EXPUNERE DE MOTIVE Pămîntul, bun al întregului popor, este indispensabil tuturor activităţilor, iar în agricultura constituie principalul mijloc de producţie, astfel ca de modul cum este folosit şi gospodarit depinde şi gradul în care acesta contribuie la creşterea avutiei naţionale şi la bunăstarea întregului popor. Pe măsura dezvoltării economiei naţionale, fiecărei activităţi îi sînt necesare suprafeţe de pămînt din ce în ce mai mari: concomitent cresc şi cerinţele de produse agricole şi agroalimentare ale populaţiei. Data fiind întinderea limitată a fondului funciar al tarii, precum şi însuşirile diferite ale acestuia, este necesară folosirea lui completa şi raţională. Prin documentele de partid şi de stat s-au stabilit sarcini concrete pe linia folosirii rationale a fondului funciar, s-au dat indicaţii preţioase de către conducerea superioară de partid cu privire la apărarea şi ameliorarea terenurilor agricole, precum şi pentru luarea în cultura de noi suprafeţe şi folosirea intensiva a terenurilor agricole existente. În condiţiile actuale de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră, este necesar şi posibil să se asigure o reglementare unitară în folosirea pămîntului, o folosire eficienta a acestuia, să se înlăture situaţia defavorabila mostenita, să se inmanuncheze şi să se completeze într-un singur act normativ toate prevederile legislative, elaborate în anii precedenti, mai ales ca unele dintre acestea nu mai corespund condiţiilor actuale. Pornind de la aceste premise, s-a adoptat alăturată lege care cuprinde reguli şi măsuri prin a căror aplicare să se realizeze valorificarea integrală şi cu eficienta sporită a tuturor terenurilor tarii, indiferent de destinaţia şi posesorul lor. Fondul funciar al tarii a fost categorisit, în funcţie de destinaţia economică, în terenuri cu destinaţie agricolă, silvică, terenuri sub ape, terenuri destinate aşezărilor omeneşti şi terenuri cu destinaţii speciale. Această categorisire este necesară întrucît fiecare dintre acestea, pe lîngă faptul că se supun reglementărilor funciare unitare, au şi reglementări legale specifice. Se prevăd reguli şi norme tehnice şi juridice referitoare la proiectarea şi executarea coordonată a lucrărilor de ameliorare a solului, pe baza unor concepţii unitare, în cuprinsul bazinelor hidrografice şi zone naturale. De asemenea, s-a delimitat aportul deţinătorilor de teren şi contribuţia statului pentru executarea lucrărilor de ameliorare a solului. Pentru toţi posesorii de terenuri agricole s-a prevăzut obligativitatea să lucreze şi să cultive întreaga suprafaţă, iar unităţile socialiste neagricole care nu pot lucra terenurile ce le deţin să le predea în folosinţă unităţilor agricole socialiste pentru a fi cultivate. Folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetală este interzisă, amplasarea diverselor obiective de investiţii şi producţie urmînd să se facă pe terenuri neproductive şi în perimetrele construibile ale localităţilor. În cazuri excepţionale şi bine justificate, terenurilor agricole le poate fi dată o altă destinaţie numai dacă se aprobă prin decret prezidential sau de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare*), după caz. În aceste cazuri, pentru a nu se micşora suprafaţa agricolă se prevede obligaţia de a se recupera din terenurile neproductive o suprafaţa egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din producţia agricolă. *) Denumirea "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor" a fost înlocuită cu "Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare", potrivit dispoziţiilor art. 3 din Decretul Consiliului de Stat nr. 73/1975, publicat în Buletinul Oficial nr. 72 din 14 iulie 1975. Pentru economisirea de terenuri şi evitarea risipei s-a prevăzut ca pentru toate domeniile de activitate să se elaboreze normative tehnice privind gradul de ocupare a terenurilor, cu obligativitatea îmbunătăţirii anuale a acestora, în sensul sporirii densităţii dintre obiectivele construite şi restringerii în final a incintelor construite. Pentru armonizarea tuturor activităţilor dintr-o anumită zonă naturală sau judeţ cu privire la necesităţile de teren, s-a prevăzut elaborarea de studii şi proiecte de sistematizare a teritoriului, iar la nivelul unităţilor agricole proiecte de organizare a teritoriului. În vederea cunoaşterii potenţialului funciar al tarii s-a prevăzut instituirea cadastrului funciar general, de a cărui întocmire răspunde Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Principalii posesori de terenuri îşi pot întocmi şi cadastrul specific activităţii proprii, utilizînd datele de baza din cadastrul general. S-au prevăzut, de asemenea, reglementările cu privire la circulaţia terenurilor agricole. Pentru stimularea beneficiarilor de investiţii ce urmează a se realiza, de a folosi suprafeţe cît mai mici în scopuri neagricole, precum şi a întreprinderilor sa utilizeze integral suprafeţele din incintele construite, s-a prevăzut ca pentru terenurile proprietate de stat să se plătească o taxa anuală. Atunci cînd amplasarea unor obiective de investiţii sau de producţie se face pe terenuri agricole sau silvice, beneficiarii vor include în valoarea investiţiei costul pămîntului corespunzător unor tarife de deviz stabilite în funcţie de calitatea solului, categoria de folosinţă a terenului, valoarea lucrărilor aflate pe acestea, precum şi valoarea