Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialista Romania
CAP. 1 ART. 1 Personalul didactic din Republica Socialistã România are misiunea nobila şi de inalta rãspundere socialã şi patriotica de a realiza ţelurile învãţãmîntului, contribuind la formarea multilaterala şi armonioasã a personalitãţii umane, la inflorirea orinduirii şi naţiunii noastre socialiste. Personalul didactic înfãptuieşte politica Partidului Comunist Roman şi a statului roman în domeniul învãţãmîntului; el asigura tinerelor generaţii pregãtirea de cultura generalã şi de specialitate în vederea integrãrii active în viata socialã, le formeazã conceptia ştiinţificã despre natura şi societate, le cultiva dragostea netarmurita fata de patrie şi popor, devotamentul pentru cauza socialismului, pentru idealurile de pace, înţelegere între popoare şi progres social. În îndeplinirea sarcinilor sale, personalul didactic este chemat sa dea dovada de o inalta constiinta cetateneasca şi profesionalã, sa aibã o comportare demna în şcoala, în familie şi în societate, sa se preocupe permanent de ridicarea nivelului pregãtirii sale de specialitate, pedagogice şi ideologice. ART. 2 Prezentul statut prevede funcţiile didactice din instituţiile de învãţãmînt şi reglementeazã ocuparea lor, transferarea , detasarea şi eliberarea din funcţie, drepturile şi îndatoririle personalului didactic, perfecţionarea, criteriile de salarizare, distincţiile şi premiile, rãspunderea disciplinarã şi materialã, precum şi trecerea acestuia la pensie. ART. 3 Prevederile statutului de fata se aplica personalului didactic de predare, personalului didactic ajutator, personalului didactic de conducere şi personalului didactic de îndrumare şi control din învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, precum şi personalului didactic al catedrelor şi personalului didactic de conducere din învãţãmîntul superior. CAP. 2 ART. 4 Pentru desfãşurarea activitãţii instructiv-educative din învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, se stabilesc urmãtoarele funcţii didactice: a) funcţii didactice de predare; b) funcţii didactice ajutatoare; c) funcţii didactice de conducere; d) funcţii didactice pentru îndrumarea şi controlul activitãţii de învãţãmînt şi educaţie. ART. 5 Funcţiile didactice de predare sînt îndeplinite de urmãtorul personal didactic: - în învãţãmîntul preşcolar, de educatoare care desfãşoarã activitãţi instructive şi educative în grãdiniţele de copii şi în cãminele organizate pe lîngã grãdiniţe; - în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, la clasele 1-4 de învãţãtori şi institutori; la aceste clase predarea se poate face şi de cãtre profesori, pe discipline; - în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, la clasele 5-10, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, de profesori şi maiştri-instructori, care predau sau instruiesc pe discipline, potrivit cu specialitatea fiecãruia. ART. 6 Funcţiile didactice ajutatoare în unitãţile şcolare sînt îndeplinite de: - pedagogi şcolari, pentru sprijinirea muncii de instruire şi educare a elevilor în cãminele de elevi; - bibliotecari, pentru organizarea activitãţii bibliotecilor şi sprijinirea muncii de îndrumare a lecturii particulare a elevilor; - laboranti, pentru sprijinirea activitãţii desfãşurate în laboratoarele disciplinelor de cultura generalã; - tehnicieni, pentru sprijinirea activitãţii desfãşurate în laboratoarele disciplinelor de specialitate, în ateliere, la ferme didactice, în unitãţi şcolare organizate pentru copiii cu deficiente senzoriale sau fizice. ART. 7 Pentru conducerea unitãţilor de învãţãmînt şi educaţie sînt instituite funcţiile didactice de director şi director adjunct. ART. 8 Pentru îndrumarea şi controlul activitãţii de învãţãmînt şi educaţie, la inspectoratele şcolare se stabilesc funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar şef şi inspector şcolar. La Ministerul Învãţãmîntului şi celelalte ministere sau alte organe centrale care au în subordine şcoli, funcţiile de îndrumare şi control al învãţãmîntului se stabilesc potrivit normelor privitoare la personalul de specialitate din organele centrale. CAP. 3 ART. 9 Pentru ocuparea funcţiilor didactice se cer urmãtoarele studii: a) pentru funcţia de educatoare, absolvirea, cu examen de diploma, a unui liceu pedagogic de educatoare sau a unei şcoli pedagogice postliceale; b) pentru funcţia de invatator, absolvirea, cu examen de diploma, a unui liceu pedagogic de învãţãtori sau a unei şcoli pedagogice postliceale; c) pentru funcţia de institutor, studiile cerute pentru invatator şi absolvirea, cu examen de diploma, a unei universitãţi sau a unui institut pedagogic; d) pentru funcţia de profesor în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, absolvirea, cu examen de diploma a unei universitãţi sau a unui institut pedagogic; f)pentru funcţia de maistru instructor, absolvirea, cu examen de diploma, a unei şcoli de maiştri sau absolvirea unei şcoli de specializare postliceala ori a unui liceu de specialitate; pentru ocuparea funcţiei de maistru-instructor se cere şi un stagiu de 3 ani ca maistru sau 5 ani ca tehnician; g) pentru funcţia de pedagog şcolar, absolvirea, cu examen de diploma, a unui liceu pedagogic sau a unei şcoli pedagogice postliceale; în mod excepţional vor putea fi numiţi în acesta funcţie şi absolvenţi ai unui liceu de cultura generalã. În învãţãmîntul profesional şi în învãţãmîntul tehnic pot fi numiţi şi absolvenţi ai unei şcoli de specializare postliceala sau ai unui liceu de specialitate; h) pentru funcţia de laborant, absolvirea unei şcoli de specializare post liceala, absolvirea unui liceu de specialitate cu profil adecvat sau a unui liceu de cultura generalã, urmat de un curs de calificare ca laborant; i) pentru funcţia de bibliotecar, absolvirea unei instituţii de învãţãmînt superior sau a unui liceu cu examen de bacalaureat; j) pentru funcţia de tehnician, absolvirea unei şcoli de specializare postliceala, a unui liceu de specialitate sau a unei şcoli de maiştri. Pot ocupa funcţii didactice sau funcţii didactice ajutatoare şi persoanele care au pregãtire echivalenta celor indicate în prezentul articol la lit. a-j, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. La şcolile sau secţiile în care predarea se face în limbi ale nationalitatilor conlocuitoare, personalul didactic de predare şi personalul didactic ajutator trebuie sa cunoascã limba în care se face predarea. ART. 10 Pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare de la unitãţile din învãţãmîntul preşcolar, unitãţile şcolare din învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal şi învãţãmîntul profesional, organizate pentru copiii şi ţinerii cu deficiente senzoriale, fizice sau intelectuale, se cere absolvirea, cu examen de diploma, a unei facultãţi (secţii) de defectologie, psihologie , pedagogie sau, dupã caz, a uneia din instituţiile de învãţãmînt prevãzute la articolul precedent lit. a-f şi a unui curs de psihologie sau pedagogie specialã, dispoziţiile art. 9 alin. 2 fiind aplicabile. ART. 11 Nu pot ocupa funcţii didactice persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilitã printr-o hotãrîre definitiva de condamnare penalã, cei care suferã de boli contagioase stabilite prin normele sanitare antiepidemice, precum şi cei care, din cauza unor boli mintale sau a unor infirmitãţi, sînt inapti pentru activitatea instructiv-educativã. De asemenea, nu pot ocupa funcţii didactice persoanele care, prin comportarea lor în şcoala, familie şi societate, se dovedesc necorespunzãtoare pentru instruirea şi educarea elevilor. ART. 12 Posturile didactice de predare pot fi ocupate prin numire, transferare de la o unitate şcolarã la alta, detaşare sau suplinire. ART. 13 Numirea în învãţãmînt a personalului didactic de predare se face de Ministerul Învãţãmîntului în posturile vacante comunicate de organele competente a face încadrarea, dupã cum urmeazã: a) pe baza repartizãrii în învãţãmînt a absolvenţilor instituţiilor de învãţãmînt superior, ai liceelor pedagogice şi ai şcolilor pedagogice postliceale; b) la cererea de angajare sau de transferare din alte sectoare de activitate a persoanelor interesate; c) pe baza transferãrii din alte sectoare de activitate în interesul învãţãmîntului. Numirea în posturile pentru ocuparea cãrora se constituie concurs se face pe baza rezultatelor concursului. Încadrarea în posturi a personalului se face de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, sau de ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, ori de organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste, care au în subordine şcoli. ART. 14 În vederea repartizãrii în învãţãmînt a absolvenţilor prevãzuţi la art. 13 lit. a, Ministerul Învãţãmîntului pune la dispoziţia comisiilor de repartizare, în fiecare an, pînã la 1 iunie, liste de posturi rãmase vacante dupã efectuarea operaţiilor de transferare şi numire la cerere, comunicate de organele care au în subordine şcoli. Pe baza acestor liste, absolvenţii îşi aleg posturile în care vor fi numiţi, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale privitoare la repartizarea absolvenţilor. ART. 15 Pentru numirea persoanelor prevãzute la art. 13 lit. b, cererile se depun de acele persoane, dupã cum urmeazã: - la inspectoratele şcolare în a cãror raza de activitate funcţioneazã instituţiile de învãţãmînt unde se afla posturile vacante, pentru posturile de educatoare, învãţãtori (institutori) sau de profesori la disciplinele de cultura generalã; - la inspectoratele şcolare ori la ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat sau organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste în subordinea cãrora funcţioneazã unitãţile şcolare unde se afla posturile vacante, pentru posturile de profesori la disciplinele de specialitate şi pentru posturile de maiştri-instructori. Pentru depunerea cererilor se stabilesc urmãtoarele termene: - pînã la 1 martie, de cãtre persoanele care au funcţionat în învãţãmînt şi au fost nevoite, pentru motive temeinice, sa intrerupa activitatea didactica avînd aprobarea inspectoratelor şcolare sau a organelor centrale care au în subordine şcoli, precum şi de cãtre persoanele care, dupã terminarea studiilor, au fost repartizate în alt sector de activitate. Aceste cereri se rezolva în acelaşi timp cu cererile de transferare de la o unitate şcolarã la alta, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 2 şi art. 22-27; - pînã la 15 august, de cãtre persoanele care au întrerupt activitatea didactica fãrã motive temeinice. Aceste cereri se rezolva dupã repartizarea în învãţãmînt a absolvenţilor, inspectoratele şcolare fãcînd propunerile de numire în posturile rãmase vacante dupã repartizarea absolvenţilor. ART. 16 Numirea în învãţãmînt, ca urmare a transferãrii în interesul învãţãmîntului a unor persoane din alt sector de activitate, se face, conform art. 13, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, sau a ministerelor ori celorlalte organe centrale în subordinea cãrora funcţioneazã unitatea şcolarã la care se afla postul vacant. ART. 17 Numirile se pot face numai în specialitatile pentru care solicitantii poseda studiile cerute la numirea în învãţãmîntul sau în specialitatile pentru care au fost atestaţi potrivit Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1390/1954. ART. 18 Cei numiţi în învãţãmînt în condiţiile art. 13 devin angajaţii persoanelor juridice în subordinea cãrora funcţioneazã unitãţile şcolare, şi anume: - ai judeţelor ori municipiului Bucureşti, ai ministerelor, ai celorlalte organe centrale ale administraţiei centrale cooperatiste, ai întreprinderilor sau altor organizaţii socialiste. În cazul unitãţilor şcolare cu personalitate juridicã, cei numiţi în învãţãmînt devin angajaţii acestor unitãţi. Organele de conducere ale persoanelor juridice, ai cãror angajaţi sînt cei numiţi, sînt îndreptãţite sa îndeplineascã toate actele în legatura cu raporturile de munca ale personalului didactic, în afarã de numirea şi eliberarea din învãţãmînt, precum şi de cazurile în care prin lege se dispune altfel. ART. 19 Personalul didactic numit în învãţãmînt potrivit art. 13 este personal titular. Pînã la definitivarea în învãţãmînt, în condiţiile art. 83, personalul didactic numit potrivit art. 13 lit. a, precum şi personalul didactic numit potrivit art. 13 lit. b şi c, care nu au obţinut definitivarea în învãţãmînt, este considerat stagiar. Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în învãţãmînt pierde calitatea de titular şi, ca urmare, contractul de munca al acestuia se desface, aplicindu-se dispoziţiile codului muncii, privitoare la desfacerea contractului pentru necorespundere în munca. ART. 20 Personalul didactic de predare titular poate fi transferat, la cerere, de la o unitate şcolarã la alta, în posturile publicate vacante sau care devin vacante operaţiilor de transferare. Transferarea de la o unitate şcolarã la alta, în posturile pentru ocuparea cãrora se instituie concurs, se face pe baza rezultatelor concursului. Posturile vacante se publica în fiecare an, pînã la 1 februarie, în Buletinul Ministerului Învãţãmîntului. ART. 21 Poate cere transferarea personalul didactic de predare care, la data de 1 septembrie a anului în care solicita transferarea, are cel puţin 3 ani de activitate didactica în postul în care funcţioneazã. De asemenea, poate cere transferarea şi personalul didactic de predare titular, care nu îndeplineşte condiţia stabilitã în alineatul precedent, dacã: - funcţioneazã într-o localitate contraindicata pentru starea sãnãtãţii sale sau în care nu are posibilitatea - fiind suferind - sa-şi îngrijeascã sãnãtatea; - funcţioneazã în alta localitate decît acea în care domiciliazã soţul (sotia); - funcţioneazã în alta localitate decît acea în care domiciliazã pãrinţii şi solicita transferarea în localitatea ruralã în care domiciliazã pãrinţii. ART. 22 Cererile de transferare, se depun, pînã la 1 martie, la inspectoratul şcolar sau la organul central în subordinea cãruia se gãseşte unitatea şcolarã la care funcţioneazã solicitantul. Aceste organe transmit cererile de transferare comisiei de pe lîngã inspectoratul şcolar sau organul central în subordinea cãruia se afla unitatea şcolarã la care figureazã postul vacant, potrivit competentei stabilite la art. 15. ART. 23 Examinarea cererilor de transferare şi numire se face de comisii anume instituite, avînd urmãtoarea componenta: - la inspectoratele şcolare, dintr-un inspector şcolar şef, ca preşedinte, trei inspectori şcolari şi reprezentantul Uniunii sindicatelor din instituţiile de învãţãmînt şi cultura, ca membri; - la ministere şi celelalte organe centrale, din delegatul şefului direcţiei de învãţãmînt (serviciului sau biroului de învãţãmînt), ca preşedinte, şi din delegatul şefului direcţiei de personal (serviciului sau biroului de personal) şi reprezentantul uniunii sindicatelor din ramura corespunzãtoare, ca membri. ART. 24 În rezolvarea cererilor de transferare se acorda preferinta, potrivit urmãtoarei ordini, persoanelor care cer transferarea: a) pentru apropierea de soţ (sotie) aflat în activitate permanenta şi cu domiciliul în localitatea unde se solicita transferarea, avînd prioritate apropierea de soţ (sotie) care lucreazã în învãţãmînt; b) pentru apropierea de pãrinţi domiciliaţi în comune; c) pentru motive de sãnãtate, cînd, potrivit constatãrii organului sanitar competent, solicitantul are nevoie de un tratament medical îndelungat, pe care nu-l poate urma în localitatea unde funcţioneazã, sau este necesarã schimbarea localitãţii sau a zonei geografice în care trãieşte; d) pentru apropiere de pãrinţi domiciliaţi în oraşe; e) pentru alte motive. Dacã în aplicarea ordinii de preferinta prevãzute în prezentul articol, doua sau mai multe persoane au indreptatire la transferare, pentru rezolvarea cererii se va tine seama de, în ordine , de gradul didactic şi de rezultatele obţinute în activitatea instructiv-educativã, durata activitãţii în învãţãmînt, situaţia materialã şi starea sãnãtãţii solicitanţilor. ART. 25 Numirea şi transferarea educatoarelor, învãţãtorilor şi profesorilor în posturile vacante de la unele unitãţi şcolare din anumite oraşe şi centre aglomerate, de la liceele pedagogice, de la şcolile şi grãdiniţele de aplicaţie ale acestor licee şi de la şcolile experimentale se fac pe baza de concurs. Localitãţile şi posturile pentru care se instituie concurs, precum şi data ţinerii concursului, vor fi stabilite anual de Ministerul Învãţãmîntului şi publicate în buletinul acestui minister. Soluţionarea cererilor de numire şi transferare pe baza de concurs va preceda soluţionarea celorlalte cereri de numire şi transferare. ART. 26 La concurs se poate înscrie personalul didactic titular definitiv care, la data de 1 septembrie a anului în care solicita transferarea prin concurs, are cel puţin 3 ani de activitate didactica în postul în care funcţioneazã. De asemenea, se pot înscrie la concurs, spre a fi numite în învãţãmînt, şi persoanele care au funcţionat în învãţãmînt ca personal didactic titular definitiv şi au fost nevoite, pentru motive temeinice, sa intrerupa activitatea didactica, precum şi specialişti repartizaţi în alte sectoare de activitate, cu stagiul legal efectuat. Cererile de înscriere se depun la organele prevãzute la art. 22, în termen de 15 zile de la publicarea concursului. Cererile vor fi însoţite de un memoriu de activitate, precum şi de o caracterizare întocmitã, dupã caz, de conducerea unitãţii didactice la care cel interesat funcţioneazã sau a