioane USD la 31 decembrie 2002.----------- *1) Finanţarea externă este definită ca intrări de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plăţi, cu o scadenţă mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenţă mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI. III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomă "Administraţia Naţională a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de către Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul pentru Statistica Finanţelor Publice al FMI, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat. În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile furnizate de Ministerul Finanţelor Publice şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile bugetului general consolidat şi veniturile din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanţelor, pentru scopurile programului, se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar. Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu personalul Fondului. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată de dobândă mai mică decât rata de referinţă a BNR, pentru a finanţa subîmprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994. În scopurile programului, plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2003 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa faţă de ţintă a sumelor trimestriale cumulate obţinute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari S.U.A., la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minimă prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita Realizat
minimă
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sume trimestriale cumulate, obţinute din privatizare, (miliarde lei)
aferente bugetului general consolidat în anul 2003:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 martie 2003 (ţinta minimă) 1.000,0 1.589,0
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 iunie 2003 (ţinta minimă) 2.000,0 2.611,0
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 septembrie 2003 (ţinta minimă) 3.000,0
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 decembrie 2003 (ţinta minimă) 4.000,0
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru a atinge ţinta de deficit în anul 2003, categoriile de cheltuieli lunare cumulate ale bugetului de stat vor fi limitate la plafoane convenite cu personalul Fondului, pentru perioada ianuarie-iunie 2003. În plus, dacă veniturile lunare cumulate ale bugetului general consolidat se vor situa sub ţintele agreate cu Fondul, plafoanele lunare de cheltuieli pentru bugetul de stat vor fi ajustate în sensul diminuării pentru a compensa scăderea veniturilor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Venituri Realizat
(ţinte
convenite)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bugetul general consolidat (exclusiv "Administraţia (miliarde lei)
Naţională a Drumurilor", venituri totale cumulate,
inclusiv granturi)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 ianuarie 2003 (realizat) 44.246
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
28 februarie 2003 (ţinta indicativă de venituri) 85.732 82.348
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 martie 2003 (ţinta indicativă de venituri) 128.797 121.965
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 aprilie 2003 (ţinta indicativă de venituri) 177.248 171.187
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 mai 2003 (ţinta indicativă de venituri) 221.602 216.694
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 iunie 2003 (ţinta indicativă de venituri) 267.507 260.162
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuieli
(plafoane Realizat
convenite)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bugetul de stat (cheltuieli totale cumulate) (miliarde lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 ianuarie 2003 (realizat) 19.616
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
28 februarie 2003 (plafon indicativ) 39.901 38.042
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 martie 2003 (plafon indicativ) 65.215 58.701
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 aprilie 2003 (plafon indicativ) 88.987 81.400
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
31 mai 2003 (plafon indicativ) 113.120 105.103
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
30 iunie (plafon indicativ) 137.764 125.802
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
--------------- *2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate. IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi modificările fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în cadrul companiilor selectate A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate Lista celor 76 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 82 în anul 2002 şi 86 în anul 2001. Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează: (i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizării" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o altă entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depăşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare lună economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi, externalizaţi până la momentul respectiv, şi salariul mediu la nivelul companiei; (ii) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în buget al respectivei companii, începând cu luna următoare celei în care a fost semnat contractul de privatizare. Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe baza cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi APAPS (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana de "externalizări" a respectivelor tabele, cu o notă de subsol, dacă este necesar. B. Modificări ale fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în întreprinderile de stat monitorizate În conformitate cu paragraful 14 din MSEFP-3, Guvernul va elimina primele de Crăciun şi va reduce personalul din 5 companii feroviare (CFR, CFR Marfă, CFR Călători, SAAF, Metrorex) şi filialele acestora, şi în două companii agricole (Regia Naţională a Pădurilor - "Romsilva" şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare). În plus, sporurile pentru orele suplimentare şi munca de noapte vor fi reduse în cele două companii agricole în vederea încadrării în fondul de salarii. Disponibilizările sunt considerate efectuate când notificările personale şi irevocabile (după luarea în considerare a posibilelor contestaţii) au fost transmise angajaţilor care urmează să fie disponibilizaţi. Autorităţile vor ajusta fondul de salarii şi bugetele generale ale următoarelor companii: 1. Companii industriale: S.N. Petrom - 250 miliarde lei; S.N. Cărbune Ploieşti - 30 miliarde lei; C.N. Minvest - 30 miliarde lei; S.C. Termoelectrica - 30 miliarde lei; 2. Alte companii: R.A. Rami Dacia - 19 miliarde lei; C.N. Remin - 8 miliarde lei; S.C. Romaero - 7 miliarde lei; S.C. CUG - 50 miliarde lei; S.C. Faur - 66 miliarde lei; S.C. Rocar - 45 miliarde lei; S.C. Tractorul - 16 miliarde lei; Administraţia Port Constanţa - 27 miliarde lei; AND - 26 miliarde lei; SAAF - 11 miliarde lei; Metrorex - 8 miliarde lei. V. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat Plafonul se aplică stocului rămas de arierate, aferente grupului celor 76 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În sensul ordonanţei de urgenţă, arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadenţei, menţionată explicit în contracte, sau dacă asemenea dată explicită nu există, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca sumă a primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reeşalonate/anulate, suma reeşalonată/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, aşa cum se raportează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate, ţintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în listă. Informaţiile necesare monitorizării vor fi furnizate lunar Fondului Monetar Internaţional, de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei. VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Termoelectrica şi Electrica Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: - rata combinată (criteriu de performanţă) pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (ţinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii); - rata combinată pentru încasările Termoelectrica, inclusiv pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale (criteriu de performanţă) atât pentru energie termică, cât şi pentru energie electrică. Vor fi stabilite ţinte indicative pentru ratele de încasare la: (i) electricitate, atât pentru Termoelectrica, cât şi pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale; (ii) energia termică furnizată de Termoelectrica; (iii) energia termică a unităţilor transferate; - rata de încasare pentru Electrica (ţinta indicativă până în luna martie 2003, criteriu de performanţă începând din luna iunie 2003). Limitele şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizându-se ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează: (i) Termoelectrica şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud: facturile pentru energia termică şi gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lună. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m=1,2...12: c(m) = suma [încasări pentru energia termică (m): încasări pentru energia termică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia termică (m-1): valori facturate pentru energia termică (m-13)]. (ii) Termoelectrica şi unităţile din subordinea autorităţilor locale (sectorul de energie electrică); Electrica: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12: c(m) = suma [încasări pentru energia electrică (m): încasări pentru energia electrică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia electrică (m): valori facturate pentru energia electrică (m-12)]. Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare, la sfârşitul lunii decembrie 2001, au fost de 85,5% pentru Termoelectrica, 92,9% pentru Electrica şi 85,5% pentru cele două companii de distribuţie a gazelor naturale. Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi raportate lunar la FMI. Veniturile rezultate din acţiunile obţinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasări, cu excepţia cazului în care aceste acţiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei şi Comerţului va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica şi Termoelectrica, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectări şi reconectări pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice. a) S.C. Siderurgica, C.O.S. Târgovişte, Minvest SM - Roşia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Bălan, Snif, S.C. Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieş, S.C. Turnu, C.U.G. Cluj, S.C. Apaterm Galaţi, S.C. Tractorul U.T.B., S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (R.G.A.B.), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Ruscă Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, U.S. Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Coldea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM S.A. Ocna Mureş, Bicapa S.A. Târnăveni, S.C. Ind. Sârmei C. Turzii, S.C. Stipo S.A. Dorohoi, Ampellum S.A. Zlatna, S.C. Cugir S.A., S.C. Melana Săvineşti, Letea Bacău, Rafo S.A. Oneşti, S.C. Fortus S.A. Iaşi, Ambro S.A. Suceava, Stratusmob S.A. Blaj, S.C. Sticlă Turda, Iris S.A. Cluj, Metalurgica Aiud. b) Radet Bucureşti, Radet Constanţa, Apaterm Galaţi, R.A. Termoficare Craiova, S.C. Apaterm S.A. Deva, Termica S.A. Târgovişte, Termoficare Petroşani, Dalkia Ploieşti, S.C. Termoficare Petroşani, S.C. Universal Lupeni, Aptercol Brăila, S.C. Citadin Aninoasa, R.A. Termoficare Cluj, S.C. Aqua Calor Piatra-Neamţ, R.A. Energomur Târgu Mureş, S.C. Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacău, R.A. Goscom Roman, Proditerm Bistriţa, Rail Hunedoara, Comunala R.A. Satu Mare, Termica S.A. Botoşani, Enet Focşani, Cet Brăila, Cet Govora, R.A. Termo Craiova, Ram Buzău, R.A. Termo Braşov, Aquaterm Târgu Jiu, Aquaterm 98 Piteşti. VII. Plafoane pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor Plafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului. Aceste limite exclud: ● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea a VIII-a; ● datoria transferată în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat; ● preluarea unei datorii ca rezultat al activării unei garanţii sau depozit colateral; ● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 22 de unităţi producătoare de energie termică ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare, emise în acest scop (a se vedea secţiunea a VIII-a), se situează sub 120 milioane dolari S.U.A. (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie să depăşească 120 milioane dolari S.U.A.). Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului, de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în această secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001. VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, aşa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI, privind Criteriile de performanţă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetară include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Distrigaz, Termoelectrica şi pentru cele 22 de unităţi producătoare de energie termică, ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetară. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenţa sumei de 200 milioane USD pentru Termoelectrica şi Electrocentrale şi 120 milioane USD pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de Termoelectrica şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadenţe între 1 an şi 3 ani. Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35 procente din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţă ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului. Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane USD pentru datoria cu scadenţă mai mare de un an (din care 83 milioane USD a fost nebugetară), 196 milioane USD pentru subplafonul datoriei cu scadenţă între 1 an şi 3 ani (fără datoria nebugetară), zero pentru datoria cu scadenţă mai mică de un an. Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plăţi externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o bază continuă. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de state executate sunt definite ca plăţi externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile. IX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie Baza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulaţie, în afara B.N.R., şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R. care vor fi transmişi săptămânal la FMI de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei. Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele condiţii: 1. Dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25 procente pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, ţintele privind baza monetară vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 189.866 miliarde lei pentru martie 2003, 204.549 miliarde lei pentru iunie 2003, 194.983 miliarde lei pentru septembrie 2003 şi de 238.815 miliarde lei pentru decembrie 2003. 2. Ţintele pentru baza monetară vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurată începând cu data de 24 a lunii precedente până la data de 23 a lunii test, după cum este specificat în legislaţia B.N.R. relevantă. X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară Masa monetară este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului. Datele referitoare la masa monetară vor fi monitorizate, utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei. XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat Expunerea totală acoperă toate creditele, avansurile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilanţieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizării, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în secţiunea a II-a. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de către B.N.R. Valoarea expunerii totale, raportată de B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002): (i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar la B.N.R. actualizări ale portofoliului lor; (ii) orice anulare de datorie sau sume extrabilanţiere; (iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanţiere, de către Guvern sau alte instituţii publice. În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care B.C.R. 13.541 miliarde lei. ANEXA 2*)---------- Traducere. FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL Washington, D.C. 20431 Departament Secretar De la: Yih Peng Chia: KJ 03/93-2 (15.10.2003) SEC/OP Către: Banca Naţională a României Strada Lipscani 25, 70421 Bucureşti, România Consiliul Directorilor Executivi a luat următoarea decizie la data de 15 octombrie 2003: 1. România a avut consultări cu Fondul, în conformitate cu paragraful 3(d) al Aranjamentului stand-by pentru România (EBS/01/175, Sup. 3, 11/2/01), în vederea analizei implementării programului. 2. Scrisoarea ministrului finanţelor publice şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, datată 3 octombrie 2003 (Scrisoarea), împreună cu Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare din 2003 ataşat (MSPEF-3) şi cu Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar (MTI suplimentar) vor fi anexate la Aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisorile ministrului finanţelor publice şi ale guvernatorului Băncii Naţionale a României, datate 17 octombrie 2001, 12 august 2002 şi 9 aprilie 2003, împreună cu documentele ataşate vor fi considerate ca modificate şi completate prin Scrisoare, împreună cu documentele sale anexate. 3. Fondul decide că cea de-a patra analiză, la care se face referire în paragraful 3(d) al Aranjamentului stand-by cu România, este finalizată şi că România poate face cumpărări în baza Aranjamentului stand-by, cu toate că nu au fost respectate criteriile de performanţă cantitative la data de 30 iunie 2003, cu privire la activele interne nete ale Băncii Naţionale a României, activele externe nete ale Băncii Naţionale a României şi rata de colectare cumulată la Termoelectrica, şi criteriul de performanţă structurală la data de 31 iulie 2003, referitor la semnarea contractului de vânzare a 25 procente plus două acţiuni din capitalul B.C.R. către BERD şi CFI, specificate în paragrafele 3(a)(i), 3(a)(ii), 3(a)(vi) şi, respectiv, 3(b)(x) ale Aranjamentului stand-by, cu condiţia ca informaţiile oferite de România referitoare la performanţă în cadrul acestor criterii şi la implementarea măsurilor specificate ca precondiţii în tabelul 2 al MSPEF-3 să fie exacte. (EBS/03/137, 10/3/03) Shailendra J. Anjaria, secretar Fondul Monetar Internaţional ------- 