producţiei agricole şi silvice, în cazul cînd nu s-a recoltat sau vegetatia forestieră nu a ajuns la vîrsta economică de exploatare. În vederea recuperării terenurilor agricole ce se scot din producţie, precum şi pentru amenajarea şi ameliorarea terenurilor slab productive, s-a prevăzut constituirea uni fond special la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Acest fond va avea ca sursa o parte din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi sumele realizate din aplicarea tarifelor de deviz. Deoarece acest fond se amelioreaza în tot cursul anului, pe măsura ce se fac depuneri, s-a prevăzut ca ministerele şi celelalte organe centrale de resort sa avizeze introducerea în cursul anului în planul de investiţii al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare lucrările ce se executa din acest fond. Coordonarea şi controlul activităţii privind fondul funciar s-a prevăzut sa revină Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, iar pe plan local comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare**). **) Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, publicată în Buletinul Oficial nr. 168 din 26 decembrie 1968, modificată prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 68/1974, publicată în Buletinul Oficial nr. 161 din 23 decembrie 1974, şi în conformitate cu dispoziţiile art. 2 din această lege, acolo unde a fost cazul, denumirea de "comitetele executive ale consiliilor populare", din cuprinsul Legii nr. 59/1974, a fost înlocuită cu denumirea de "comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare". Pentru încălcarea prevederilor legale s-au prevăzut, după caz, sancţiuni materiale, civile, contravenţionale sau penale. Pămîntul, mijloc hotărîtor de producţie în agricultura şi silvicultura, reprezintă un bun naţional de care este strins legată creşterea avutiei naţionale şi bunăstarea întregului popor. Aprovizionarea populaţiei, în continua creştere, cu produse agroalimentare şi a industriei prelucratoare cu materii prime, dezvoltarea în ritm ascendent a industriei, creşterea gradului de urbanizare a localităţilor, cer ca întreg pămîntul tarii, limitat ca întindere şi de neinlocuit, să fie valorificat integral, cu randament sporit şi cu eficienta cît mai ridicată. În acest scop, trebuie asigurate toate măsurile pentru gospodărirea cît mai buna şi extinderea suprafeţei agricole, îndeosebi a celei arabile, pentru a se menţine şi spori fertilitatea solului. Totodată, trebuie asigurate măsuri care să înlăture orice risipa sau degradare de terenuri ce dauneaza atît producţiei agricole şi silvice, cît şi întregii economii naţionale. De asemenea, trebuie să se reglementeze în mod strict folosirea terenurilor agricole şi silvice pentru nevoile de dezvoltare ale altor activităţi economice şi sociale, urmărindu-se înlăturarea diminuării suprafeţei necesare realizării producţiei agricole şi silvice. În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste România, indiferent de destinaţie sau în proprietatea cui se află, constituie fondul funciar unic din Republica Socialistă România, avuţie naţională care trebuie folosită, protejată şi ameliorată, în concordanţă cu interesele întregului popor. Folosirea completa, protejarea şi ameliorarea fondului funciar sînt o îndatorire primordială a organelor puterii şi administraţiei de stat, a deţinătorilor de terenuri, cu orice titlu, precum şi a tuturor cetăţenilor patriei noastre. ART. 2 Valorificarea deplină şi cu eficienţă sporită a tuturor terenurilor se realizează în mod coordonat şi într-o conceptie unitară, pe baza programului de protecţie şi îmbunătăţire a capacităţii de producţie a solului, precum şi prin aplicarea strictă a celorlalte măsuri privind prevenirea şi combaterea surselor de degradare sau folosire neraţională a fondului funciar al ţării. Prin planurile cincinale şi anuale de dezvoltare economico-socială a ţării se va stabili repartizarea judicioasă a fondului funciar pe destinaţii şi categorii de folosinţă, pentru agricultură, silvicultură, piscicultură, gospodărirea apelor, precum şi pentru alte activităţi economico-sociale. ART. 3 După destinaţie, terenurile care alcătuiesc fondul funciar unic se împart în: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri destinate localităţilor, precum şi terenuri cu destinaţii speciale. a) Terenuri cu destinaţie agricole sînt: cele folosite pentru producţia vegetala - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole şi pomicole, păşunile, fîneţele, serele, solariile şi răsadniţele -, cele cu vegetaţie forestieră altele decît cele cuprinse în amenajamentele silvice, servind pentru protecţia terenurilor agricole, terenurile cu pajişti împădurite, terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agro-zootehnice şi de îmbunătăţiri funciare, drumuri de exploatare agricolă, platforme şi spaţii de depozitare, care servesc nevoilor producţiei agricole, terenurile agricole aflate temporar sub ape prin inundaţii, precum şi orice alte terenuri care, neavînd alte folosinţe, pot fi valorificate pentru producţia agricolă. b) Terenuri cu destinaţie forestieră sînt: terenurile acoperite cu păduri, terenurile care servesc nevoilor de cultura, producţie ori administrare forestieră, precum şi alte terenuri afectate impaduririi, determinate prin amenajamentele silvice, care se vor definitivă împreună cu ceilalţi deţinători de terenuri