funcţionat pînã la întreruperea activitãţii didactice, avizatã de inspectoratul şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti ori la conducerea organizaţiei socialiste la care a funcţionat. Concursul consta dintr-o proba scrisã şi din aprecierea activitãţii candidatului. În aprecierea candidaţilor care participa la concurs, comisiile vor tine seama de mediile cu care au obţinut gradele didactice, de rezultatele activitãţii didactico-educative şi metodice, de lucrãrile de specialitate realizate, precum şi de activitatea obsteasca desfasurata. ART. 27 Comisiile de concurs numite de inspectorate sînt alcãtuite dintr-un inspector delegat, ca preşedinte, un inspector şi trei profesori de specialitate, potrivit cu specialitatea pentru care se tine concursul şi avînd cel puţin acelaşi grad cu cei înscrişi la concurs, ca membri. Aceste comisii funcţioneazã pentru concursurile din învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã şi învãţãmîntul liceal de cultura generalã. Pentru ocuparea posturilor de la disciplinele de cultura generalã din învãţãmîntul liceal de specialitate, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, comisia de concurs se completeazã şi cu un delegat al ministerului sau al organului central în subordinea cãruia se afla unitatea şcolarã. Comisiile de concurs numite de ministere şi celelalte organe centrale sînt alcãtuite din delegatul şefului direcţiei (al serviciului sau biroului de învãţãmînt), ca preşedinte, şi din doi profesori de specialitate, potrivit cu specialitatea pentru care se tine concursul şi avînd cel puţin acelaşi grad didactic cu cei înscrişi la concurs, ca membri. Aceste comisii funcţioneazã pentru ocuparea posturilor de la disciplinele de specialitate, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic. Din comisiile de concurs prevãzute în prezentul articol pot face parte şi profesori sau conferenţiari universitari de specialitate. ART. 28 Transferarea personalului didactic de la o unitate şcolarã la alta în interesul învãţãmîntului se poate face pentru îmbunãtãţirea conducerii unor şcoli sau în caz de restringere de activitate, cu acordul celor ce urmeazã a fi transferati. Transferarea prevãzutã la alineatul precedent se decide, dupã caz ,de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, sau de ministerele sau celelalte organe centrale care au în subordinea lor unitãţi şcolare, luindu-se în considerare nivelul de pregãtire al celor în cauza şi rezultatele obţinute în activitate. În cazul restringerii de activitate se vor avea în vedere şi gradul didactic, vechimea în învãţãmînt şi în unitatea şcolarã, precum şi situaţia familialã. ART. 29 Rezultatele lucrãrilor întocmite de comisiile prevãzute la art. 27 se comunica celor interesaţi. ART. 30 Contestaţiile privind modul de soluţionare a cererilor de numire şi de transferare în învãţãmînt se adreseazã organelor la care s-au depus cererile în termen de 10 zile de la comunicarea prevãzutã la art. 29. Contestaţiile se judeca de comisii avînd urmãtoarea componenta: - la inspectoratele şcolare: inspectorul şcolar general judeţean, ca preşedinte, reprezentantul Uniunii sindicatelor din instituţiile de învãţãmînt şi cultura şi un inspector şcolar, ca membri; - la ministere şi celelalte organe centrale: şeful direcţiei învãţãmînt (serviciului sau biroului de învãţãmînt), ca preşedinte, reprezentantul uniunii sindicatelor din ramura corespunzãtoare şi un inspector de învãţãmînt din cadrul direcţiei, ca membri. Din componenta comisiilor pentru judecarea contestaţiilor nu pot face parte persoanele care au participat în comisiile pentru soluţionarea cererilor de transferare şi numire. Hotãrîrile prin care se rezolva contestaţiile sînt definitive. ART. 31 Pe baza hotãrîrilor comisiilor de numiri şi transferãri şi, dupe caz, a hotãrîrilor comisiilor de contestaţii, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin inspectoratele şcolare, respectiv ministerele şi celelalte organe centrale în subordinea cãrora se afla unitãţile şcolare de la care se face transferarea, emit actele de transferare. Propunerile de numire se înainteazã Ministerului Învãţãmîntului în vederea aprobãrii. ART. 32 Operaţiile de numire şi transferare de la o unitate şcolarã la alta se efectueazã numai în perioada stabilitã de Ministerul Învãţãmîntului, iar actele de numire şi transferare intra în vigoare la data de 1 septembrie a anului în care s-au efectuat aceste operaţii. Fac excepţie transferarile prevãzute la art. 28. ART. 33 Posturile rãmase vacante dupã efectuarea operaţiilor de numire în învãţãmînt şi de transferare de la o unitate şcolarã la alta, posturile rezervate, precum şi posturile titularilor al cãror raport de munca este suspendat (concediu pentru incapacitate temporarã de munca, scoaterea din producţie etc.), pot fi ocupate prin detaşare. Detasarea personalului didactic titular va putea fi efectuatã la o alta unitate şcolarã, din aceeaşi sau din alta localitate, pe cel mult 6 luni sau cu consimţãmîntul celui în cauza, pe durata unui an şcolar, în ambele cazuri cu acordarea drepturilor legale de detaşare. ART. 34 Posturile prevãzute la art. 33 care nu au fost ocupate prin detaşare, precum şi posturile devenite vacante în cursul anului şcolar, pot fi ocupate prin suplinire de cãtre persoane care au studiile cerute pentru numire. ART. 35 Numirea suplinitorilor se face, dupã caz, de cãtre inspectoratele şcolare sau de cãtre organele care au în subordine şcoli, pe o durata de cel mult un an şcolar în cazul posturilor vacante, sau, pînã la prezentarea titularului postului, în celelalte cazuri prevãzute la art. 33. Pentru numirea suplinitorilor la disciplinele de cultura generalã, ministerele şi celelalte organe centrale vor obţine, în prealabil, acordul inspectoratului şcolar care, potrivit legii, indrumeaza şi controleazã activitatea unitãţii şcolare la care se face numirea. Suplinirile pe o durata care nu depãşeşte 30 de zile se aproba de directorul unitãţii şcolare. Personalul didactic titular aflat în concediu fãrã plata nu poate fi numit ca suplinitor într-un alt post didactic. Persoanele care, fãrã motive temeinice, au întrerupt activitatea didactica nu pot fi numite ca suplinitori decît cu aprobarea Ministerului Învãţãmîntului. ART. 36 În cazul în care unele posturi didactice de învãţãtori, profesori sau maistrii instructori nu au putut fi ocupate prin numire în învãţãmînt, transferare de la o unitate şcolarã la alta, detaşare sau suplinire, activitãţile acestor posturi pot fi îndeplinite de persoane care au studiile cerute de prezentul statut, remunerarea facindu-se în condiţiile legii. ART. 37 Eliberarea din învãţãmînt a personalului didactic de predare titular, în caz de transferare în alt sector de activitate, precum şi în caz de desfacere a contractului de munca, se face de Ministerul Învãţãmîntului la sesizarea organelor care au dispus încadrarea în posturi a celor în cauza, cu respectarea prevederilor codului muncii şi a celorlalte dispoziţii ale legislaţiei muncii. Organele care au dispus încadrarea în posturi emit şi actele de transferare în alt sector de activitate sau de desfacere a contractului de munca al celor eliberaţi din învãţãmînt. ART. 38 Numirea personalului didactic ajutator la unitãţile şcolare cu personalitate juridicã se face de cãtre directorul unitãţii, iar la unitãţile şcolare fãrã personalitate juridicã, dupã caz, de inspectoratele şcolare sau de organele centrale în subordinea cãrora se afla unitãţile şcolare, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 9 lit. g-j şi art. 11. ART. 39 Transferarea şi eliberarea din funcţie a personalului didactic ajutator se fac cu respectarea dispoziţiilor prevãzute în codul muncii, de cãtre cei care l-au numit. CAP. 4 ART. 40 În funcţiile de director şi director adjunct poate fi numit personalul didactic de predare titular, care se distinge în activitatea profesionalã, dovedeşte aptitudini organizatorice şi îndeplineşte condiţiile stabilite în prezenta secţiune. La şcolile sau secţiile cu predarea în limbi ale nationalitatilor conlocuitoare, în funcţiile de director sau director adjunct se numeşte personal didactic din rindul nationalitatilor respective sau care cunoaşte limba acelor nationalitati. ART. 41 Directoarele gradinitelor de copii sînt numite de inspectoratele şcolare, dintre educatoarele care au obţinut grade didactice sau cel puţin definitivarea în învãţãmînt. La grãdiniţele cu un singur post didactic, educatoarea este şi directoarea unitãţii. ART. 42 Directorii şcolilor generale sînt numiţi de inspectoratele şcolare dintre profesorii care au obţinut grade didactice sau cel puţin definitivarea în învãţãmînt şi au o vechime de minimum 5 ani. La unitãţile şcolare care funcţioneazã numai cu clasele I-IV, unul dintre institutori sau învãţãtori este numit şi director al şcolii. Directorii adjuncţi ai şcolilor generale sînt numiţi de inspectoratele şcolare dintre profesori, institutori sau învãţãtori, cu respectarea celorlalte condiţii prevãzute pentru funcţia de director. ART. 43 Directorii şi directorii adjuncţi ai liceelor de cultura generalã şi ai liceelor pedagogice sînt numiţi de inspectoratele şcolare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda în învãţãmîntul liceal şi are cel puţin gradul didactic II, pentru funcţia de director şi cel puţin definitivarea şi cel puţin 5 ani vechime în învãţãmînt pentru funcţia de director adjunct. La liceele care funcţioneazã şi cu clasele I-IV ale şcolii generale, unul dintre directorii adjuncţi poate fi numit dintre institutori sau învãţãtori. La liceele şi şcolile generale cu program special, precum şi la liceele pedagogice în funcţia de director vor fi numiţi, cu precãdere, profesori care predau disciplinele de specialitate corespunzãtoare profilului unitãţii şcolare. ART. 44 Directorii şi directorii adjuncţi ai liceelor de specialitate, cu excepţia liceelor pedagogice, precum şi cei ai unitãţilor şcolare din învãţãmîntul profesional şi din învãţãmîntul tehnic sînt numiţi, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului, dupã caz, de organele centrale care organizeazã unitãţile şcolare, sau de inspectoratele şcolare, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda la aceste unitãţi şi care au obţinut grade didactice sau cel puţin definitivarea şi o vechime de minimum 5 ani în învãţãmînt. În funcţia de director vor fi numiţi, cu precãdere, profesori care predau discipline de specialitate. În mod excepţional, atunci cînd nu exista posibilitatea de a se ocupa posturile de conducere cu personal indeplinind condiţiile prevãzute în alineatul 1, în aceste posturi vor putea fi numiţi specialişti cu studii superioare, care nu au obţinut definitivarea, dar au o experienta în învãţãmînt sau în producţie de cel puţin 5 ani. ART. 45 Eliberarea din funcţie a personalului didactic de conducere a unitãţilor şcolare se face de cãtre organele şi cu procedura prevãzutã pentru numire. ART. 46 În funcţiile de îndrumare şi control poate fi numit personalul didactic de conducere şi personalul didactic de predare titular, care se distinge în activitatea profesionalã, da dovada de calitãţi organizatorice şi îndeplineşte condiţiile stabilite în aceasta secţiune. În judeţele în care funcţioneazã unitãţi de învãţãmînt cu predarea în limbi ale nationalitatilor conlocuitoare, în funcţiile de îndrumare şi de control va fi numit şi personalul didactic din rindul acestor nationalitati. ART. 47 Inspectorii şcolari generali de la inspectoratele şcolare sînt numiţi de consiliile populare judeţene sau de Consiliul popular al municipiului Bucureşti, iar între sesiuni, de cãtre comitetele executive ale acestora, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda în învãţãmîntul liceal, au desfãşurat o activitate de conducere sau de îndrumare şi control cu bune rezultate în munca şi au cel puţin gradul didactic II. Inspectorii şcolari şefi de la inspectoratele şcolare sînt numiţi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului, dintre profesorii care îndeplinesc condiţiile de a preda în învãţãmîntul liceal, avînd cel puţin gradul didactic II. Inspectorii şcolari de la inspectoratele şcolare sînt numiţi de inspectorul şcolar general, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului, dintre educatoarele, institutorii, invatatorii sau profesorii avînd gradul didactic II sau cel puţin definitivarea şi o activitate în învãţãmînt de minimum 8 ani. ART. 48 Personalul didactic promovat în funcţii de îndrumare şi control al învãţãmîntului la Ministerul Învãţãmîntului, precum şi la celelalte ministere şi organe centrale care au în subordine şcoli, este supus, pe timpul cît exercita alte funcţii, reglementãrilor privitoare la personalul de specialitate din organele centrale. ART. 49 Eliberarea din funcţiile de îndrumare şi control se face de cãtre organele şi cu procedura prevãzute pentru numire. CAP. 5 ART. 50 Personalul didactic beneficiazã de drepturile prevãzute în prezentul statut, precum şi de drepturile decurgind din calitatea sa de angajat, prevãzute de legislaţia muncii. ART. 51 În scopul îndeplinirii sarcinilor ce-i revin, personalul didactic are urmãtoarele drepturi principale: - sa desfãşoare o activitate de specialitate în domeniul învãţãmîntului, potrivit pregãtirii sale profesionale; - sa foloseascã, pentru pregãtirea şi desfãşurarea activitãţii didactice şi ştiinţifice, materialele, utilajele şi bibliotecile instituţiilor de învãţãmînt; - sa publice manuale, tratate şi alte lucrãri; - sa beneficieze de formele organizate de perfecţionare profesionalã, precum şi de avantajele pe care legea le acorda ca o consecinta a acestei perfectionari; - sa facã parte din organizaţii profesionale şi asociaţii culturale, naţionale şi internaţionale, ale cãror preocupãri sînt legate de dezvoltarea învãţãmîntului, desfasurind activitãţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii; - sa foloseascã baza materialã a caselor judeţene ale personalului didactic, în vederea documentãrii ştiinţifice de specialitate şi a ţinerii la curent cu noutatile din domeniul ştiinţei pedagogice sau pentru realizarea de schimburi de experienta şi pentru efectuarea de cercetãri ştiinţifice. ART. 52 În scopul stimulãrii cercetãrii ştiinţifice şi metodice, al ridicãrii nivelului ştiinţific şi profesional şi al valorificãrii rezultatelor muncii de cercetare, personalul didactic se poate constitui în societãţi ştiinţifice, pe ramuri de ştiinţa. Societãţile ştiinţifice se organizeazã şi funcţioneazã ca persoane juridice pe baza statutelor proprii adoptate în conferinţele pe ţara ale personalului didactic de specialitate. Ele fac parte din Uniunea societãţilor ştiinţifice ale personalului didactic. Societãţile ştiinţifice pot colabora cu alte societãţi similare din strãinãtate; de asemenea, societãţile ştiinţifice se pot afilia, în condiţiile legii, la organizaţiile internaţionale de specialitate, iar membrii lor pot face parte din aceste organizaţii. ART. 53 Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativã ştiinţificã sau artisticã poate fi delegat de Ministerul Învãţãmîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestãri cultural-ştiinţifice naţionale sau internaţionale. ART. 54 Personalul didactic are dreptul sa obţinã transferarea de la o unitate şcolarã la alta, în condiţiile şi cu procedura prevãzute în prezentul titlu. ART. 55 Personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere a unitãţilor şcolare beneficiazã de un concediu anual de odihna plãtit, a cãrui durata este de 62 zile calendaristice şi care se efectueazã, de regula, de la 1 iulie la 31 august. Concediul prevãzut în alineatul precedent se acorda personalului didactic care a funcţionat în tot cursul anului şcolar. În cazul în care numirea s-a fãcut dupã începerea anului şcolar, durata concediului va fi proporţionalã cu timpul efectiv servit în învãţãmînt în acel an, socotindu-se cîte 5 zile lucrãtoare pentru fiecare luna de activitate. ART. 56 Personalul didactic care nu a putut efectua integral concediul de odihna în perioada prevãzutã la articolul precedent, fiind reţinut în interes de serviciu, şi nici nu a putut completa concediul în alte perioade de întrerupere a cursurilor şcolare, va putea efectua concediul în cursul anului şcolar urmãtor, în perioadele de întrerupere a cursurilor şcolare. Tot astfel, în cazul în care concediul anual de odihna nu a putut fi efectuat în timpul unui an şcolar, din motive temeinice, precum: incapacitate temporarã de munca, concedii de maternitate sau pentru îngrijirea copiilor bolnavi mai mici de 2 ani, programare la cursurile de perfecţionare profesionalã, satisfacerea obligaţiilor militare, cu excepţia serviciului militar în termen, concediul va putea fi efectuat în anul şcolar urmãtor, în perioadele de întrerupere a cursurilor şcolare şi, în mod excepţional, chiar în timpul cursurilor. Compensarea în bani a concediului de odihna neefectuat se va putea face numai în cazurile şi condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale privind concediul de odihna al angajaţilor. ART. 57 Personalul didactic de îndrumare şi control beneficiazã de un concediu de odihna anual de 31 zile calendaristice. Personalul didactic ajutator beneficiazã de dreptul la concediul de odihna în condiţiile stabilite de Legea privind concediul de odihna al angajaţilor. ART. 58 Potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmîntului, pentru interese personale deosebite şi dacã nu se aduc prejudicii bunei desfasurari a învãţãmîntului, personalul didactic poate obţine concedii fãrã plata, pe timp limitat (fãrã a se putea depãşi un an şcolar), cu aprobarea, dupã caz, a inspectoratelor şcolare sau a ministerelor şi a celorlalte organe centrale care au în subordine şcoli. Pentru concediul fãrã plata cu o durata de pînã la 6 zile într-un an şcolar, aprobarea se poate da de directorul unitãţii şcolare. Perioadele de concedii fãrã plata în interes personal prevãzute în prezentul articol, care depãşesc 60 de zile calendaristice într-un an şcolar, nu se considera vechime în învãţãmînt. În aplicarea prevederilor din alineatul precedent, numãrul de zile care întrece multiplul de 30 se neglijeazã. ART. 59 Personalului didactic de predare trecut în funcţii de conducere, în funcţii de îndrumare şi control, în funcţii de redactor la Editura Didactica şi Pedagogica sau în presa pedagogica, în aparatul de partid, al sindicatelor din învãţãmînt, în aparatul Uniunii Tineretului Comunist, al Organizaţiei pionierilor, al comitetelor de cultura şi arta şi al consiliilor pentru educaţie fizica şi sport, precum şi directorilor cãminelor culturale, li se rezerva postul, în condiţiile legii, pe timpul cît îndeplinesc aceste funcţii. ART. 60 Personalul didactic de predare titular ales sau numit într-una din funcţiile enumerate mai jos, ori trimis în strãinãtate cu misiuni de stat, sau care însoţeşte pe cei trimişi în astfel de misiuni, în caz de eliberare din acele funcţii ori de revenire în ţara, va fi transferat, cu acordul lui, în interesul învãţãmîntului, ori numit, la cererea sa, într-un post didactic corespunzãtor, prin grija Ministerului Învãţãmîntului. Pentru aplicarea dispoziţiei alineatului precedent vor fi luate în considerare urmãtoarele funcţii: a) funcţii elective, salarizate; b) funcţii superioare de conducere în aparatul de stat; c) funcţii la societãţile ştiinţifice ale personalului didactic; d) funcţii în instituţiile subordonate comitetelor de cultura şi arta. ART. 61 În îndeplinirea misiunii sociale ce îi revine în conformitate cu prevederile art. 1, personalul didactic de predare are urmãtoarele îndatoriri principale privind desfãşurarea activitãţii didactico-educative şi a activitãţii de perfecţionare: de a instrui şi educa pe elevi prin lecţii şi lucrãri practice la laboratoare sau ateliere şcolare, potrivit sarcinilor cuprinse în norma didactica de predare, precum şi prin organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi în afarã clasei sau extraşcolare, în colaborare cu organizaţiile de copii şi tineret; de a-şi perfectiona pregãtirea în domeniul specialitatii şi al pedagogiei, participind activ la diferite forme de perfecţionare organizate în acest scop; de a-şi ridica permanent nivelul pregãtirii ideologice şi de a milita pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului; de a fi un exemplu de conduita morala în şcoala, societate şi familie şi de a avea în toate privintele o ţinuta demna, civilizata. ART. 62 În îndeplinirea obligaţiilor sale de munca, personalul didactic presteazã în medie, 8 ore pe zi. În cadrul acestor obligaţii de munca, personalul didactic desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 63-66 în şcoala (gradinita) şi în instituţii cultural-educative, precum şi în afarã acestora. Personalul didactic ajutator presteazã 8 ore pe zi, în afarã de cazurile în care, prin dispoziţii speciale, se prevede altfel. ART. 63 Activitatea didactico-educativã a personalului didactic de predare cuprinde: - ore de predare şi pregãtire a lectiilor (studiul programelor şi al manualelor şcolare, al literaturii ajutatoare, pregãtirea materialelor didactice, a mijloacelor audio-vizuale, a aparatelor şi uneltelor, precum şi asigurarea documentaţiei tehnice); - pregãtirea lucrãrilor practice (a experientelor, demonstratiilor, lucrãrilor de laborator şi pe lotul experimental); - confecţionarea unor materiale didactice; - verificarea temelor şi a altor lucrãri efectuate de elevi; controlul şi efectuarea instruirii practice în producţie; - lecţii suplimentare, meditatii şi consultaţii; - stringerea datelor şi a materialului documentar în legatura cu profesiunile spre care pot fi orientati elevii, ţinînd seama de specificul economiei locale şi de inclinatiile şi aptitudinile acestora; - organizarea şi desfãşurarea orelor de dirigentie, colaborarea cu familiile elevilor (adunãri cu pãrinţii, lectorate, vizite la domiciliu); - organizarea şi desfãşurarea activitãţilor educative cu copiii în cadrul Organizaţiei pionierilor şi sprijinirea organizaţiilor Uniunii Tineretului Comunist în pregãtirea şi desfãşurarea activitãţilor în afarã clasei şi extraşcolare (informarea politica a elevilor, concursuri, olimpiade, munca de folos obştesc, pregãtirea pentru apãrarea patriei, acţiuni cultural-artistice, sportive, vizite, excursii, tabere, colonii); - îndrumarea activitãţii cercurilor de elevi; - supravegherea elevilor în timpul recreatiei. ART. 64 Orele de predare pentru personalul didactic se stabilesc în raport cu funcţia îndeplinitã şi disciplina predatã, dupã cum urmeazã: - pentru educatoare, 6 ore pe zi de activitate cu grupa de copii; - pentru învãţãtori şi institutori, 4-5 ore de curs pe zi, potrivit planului de învãţãmînt, iar pentru invatatorii din unitãţile şcolare organizate pentru copiii cu deficiente, 6 ore pe zi; - pentru profesori, 18-20 ore de curs pe saptamina, cu excepţia profesorilor care predau muzica, educaţia fizica, desenul şi caligrafia, pentru care norma este de 20-21 ore de curs pe saptamina. Pentru profesorii care predau aceste discipline în liceele pedagogice şi în şcoli de specializare pedagogica postliceala, precum şi pentru cei care predau aceleaşi discipline, ca obiecte de specialitate, în şcolile cu program special, se stabilesc 18-20 ore de curs pe saptamina; - pentru profesorii care au sarcini speciale în orientarea şcolarã şi profesionalã a elevilor se stabilesc 18-20 ore pe saptamina de predare, de asistenta la lecţii şi de activitate cu elevii în vederea cunoaşterii directe a acestora şi a adunãrii materialului necesar întocmirii fişelor de orientare a elevilor; - pentru maistrii-instructori, 24-30 ore de instruire practica în atelierele-şcoala. În unitãţile şcolare din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, în care, potrivit planului de învãţãmînt, practica în producţie a elevilor se desfãşoarã numai în anumite perioade ale anului şcolar, obligaţia de predare va putea fi completatã, pînã la cel mult jumãtate din numãrul total al orelor, cu ore de îndrumare şi control al practicii de producţie, în condiţiile stabilite de Ministerul Învãţãmîntului, cu acordul Ministerului Muncii. În stabilirea obligaţiilor de predare la unitãţile şcolare prevãzute la alineatul precedent, numãrul de ore din fiecare saptamina poate varia cu condiţia ca pe întregul an şcolar sa se realizeze o medie saptaminala de 18-20 ore. ART. 65 În cadrul activitãţii de perfecţionare, personalul didactic de predare este obligat, pe lîngã participarea la formele de perfecţionare organizate în acest scop, sa se pregãteascã şi sa se prezinte la examenul pentru definitivarea în învãţãmînt, în condiţiile art. 83. ART. 66 Personalul didactic de predare contribuie, potrivit cu pregãtirea şi aptitudinile sale, la raspindirea cunoştinţelor ştiinţifice şi la promovarea miscarii cultural-artistice în rindul maselor. ART. 67 Personalul didactic ajutator desfãşoarã urmãtoarele activitãţi principale - pedagogul şcolar ajuta pe directorul şcolii şi personalul didactic în munca de instruire şi educare a elevilor, participind alãturi de personalul didactic şi organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi de pionieri din şcoala la formarea unui colectiv unit de elevi, educat în spiritul disciplinei constiente; indrumeaza şi ajuta pe elevii din cãmine la pregãtirea lectiilor, se îngrijeşte de participarea regulatã a elevilor la lecţii şi la toate celelalte activitãţi programate în şcoala; sprijinã organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi de pionieri în organizarea timpului liber al elevilor (lectura particularã, vizionarea spectacolelor, manifestãri sportive şi altele asemenea); - laborantul ajuta pe profesor în pregãtirea şi efectuarea experientelor şi a lucrãrilor practice de laborator, acorda sprijin cercurilor tehnice de elevi; - bibliotecarul şcolar organizeazã activitatea bibliotecii şi asigura funcţionarea acesteia în cadrul programului stabilit de conducerea şcolii; ajuta pe profesori în îndrumarea lecturii elevilor şi în alegerea materialelor pentru activitatea cercurilor de elevi; - tehnicianul ajuta pe profesor în utilizarea aparatelor, instrumentelor şi utilajelor din cabinete, ateliere sau ferme didactice şi rãspunde de întreţinerea acestora. ART. 68 Directorul rãspunde de intreaga activitate instructiv-educativã desfasurata în şcoala şi în afarã şcolii, de activitatea administrativ-gospodareasca, precum şi de pãstrarea şi folosirea judicioasã a bunurilor şcolii. Directorul reprezintã şcoala în relaţiile cu orice persoana sau organizaţie. Directorul îşi desfãşoarã activitatea sub îndrumarea inspectoratului şcolar, a organelor de învãţãmînt din ministerul sau organul central cãruia îi este subordonata şcoala, precum şi a organelor Ministerului Învãţãmîntului. ART. 69 În intreaga sa activitate, directorul se conduce dupã principiul muncii colective. Pentru buna organizare a activitãţii din şcoala şi îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, directorul este ajutat de consiliul profesoral, colaboreazã cu organizaţia sindicala, precum şi cu organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist şi de pionieri din şcoala. ART. 70 În comunele cu un numãr mai mare de şcoli generale, directorul uneia dintre aceste şcoli poate primi, din partea inspectoratului şcolar judeţean, atribuţii de coordonare a unor activitãţi în cadrul celorlalte şcoli. ART. 71 Directorul adjunct ajuta pe directorul şcolii în organizarea şi îndrumarea activitãţii instructiv-educative şi a celei administrative-gospodãreşti, indeplinind atribuţiile ce i-au fost delegate de director. ART. 72 Obligaţiile de munca ale directorilor şi directorilor adjuncţi ai unitãţilor şcolare, precum şi activitãţile didactico-educative şi de conducere pe care le desfãşoarã, sînt cele prevãzute în regulamentele de organizare şi funcţionare a şcolilor. În cadrul obligaţiilor de munca, directorii şi directorii adjuncţi vor preda un numãr de ore sãptãmînal, stabilit de Ministerul Învãţãmîntului în raport cu mãrimea unitãţilor şcolare. ART. 73 Personalul de îndrumare şi control are urmãtoarele îndatoriri principale sa controleze şi sa îndrume activitatea instructiv-educativã din unitãţile de învãţãmînt şi educaţie, sa propunã sau sa ia mãsuri corespunzãtoare pentru buna organizare şi desfãşurare a procesului de învãţãmînt şi a activitãţilor în afarã de şcoala; sa îndrume personalul didactic în vederea perfecţionãrii continue a procesului instructiv-educativ. Constatãrile şi aprecierile fãcute cu prilejul controlului efectuat în unitãţile şcolare vor fi consemnate în procese-verbale de inspecţie, care se depun în copie la statutul personal al celor în cauza. ART. 74 Aprecierile asupra modului în care personalul didactic îşi îndeplineşte îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, tinindu-se seama de rezultatele obţinute în munca şi de participarea la cursurile de informare ştiinţificã de specialitate la care a programat. Pentru personalul didactic de predare, caracterizarile se întocmesc de conducerea şcolii, cu consultarea organizaţiei sindicale, şi se discuta în consiliul profesoral. Pentru personalul didactic ajutator, caracterizarile se întocmesc de directorul unitãţii şcolare. Pentru personalul didactic de conducere a unitãţilor şcolare, caracterizarile se întocmesc de inspectoratele şcolare, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine şcoli. Pentru personalul didactic de îndrumare şi control de la inspectoratele şcolare, caracterizarile se întocmesc de inspectorii şcolari generali, iar pentru inspectorii şcolari generali, de comitetul executiv al consiliului popular, cãruia i se vor transmite aprecierile fãcute de organele de îndrumare şi control ale Ministerului Învãţãmîntului. Caracterizarile privind personalul didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control se ataşeazã la statul personal, iar cele privind personalul didactic ajutator se pastreza în arhiva unitãţii şcolare. ART. 75 Caracterizarile se aduc la cunostinta celor în cauza. În caz de nemulţumire, personalul didactic de predare şi personalul didactic ajutator pot face contestaţii la inspectoratul şcolar, ministerul sau organul central în subordinea cãruia se afla şcoala. Personalul didactic de conducere poate face contestaţii, dupã cum urmeazã: - la comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, în cazul caracterizarilor întocmite de inspectoratele şcolare; - la Ministerul Învãţãmîntului, în cazul caracterizarilor întocmite de ministere şi celelalte organe care au în subordine şcoli. Personalul didactic de îndrumare şi control poate face contestaţie la Ministerul Învãţãmîntului. CAP. 6 ART. 76 Perfecţionarea personalului didactic se realizeazã de Ministerul Învãţãmîntului prin instituţiile de învãţãmînt superior, Institutul central de perfecţionare a personalului didactic şi filialele acestuia, Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, precum şi prin inspectoratele şcolare. La activitatea de perfecţionare contribuie, potrivit statutelor lor, şi societãţile ştiinţifice ale personalului didactic. ART. 77 Sistemul de perfecţionare reglementat în prezenta secţiune cuprinde: a) studiul individual şi documentarea ştiinţificã; b) activitatea pedagogica-metodica în cadrul şcolii sau pe grupe de şcoli; c) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicãri, consfatuiri, simpozioane pe probleme de specialitate şi de metodica a predãrii; d) cursuri periodice de informare ştiinţificã de specialitate şi alte cursuri speciale de perfecţionare pentru personalul didactic de predare, de conducere şi îndrumare şi control; e) instructaje şi consfatuiri pentru profesorii diriginti; f) cursuri şi instructaje în problemele organizãrii şi conducerii ştiinţifice a activitãţii şcolare, pentru personalul didactic de conducere şi îndrumare şi control; g) pregãtirea în vederea examenului pentru definitivarea în învãţãmînt, precum şi pentru obţinerea gradelor didactice. Perfecţionarea personalului didactic se realizeazã şi prin activitatea în cadrul societãţilor ştiinţifice, precum şi prin cãlãtorii de studii şi documentare. În cazul institutorilor şi profesorilor, perfecţionarea se poate realiza, de asemenea, prin sistemul doctoratului, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 78 Perfecţionarea prin formele prevãzute la articolul precedent, lit. b şi c se asigura de inspectoratele şcolare. ART. 79 Cursurile periodice de informare ştiinţificã de specialitate se organizeazã la instituţiile de învãţãmînt superior care pregãtesc personal didactic şi la filialele Institutului central de perfecţionare a personalului didactic, în condiţiile stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. Personalul didactic va fi programat sa participe la cursurile periodice de informare ştiinţificã, pînã la împlinirea vechimii de 25 de ani în învãţãmînt. Participarea personalului didactic la aceste cursuri este obligatorie. Pentru personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani în învãţãmînt participarea la aceste cursuri este facultativã. ART. 80 Planul anual de cuprindere a personalului didactic la cursurile periodice de informare ştiinţificã se întocmeşte de Ministerul Învãţãmîntului şi se comunica inspectoratelor şcolare şi instituţiilor de învãţãmînt la care se organizeazã aceste cursuri. Cursurile periodice de informare ştiinţificã se desfãşoarã pe baza planurilor de învãţãmînt şi a programelor de curs elaborate de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 81 În afarã de cursurile periodice de informare ştiinţificã de specialitate Ministerul Învãţãmîntului poate organiza, dupã necesitaţi, şi alte cursuri speciale de perfecţionare a personalului didactic. ART. 82 Cursurile şi instructajele prevãzute la art. 77 lit. f pentru personalul didactic de conducere de la licee şi personalul didactic de îndrumare şi control de la inspectoratele şcolare se organizeazã de Ministerul Învãţãmîntului, prin Institutul central de perfecţionare a personalului didactic. Pentru personalul didactic de conducere a unitãţilor din învãţãmîntul preşcolar şi învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, cursurile şi instructajele prevãzute la art. 77 lit. f, precum şi instructajele şi consfatuirile pentru profesorii diriginti, prevãzute la lit. e, se organizeazã prin filialele Institutului central de perfecţionare a personalului didactic. ART. 83 Definitivarea în învãţãmînt se obţine, pe baza unei inspecţii speciale şi a unui examen, de cãtre personalul didactic care îndeplineşte condiţiile de studii prevãzute la art. 9 şi are un stagiu efectiv de 3 ani în activitatea didactica de predare. Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învãţãmînt este obligatorie la expirarea stagiului de 3 ani. Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în trei sesiuni consecutive. Examenul pentru definitivarea în învãţãmînt consta din probe scrise şi orale la urmãtoarele discipline: - pentru educatoare: limba şi literatura romana (maternã), scris şi oral; probleme de psihologia copilului preşcolar şi pedagogie prescolara (oral); - pentru învãţãtori: limba şi literatura romana (maternã), scris; aritmetica, probleme de psihologia copilului şi pedagogie şcolarã (oral), socialism ştiinţific (oral); - pentru profesori: obiectul de specialitate, scris şi oral; probleme de psihologia copilului şi pedagogie şcolarã (oral); socialism ştiinţific (oral) Invatatorii şi educatoarele de la unitãţile şcolare cu limbi de predare ale nationalitatilor conlocuitoare dau şi proba orala la limba şi literatura romana. Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învãţãmînt pentru o anumitã funcţie didactica îşi pãstreazã definitivarea pentru oricare dintre celelalte funcţii didactice prevãzute la art. 5, în cazul cînd a terminat studiile necesare pentru ocuparea acelor funcţii. ART. 84 Perfecţionarea ştiinţificã şi metodica a personalului didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control se realizeazã şi prin pregãtirea pentru obţinerea gradelor didactice: gradul II şi gradul I. În cazul în care profesorii au doua specialitãţi principale sau o specialitate specialã şi alta secundarã, gradele didactice pot fi obţinute la una din cele doua specialitãţi. Institutorii pot obţine gradele didactice la una din specialitatile pentru care s-au pregãtit în învãţãmîntul superior. Gradele didactice se acorda de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 85 În pregãtirea pentru obţinerea gradelor didactice, personalul didactic este sprijinit de instituţiile prevãzute la art. 76, prin consultaţii individuale sau colective, tematici, indicaţii bibliografice, îndrumãri pentru întocmirea unor lucrãri medico-ştiinţifice, cursuri şi alte forme de activitate. ART. 86 Gradul II se obţine, la cerere, pe baza unei inspecţii speciale şi a unui colocviu în problemele specialitatii, de cãtre personalul didactic care are o buna pregãtire de specialitate şi pedagogica, oglindita în rezultatele muncii instructiv-educative, şi o vechime de cel puţin 5 ani în învãţãmînt. Colocviul prevãzut la alineatul precedent se desfãşoarã pe baza unei tematici şi bibliografii aprobate de Ministerul Învãţãmîntului la urmãtoarele discipline: - pentru educatoare: literatura pentru copii şi metodica activitãţii instructiv-educative în învãţãmîntul preşcolar; - pentru învãţãtori: limba romana (maternã), aritmetica şi metodica predãrii acestor discipline; - pentru profesori: obiectul de specialitate şi metodica predãrii acestui obiect. ART. 87 Gradul I se obţine la cerere pe baza unei inspecţii speciale şi a unei lucrãri medico-ştiinţifice personale de cãtre personalul didactic care, prin rezultate foarte bune în munca instructiv-educativã, dovedeşte o pregãtire deosebita de specialitate şi pedagogica şi preocupãri de cercetare în domeniul pedagogiei sau al specialitatii şi care are o vechime în învãţãmînt de cel puţin 5 ani de la acordarea gradului II. Personalul didactic care a obţinut titlul ştiinţific de doctor i se acorda de drept gradul I. ART. 88 Inspectiile speciale în vederea obţinerii gradelor didactice se pot efectua de cãtre personalul de specialitate al Institutului central de perfecţionare a personalului didactic şi al filialelor acestuia, de inspectorii şcolari, precum şi de personalul didactic delegat în acest scop. Inspectorii şcolari şi personalul didactic delegat pentru a efectua inspecţii speciale trebuie sa aibã un grad didactic cel puţin egal cu acela pentru care se face inspecţia. ART. 89 Termenele prevãzute la art. 86 şi 87 se reduc la 4 ani pentru personalul didactic care a obţinut definitivarea în învãţãmînt sau gradul II cu media 10. Beneficiazã de reducerea termenelor de la 5 la 3 ani, pentru obţinerea gradului II sau a gradului I, educatoarele, invatatorii, institutorii de la şcolile (grãdiniţele) de aplicaţie ale liceelor pedagogice, dacã lucreazã la aceste şcoli de cel puţin 3 ani. ART. 90 Invatatorii şi educatoarele care au obţinut gradele didactice II sau I şi au absolvit cu examen de diploma o instituţie de învãţãmînt superior, fiind numiţi în posturi de profesori, se pot înscrie pentru obţinerea gradelor didactice în aceasta calitate, fãrã sa li se mai ceara condiţia de vechime prevãzutã pentru aceste grade. Invatatorii care au obţinut în aceasta calitate grade didactice beneficiazã de ele şi dupã numirea lor ca institutori. ART. 91 Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor privind obţinerea definitivãrii în învãţãmînt şi a gradelor didactice se stabilesc printr-un regulament emis de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 92 În scopul perfecţionãrii profesionale, personalul didactic poate fi programat la cursuri organizate în ţara sau trimis la cursuri ori pentru studii şi documentare în strãinãtate, precum şi pentru specializare în ţara sau în strãinãtate, pe o perioada de 1-2 ani, acordindu-i-se în acest scop concediul de studii plãtit, potrivit dispoziţiilor legale speciale. De asemenea în scopul perfecţionãrii profesionale, personalul didactic poate obţine, la cerere, cu precãdere şi în condiţiile prevãzute la art. 58, concedii fãrã plata. ART. 93 Sistemul de perfecţionare reglementat în prezenta secţiune cuprinde: a) studiul individual şi documentarea ştiinţificã; b) activitatea pedagogica-metodica desfasurata în cadrul şcolii sau pe grupuri de şcoli; c) consfatuiri, schimburi de experienta şi cicluri de conferinţe pedagogice şi de specialitate; d) cursuri periodice şi cursuri speciale de informare ştiinţificã de specialitate şi pedagogica, pentru personalul didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control; e) instructaje şi consfatuiri pentru profesorii diriginti; f) cursuri şi instructaje în problemele organizãrii şi conducerii ştiinţifice a activitãţii şcolare pentru personalul didactic de conducere şi de îndrumare şi control; g) pregãtirea pentru definitivarea în învãţãmînt, precum şi pentru obţinerea gradelor didactice. Perfecţionarea personalului didactic cu studii superioare se poate realiza şi prin sistemul doctoratului, precum şi prin cãlãtorii de studii şi documentare. ART. 94 Perfecţionarea prin forma prevãzutã la art. 93 lit. b se realizeazã prin dezbaterea principalelor probleme ale activitãţii instructiv-educative, în vederea îmbunãtãţirii acestei activitãţi în şcoala, ateliere şi în producţie. Perfecţionarea prin formele prevãzute la art. 93 lit. d, e şi f se asigura de Ministerul Învãţãmîntului, prin Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, care colaboreazã în acest scop cu instituţiile de învãţãmînt superior. ART. 95 Cursurile periodice şi cursurile speciale de informare ştiinţificã de specialitate şi pedagogica, organizate de Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, funcţioneazã pe baza de tematici şi alte materiale documentare, dipozitiile art. 79 alin. 2 şi 3 fiind aplicabile. ART. 96 Planul anual de cuprindere a personalului didactic la cursurile periodice şi cursurile speciale de informare ştiinţificã de specialitate şi pedagogica se întocmeşte de Ministerul Învãţãmîntului, cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale interesate. ART. 97 Cursurile periodice şi cursurile speciale de informare de specialitate şi pedagogica se desfãşoarã pe baza planurilor de învãţãmînt, a tematicilor şi a programelor de curs elaborate de Ministerul Învãţãmîntului prin Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, cu consultarea specialiştilor din învãţãmîntul superior şi din ministerele interesate, a specialiştilor din institutele departamentale de cercetãri sau proiectare, precum şi din marile întreprinderi. ART. 98 Cursurile şi instructajele de perfecţionare prevãzute în art. 93 lit. e şi f se organizeazã de Ministerul Învãţãmîntului prin Centrul de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic. ART. 99 Pentru obţinerea definitivãrii în învãţãmînt şi pentru perfecţionarea ştiinţificã şi metodica prin obţinerea gradelor didactice sau a doctoratului, se aplica dispoziţiile art. 83-87, art. 89, art. 91 şi art. 92, cu deosebirile stabilite de prezentul articol. Inspectiile speciale se pot efectua de cãtre personalul de specialitate al Centrului de cercetare pedagogica şi perfecţionare a personalului didactic din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, precum şi de personalul didactic sau alţi specialişti, delegaţi în acest scop de cãtre Ministerul Învãţãmîntului. Înscrierea maiştrilor-instructori la examenul de definitivare se poate face numai dupã absolvirea unui curs de perfecţionare metodica. Examenul pentru definitivarea în învãţãmînt a maiştrilor-instructori consta din probe scrise şi orale la tehnologia meseriei. Dupã caz, una din aceste probe poate fi înlocuitã cu o proba practica. Colocviul pentru obţinerea gradului II pentru maiştri-instructori va cuprinde metodica instruirii practice a elevilor. Lucrarea personalã medico-ştiinţificã pentru obţinerea gradului I de cãtre maiştri-instructori poate fi înlocuitã cu un colocviu privind contribuţia personalã a acestora la organizarea tehnica şi la rationalizarea procese lor de lucru sau la elaborarea unor metodici de instruire practica. La cerere, se pot acorda definitivarea în învãţãmînt şi grade didactice, în condiţiile stabilite de Ministerul Învãţãmîntului, şi specialiştilor din producţie încadraţi ca profesori şi retribuiţi în conformitate cu art. 36. ART. 100 Dispoziţiile art. 90 alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor maiştrilor-instructori, în cazul în care aceştia trec într-un post de profesor, în urma absolvirii unei instituţii de învãţãmînt superior. ART. 101 Pentru desfãşurarea activitãţii didactice, metodico-educative şi de cercetare ştiinţificã, în învãţãmîntul superior se stabilesc urmãtoarele funcţii didactice la catedre: profesor, conferenţiar, şef de lucrãri(lector), asistent şi asistent stagiar. Sarcinile personalului didactic se stabilesc, pentru fiecare catedra, pe posturi, prin statele de funcţiuni şi personal şi prin planul de munca al catedrei. Profesorii şi conferentiarii pot îndeplini şi funcţiile didactice de conducere prevãzute în cap. 3 din prezentul titlu. La institutele pedagogice aceste funcţii pot fi îndeplinite şi de şefii de lucrãri (lectori). CAP. 7 ART. 102 Numãrul posturilor pentru funcţiile didactice din învãţãmîntul superior se stabileşte de Ministerul Învãţãmîntului, pe facultãţi şi catedre, la propunerea instituţiilor de învãţãmînt superior, în raport cu nevoile de acoperire a sarcinilor didactice prevãzute în planurile de învãţãmînt şi a sarcinilor ştiinţifice prevãzute în planurile de cercetare, precum şi cu numãrul studenţilor. Numãrul posturilor de asistenţi stagiari se stabileşte în funcţie de necesitaţi, potrivit normelor emise de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 103 Posturile didactice sînt ocupate cu personal titular. Este titular în posturile pe care le ocupa personalul didactic care, la data intrãrii în vigoare a prezentului statut, funcţioneazã ca titular definitiv sau titular provizoriu, precum şi personalul didactic care va ocupa posturile în condiţiile şi cu procedura prevãzute de statut. Posturile didactice care nu sînt ocupate cu personal titular se considera vacante. În cursul anului universitar în care s-a ivit vacanta, se va deschide în mod obligatoriu, procedura pentru ocuparea acestor posturi. ART. 104 Ocuparea cu personal titular a posturilor didactice vacante de profesor şi conferenţiar se face prin concurs. Posturile de şef de lucrãri (lector) şi asistent se ocupa cu personal titular prin avansare sau concurs. Posturile de asistent stagiar se ocupa prin numire, pe baza repartizãrii de absolvenţi ai instituţiilor de învãţãmînt superior pentru efectuarea stagiului legal, sau prin concurs. ART. 105 Publicarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante se face în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România şi într-un ziar de larga raspindire. ART. 106 Avizele sau hotãrîrile privitoare la ocuparea posturilor didactice cu personal titular, prin concurs sau avansare, sa iau de cãtre senate şi celelalte consilii profesorale prin vot deschis, cu majoritatea de cel puţin jumãtate plus 1 din numãrul membrilor lor. Cei nemultumiti de hotãrîrile senatelor (consiliilor profesorale) privitoare la ocuparea posturilor didactice pot face contestaţie la Ministerul Învãţãmîntului în termen de 15 zile de la comunicarea hotãrîrii. ART. 107 Prevederile art. 11 se aplica în mod corespunzãtor, şi pentru ocuparea posturilor didactice în învãţãmîntul superior. ART. 108 Rectorul instituţiei de învãţãmînt superior comunica senatului sau în cazul instituţiilor de învãţãmînt superior, care nu au senat, Ministerului Învãţãmîntului, posturile de profesor sau conferenţiar vacante care urmeazã sa fie ocupate prin concurs şi face propuneri privind componenta comisiilor de concurs pentru fiecare post în parte. Senatul sau Ministerul Învãţãmîntului numeşte comisiile de concurs în termen de 30 zile de la primirea propunerii. ART. 109 Comisia de concurs este formatã dintr-un preşedinte, care poate fi decanul facultãţii sau un reprezentant al acestuia avînd calitatea de membru al senatului (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior) şi din trei referenţi, numiţi dintre profesorii sau conferentiarii titulari, de specialitate. Preşedintele şi membrii comisiei de concurs trebuie sa ocupe posturi cel puţin egale cu postul scos la concurs. ART. 110 Rectorul instituţiei de învãţãmînt superior dispune publicarea concursului. ART. 111 La concursul pentru postul de profesor pot candida: persoanele care au titlul ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţa corespunzãtoare; conferentiarii care au titlul ştiinţific de doctor şi o vechime de cel puţin 3 ani ca titulari în funcţia de conferenţiar în ramura de ştiinţa corespunzãtoare sau 10 ani de activitate didactica în învãţãmîntul superior; specialişti din afarã învãţãmîntului care au titlul ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţa corespunzãtoare şi o vechime de cel puţin 12 ani în activitatea de cercetare ştiinţificã, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat. În învãţãmîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de profesor la disciplinele clinice trebuie sa aibã şi titlul de medic primar. Pentru specialitatile la care, prin specificul lor, nu se organizeazã doctoratul, Ministerul Învãţãmîntului poate aproba înscrierea la concurs a persoanelor care au o vechime de cel puţin 3 ani ca titulari în funcţia de conferenţiar. ART. 112 La concursul pentru postul de conferenţiar pot candida: persoanele care au titlul ştiinţific de doctor-docent în ştiinţe, precum şi persoanele care au titlul ştiinţific de doctor în ramura de ştiinţa corespunzãtoare şi o vechime de cel puţin 8 ani în activitatea didactica, de cercetare ştiinţificã, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat. În învãţãmîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de conferenţiar la disciplinele clinice trebuie sa aibã şi titlul de medic primar. Pentru specialitatile la care nu se organizeazã doctoratul, Ministerul Învãţãmîntului poate aproba înscrierea la concurs a specialiştilor cu studii superioare de specialitate, avînd o vechime de cel puţin 10 ani şi o activitate deosebit de valoroasa în domeniul specialitatii din care face parte disciplina postului scos la concurs. ART. 113 Persoanele care doresc sa participe la concurs înregistreazã cererea de înscriere la instituţia de învãţãmînt superior unde se tine concursul,în termen de 30 zile de la data publicãrii concursului. Cererea va fi însoţitã de lucrãrile ştiinţifice ale candidatului şi de actele stabilite prin instrucţiunile Ministerului Învãţãmîntului. ART. 114 Concursul consta din verificarea facuta de comisia de concurs a activitãţii didactico-educative, ştiinţifice şi practice a candidaţilor. În învãţãmîntul superior artistic activitatea de creaţie şi de interpretare se echivaleaza cu activitatea ştiinţificã. Persoanele care participa la concursul pentru ocuparea unui post de profesor sau conferenţiar şi care nu au mai funcţionat în învãţãmîntul superior în posturi didactice cu sarcini de predare vor tine, în prezenta comisiei, ca proba de concurs, şi o prelegere publica, a carei tema, stabilitã de comisie va fi comunicatã candidatului cu 48 de ore înainte. ART. 115 Dupã expirarea timpului de înscriere la concurs, rectorul instituţiei de învãţãmînt superior pune la dispoziţia referentilor numiţi de comisia de concurs lucrãrile ştiinţifice şi celelalte acte depuse de candidaţi, în vederea întocmirii rapoartelor asupra activitãţii acestora. Fiecare referent are obligaţia sa întocmeascã în termen de 30 zile, un raport asupra tuturor candidaţilor înscrişi la concurs, cu aprecieri comparative şi cu recomandarea temeinic motivatã privind candidatul pe care îl considera cel mai corespunzãtor pentru ocuparea postului. Rapoartele vor fi predate preşedintelui comisiei care coordoneazã activitatea referentilor şi sintetizeaza concluziile rapoartelor, în termen de 30 zile. ART. 116 Rectorul instituţiei de învãţãmînt superior stabileşte, atunci cînd este cazul, data ţinerii prelegerii publice prevãzute la art. 114 alin. 3. Pe baza analizei conţinutului ştiinţific, a informãrii în domeniul de specialitate şi a nivelului de prezentare a prelegerii, comisia de concurs va aprecia rezultatul acestei probe cu calificativul admis sau respins. Candidaţii respinsi la proba de concurs nu pot fi recomandaţi pentru ocuparea postului scos la concurs. ART. 117 Rapoartele referentilor şi concluziile preşedintelui comisiei de concurs la care se alãturã, cînd este cazul, aprecierea comisiei asupra prelegerii publice, se supun spre avizare, de