interesaţi. c) Terenuri aflate permanent sub ape sînt: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor şi baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelele maxime de reţinere şi fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale. d) Terenuri destinate localităţilor sînt cele cuprinse în perimetrul construibil, aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate construcţii de locuit, curţi, obiectivele social-culturale, fabrici, uzine, construcţii agro-zootehnice, pieţe şi reţele stradale, precum şi alte terenuri care servesc nevoilor de construcţii şi amenajări de ordin tehnic edilitar. e) Terenuri cu destinaţii speciale sînt cele folosite pentru: căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, construcţii navale şi aeriene, cu clădirile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice şi termice, transportul energiei electrice şi telecomunicaţii, exploatările miniere şi petroliere, cariere de orice fel, rezervaţiile şi monumentele naturii, nevoile de apărare, precum şi pentru alte destinaţii asemănătoare. CAP. 2 Protecţia şi ameliorarea solului ART. 4 Protecţia şi ameliorarea solului constituie parte integrantă din activitatea generală de dezvoltare economică şi socială a tarii. Acestea se realizează prin lucrări de prevenire şi de combatere a proceselor de: eroziune, alunecări, inundaţii, inmlastinare, saraturare, poluare, cît şi a altor procese de degradare pe cale naturala sau cauzate de activităţi economice şi sociale şi au ca scop menţinerea şi îmbunătăţirea fertilitatii şi a potenţialului productiv al tuturor terenurilor ţării. ART. 5 Lucrările de protecţie şi ameliorare a solului se stabilesc pe bază de studii şi proiecte întocmite de organizaţii de proiectare de specialitate, în corelare cu cele de organizare şi sistematizare a teritoriului; ele se aplică şi se executa de către deţinătorii de teren sau, prin grija acestora, de către unităţile specializate în execuţia unor asemenea lucrări. Proiectarea şi executarea acestor lucrări se fac pe zone naturale, unităţi agricole şi categorii de folosinţă. ART. 6 Pentru realizarea coordonata a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicaţie, aşezărilor omeneşti sau altor obiective economice şi sociale şi a nevoilor de apărare, documentaţiile tehnice se vor elabora în comun de părţile interesate. Prin documentaţii se vor stabili, de asemenea, contribuţia părţilor şi ordinea de execuţie a lucrărilor. ART. 7 Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, care servesc la apărarea şi conservarea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, cai de comunicaţii, obiective economice şi sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de baza. ART. 8 Cei care proiectează, executa, exploatează sau întreţin lucrările de amenajare, protecţie şi ameliorare a terenurilor, sînt obligaţi sa ia toate măsurile necesare, astfel ca aceste lucrări sa nu degradeze sau sa afecteze negativ, imediat sau în timp, condiţiile de fertilitate sau de exploatare a terenurilor invecinate. ART. 9 Terenurile care prin degradare şi-au pierdut, total sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, vor fi constituite în perimetre de ameliorare. ART. 10 Persoanele fizice care deţin terenuri degradate în perimetrele de ameliorare se vor putea constitui în asociaţii, în cadrul comunelor, pentru executarea lucrărilor de amenajare şi ameliorare. În acest scop se vor folosi în primul rind mijloacele proprii din gospodăriile populaţiei şi aportul în munca, pentru executarea lucrărilor ce se vor stabili de consiliile populare împreună cu organele agricole de specialitate. ART. 11 Răspunderea pentru executarea, întreţinerea şi paza lucrărilor de protecţie şi ameliorare a terenurilor revine tuturor organelor şi organizaţiilor de stat, cooperatiste şi obşteşti, altor persoane juridice, precum şi persoanelor fizice, care au în proprietate sau folosinţă aceste terenuri. CAP. 3 Folosirea terenurilor pentru producţia agricolă vegetala ART. 12 Este interzisă micşorarea suprafeţei agricole. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia sa ia măsuri ca toţi deţinătorii de terenuri sa menţină, sa protejeze şi sa întreprindă acţiuni de creştere a suprafeţei agricole. ART. 13 Deţinătorii de terenuri agricole sînt obligaţi sa lucreze şi sa cultive întreaga suprafaţa de teren pe care o deţin, cu respectarea regulilor agrotehnice, sa ia măsurile necesare de amenajare a terenurilor prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, de amendare şi de fertilizare, precum şi să efectueze lucrări de prevenire şi combatere a oricăror alţi factori defavorabili producţiei agricole. Unităţile socialiste cu profil neagricol, care nu pot asigura cultivarea pentru producţia agricolă a terenurilor pe care le deţin peste strictul necesar desfăşurării normale a proceselor de producţie specifice, vor preda aceste terenuri în folosinţă spre cultivare, fără plata, organizaţiilor agricole socialiste. Terenurile de orice fel aparţinînd persoanelor care, avînd domiciliul în Republica Socialistă România, părăsesc definitiv ţara, trec fără plata în proprietatea statului. Prevederile alineatului precedent se aplică şi în cazul terenurilor proprietatea persoanelor care au părăsit definitiv Republica Socialistă România înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi în cazul terenurilor moştenite de persoanele care nu au domiciliul în Republica Socialistă România. ART. 14 Pentru sporirea suprafeţei agricole, îndeosebi a celei arabile, deţinătorii de terenuri sînt obligaţi sa cultive toate terenurile proprii, nefolosite încă, cum sînt: tufarisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protecţie sau producţie forestieră, drumurile agricole şi potecile inutile, capetele parcelelor şi tarlalelor de pe lîngă drumuri, terenurile libere din curţi, ca şi cele dintre construcţii de orice fel, terenurile virane din perimetrul construibil al localităţilor, cele din jurul stilpilor de telecomunicaţii, de transport şi distribuire a energiei electrice, cele situate de-a lungul căilor de comunicaţii, precum şi alte terenuri asemănătoare. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor stabili, prin planuri anuale, pe comune şi unităţi agricole sursele de terenuri ce urmează a fi transformate în arabil, pentru asigurarea suprafeţei planificate a fi cultivate. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sînt obligate sa ia măsurile necesare pentru ca toate suprafeţele libere din perimetrele construibile ale localităţilor să fie cultivate pe baza planurilor întocmite în acest scop de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare. Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au, de asemenea, obligaţia sa ia măsuri pentru cultivarea în parcuri şi spaţii verzi a arborilor şi arbustilor, care să valorifice economic spaţiile respective. ART. 15 Amplasarea obiectivelor industriale agro-zootehnice şi social-culturale se face în perimetrul construibil al localităţilor, cu respectarea prevederilor de sistematizare şi a altor condiţii stabilite de lege. Amplasarea acestor obiective se va face în primul rind pe terenuri neproductive sau improprii producţiei agricole, care vor fi indicate de unităţile şi organele agricole. Este interzisă amplasarea obiectivelor, de orice fel, pe terenuri amenajate pentru irigaţii, precum şi pe cele plantate cu pomi fructiferi şi viţă de vie. Amplasarea obiectivelor, de orice fel, nu trebuie să afecteze, sub nici o formă, desfăşurarea normală a activităţii pe terenurile agricole şi forestiere invecinate cu acestea. ART. 16 În mod excepţional, terenurile destinate producţiei vegetale, agricole şi forestiere sau alte terenuri situate în afară perimetrului construibil al localităţilor, precum şi, atunci cînd pentru acelaşi obiectiv sînt necesare terenuri situate atît în perimetrul construibil, cît şi în afară acestuia, ocuparea sau folosirea acestora, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producţia vegetala, agricolă sau forestieră, se va putea face numai pe baza aprobării prealabile obţinute prin decret prezidential. Terenurile agricole sau forestiere din perimetrul construibil al localităţilor, aprobat conform legii, vor putea fi ocupate sau folosite, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala sau forestieră numai pe baza aprobărilor prealabile date, după caz, prin ordin al ministrului agriculturii şi industriei alimentare sau, respectiv, al ministrului economiei forestiere şi materialelor de construcţii. ART. 17 Beneficiarii care au obţinut aprobarea de amplasare a unor obiective de investiţii sau de producţie pe terenuri agricole vor recupera, prin unităţi proprii sau unităţi specializate, o suprafaţa echivalenta cu cea ocupată definitiv, prin transformarea unor terenuri neagricole sau neproductive. În aceste cazuri, adunarea generală a cooperativelor agricole de producţie, conducerile unităţilor agricole de stat, precum şi organul agricol judeţean sau al municipiului Bucureşti, au obligaţia sa prevadă în acordurile şi, respectiv, avizele pe care le emit, terenurile ce urmează a fi recuperate, raspunzind împreună cu beneficiarii de investiţii de realizarea acţiunii de recuperare. Recuperarea terenurilor se face anticipat sau cel mai tirziu pînă la data stabilită în actul prin care se da aprobarea privind scoaterea definitivă din producţia agricolă a acestor suprafeţe, astfel ca sa nu scada suprafaţa agricolă şi îndeosebi cea arabila. ART. 18 În aprobările pentru scoaterea din producţia agricolă a terenurilor necesare lucrărilor de îmbunătăţiri funciare se vor preciza atît terenurile ce se recuperează, potrivit prevederilor art. 17, cît şi cele care se pun în valoare la categorii superioare de folosinţă sau care redau producţiei agricole în cadrul perimetrelor ce fac obiectul acestor lucrări, precum şi termenul de realizare a lor. În acţiunea de valorificare a terenurilor pentru agricultura şi silvicultura se vor include şi suprafeţele din albiile cursurilor de ape abandonate sau devenite disponibile ca urmare a lucrărilor de regularizare. ART. 19 Beneficiarii obiectivelor de investiţii sau de producţie amplasate pe terenuri agricole sînt obligaţi sa ia măsuri prealabile executării construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului fertil şi a altor straturi de profunzime bogate în elementele fertilizante de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care să le depoziteze şi să le niveleze pe terenurile neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole, în vederea punerii în valoare şi ameliorării acestora. ART. 20 Terenurile agricole şi forestiere, cărora urmează să le fie schimbată destinaţia, în mod temporar, pentru a fi folosite pentru executarea lucrărilor de prospecţiuni şi explorari geologice, geofizice