cãtre decan, consiliului profesoral al facultãţii. Lucrãrile comisiei de concurs, avizate de consiliul profesoral al facultãţii, se supun hotãrîrii senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior), în termen de 30 de zile de la avizarea lor. Hotãrîrea senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior) asupra rezultatului concursului pentru ocuparea postului se înainteazã de rector Ministerului Învãţãmîntului. Dupã verificarea legalitãţii concursului, Ministerul Învãţãmîntului numeşte candidatul reuşit ca titular în post, pe data începerii semestrului urmãtor. Profesorii şi conferentiarii numiţi pe baza de concurs la specialitatile la care nu se organizeazã doctoratul sînt obligaţi sa obţinã, în termen de 3 ani de la numirea în post, atestarea în funcţie. Atestarea se va face de Comisia superioarã de diplome potrivit normelor legale. În caz de neatestare, profesorii şi conferentiarii pierd calitatea de titulari, iar posturile didac tice pe care le ocupa vor fi declarate vacante şi scoase la concurs. ART. 118 Posturile de şef de lucrãri (lector) pot fi ocupate de personal titular, prin avansare sau concurs. ART. 119 Pot fi propuşi pentru avansare ca şefi de lucrãri (lectori) asistenţi titulari care au titlul ştiinţific de doctor şi care au obţinut rezultate bune în activitatea didactica, metodico-educativã şi ştiinţificã. Propunerea de avansare se face de cãtre şeful catedrei, care prezintã consiliului profesoral al facultãţii caracterizarea activitãţii didactice, metodico-educative şi ştiinţifice a persoanei propuse spre avansare. Consiliul profesoral al facultãţii hotãrãşte asupra avansarii, iar decanul facultãţii înainteazã rectorului hotãrîrea de avansare, împreunã cu lucrãrile avute în vedere de consiliul profesoral. Dupã verificarea respectãrii procedurii de avansare, rectorul supune hotãrîrea de avansare confirmãrii senatului sau avizãrii consiliului profesoral, în cazul instituţiilor de învãţãmînt superior care nu au senat. Numirea persoanelor avansate în posturi de şefi de lucrãri (lectori) titulari se face de rector, în cazul confirmãrii hotãrîrii de avansare de cãtre senat, şi de Ministerul Învãţãmîntului, în celelalte cazuri. Numirea se face pe data încheierii procedurii de avansare. ART. 120 Posturile vacante de şefi de lucrãri (lectori), la care nu se aplica procedura de avansare, sînt scoase la concurs. ART. 121 Rectorul numeşte o comisie de concurs, formatã din decanul facultãţii sau un reprezentant al acestuia, ca preşedinte, din şeful catedrei şi un profesor sau conferenţiar din specialitatea postului pentru care se deschide concursul, ca membri. ART. 122 Procedura de publicare şi înscriere la concurs este cea prevãzutã pentru ocuparea posturilor de profesor şi conferenţiar. ART. 123 La concursul pentru ocuparea postului de şef de lucrãri (lector) pot participa: şefii de lucrãri (lectorii) şi asistentii care au titlul ştiinţific în ramura de ştiinţa corespunzãtoare sau sînt înscrişi la doctorat, au desfãşurat o activitate bine apreciatã în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor şi au cel puţin 5 ani vechime în specialitatea respectiva, specialiştii din producţie care au titlul de doctor în ramura de ştiinţa corespunzãtoare şi o specialitate de cel puţin 5 ani. Pot participa la concurs şi specialiştii din învãţãmînt sau din afarã lui, care nu au titlul ştiinţific de doctor, dar care au o vechime de cel puţin 8 ani în activitatea didactica de cercetare ştiinţificã, artisticã, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, de partid, al organizaţiilor obşteşti, au studii superioare în specialitatea postului scos la concurs şi dovedesc, prin lucrãrile realizate, perspectivele pentru învãţãmîntul superior. În învãţãmîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şefi de lucrãri (lectori) la disciplinele clinice trebuie sa aibã şi titlul de medic primar. ART. 124 Concursul consta din verificarea facuta de comisia de concurs a activitãţii didactico-educative, ştiinţifice şi practice a candidaţilor, dispoziţiile art. 114 alin. 2 fiind aplicabile. Persoanele din afarã învãţãmîntului superior care participa la concurs vor susţine, în prezenta comisiei, şi o proba de concurs constind din conducerea unui seminar sau a unei lucrãri practice. Pentru posturile care au sarcini de predare, candidaţii care nu au mai funcţionat în învãţãmîntul superior în posturi didactice cu asemenea sarcini vor tine, ca proba de concurs, o prelegere publica. Proba de concurs şi tema acestei prelegeri vor fi stabilite de comisie şi comunicate candidatului cu 48 de ore înainte. ART. 125 În cazul prevãzut la art. 124 alin. 2 decanul facultãţii stabileşte data sustinerii probei de concurs. Comisia de concurs va aprecia rezultatul probei cu calificativele admis sau respins. Candidaţii respinsi la concurs nu pot fi recomandaţi pentru ocuparea postului scos la concurs. ART. 126 Raportul comisiei de concurs asupra activitãţii şi pregãtirii candidaţilor, cu concluzii de recomandare a persoanei celei mai corespunzãtoare, se în tocmeste în termen de 60 zile de la expirarea termenului de înscriere şi se supune, de cãtre decan, consiliului profesoral al facultãţii, care hotãrãşte asupra rezultatului concursului. Decanul facultãţii înainteazã rectorului hotãrîrea consiliului profesoral împreunã cu lucrãrile avute în vedere de consiliu. Rectorul va proceda potrivit dispoziţiilor art. 119 alin.4. Numirea candidatului reuşit în postul de şef de lucrãri (lector) se face pe data începerii semestrului urmãtor de cãtre organele arãtate la art. 119 alin. final. ART. 127 Posturile de asistent pot fi ocupate cu personal titular, prin avansare sau concurs. ART. 128 Pot fi propuşi pentru avansare ca asistent, asistentii stagiari care în perioada stagiului legal au obţinut rezultate bune în activitatea didactica, metodico-educativã şi ştiinţificã. Procedura de avansare este cea prevãzutã în art. 119. ART. 129 Posturile vacante de asistenţi la care nu se aplica procedura de avansare sînt scoase la concurs. Rectorul dispune publicarea concursului şi numeşte comisia de concurs conform prevederilor art. 121. ART. 130 La concursul pentru ocuparea posturilor de asistent pot participa persoanele care funcţioneazã în post de asistent; asistentii stagiari, dupã efectuarea stagiului legal; persoane care funcţioneazã în învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional sau învãţãmîntul tehnic, în institute de cercetare ştiinţificã sau de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, avînd studii superioare în specialitatea postului scos la concurs şi stagiul legal efectuat dupã repartizare. În învãţãmîntul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de asistenţi trebuie sa aibã cel puţin titlul de medic specialist. Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplica în cazul concursurilor care nu au corespondent în reţeaua sanitarã. ART. 131 Persoanele care doresc sa participe la concurs înregistreazã cererea de înscriere la instituţia de învãţãmînt superior, în termen de 15 zile de la data publicãrii concursului. Cererea va fi însoţitã de actele stabilite în instrucţiunile Ministerului Învãţãmîntului. Concursul are loc în cel mult 15 zile de la expirarea termenului de înscriere. ART. 132 Concursul consta din verificarea pregãtirii candidaţilor la disciplina care profileaza postul, pe baza unei probe scrise şi a unei probe orale, precum şi pe baza unei probe practice de conducere a unui seminar sau a unei lucrãri practice. Rezultatul probei se apreciazã de comisie prin note de la 10 la 1. Comisia de concurs întocmeşte, în termen de 5 zile, un raport asupra desfãşurãrii concursului, cu concluzii de recomandare a candidatului care are cea mai buna notare. Raportul se supune, de cãtre decan, consiliului profesoral al facultãţii, care hotãrãşte asupra rezultatului concursului. Nu pot fi recomandaţi cei care n-au obţinut cel puţin nota medie 8. Hotãrîrea consiliului profesoral al facultãţii se supune, de cãtre rector, confirmãrii senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior), care verifica respectarea procedurii de concurs. ART. 133 Pe baza confirmãrii de cãtre senat (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior), rectorul numeşte candidatul reuşit în postul de asistent, pe data începerii semestrului urmãtor. ART. 134 Posturile de asistent stagiar se ocupa prin numire, pe baza repartizãrii de absolvenţi ai instituţiilor de învãţãmînt superior pentru efectuarea stagiului legal sau prin concurs, cu procedura prevãzutã de art. 129, art. 131, art. 132. La concursul pentru ocuparea posturilor de asistent stagiar pot participa persoanele care funcţioneazã în învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional sau învãţãmîntul tehnic, în institutele de cercetare ştiinţificã sau de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, avînd studii superioare în specialitatea postului scos la concurs şi stagiul legal efectuat dupã repartizare. Numirea în posturile de asistent stagiar pe baza de repartizare se face prin ordin al rectorului, în termen de o luna de la data emiterii dispoziţiei de repartizare, iar numirea pe baza de concurs se face pe data începerii semestrului urmãtor încheierii procedurii de concurs. ART. 135 Posturile didactice vacante, potrivit art. 103, pînã la ocuparea lor cu personal titular, precum şi posturile rezervate, potrivit art. 157, pînã la reluarea activitãţii didactice a postului de cãtre titular, pot fi ocupate cu suplinitori, numiţi anual, care îndeplinesc condiţiile pentru a candida la ocuparea acelor posturi ca titulari. ART. 136 Activitãţile didactice ale posturilor prevãzute în articolul precedent, dacã aceste posturi n-au putut fi ocupate cu suplinitori, precum şi activitãţile didactice ale posturilor ocupate de personal titular, în cazurile în care raportul de munca este suspendat, pot fi îndeplinite de cãtre personalul didactic sau specialişti cu pregãtire corespunzãtoare din cercetarea ştiinţificã, proiectare, producţie, aparatul de stat, de partid sau al organizaţiilor obşteşti, retribuirea facindu-se în condiţiile legii. ART. 137 Eliberarea din funcţie a personalului didactic al catedrelor, prin desfacerea contractului de munca sau transferarea în alt sector de activitate, se face în condiţiile prevãzute de legislaţia muncii, de cãtre organele competente sa-l numeascã în funcţie, cu avizul sau pe baza hotãrîrii aceloraşi organe ca şi în caz de numire. ART. 138 Asistentii şi şefii de lucrãri (lectorii) care timp de 6 ani de la numirea lor în învãţãmîntul superior nu fac progrese suficiente în activitatea didactica şi ştiinţificã, invederind ca nu au aptitudinile necesare pentru posturile pe care le ocupa, vor fi eliberaţi din funcţie de cãtre Ministerul Învãţãmîntului, la propunerea motivatã a cadrelor, cu avizul consiliului profesoral al facultãţii, insusit de rectorul instituţiei de învãţãmînt superior. Vor fi, de asemenea, eliberaţi din funcţie asistentii stagiari care, dupã încheierea stagiului legal, nu au fost avansati şi nici nu au reuşit la concursul pentru ocuparea postului de asistent. ART. 139 Celor eliberaţi din posturi, potrivit art. 138, li se asigura transferarea în interesul serviciului, în locuri de munca corespunzãtoare studiilor şi aptitudinilor pe care le au. Dacã cei în cauza refuza postul oferit, se vor aplica prevederile corespunzãtoare din codul muncii. CAP. 8 ART. 140 Personalul didactic de conducere din învãţãmîntul superior este format din rectori, prorectori, decani, prodecani, secretari ştiinţifici ai consiliilor profesorale şi şefi de catedra. ART. 141 Rectorul este preşedintele senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior) şi preşedintele biroului acestui senat (consiliu). Rectorul asigura conducerea operativã a instituţiei de învãţãmînt superior, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativã, ştiinţificã şi gospodareasca. În acest scop, rectorul colaboreazã cu organizaţia sindicala, precum şi cu organizaţiile de tineret şi studenţeşti din instituţia respectiva. Procedura de alegere, de numire şi atribuţiile rectorilor sînt stabilite de lege. ART. 142 Prorectorul ajuta rectorul la îndeplinirea atribuţiilor sale în conducerea operativã a instituţiei de învãţãmînt superior. Prorectorul face parte din biroul senatului (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior). Numirea prorectorilor se face potrivit procedurii prevãzute de lege, iar atribuţiile acestora sînt stabilite de rector, prin delegare. În cazul institutelor subordonate instituţiilor de învãţãmînt superior, potrivit legii, unul din prorectori va fi delegat cu conducerea operativã a activitãţii acestora. ART. 143 Decanul este preşedintele consiliului profesoral al facultãţii şi preşedintele biroului acestui consiliu. Decanul asigura conducerea operativã a facultãţii, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativã şi ştiinţificã. Procedura de alegere, de numire şi atribuţiile decanilor sînt stabilite de lege. ART. 144 Prodecanul ajuta decanul la îndeplinirea atribuţiilor sale în conducerea operativã a facultãţii. Numirea prodecanilor se face potrivit procedurii prevãzute de lege, iar atribuţiile acestora sînt stabilite de decan, prin delegare. ART. 145 Secretarul ştiinţific este ales pe 4 ani, dupã caz, de senat (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior) sau de consiliul profesoral al facultãţii, din rindul membrilor consiliului. Secretarul ştiinţific face parte din biroul senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior) sau din biroul consiliului profesoral al facultãţii. Atribuţiile secretarului ştiinţific se stabilesc de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 146 Şeful de catedra organizeazã activitatea catedrei şi rãspunde de realizarea de cãtre personalul acesteia a personalului de învãţãmînt la disciplina sau disciplinile care fac parte din catedra, precum şi de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea didactica, educativã şi de cercetare ştiinţificã. Delegarea ca şef de catedra se face, pe termen de 4 ani, de senat (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior), la propunerea consiliului profesoral al facultãţii, din rindul personalului didactic titular al catedrei, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului. Criteriile pe baza cãrora se face delegarea ca şef de catedra sînt: funcţia didactica îndeplinitã, experienta didactica, educativã şi ştiinţificã, calitãţile de organizare şi îndrumare, titlul ştiinţific, durata activitãţii în învãţãmîntul superior. Delegaţia de şef de catedra poate fi retrasã de senat (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior), înainte de împlinirea termenului de 4 ani, cu procedura prevãzutã la alin. 2. CAP. 9 ART. 147 Personalul didactic beneficiazã, în afarã de drepturile prevãzute de prezentul statut, de toate drepturile prevãzute din calitatea sa de angajat, prevãzute de legislaţia muncii. ART. 148 Personalul didactic are dreptul: - sa exercite toate atribuţiile funcţiei didactice în care este încadrat; - sa foloseascã materialele, utilajul ştiinţific, bibliotecile instituţiilor de învãţãmînt superior, pentru a desfasura activitatea didactica ştiinţificã sau artisticã şi metodica; - sa publice rezultatele activitãţii ştiinţifice şi metodice în periodicele instituţiilor de învãţãmînt superior, în alte periodice de specialitate şi în volume; - sa publice manuale, tratate şi alte lucrãri; - sa efectueze stagii de perfecţionare şi de specializare în ţara şi în strãinãtate, în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu planurile de perfecţionare stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 149 Personalul didactic are dreptul sa facã parte din asociaţii profesionale, societãţi ştiinţifice şi organizaţii culturale, naţionale şi internaţionale, ale cãror preocupãri sînt legate de dezvoltarea învãţãmîntului, ştiinţei şi artei, desfasurind activitãţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii. ART. 150 Profesorii şi conferentiarii pot fi numiţi în consiliul profesoral al facultãţii sau aleşi în senat (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior). ART. 151 Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativã, ştiinţificã sau artisticã poate fi delegat de Ministerul Învãţãmîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestãri cultural-ştiinţifice, naţionale sau internaţionale. ART. 152 Personalul didactic transferat în condiţiile prevãzute la art. 246 îşi pãstreazã drepturile dobîndite în postul ocupat anterior transferãrii. ART. 153 Personalul didactic detaşat în condiţiile art. 247 îşi pãstreazã drepturile dobîndite în postul ocupat ca titular şi beneficiazã, pe perioada detaşãrii, de drepturile stabilite pentru angajaţii detasati. ART. 154 Personalul didactic beneficiazã de un concediu anual de odihna plãtit, a cãrui durata este de 62 de zile calendaristice şi care se efectueazã, de regula, în vacanta universitarã, de la 1 iulie la 31 august. ART. 155 Pentru interese personale deosebite, personalul didactic poate obţine concediu fãrã plata pe timp limitat, pînã la maximum 1 an universitar, dacã prin aceasta nu se aduc prejudicii bunei desfasurari a învãţãmîntului. Concediul fãrã plata cu o durata pînã la 30 de zile, în cazul întregului personal didactic, precum şi concediul mai mare de 30 de zile solicitat de şefi de lucrãri (lectori), numiţi de rector, asistenţi şi asistenţi stagiari se aproba de rector. Concediul mai mare de 30 de zile solicitat de profesori, conferenţiari, şefi de lucrãri (lectori), numiţi de Ministerul