şi hidrotehnice, foraje de orice fel, precum şi la lucrările legate de acestea, se aproba estimativ, pe zone şi judeţe, la începutul anului, de organele prevăzute la art. 16. În limita suprafeţelor aprobate, delimitarea acestora şi a termenului de folosirea lor temporară, se face, după caz, de organele agricole sau silvice judeţene sau al municipiului Bucureşti. ART. 21 Liniile de telecomunicaţii şi cele de transport şi distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum şi alte instalaţii similare, se vor grupa şi sistematiza de-a lungul şi în imediata apropiere a căilor de comunicaţii, a digurilor şi canalelor de irigaţii şi de desecări, în asa fel încît sa nu se degradeze culturile şi sa nu se stînjenească execuţia lucrărilor agricole. Ocuparea terenurilor în astfel de cazuri se face cu aprobarea organelor agricole judeţene sau al municipiului Bucureşti, precum şi cu acordul posesorilor de teren. Amplasarea în alte condiţii decît cele de la alin. 1 se face cu aprobările prevăzute la art. 16. ART. 22 Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la obiectivele prevăzute în art. 21, care au un caracter urgent şi care se executa într-o perioadă de timp de pînă la 30 de zile, se vor face numai pe baza acordului prealabil al posesorilor de terenuri. În cazul în care nu s-a realizat un astfel de acord se va cere aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti. ART. 23 Beneficiarii obiectivelor de investiţii sau de producţie sînt obligaţi sa ia măsuri, încă din faza de elaborare a documentaţiei tehnice, pentru a restringe terenurile la strictul necesar, incadrindu-se în indicii sintetici privind gradul de ocupare a terenurilor prevăzuţi în anexa nr. 1, care constituie limite minime. Pe baza rezultatelor şi a cercetărilor tehnologice şi a criteriilor stabilite prin anexa nr. 1, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale, titulare ale planului de investiţii, periodic, vor lua măsuri pentru creşterea gradului de ocupare a terenului şi îmbunătăţirea normativelor privind terenurile necesare amplasarii obiectivelor economice şi sociale, în sensul ocupării de către acestea a unor suprafeţe din ce în ce mai mici. ART. 24 Beneficiarii lucrărilor de investiţii sau de producţie, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de producţie, cum sînt cele rămase în urma excavării de materii prime - argila, caolin, cărbuni, pietriş -, sonde părăsite şi altele, sînt obligaţi sa ia măsurile necesare de nivelare şi de amenajare a lor, dîndu-le o folosinţă agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică. Beneficiarilor lucrărilor prevăzute în alin. 1 nu li se va aproba scoaterea din producţia agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispoziţiilor din acel alineat. ART. 25 Dacă prin amplasarea lucrărilor de investiţii sau de producţie se afectează folosinţă sau procesul de producţie şi la alte terenuri agricole decît cele pentru care s-a obţinut aprobarea scoaterii din producţia agricolă vegetala, beneficiarii acestor lucrări sînt obligaţi să execute cu mijloace proprii lucrările de refacere şi amenajare necesare continuării, în aceleaşi condiţii, a procesului de producţie agricolă pe terenurile afectate. ART. 26 Unităţile socialiste care beneficiază de terenuri scoase temporar din producţia agricolă vegetala sînt obligate sa redea cu mijloace proprii aceste terenuri producţiei agricole, în termenul aprobat şi în condiţii de producţie care să asigure randamente la nivelul celor avute iniţial la preluare. Neredarea terenurilor în producţia agricolă vegetala, în termenul aprobat şi în condiţii corespunzătoare de exploatare, atrage, pe lîngă aplicarea sancţiunilor legale, şi pierderea dreptului de a obţine noi aprobări de amplasare sau extindere a altor obiective pe terenuri agricole. ART. 27 Schimbarea folosinţei terenurilor arabile în alta categorie de folosinţă agricolă este interzisă. În cazuri deosebite, folosirea terenurilor arabile pentru completarea masivelor viticole şi pomicole, din zonele consacrate, se aproba prin decret prezidential, cu condiţia recuperării anticipate a unei suprafeţe arabile echivalente. Schimbarea celorlalte categorii de folosinţă a terenurilor agricole în alta categorie de folosinţă agricolă se face în baza aprobării prealabile date de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pentru terenurile aflate în posesia unităţilor socialiste şi a altor persoane juridice, şi de organele agricole judeţene sau al municipiului Bucureşti pentru terenurile proprietatea persoanelor fizice. CAP. 4 Sistematizarea şi organizarea teritoriului agricol ART. 28 Pentru asigurarea folosirii rationale a fondului funciar şi a creşterii producţiei agricole în concordanta cu nevoile economiei naţionale şi ţinînd seama de condiţiile naturale şi economico-sociale, se vor elabora studii de sistematizare şi proiecte de organizare a teritoriului agricol. ART. 29 Studiile de sistematizare a teritoriului agricol se întocmesc pe judeţe, pe zone naturale sau economice, în corelare cu acţiunile de sistematizare generală a teritoriului, şi vor rezolva următoarele probleme de ansamblu: a) corelarea dezvoltării agriculturii cu celelalte ramuri ale economiei din teritoriu şi cu programul de dezvoltare a localităţilor rurale şi urbane; b) gruparea terenurilor pe destinaţii şi deţinători, precum şi schimbul între acestea, în vederea folosirii cu