Învãţãmîntului, prorectori, decani şi prodecani, precum şi concediul solicitat de rectori se aproba de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 156 Dispoziţiile art. 55 alin. 2, art. 56 şi art. 58 alin. 2 şi 3, se aplica în mod corespunzãtor şi personalului didactic din învãţãmîntul superior. ART. 157 Personalul didactic titular din învãţãmîntul superior transferat în funcţii de îndrumare şi control al învãţãmîntului, în aparatul de partid, al sindicatelor din învãţãmînt, aparatul Uniunii Tineretului Comunist, în funcţii de redactori la Editura didactica şi pedagogica ori aflat într-una din situaţiile prevãzute la art. 60 alin. 1 şi alin. 2 lit. a şi b, are dreptul , în condiţiile legii, la rezervarea postului în care a acţionat ca titular. ART. 158 În îndeplinirea misiunii sociale ce-i revine, în conformitate cu art. 1, personalul didactic din învãţãmîntul superior are îndatorirea de a instrui şi educa pe studenţi în cadrul cursurilor, seminariilor şi al lucrãrilor practice, potrivit sarcinilor didactice şi educative ce-i sînt repartizate, colaborind în acest scop cu organizaţiile de tineret şi studenţeşti; de a participa la acţiunile educative destinatã studenţilor; de a acorda studenţilor îndrumare şi sprijin pentru a realiza pregãtirea lor ca specialişti de inalta calificare şi cetãţeni devotati patriei socialiste; de a-şi ridica necontenit nivelul ştiinţific, ideologic şi politic şi de a perfectiona conţinutul prelegerilor şi al celorlalte activitãţi didactice; de a contribui prin activitatea de creaţie ştiinţificã la progresul economiei, ştiinţei şi culturii naţionale; de a fi un exemplu de conduita morala în facultate, societate şi familie. ART. 159 În îndeplinirea obligaţiilor sale de munca, personalul didactic din învãţãmîntul superior va presta, în medie, 8 ore pe zi, în instituţia de învãţãmînt superior sau în alte locuri legate de activitatea didactica, ştiinţificã sau metodico-educativã (biblioteci, laboratoare, staţiuni de cercetãri şi altele asemenea). Pentru activitãţile didactice (cursuri, seminarii, lucrãri practice), repartizate pe posturi în statele de funcţiuni, conform planului de învãţãmînt numãrul de ore sãptãmînal se stabileşte dupã cum urmeazã: profesorii şi conferentiarii, 6 ore; şefii de lucrãri (lectorii), 8 ore, în cazul în care au şi sarcini de predare; şefii de lucrãri care nu au sarcini de predare, precum şi asistentii, 12 ore; asistentii stagiari, în ultimii 2 ani ai stagiului, 6-12 ore. Sefilor de lucrãri (lectorilor) fãrã obligaţii de predare, asistentilor şi asistentilor stagiari li se pot repartiza sarcini didactice privind cel mult doua discipline apropiate. Ministerul Învãţãmîntului poate aproba derogãri de la dispoziţiile alineatului 2 în cazul unor discipline prevãzute cu un numãr redus de ore în planurile de învãţãmînt sau al unor discipline studiate de un numãr mic de studenţi, urmînd sa stabileascã, în completare alte sarcini metodice sau ştiinţifice. Personalul didactic care nu are asigurat, prin planul de învãţãmînt, numãrul de ore sãptãmînal de activitate didactica prevãzut în prezentul articol i se repartizeazã în completare sarcini de cercetare ştiinţificã. ART. 160 Profesorilor şi conferentiarilor le revin urmãtoarele sarcini didactice şi metodico-educative: a) elaborarea şi expunerea cursului în cadrul prelegerilor sau al lectiilor de sinteza la învãţãmîntul fãrã frecventa; b) conducerea unor seminarii şi a unor lucrãri practice, îndrumarea şi examinarea lucrãrilor şi proiectelor de an; c) pregãtirea în vederea desfãşurãrii activitãţilor didactice prevãzute la lit. a şi b; d) examinarea şi aprecierea pregãtirii studenţilor în sesiunile de examene; e) îndrumarea în mod nemijlocit, din punct de vedere profesional, ştiinţific şi educativ, a unui grup de studenţi, sprijinindu-i în intreaga lor activitate; f) acordarea de consultaţii studenţilor; g) conducerea şi recenzarea (avizarea) lucrãrilor sau proiectelor de diploma; h) îndrumarea şi controlul practicii pedagogice a studenţilor; i) verificarea lucrãrilor de control ale studenţilor de la învãţãmîntul fãrã frecventa; j) îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti; k) organizarea şi conducerea excursiilor de documentare; l) îndrumarea studenţilor de la învãţãmîntul fãrã frecventa, prin cercuri de studii, bibliografii şi alte forme de sprijin; m) îndrumarea şi controlul activitãţii desfãşurate de şefii de lucrãri, asistentii şi asistentii stagiari; n) participarea la acţiunile educative destinate studenţilor. Profesorii şi conferentiarii pot primi şi sarcina de conducatori ştiinţifici pentru pregãtirea doctoranzilor, sarcini privind perfecţionarea personalului didactic din învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, precum şi sarcina de a participa la comisiile de concurs pentru admitere în învãţãmîntul superior în comisiile pentru admiterea la doctorat, pentru examenele de doctorat şi pentru acordarea titlurilor ştiinţifice, în comisiile de concurs sau de avansare, conform procedurii de ocupare a posturilor didactice, precum şi în alte comisii de specialişti. ART. 161 Sefilor de lucrãri (lectorilor) le revin urmãtoarele sarcini didactice şi metodico-educative: a) elaborarea şi expunerea cursurilor în cadrul prelegerilor sau al lectiilor de sinteza la învãţãmîntul fãrã frecventa, în cazul în care postul este prevãzut cu asemenea sarcini; b) conducerea seminariilor şi lucrãrilor practice, îndrumarea, analiza şi aprecierea lucrãrilor şi proiectelor de an; c) pregãtirea în vederea desfãşurãrii activitãţilor didactice prevãzute la lit. a şi b; d) examinarea şi aprecierea pregãtirii studenţilor în sesiunile de examene; e) participarea la examenele studenţilor cu care au lucrat în cadrul seminariilor sau al lucrãrilor practice, precum şi examinarea şi aprecierea pregãtirii candidaţilor la concursurile de admitere; f) îndrumarea în mod nemijlocit, din punct de vedere profesional, ştiinţific şi educativ, a unui grup de studenţi, sprijinindu-i în intreaga lor activitate; g) acordarea de consultaţii studenţilor; h) îndrumarea şi controlul practicii în producţie şi practicii pedagogice; i) verificarea lucrãrilor de control ale studenţilor de la învãţãmîntul fãrã frecventa; j) îndrumarea asistentilor şi a asistentilor stagiari în pregãtirea şi ţinerea seminariilor şi a lucrãrilor practice; k) participarea la acţiunile educative destinate studenţilor; l) îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti; m) organizarea şi conducerea excursiilor de documentare; n) îndrumarea studenţilor de la învãţãmîntul fãrã frecventa; Sefilor de lucrãri (lectorilor) care au o vechime de peste 6 ani în învãţãmîntul superior li se pot repartiza sarcini de conducere şi recenzare (avizare) a lucrãrilor sau proiectelor de diploma, precum şi sarcini privind perfecţionarea personalului didactic din învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic. ART. 162 Asistentilor le revin urmãtoarele sarcini metodico-educative: a) conducerea seminariilor şi lucrãrilor practice; îndrumarea lucrãrilor şi proiectelor de an; b) pregãtirea în vederea conducerii seminariilor şi lucrãrilor practice; c) participarea la cursurile profesorilor, conferentiarilor şi sefilor de lucrãri (lectorilor) pentru care conduc seminarii sau lucrãri practice, precum şi la seminariile şi lucrãrile practice conduse de cãtre aceştia; d) participarea la examenele studenţilor cu care au lucrat în cadrul seminariilor; e) verificarea lucrãrilor de control ale studenţilor de la învãţãmîntul fãrã frecventa; f) participarea la acţiunile educative destinate studenţilor. Asistentii pot primi şi sarcini privind: - îndrumarea practicii în producţie şi a practicii pedagogice; - îndrumarea studenţilor în timpul excursiilor de documentare; - conducerea lucrãrilor de laborator şi a seminariilor pentru studenţii de la învãţãmîntul fãrã frecventa; Asistentilor care au titlul ştiinţific de doctor li se pot repartiza sarcini de conducere şi recenzare (avizare) a lucrãrilor sau proiectelor de diploma. ART. 163 Asistentilor stagiari le revin urmãtoarele sarcini didactice şi metodico-educative: a) conducerea seminariilor şi lucrãrilor practice; b) pregãtirea în vederea conducerii seminariilor şi a lucrãrilor practice; c) participarea la cursurile profesorilor, conferentiarilor, sefilor de lucrãri (lectorilor) pentru care conduc seminarii sau lucrãri practice; d) participarea la examenele studenţilor cu care au lucrat în cadrul seminariilor; e) participarea la acţiunile educative destinate studenţilor; Asistentii stagiari vor putea îndeplini şi alte sarcini încredinţate de şeful de catedra, în legatura cu activitatea catedrei. De asemenea, în primul an de stagiu, studenţilor stagiari li se poate incredinta conducerea unor seminarii şi lucrãri practice, pînã la cel mult 6 ore sãptãmînal. ART. 164 Sarcinile de cercetare ştiinţificã ce revin personalului didactic constau din: a) realizarea lucrãrilor ştiinţifice înscrise în planurile de cercetare anuale şi de perspectiva ale catedrei; b) elaborarea de lucrãri pe baza convenţiilor şi contractelor de colaborare cu întreprinderi sau instituţii; c) elaborarea de recomandãri şi avize tehnice pentru producţie, ca urmare a rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice; d) participarea la analize şi elaborarea de lucrãri privind organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii în întreprinderi; e) elaborarea de recomandãri privind organizarea ştiinţificã a procesului de instruire practica în atelierele unitãţilor şcolare din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic; f) elaborarea de studii, cursuri, tratate şi monografii; g) proiectarea şi organizarea de laboratoare, instalaţii şi staţii pilot pentru învãţãmîntul superior; h) elaborarea şi prezentarea de lucrãri la manifestãrile ştiinţifice din ţara şi din strãinãtate. Activitatea ştiinţificã se stabileşte potrivit cu sarcinile înscrise în planul de cercetare ştiinţificã al catedrei. Personalul didactic are îndatorirea de a realiza sarcinile prevãzute în planul de cercetare ştiinţificã, de a prezenta în colectivul de catedra rezultatele obţinute şi de a urmãri valorificarea lor. ART. 165 Activitãţile didactice care nu sînt trecute în statele de funcţiuni şi activitãţile metodico-educative se stabilesc, pentru fiecare post, şi se cuprind în planurile de munca individuale care se aproba de decanul facultãţii. ART. 166 Anual, în cazuri bine justificate, Ministerul Învãţãmîntului poate aproba ca personalul didactic sa efectueze numai activitate de cercetare ştiinţificã. În acest caz, obligaţiile de munca ale personalului didactic constau în îndeplinirea temelor repartizate. ART. 167 Profesorilor şi conferentiarilor care primesc sarcina de conducatori ştiinţifici de doctoranzi li se reduc pînã la 40% obligaţiile didactice şi ştiinţifice, în raport cu numãrul doctoranzilor pe care-i indruma. Dispoziţiile alineatului precedent se aplica şi personalului didactic al catedrelor care are sarcini de predare, seminarizare sau lucrãri practice la cursurile privind perfecţionarea personalului didactic din învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional, învãţãmîntul tehnic, tinindu-se seama de volumul acestor sarcini. ART. 168 Personalul didactic de conducere din învãţãmîntul superior are, pe lîngã îndatoririle stabilite pentru funcţia de conducere, şi obligaţiile de munca didactica, metodico-educativã şi de cercetare ştiinţificã prevãzute pentru postul didactic pe care îl ocupa la catedra. ART. 169 Aprecierile asupra modului în care personalul didactic îşi îndeplineşte îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, cu aplicarea, în mod corespunzãtor, a dispoziţiei art. 74 alin. final. Caracterizarea personalului didactic al catedrelor se face de şeful de catedra, iar caracterizarea sefilor de catedra, de cãtre decan. La întocmirea caracterizarilor se va consulta şi organizaţia sindicala. Caracterizarea se prezintã în colectivul de catedra pentru personalul didactic şi în consiliul profesoral al facultãţii pentru şefii de catedra. În caz de nemulţumire, personalul didactic poate face contestaţie la consiliul profesoral al facultãţii, iar şefii de catedra la senat (consiliul profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior). CAP. 10 ART. 170 Perfecţionarea personalului didactic în vederea ridicãrii calificãrii profesionale şi ştiinţifice se realizeazã, în principal, prin pregãtirea în sistemul doctoratului, potrivit dispoziţiilor legale care reglementeazã conferirea titlului ştiinţific de doctor. ART. 171 Perfecţionarea personalului didactic poate fi realizatã şi prin: a) participarea la activitatea metodico-ştiinţificã organizatã de catedra, constind din analiza de lecţii şi de cursuri, informãri cu caracter ştiinţific, discutarea referatelor elaborate de doctoranzi, analiza rezultatelor activitãţii didactice, educative şi ştiinţifice; b) schimburi de experienta anuale, constind din trimiterea unor profesori sau conferenţiari care au obţinut rezultate deosebite în activitatea didactica, educativã şi ştiinţificã, pentru a impartasi realizarile lor altor colective de catedre, de acelaşi profil, de la alte facultãţi; c) efectuarea de stagii de specializare în ţara, pe o perioada de 3-6 luni, pe lîngã catedre, institute de cercetãri sau întreprinderi cu un nivel deosebit de dotare materialã şi cu personal de inalta calificare; d) efectuarea de stagii de documentare şi specializare în strãinãtate; e) participarea la manifestãri ştiinţifice de specialitate - sesiuni ştiinţifice, simpozioane, congrese - organizate în ţara sau în strãinãtate; f) participarea la cursurile postuniversitare de specialitate, organizate conform dispoziţiilor legale. Planurile privind acţiunile prevãzute la lit. b-f se întocmesc de Ministerul Învãţãmîntului, la propunerea senatelor (consiliilor profesorale ale instituţiilor de învãţãmînt superior). CAP. 11 Învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional ART. 172 Salarizarea personalului didactic de predare din învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic se stabileşte în raport cu: - funcţia didactica îndeplinitã; - pregãtirea cerutã pentru ocuparea funcţiei didactice; - gradul didactic obţinut; - vechimea (stagiul) în învãţãmînt şi calitatea activitãţii instructiv-educative; - condiţiile specifice în care îşi desfãşoarã activitatea. ART. 173 Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului didactic de predare, potrivit cu vechimea în învãţãmînt şi calitatea activitãţii instructiv-educative, se face prin acordarea de gradatii. ART. 174 Gradatiile, în numãr de 5, se acorda, din 5 în 5 ani de stagiu în învãţãmînt, personalului didactic a cãrui activitate a fost apreciatã drept corespunzãtoare în caracterizarile ce i-au fost fãcute pentru acea perioada, potrivit art. 74. Stagiul necesar pentru acordarea gradatiilor se poate reduce de la 5 ani la 4 ani pentru personalul didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativã în perioada pentru care se acorda gradatia, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. Reducerea stagiului se aproba, la propunerea consiliului profesoral, dupã caz, de cãtre inspectoratele şcolare sau de cãtre ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine unitãţile şcolare. Stagiul necesar pentru acordarea gradatiilor se poate reduce de la 5 la 3 ani pentru personalul didactic definitiv din învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, dacã unitatea şcolarã în care îşi desfãşoarã activitatea este situata în localitãţi rurale cu condiţii deosebite, stabilite ca atare de Ministerul Învãţãmîntului, cu acordul Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii şi al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învãţãmînt şi cultura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Specialiştii din alte sectoare de activitate, numiţi în învãţãmînt, obţin gradatiile corespunzãtoare numãrului de ani de activitate recunoscuta ca vechime în învãţãmînt, tinindu-se seama şi de caracterizarile ce le-au fost fãcute în organizaţiile socialiste în care au funcţionat. ART. 175 Se considera vechime în învãţãmînt, pe lîngã timpul servit în unitãţi şcolare sau în funcţii de îndrumare şi control al învãţãmîntului, şi timpul servit în alte sectoare de munca, dacã activitatea desfasurata a avut legatura cu specialitatea predatã în învãţãmînt sau, în general, cu învãţãmîntul, precum şi timpul cît personalul didactic de predare s-a aflat într-una din situaţiile prevãzute la art. 59 şi 60. De asemenea, se recunosc ca vechime în învãţãmînt şi perioadele determinate de legislaţia pensiilor, în care o persoana, datoritã unor cauze pe care nu le putea inlatura, a fost împiedicatã sa desfãşoare vreuna din activitãţile prevãzute în alineatul precedent. În aplicarea prezentului articol, perioadele care se considera vechime în învãţãmînt se stabilesc prin norme emise de Ministerul Învãţãmîntului împreunã cu Ministerul Muncii şi cu Uniunea sindicatelor din instituţiile de învãţãmînt şi cultura. ART. 176 Pentru rezultatele deosebite obţinute la activitatea de învãţãmînt, personalul didactic definitiv, cu o activitate de cel puţin 25 de ani în învãţãmînt, i se poate conferi, la propunerea organelor care au în subordine şcoli, de cãtre Ministerul Învãţãmîntului, gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar majorat cu doua clase de salarizare. În aplicarea dispoziţiei din alineatul precedent, condiţiile de acordare a gradatiei de merit se stabilesc de cãtre Ministerul Învãţãmîntului, împreunã cu Ministerul Muncii şi cu Uniunea sindicatelor din instituţiile de învãţãmînt şi cultura. ART. 177 Personalul didactic care preda în învãţãmîntul seral, care lucreazã în casele de copii, în şcolile speciale pentru copii cu deficiente, în şcolile experimentale ale Institutului de ştiinţe pedagogice, precum şi personalul didactic de la unitãţile preşcolare şi şcolare de aplicaţie, care indrumeaza practica pedagogica a elevilor de la liceele pedagogice şi de la şcolile pedagogice postliceale, sau practica pedagogica a studenţilor, beneficiazã de un salariu tarifar lunar majorat cu doua clase de salarizare. Drepturile prevãzute la alineatul precedent se aplica şi personalului didactic cu studii superioare complete de la şcolile de specializare postliceale şi de la şcolile de maiştri, precum şi personalului didactic cu studii superioare pentru disciplinele de specialitate de la liceele de specialitate. Pentru profesorii cu pregãtire de inginer de la şcolile profesionale, Ministerul Învãţãmîntului va putea, în condiţiile dispoziţiilor legale speciale, salarii tarifare majorate cu o clasa de salarizare. În aplicarea dispoziţiilor din prezentul articol, majorarea salariului tarifar nu va putea depãşi trei clase de salarizare. ART. 178 Salariul tarifar lunar al personalului didactic de conducere a unitãţilor şcolare şi al inspectorilor şcolari de la inspectoratele şcolare este format din salariul funcţiei didactice, stabilit conform prevederilor art. 172-177, şi o indemnizaţie lunarã care face parte din salariul tarifar. De asemenea, primesc o indemnizaţie lunarã, care face parte din salariul tarifar lunar, profesorii diriginti, precum şi invatatorii şi institutorii care predau, în acelaşi timp, la 2-4 clase în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, la clasele I-IV. ART. 179 Pentru activitate didactica desfasurata în condiţii deosebite de munca (vãtãmãtoare, grele sau periculoase), personalul didactic primeşte sporurile prevãzute de dispoziţiile legale. ART. 180 Personalul didactic care, în afarã de obligaţiile de munca ale funcţiei didactice, îndeplineşte activitãţi de comandanti ai unitãţilor de pionieri, de îndrumare a comitetelor U.T.C. în şcoli şi altele asemãnãtoare primeşte indemnizaţii lunare, prevãzute de dispoziţiile legale, stabilite în raport cu felul şi volumul activitãţilor îndeplinite. ART. 181 Personalul didactic cu studii complete îşi desfãşoarã activitatea în unitãţi de învãţãmînt situate în localitãţi rurale cu condiţii deosebite, stabilite conform art. 174, beneficiazã de o indemnizaţie lunarã, care nu face parte din salariul tarifar. ART. 182 Salariul tarifar lunar al institutorilor se stabileşte în raport cu studiile, diferenţiat fata de salariile învãţãtorilor. Pedagogii şcolari şi educatorii din casele de copii şi din şcolile (grãdiniţele) pentru copii cu deficiente, care au absolvit, cu examen de diploma liceul pedagogic sau şcoala pedagogica postliceala ori au, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmîntului, o pregãtire echivalenta, sînt salarizaţi în condiţiile stabilite pentru învãţãtori. Educatorii cu studii superioare din casele de copii şi din şcolile pentru copii cu deficiente se salarizeaza ca profesori, potrivit pregãtirii lor. ART. 183 Cuantumul salariului tarifar lunar al funcţiilor didactice, cuantumul indemnizaţiilor şi al sporurilor se stabilesc prin dispoziţii legale speciale. ART. 184 Personalului didactic ajutator, cu excepţia pedagogilor care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 182 alin. 2, li se aplica dispoziţiile privitoare la salarizarea funcţiilor pe care le ocupa. ART. 185 Pentru publicarea de manuale didactice, cursuri, lucrãri ştiinţifice şi orice materiale destinate învãţãmîntului, personalul didactic primeşte drepturile de autor, conform normelor legale. ART. 186 Personalul didactic beneficiazã, în condiţiile legii, de credite şi de aprovizionare cu materiale pentru construcţia de locuinţe proprietate personalã. ART. 187 Personalul didactic beneficiazã de orice alte drepturi materiale stabilite de lege pentru angajaţi. CAP. 12 ART. 188 Salarizarea personalului didactic din învãţãmîntul superior se stabileşte în raport cu: - funcţia îndeplinitã; - pregãtirea cerutã pentru ocuparea funcţiei didactice; - vechimea (stagiul) în învãţãmînt şi calitatea activitãţii instructiv-educative şi ştiinţifice; - condiţiile specifice de activitate. ART. 189 Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului didactic din învãţãmîntul superior, potrivit cu vechimea în învãţãmînt şi calitatea activitãţii instructiv-educative şi ştiinţifice, se face prin acordarea de gradatii. ART. 190 Gradatiile, în numãr de 5, se acorda, din 5 în 5 ani de stagiu în învãţãmîntul superior, personalului didactic a cãrui activitate a fost apreciatã drept corespunzãtoare în cuprinsul caracterizarilor ce i-au fost fãcute potrivit art. 169. Specialiştii din alte sectoare de activitate numiţi în învãţãmîntul superior obţin gradatiile corespunzãtoare numãrului de ani în activitate recunoscuta ca vechime în învãţãmîntul superior, tinindu-se seama şi de caracterizarile ce le-au fost fãcute în organizaţia socialistã în care au funcţionat. ART. 191 Perioadele de activitate în învãţãmîntul superior necesare pentru acordarea gradatiilor se pot reduce de la 5 ani la 4 ani de cãtre conducerea instituţiei de învãţãmînt superior, în cazul personalului didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea instructiv-educative şi ştiinţificã pentru perioada în care se acorda gradatia, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Învãţãmîntului. ART. 192 Se considera vechime în învãţãmîntul superior timpul servit într-o funcţie didactica în învãţãmîntul superior ca personal titular sau suplinitor. Se asimilieaza cu vechimea în învãţãmîntul superior timpul servit în munca de cercetare ştiinţificã sau timpul servit în orice funcţie didactica din învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, în afarã de funcţiile didactice-ajutatoare, precum şi timpul servit în alte sectoare de activitate, dupã absolvirea, cu examen de diploma, a unei instituţii de învãţãmînt superior, dacã activitatea desfasurata a avut legatura cu specialitatea postului ocupat sau, în general, cu învãţãmîntul, dispoziţiile art. 175 alin. 2 şi 3 fiind aplicabile. Timpul servit în condiţiile alineatului precedent se recunoaşte ca vechime în învãţãmîntul superior în raport cu sectorul de activitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmîntului, cu acordul Ministerului Muncii. Perioada în care personalului didactic titular i s-a rezervat postul potrivit art. 157, precum şi perioada în care personalul didactic a îndeplinit activitãţile unui post didactic fiind retribuit cu ora se considera vechime în învãţãmîntul superior. ART. 193 Pentru rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativã şi ştiinţificã, personalului didactic titular cu o vechime de cel puţin 25 de ani în învãţãmîntul superior i se va putea conferi gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar lunar majorat cu doua clase de salarizare. ART. 194 Gradatia de merit se conferã de conducerea Ministerului Învãţãmîntului la propunerea Senatului (Consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior) şi cu recomandarea Comisiei superioare de diplome, dispoziţiile art. 176 alin. 2 fiind aplicabile. ART. 195 Rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii şi şefii de catedra primesc indemnizaţii lunare stabilite, prin hotãrîrea Consiliului de Miniştri, în raport cu funcţia de conducere îndeplinitã şi volumul sarcinilor. Indemnizaţia lunarã a sefilor de catedra face parte din salariul tarifar. ART. 196 Pentru activitatea didactica desfasurata în condiţii deosebite de munca (vãtãmãtoare, grele sau periculoase), personalul didactic primeşte sporurile prevãzute de dispoziţiile legale. ART. 197 Personalul didactic care, în afarã obligaţiilor de munca ale funcţiei didactice, îndeplineşte activitãţi didactice de specialitate, ca: participarea în calitate de preşedinte în comisiile pentru examenul de bacalaureat, responsabil al cursurilor internaţionale postuniversitare organizate în instituţiile de învãţãmînt superior, îndrumãtor al unui grup de studenţi la lucrãrile practice privind aceste cursuri, va primi o indemnizaţie stabilitã în raport cu felul activitãţii şi volumul sarcinilor, potrivit dispoziţiilor legale. Pentru îndeplinirea sarcinii de director educativ la cãminele studenţeşti, personalul didactic are dreptul la o indemnizaţie lunarã, stabilitã, potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu volumul activitãţii desfãşurate. ART. 198 Personalul didactic care efectueazã lucrãri de cercetare ştiinţificã sau asistenta tehnica de specialitate pe baza de contracte încheiate de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior cu alte organizaţii socialiste va primi o cota din sumele încasate de instituţia de învãţãmînt superior pentru aceste lucrãri, potrivit dispoziţiilor legale. ART. 199 Cuantumul salariului tarifar lunar pentru personalul didactic din învãţãmîntul superior, cuantumul indemnizaţiilor, al sporurilor şi al cotelor cuvenite din sumele încasate pe baza de contract se stabilesc prin dispoziţii legale. ART. 200 Pentru publicarea de tratate, manuale didactice, cursuri, lucrãri ştiinţifice şi orice materiale destinate învãţãmîntului, personalul didactic primeşte drepturile de autor conform normelor legale. ART. 201 Personalul didactic beneficiazã de orice alte drepturi materiale stabilite de lege pentru angajaţi. CAP. 13 ART. 202 Personalul didactic titular care desfãşoarã activitate meritorie pe tarim didactic, educativ, ştiinţific şi social-cultural poate primi ordine, medalii, titluri precum şi premii, în conformitate cu dispoziţiile legale care reglementeazã conferirea acestora cu prevederile prezentului statut. ART. 203 În învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic se acorda urmãtoarele titluri: educatoare evidenţiatã, invatator sau institutor evidenţiat, maistru-instructor evidenţiat, profesor evidenţiat, precum şi educatoare emerita, invatator sau institutor emerit, maistru-instructor emerit şi profesor emerit. ART. 204 În învãţãmîntul superior se acorda titlul de conferenţiar universitar emerit şi profesor universitar emerit. ART. 205 Titlurile de "evidenţiat" se conferã de Ministerul Învãţãmîntului personalului didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea profesionalã cu o vechime de cel puţin 5 ani în învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional sau învãţãmîntul tehnic. Titlurile de "emerit" se conferã prin decret al Consiliului de Stat personalului didactic cu stagiul îndelungat în funcţii didactice şi merite remarcabile în activitatea de învãţãmînt. Personalului didactic de predare, de conducere şi de îndrumare şi control prevãzut la titlul II, pentru titlul de emerit, i se cere şi gradul didactic I. ART. 206 Personalul didactic beneficiazã, în condiţiile legii, pentru rezultatele obţinute în munca, de premii (gratificatii) acordate la sfîrşitul anului şcolar (universitar), precum şi de premii excepţionale, în cursul anului, pentru realizari deosebite în activitatea desfasurata. ART. 207 Pentru realizarea în condiţii deosebite a unor sarcini didactice-educative precum şi cu prilejul trecerii la pensii, dupã o activitate îndelungatã şi meritorie în învãţãmînt, personalului didactic i se pot aduce multumiri prin acte oficiale emanind de la Ministerul Învãţãmîntului, alte ministere şi instituţii centrale care au în subordine şcoli, inspectoratele şcolare şi conducerile instituţiilor de învãţãmînt superior. ART. 208 În semn de preţuire a personalului didactic pentru trecerea în revista a realizarilor obţinute în instruirea şi educarea elevilor şi studenţilor şi pentru a stimula personalul didactic în activitatea sa, se sarbatoreste, în fiecare an la 30 iunie, "Ziua invatatorului". CAP. 14 ART. 209 Pentru încãlcarea, cu vina, a îndatoririlor ce-i revin, personalul didactic poate fi sancţionat, în funcţie de gravitatea abaterii, cu: a) mustrare; b) avertisment; c) retragerea pe 1, 2 sau 3 luni a ultimei gradatii obţinute sau, dacã cel în cauza nu a primit încã nici o gradatie, diminuarea salariului cu 5% pe aceleaşi perioade; d) mutarea disciplinarã la alta unitate şcolarã din aceeaşi localitate, pentru personalul didactic de predare, prevãzut la titlul II al prezentului statut. Aceasta sancţiune se poate aplica în cazul în care încãlcarea a dus la crearea, în cadrul colectivului didactic al şcolii, a unor situaţii dãunãtoare învãţãmîntului; e) îndepãrtarea din învãţãmînt prin desfacerea contractului de munca, sancţiune care se aplica pentru abateri sistematice sau chiar pentru o singura abatere deosebit de grava, dacã prin aceasta abatere cel vinovat devine incompatibil cu misiunea de educator. ART. 210 Sancţiunile disciplinare se aplica în termen de cel mult 60 de zile de la constatarea abaterii, dar nu mai tirziu de 1 an de la data sãvîrşirii ei. ART. 211 În învãţãmîntul preşcolar, învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, sancţiunile se aplica personalului didactic de predare, dupã cum urmeazã: - sancţiunile prevãzute la art. 209 lit. a şi b, de directorul unitãţii şcolare sau de inspectoratul care a constatat abaterea; - sancţiunile prevãzute la art. 209 lit. c şi d, de inspectoratul şcolar ori de Ministerul Învãţãmîntului sau alt organ central în subordinea cãruia se afla şcoala; - sancţiunea prevãzutã la art. 209 lit. e, de Ministerul Învãţãmîntului, la sesizarea organelor arãtate la alineatul precedent. Sancţiunile prevãzute la art. 209 lit. a-d pot fi aplicate şi de organul ierarhic superioare celor menţionate în prezentul articol. Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate personalului didactic ajutator precum şi procedura de aplicare, sînt cele stabilite de legislaţia muncii. Abaterile sãvîrşite de personalul didactic de conducere şi de personalul didactic de îndrumare şi control se sancţioneazã de organul care numeşte acest personal sau de organele superioare acestuia. În învãţãmîntul superior, sancţiunile se aplica personalului didactic potrivit art. 217 şi art. 218. ART. 212 Exercitarea acţiunii disciplinare se va face numai pe baza unei cercetãri, în cadrul cãreia se stabilesc faptele în legatura cu abaterea, împrejurãrile în care ele au fost sãvîrşite şi se întocmesc actele de cercetare, la care se ataşeazã înscrisurile doveditoare, precum şi în mod obligatoriu declaraţia scrisã a persoanei cãreia i se imputa abaterea, cu arãtarea probelor invocate în apãrarea sa. ART. 213 Dacã se apreciazã ca gravitatea faptelor justifica aplicarea sancţiunii prevãzute la art. 209 lit. e cercetarea abaterii este încredinţatã unei comisii numite de inspectoratul şcolar sau de ministerul ori organul central care a încadrat pe post pe cel în cauza, avînd urmãtoarea componenta: - pentru comisia numita de inspectoratul şcolar, un inspector delegat de inspectoratul şcolar general, ca preşedinte, un director de şcoala şi un reprezentant al Uniunii sindicatelor din instituţiile de învãţãmînt şi cultura, ca membrii; - pentru comisia numita de un minister sau alte organe centrale, şeful direcţiei (serviciului ori biroului) de învãţãmînt sau delegatul sau, ca preşedinte, un delegat al inspectoratului şcolar judeţean, precum şi un reprezentant al uniunii sindicatelor din ramura corespunzãtoare, ca membri. Comisia întocmeşte un raport motivat ale cãrui concluzii se comunica organului care a dispus cercetarea. ART. 214 La stabilirea sancţiunii, se va tine seama de: - împrejurãrile în care abaterea a fost sãvîrşitã; - gradul de vinovãţie; - urmãrile abaterii sãvîrşite; - comportarea anterioarã în serviciu şi orice alte elemente care pot contribui la o justa stabilire a vinovatiei. ART. 215 Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 209 se comunica în scris celui sancţionat, cu arãtarea faptelor pentru care au fost aplicate. Sancţiunile disciplinare sînt executorii de la comunicare, chiar dacã au fost contestate de cei care au savirsit abaterea. Toate sancţiunile se noteaza în statutul personal al celui sancţionat şi se aduc la cunostinta consiliilor profesorale. ART. 216 Impotriva sancţiunilor disciplinare, cei sancţionaţi pot face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare. Contestaţiile se rezolva, dupã caz, de organul ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea sau de instanta judecãtoreascã, potrivit normelor legale privind jurisdicţia muncii. ART. 217 Actele de cercetare disciplinarã privind personalul didactic din învãţãmîntul superior sînt supuse spre examinare unei comisii constituite, pentru fiecare caz în parte, din preşedinte şi 2 membri, avînd cel puţin funcţia didactica a celui care a savirsit abaterea. Preşedintele comisiei este desemnat de Ministerul Învãţãmîntului, atunci cînd cel invinuit de sãvîrşirea abaterii este profesor, conferenţiar sau şef de lucrãri (lector) numit de Ministerul Învãţãmîntului, şi de cãtre rector, atunci cînd cel invinuit de sãvîrşirea abaterii este şef de lucrãri (lector) numit de rector, asistent sau asistent stagiar. Membrii comisiei sînt desemnaţi de consiliul profesoral al facultãţii, dintre membrii acestuia. Comisia se pronunţa asupra sancţiunii prin hotãrîre motivatã, luatã în majoritate, care se comunica celui sancţionat. ART. 218 Impotriva hotãrîrii comisiei, cel sancţionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare. Pentru sancţiunile prevãzute la art. 209 lit. a-c, contestaţia se adreseazã Ministerului Învãţãmîntului, în cazul profesorilor, conferentiarilor şi sefilor de lucrãri (lectorilor) numiţi de rector, al asistentilor şi asistentilor stagiari. Pentru sancţiunea prevãzutã la art. 209 lit. e, contestaţia se adreseazã organelor competente, potrivit normelor legale privind jurisdicţia muncii. Hotãrîrile comisiei necontestate în termen, precum şi hotãrîrile asupra contestaţiilor sînt definitive. Pentru aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor sancţiunile prevãzute la art. 209 lit. c sau e se aplica de Ministerul Învãţãmîntului în cazul profesorilor, conferentiarilor şi sefilor de lucrãri (lectorilor) numiţi de Ministerul Învãţãmîntului - şi de rector, în cazul personalului didactic numit de acesta. Sancţiunile prevãzute la art. 209 lit. a-b se aplica de rector. ART. 219 Cei sancţionaţi pot cere revizuirea hotãrîrii de sancţionare, în cazul în care se descoperã dovezi noi de natura sa stabileascã nevinovatia lor. Cererea de revizuire se face în termen de 30 de zile de la descoperirea noilor dovezi şi se soluţioneazã de organul care a aplicat sancţiunea. ART. 220 Dacã în cursul unui an de la executarea sancţiunii disciplinare, cu excepţia sancţiunilor prevãzute la art. 209 lit. d şi e, cel sancţionat nu a mai savirsit nici o abatere, i se ridica sancţiunea, facindu-se menţiunea corespunzãtoare în statutul personal. În cazul în care cel sancţionat nu a mai savirsit abateri disciplinare şi s-a evidenţiat prin comportarea lui în munca, organul care a aplicat sancţiunea va putea dispune ridicarea sancţiunii chiar înainte de expirarea termenului de 1 an, dar nu mai devreme de 6 luni. ART. 221 În cazul sancţiunii prevãzute de art. 209 lit. d, dacã timp de 2 ani de la aplicarea sancţiunii cel sancţionat nu a mai savirsit nici o abatere şi a avut o buna comportare în munca, el va putea fi transferat, la cerere, la unitatea şcolarã unde a funcţionat, la ivirea unui post vacant. ART. 222 Rãspunderea materialã a personalului didactic din învãţãmîntul de toate gradele este supus prevederilor din codul muncii şi celorlalte norme din legislaţia muncii. Dispoziţia de reţinere şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor se vor face de cãtre conducerea persoanei juridice al carei angajat este cel în cauza, în afarã de cazurile cînd, prin lege, se dispune altfel. CAP. 15 ART. 223 Personalul didactic din învãţãmîntul de toate gradele beneficiazã de pensie pentru limita de virsta, pensie de invaliditate sau ajutor social, precum şi de pensie suplimentarã, iar membrii de familie beneficiazã de pensie de urmaş, în condiţiile stabilite de Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia suplimentarã, cu completãrile din prezentul statut. ART. 224 Profesorii şi conferentiarii din învãţãmîntul superior pot fi mentinuti în funcţiile didactice pe care le ocupa peste limita de virsta stabilitã de legea pensiilor, pînã la împlinirea virstei de 70 de ani cu aprobarea Ministerului Învãţãmîntului, la propunerea senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior), motivatã prin necesitaţi de învãţãmînt şi de cercetare ştiinţificã. ART. 225 Profesorii şi conferentiarii din învãţãmîntul superior cu merite deosebite în munca didactica şi ştiinţificã, trecuţi la pensie pentru limita de virsta, pot continua unele activitãţi didactice şi ştiinţifice ca profesori consultanţi sau conferenţiari consultanţi. Profesorii şi conferentiarii consultanţi pot primi sarcini de conducere a doctoranzilor, de referenţi în comisii de concurs sau de avansare, în comisii de doctorat, precum şi orice alte sarcini ce se vor stabili de conducerea facultãţii, potrivit normelor Ministerului Învãţãmîntului. Ei pot fi desemnaţi în senate (consiliile profesorale ale instituţiilor de învãţãmînt superior) sau în consiliile profesorale ale facultãţilor. ART. 226 Numirea în funcţiile de profesor consultant şi conferenţiar consultant se face de Ministerul Învãţãmîntului, la propunerea senatului (consiliului profesoral al instituţiei de învãţãmînt superior). Profesorii consultanţi şi conferentiarii consultanţi primesc o indemnizaţie, stabilitã potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu sarcinile încredinţate. ART. 227 Personalul didactic de predare din învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, care împlineşte în cursul anului şcolar virsta prevãzutã de lege pentru trecerea la pensie şi solicita pensionarea, va fi trecut la pensie numai pe data încheierii anului şcolar. CAP. 16 ART. 228 Personalului didactic din învãţãmîntul de toate gradele, cu excepţia personalului didactic ajutator, i se va întocmi de cãtre instituţia de învãţãmînt un stat personal în care se vor trece datele privind situaţia lor de serviciu, precum şi rezultatele obţinute în munca. Statutul personal se pãstreazã dupã cum urmeazã: - la inspectoratele şcolare, pentru inspectorii şcolari şefi şi inspectorii şcolari; statutul personal al inspectorului şcolar general judeţean se pãstreazã la Ministerul Învãţãmîntului; - la inspectoratele şcolare, la ministerele şi celelalte organe centrale, pentru directorii şi directorii adjuncţi ai unitãţilor şcolare subordonate; - la liceele şi la unitãţile şcolare din învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, pentru personalul didactic de predare din aceste unitãţi; - la anumite şcoli stabilite de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru personalul didactic de predare din celelalte unitãţi şcolare; - la instituţia de învãţãmînt superior, pentru profesori, conferenţiari, şefi de lucrãri (lectori), asistenţi şi asistenţi stagiari. ART. 229 Interesul învãţãmîntului, potrivit dispoziţiilor prezentului statut, constituie interes al serviciului în înţelesul codului muncii. ART. 230 Personalul didactic suplinitor numit pe întregul an şcolar (universitar) sau care funcţioneazã pe întregul an şcolar (universitar) beneficiazã, potrivit legislaţiei muncii, de aceleaşi drepturi ca angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã. ART. 231 Dispoziţiile prezentului statut se aplica în mod corespunzãtor şi personalului didactic de la casele de copii din sistemul Ministerului Învãţãmîntului, de la şcolile organizate pentru copii cu deficiente, de la centrele logopedice, de la şcolile şi institutele speciale pentru reeducarea minorilor, precum şi învãţãtorilor şi profesorilor de la casele de pionieri, îndatoririle acestui personal fiind stabilite prin norme speciale. ART. 232 În mod excepţional, la disciplinele pentru care învãţãmîntul superior nu pregãteşte personal didactic, pot fi numiţi ca profesori în învãţãmîntul prevãzut la titlul II absolvenţi al unui liceu de specialitate sau ai unei şcoli de specializare postliceala. ART. 233 În lipsa unor solicitanti cu studii corespunzãtoare, prevãzute la art. 9 lit. a-f, pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare vor putea fi numiţi în mod excepţional, ca suplinitori în posturile vacante şi persoane cu studii incomplete. ART. 234 Personalul didactic prevãzut la titlul II, cu excepţia personalului didactic de predare, aflat în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentului statut, care nu îndeplineşte condiţiile de studii, stagiu sau grad didactic cerute pentru numire, va putea fi menţinut în posturile ocupate, dacã a dovedit ca poate îndeplini sarcinile funcţiei încredinţate. În mod excepţional, poate fi numit, cu delegaţie, în funcţii didactice de conducere sau în funcţii de îndrumare şi control, personal didactic de predare care nu îndeplineşte unele din condiţiile prevãzute la art. 41-44 şi art. 47. ART. 235 Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior, fãrã examen de diploma, care la data intrãrii în vigoare a prezentului statut funcţioneazã în învãţãmînt îşi pãstreazã, ca personal didactic, drepturile decurgind din obligaţiile legale pentru a preda în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã. Nu beneficiazã de prevederile alineatului precedent absolvenţii, fãrã examen de diploma, a institutelor pedagogice care au pregãtit profesori numai pentru învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã. ART. 236 Pentru personalul didactic din învãţãmîntul prevãzut la titlul II, care îndeplineşte funcţii în cadrul UTC, condiţia de vechime prevãzutã la art. 83 se va considera îndeplinitã dacã a funcţionat cel puţin un an la catedra, iar pînã la completarea vechimii de trei ani, ca activist al acestei organizaţii. ART. 237 Sefilor de lucrãri (lectorilor) cu o vechime în învãţãmînt de cel puţin 8 ani trecuţi în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, învãţãmîntul liceal, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic li se acorda gradul didactic II, pe baza unei inspecţii de specialitate. Asistentilor din învãţãmîntul superior trecuţi în învãţãmîntul prevãzut la alineatul precedent li se acorda de drept definitivarea pe posturile în care au fost transferati. ART. 238 Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt fãrã examen de diploma repartizaţi în învãţãmînt, dupã intrarea în vigoare a prezentului statut, dacã nu promoveazã acest examen în termenul stabilit pentru susţinerea lui, pierd calitatea de personal didactic titular. În cazul prevãzut la alineatul precedent, sînt aplicabile dispoziţiile din codul muncii privind desfacerea contractului de munca pentru necorespundere în munca. ART. 239 Personalul didactic de predare, prevãzut la titlul II, în funcţiune la data intrãrii în vigoare a prezentului statut, care nu a obţinut definitivarea în învãţãmînt şi nu mai are dreptul, potrivit normelor legale în vigoare, sa se mai prezinte la acest examen, se va putea prezenta, în mod excepţional în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentului statut, la o sesiune de lichidare. În caz de neprezentare sau nepromovare, se vor aplica dispoziţiile art. 19 alin. 3. ART. 240 Ministerul Învãţãmîntului va putea stabili, pentru unele municipii şi oraşe, o perioada premergãtoare operaţiilor de numire şi transferare în vederea rezolvarii cererilor de transferare în cadrul aceleaşi localitãţi, ale personalului didactic titular definitiv pentru apropiere de domiciliu. ART. 241 Personalul didactic de predare din învãţãmîntul liceal care s-a dovedit, pe baza constatãrilor inspectorilor şcolari de specialitate, ca nu poate face fata cerinţelor învãţãmîntului liceal, va fi trecut, în interesul învãţãmîntului, cu consimţãmîntul sau la clasele V-X ale învãţãmîntului obligatoriu de cultura generalã, la aceeaşi şcoala sau la alta şcoala din localitate. În caz de refuz, sînt aplicabile dispoziţiile codului muncii privind desfacerea contractului de munca pentru necorespundere în munca. ART. 242 Personalul didactic prevãzut la titlul II, care funcţiona în învãţãmînt la data de 1 august 1959, la împlinirea a 10 ani de activitate în învãţãmînt poate solicita acordarea gradului didactic II, fãrã a avea 5 ani vechime ca personal didactic definitiv, iar la împlinirea a 15 ani de activitate în învãţãmînt poate solicita acordarea gradului didactic I, fãrã a avea 5 ani vechime în gradul didactic II. Inginerii, economistii şi medicii care la data de 1 august 1959 aveau o vechime de cel puţin 3 ani în producţie, în specialitate, beneficiazã de prevederile alineatului precedent, dacã au lucrat continuu în specialitate şi au obţinut definitivarea în învãţãmînt pe baza de examen. În cazul maiştrilor-instructori, dispoziţiile alin. 1 se vor aplica celor aflaţi în funcţie la data de 1 septembrie 1968. Inginerii, economistii şi medicii, încadraţi ca profesori sau ca personal didactic în învãţãmîntul liceal de specialitate, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, care la data de 1 septembrie 1968 aveau o vechime în producţie de cel puţin 5 ani, din care cel puţin 3 ani în învãţãmînt, dobîndesc, la data intrãrii în vigoare a prezentului statut, calitatea de personal didactic titular definitiv. Maistrii-instructori care, la data intrãrii în vigoare a prezentului statut, au o vechime de cel puţin 10 ani în producţie, din care cel puţin 5 ani în învãţãmînt şi au promovat cursul special de promovare pedagogica, dobîndesc de drept calitatea de personal didactic titular definitiv. ART. 243 Educatoarelor şi învãţãtorilor care au obţinut gradele II şi I în învãţãmînt înainte de reforma învãţãmîntului din 1948, li se recunosc aceste grade, iar profesorilor şi maiştrilor-instructori din învãţãmîntul prevãzut la titlul II, cu examen de capacitate dinainte de reforma învãţãmîntului din 1948 li se atribuie gradul didactic II. ART. 244 Titlurile de "invatator fruntas" şi "profesor fruntas" conferite pînã la intrarea în vigoare a prezentului statut se echivaleaza, de drept, dupã caz, cu titlurile de "educatoare evidenţiatã", "invatator evidenţiat" şi "profesor evidenţiat". ART. 245 Persoanele numite în învãţãmîntul profesional, învãţãmîntul tehnic şi în liceele de specialitate, în toate cazurile la disciplinele de specialitate, şi care provin din alte sectoare de activitate, dacã au o vechime de cel puţin 3 ani în învãţãmînt în înţelesul art. 175, vor primi salariul stabilit pentru categoria personalului didactic definitiv, avînd obligaţia sa obţinã definitivarea în termen de 3 ani de la numire. ART. 246 Ministerul Învãţãmîntului poate transfera, în interesul învãţãmîntului, personalul didactic din învãţãmîntul superior în aceleaşi funcţii, în cazul în care instituţia de învãţãmînt superior se desfiinţeazã, îşi restringe activitatea în specialitatea postului ocupat de persoana în cauza, sau pentru asigurarea cu personal didactic a unei instituţii de învãţãmînt superior nou create, în toate cazurile fiind necesar acordul celui ce urmeazã a fi transferat. ART. 247 În scopul organizãrii sau îmbunãtãţirii activitãţii didactico-educative şi ştiinţifice, Ministerul Învãţãmîntului poate detasa personal didactic din învãţãmîntul superior, cu acordul celor în cauza, pe timp de cel mult un an universitar, la instituţiile de învãţãmînt superior din acelaşi centru sau din alte centre universitare, cu acordarea drepturilor legate de detaşare. ART. 248 Profesorii şi conferentiarii din instituţiile de învãţãmînt superior fãrã titlul ştiinţific de doctor şi care nu au fost atestaţi de Comisia superioarã de diplome sînt obligaţi ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut sa obţinã titlul ştiinţific de doctor. Dispoziţiile alineatului precedent nu se aplica profesorilor şi conferentiarilor neatestati de la specialitatile pentru care nu se organizeazã doctoratul. În acest caz, profesorii şi conferentiarii vor fi atestaţi de Comisia superioarã de diplome, potrivit normelor legale, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut. Profesorii şi conferentiarii care nu vor obţine titlul ştiinţific de doctor sau nu vor fi atestaţi în termenul prevãzut la alineatele precedente pierd calitatea de titulari, iar posturile didactice pe care le ocupa vor fi declarate vacante şi scoase la concurs. ART. 249 Pînã la sfîrşitul anului universitar 1969/1970, se vor putea înscrie la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de profesor şi conferenţiar, cu aprobarea Ministerului Învãţãmîntului, şi specialişti cu studii superioare, înscrişi la doctorat, dacã nu au o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea didactica, de cercetare ştiinţificã, de proiectare, în producţie sau în aparatul de stat, de partid sau al organizaţiilor obşteşti şi au desfãşurat o activitate ştiinţificã şi practica deosebit de valoroasa în domeniul specialitatii din care face parte disciplina postului scos la concurs. Cei reusiti la concurs sînt obligaţi sa obţinã titlul ştiinţific de doctor în termen de 3 ani de al numirea în post, dispoziţiile art. 248 alin. 3 fiindu-le aplicabile. ART. 250 Şefii de lucrãri (lectorii) şi asistentii avînd la data intrãrii în vigoare a prezentului statut calitatea de suplinitor în învãţãmîntul superior dobîndesc de drept calitatea de titular, dacã, la aceeaşi data, îndeplinesc urmãtoarele condiţii: - pentru şefii de lucrãri (lectorii), titlul ştiinţific de doctor şi o vechime de 6 ani în învãţãmîntul superior sau calitatea de doctorand, promovarea tuturor examenelor de doctorat şi o vechime de 10 ani în învãţãmîntul superior, precum şi, în toate cazurile, activitate ştiinţificã şi lucrãri publicate; - pentru asistenţi, titlul ştiinţific de doctor şi o vechime de 5 ani în învãţãmîntul superior sau sa fie înscrişi la doctorat şi sa aibã o vechime de 8 ani în învãţãmîntul superior, precum şi, în toate cazurile, activitate ştiinţificã şi lucrãri publicate. Îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alineatul precedent se constata de consiliul profesoral al facultãţii. În cazul în care la unele specialitãţi nu s-a organizat doctoratul sau nu au existat condiţii pentru cuprinderea unui numãr mai mare de doctoranzi, personalul didactic suplinitor prevãzut în prezentul articol, care are o vechime de 10 ani în învãţãmîntul superior, va putea fi titularizat, folosindu-se, în mod corespunzãtor, procedura de avansare prevãzutã la art. 119 alin. 2-5. ART. 251 Ministerul Învãţãmîntului este autorizat ca, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sa înfiinţeze în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti Casa corpului didactic. ART. 252 În mãsura în care nu se dispune altfel în prezentul statut, personalului didactic din învãţãmîntul de toate gradele i se aplica prevederile codului muncii şi celelalte dispoziţii din legislaţia muncii. ART. 253 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii legale contrarii prevederilor sale se abroga.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