eficienta ridicată a fondului funciar; c) realizarea unei legături directe dintre zonele teritoriale şi zonele de producţie agricolă, precum şi concretizarea posibilităţilor de cooperare şi asociere între unităţile agricole, pentru valorificarea superioară a tuturor suprafeţelor de teren cuprinse în lucrările de sistematizare şi de organizare a teritoriului; d) stabilirea necesităţilor de dotare şi echipare tehnica a teritoriului pentru folosirea acestuia cu economicitate ridicată. ART. 30 Proiectele de organizare a teritoriului se întocmesc pe unităţi agricole şi vor asigura gruparea terenurilor acestora, în cadrul unor perimetre economice şi în trupuri compacte, mecanizabile, comasate în jurul centrelor de producţie şi în jurul localităţilor, asigurindu-se astfel folosirea cu eficienta maxima, în producţia agricolă, a întregii suprafeţe de terenuri, inclusiv a celor dintre construcţii, precum şi restrîngerea la strictul necesar a reţelei drumurilor de exploatare agricolă. ART. 31 Studiile de sistematizare a teritoriului agricol şi proiectele de organizare a teritoriului unităţilor agricole socialiste se elaborează de către organizaţiile de proiectare ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare sau ale organelor agricole judeţene. ART. 32 În scopul exploatării agricole eficiente a terenurilor se pot efectua comasari şi schimburi de terenuri între diferiţi deţinători, care se aproba, după cum urmează: a) de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cînd schimbul de terenuri se face între cooperativele agricole de producţie şi persoanele fizice, precum şi între persoane fizice; b) de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în toate celelalte cazuri, cu excepţia terenurilor proprietate de stat situate în perimetrul construibil al localităţilor, aflate în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. În toate cazurile, la aprobarea schimbului de terenuri se va lua acordul deţinătorilor, precum şi avizul organului ierarhic superior al unităţilor deţinătoare de terenuri. Dacă părţile nu cad de acord asupra schimbului de terenuri, organele prevăzute la lit. a) şi b) vor decide, ţinînd seama de interesele statului şi cele obşteşti. În cadrul acţiunii de comasare, schimbarea destinaţiei şi a categoriei de folosinţă a terenurilor se face potrivit prevederilor legale. ART. 33 Schimbul de terenuri agricole se face în suprafeţe egale sau prin echivalenta, atunci cînd terenurile supuse schimbului diferă în privinta fertilitatii sau a categoriei de folosinţă. În cazul în care pe terenurile ce se schimba în vederea comasarii şi sistematizării unităţilor agricole, se găsesc obiective de investiţii, acestea se evalueaza la valoarea lor reală, iar beneficiarul care preia bunurile evaluate va compensa celeilalte părţi diferenţa de valoare primită faţă de bunurile date în schimb. ART. 34 Prin schimbul efectuat în cadrul lucrărilor de comasare sau de schimb, fiecare teren dobîndeşte situaţia juridică a terenului pe care îl înlocuieşte, cu respectarea drepturilor reale. Actele de schimb încheiate în cadrul lucrărilor de comasare şi schimb, precum şi toate operaţiile în legătură cu acestea, sînt scutite de orice taxa. ART. 35 Punerea în posesie a noilor posesori se face numai după aprobarea schimbului de terenuri în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării, dacă părţile nu au convenit alte termene. Punerea în posesie se face de către delegatul oficiului judeţean de cadastru şi organizarea teritoriului, în prezenta părţilor interesate. ART. 36 Cînd schimburile de terenuri între unităţile administrativ-teritoriale determina modificări ale hotarelor dintre acestea, aprobarea de modificare a hotarelor unităţilor în cauza se da de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti pe al cărui teritoriu au loc schimburile. Dacă rectificarea afectează hotarele judeţelor sau al municipiului Bucureşti, fără sa afecteze însă apartenenţa localităţilor la judeţele în cauza, aprobarea de modificare se da de Consiliul de Miniştri. CAP. 5 Cadastrul funciar ART. 37 Cadastrul funciar general constituie sistemul de evidenta generală şi obligatorie a întregului fond funciar din Republica Socialistă România, indiferent de posesori şi destinaţia terenurilor; se întocmeşte şi se tine de oficiile judeţene de cadastru şi organizarea teritoriului, pe comune, oraşe şi municipii. ART. 38 Prin cadastrul funciar general se realizează: a) măsurarea terenurilor, a suprafeţelor ocupate de construcţii şi întocmirea hartilor, planurilor şi registrelor cadastrale; b) stabilirea destinaţiei şi înscrierea categoriei de folosinţă a terenurilor, aprecierea potenţialului de producţie al acestora şi punerea în evidenta a tuturor resurselor funciare ale tarii; c) înscrierea posesorilor şi a titlului pe baza căruia poseda, precum şi a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau construcţiilor, în vederea asigurării publicităţii şi opozabilitatii acestora faţă de terţi. ART. 39 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare organizează, îndrumă şi controlează introducerea şi ţinerea la zi a cadastrului funciar general pe întreaga ţara, pe baza căruia întocmeşte anual balanţa fondului funciar general şi coordonează, potrivit legii, activitatea geodezica-topografica din întreaga ţara. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti - prin oficiile judeţene de cadastru şi organizarea teritoriului - răspund de organizarea, îndrumarea şi execuţia lucrărilor de cadastru funciar general şi ţinerea la zi a evidentelor cadastrale, pentru terenurile şi construcţiile situate în perimetrul unităţilor administrativ-teritoriale respective. În acest scop, posesorii de terenuri şi construcţii sînt obligaţi sa comunice oficiului judeţean de cadastru şi organizarea teritoriului, orice schimbare efectuată, faţă de ultimele date înscrise în documentele cadastrale, în termen de cel mult 60 de zile de la producerea lor. ART. 40 În documentele cadastrului funciar general se înscriu, potrivit cu normele legale privind drepturile de proprietate, terenurile şi construcţiile care constituie: proprietate de stat, proprietate cooperatista sau a altor organizaţii obşteşti, proprietate personală şi proprietate particulară. Identificarea posesorilor şi a drepturilor reale asupra terenurilor şi construcţiilor aflate pe acestea, se face prin grija comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. ART. 41 După întocmirea lucrărilor de cadastru funciar general pe teritoriul unei comune, oraş sau municipiu, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular va afişa la sediul sau, pe timp de 30 de zile, lista posesorilor identificati, punînd totodată la dispoziţia acestora şi a celorlalte persoane interesate, documentaţia cadastrala întocmită, pentru consultare. Contestaţiile cu privire la exactitatea datelor înscrise în registrele şi planurile cadastrale pot fi prezentate în scris în termen de 60 de zile de la afişarea listelor. Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor analiza şi rezolva contestaţiile în termen de 30 de zile de la depunerea acestora. Cei nemultumiti de modul cum au fost soluţionate contestaţiile pot face plîngeri la judecătoria în a carei raza teritorială se afla situat terenul sau construcţia în cauza. În urma definitivării tuturor documentelor cadastrului funciar general, referitoare la teritoriul unei comune, oraş sau municipiu, comitetul executiv al consiliului popular judeţean respectiv, sau al municipiului Bucureşti, vor emite decizia de punere în aplicare a cadastrului funciar general pe acel teritoriu. ART. 42 Documentele principale ce se elaborează prin lucrările de cadastru funciar general sînt: dosarul lucrărilor de hotarnicie, hartile şi planurile cadastrale, precum şi registrele şi fişele cadastrale. Ca date cu privire la posesor, destinaţie, categoria de folosinţă, suprafaţa şi caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai cele înscrise în cadastrul funciar general. ART. 43 În funcţie de interesele generale ale statului şi de nevoile specifice anumitor ramuri ale economiei naţionale, care deţin terenuri sau construcţii, ministerele sau alte organe centrale îşi pot organiza evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe cele trecute în cadastrul funciar general. CAP. 6 Circulaţia terenurilor agricole ART. 44 Dobindirea de terenuri agricole se poate face numai prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobindirea prin acte juridice a acestor terenuri. ART. 45 În scopul asigurării cultivarii rationale a pămîntului, cei care dobîndesc terenuri agricole, prin moştenire legală, sînt obligaţi să asigure continuarea muncii agricole pe acele terenuri şi să aibă sau să-şi însuşească cunoştinţele agricole corespunzătoare. În cazul în care nici unul dintre moştenitori nu întruneşte cerinţele alineatului precedent, terenurile trec în folosinţă organizaţiilor socialiste desemnate de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti. Folosinţă terenurilor poate fi restituită moştenitorilor la cererea acestora, în timp de 2 ani, de aceleaşi organe, dacă acestea constata ca ei îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. 1. Pentru moştenitorii minori, termenul de 2 ani se calculează de la data cînd ei devin majori. La împlinirea termenului de 2 ani terenul trece în proprietatea statului. ART. 46 Preluarea terenului agricol mostenit, precum şi imparteala între moştenitori, se autoriza de către: a) comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile situate în afară perimetrului construibil al localităţilor, pe baza avizelor organelor agricole judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz; b) comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, pentru terenurile situate în perimetrul construibil al localităţilor. Imparteala terenurilor agricole convenită între moştenitori se face numai prin înscris autentic. ART. 47 Orice înstrăinare, dobîndire sau imparteala facuta cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 44-46 este nulă de drept. Nulitatea poate fi invocată de procuror, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, precum şi de orice persoană interesată şi se constata prin hotărîre judecătorească. ART. 48 Modul şi condiţiile de eliberare a autorizaţiilor de preluare sau imparteala a terenurilor agricole se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare urmărindu-se ca, prin imparteala, terenurile agricole sa nu fie parcelate excesiv şi sa nu se creeze posibilităţi de exploatare a forţei de muncă în agricultura. ART. 49 Organele competente nu vor autentifica actele de imparteala dacă părţile nu prezintă autorizaţia prevăzută de lege. ART. 50 Autorizaţia de preluare sau imparteala, eliberata în condiţiile art. 46, este valabilă timp de 6 luni de la data eliberării, cu posibilitatea prelungirii ei de către emitent, cu încă 6 luni. CAP. 7 Măsuri financiare pentru protejarea fondului funciar A. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat ART. 51 Unităţile economice de stat, cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti, sînt obligate sa plătească o taxa anuală pentru terenurile proprietate de stat folosite de ele în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala sau silvică, conform anexei nr. 2. În categoria terenurilor prevăzute în prezentul articol se cuprind suprafeţele construite şi neconstruite, aflate în administrarea directa sau în folosinţă unităţilor economice destinate activităţii lor economice, inclusiv cele utilizate pentru drumuri şi cai ferate, precum şi suprafeţele folosite pentru sedii administrative, cluburi, crese, cămine, cantine, locuinţe, stranduri, terenuri şi sali de sport, parcuri şi alte terenuri cu destinaţii asemănătoare. ART. 52 Plata taxei pentru folosirea terenurilor se efectuează de către unităţile economice care funcţionează pe principiul gestiunii economice şi folosesc terenuri proprietate de stat supuse plăţii acestei taxe. ART. 53 Consiliul de Miniştri poate acorda, în cazuri justificate, reduceri sau scutiri de la plata taxei pentru folosirea terenurilor, reglementată prin prezenta lege. B. Tarifele de deviz pentru folosirea terenurilor agricole şi forestiere în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala sau forestieră ART. 54 Pentru folosirea terenurilor agricole, în mod definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala, unităţile socialiste beneficiare vor include în valoarea de deviz a lucrărilor de investiţii sau de producţie, ce urmează a se executa, sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevăzute în anexa nr. 3. Tarifele de deviz sînt diferenţiate în funcţie de categoria de folosinţă şi calitatea terenului agricol. Clasificarea terenurilor agricole este cea prevăzută în anexa nr. 4. ART. 55 Unităţile socialiste beneficiare ale lucrărilor de investiţii sau de producţie, efectuate în alte scopuri decît cele forestiere, pentru a căror executare sînt necesare terenuri ce se scot din producţia forestieră, definitiv sau temporar, vor include în valoarea de deviz a acestor lucrări sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevăzute în anexa nr. 5. ART. 56 Tarifele de deviz reprezintă taxele de protecţie, precum şi sumele cuvenite deţinătorilor de terenuri agricole sau forestiere, cu titlu de despăgubire. C. Modul de utilizare a mijloacelor băneşti realizate prin aplicarea unor măsuri financiare pentru protejarea fondului funciar ART. 57 În vederea recuperării prin compensare a suprafeţelor de teren ce se scot definitiv din producţia agricolă vegetala, cît şi pentru amenajarea şi ameliorarea unor terenuri agricole cu productivitate redusă, se constituie un fond special din sumele reprezentind taxele de protecţie ce se plătesc pentru folosirea, definitiv sau temporar, a terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala, calculate în condiţiile anexei nr. 3. Taxele de protecţie se virează, de cei care le datorează, la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara într-un cont special denumit: "Fondul de dezvoltare şi ameliorare a fondului funciar" deschis la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. În caz de necesitate, prin bugetul de stat se poate aproba ca fondul special să fie completat cu o parte din sumele provenite din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, corespunzător nevoilor de realizare a programelor aprobate de Consiliul de Miniştri privind recuperarea, ameliorarea şi amenajarea unor terenuri pentru agricultura. ART. 58 Pentru punerea în producţia agricolă de noi terenuri şi pentru ameliorarea celor slab productive, se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, sa avizeze în cursul anului, pe măsura constituirii fondului special, introducerea în planul de investiţii al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, ca poziţie distinctă, lucrările şi baza tehnico-materială necesară. ART. 59 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va defalca anual, pe judeţe, volumele de lucrări ce urmează a fi executate potrivit prevederilor art. 57, asigurind din contul special fondurile necesare. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor repartiza aceste fonduri şi volumele de lucrări pe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, deţinătoare de terenuri neproductive şi slab productive ce urmează a fi ameliorate în regie sau prin unităţi specializate. În situaţii deosebite, pentru lucrări mari, de interes general, statul va putea asigura gratuit executarea mecanizata a lucrărilor terasiere, materialele de construcţii, materialul săditor, seminţele, precum şi proiectarea şi asistenţa tehnica, la execuţia lucrărilor pe terenuri degradate deţinute de persoanele fizice în perimetrele de ameliorare, care se vor finanta din fondul constituit potrivit art. 57. ART. 60 Sumele rămase neutilizate la finele anului, din fondul special, se reportează şi rămîn la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 61 Beneficiarii de investiţii sau de producţie care recuperează terenuri pentru producţia agricolă în compensarea celor dezafectate, nu vor vira la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara sumele reprezentind taxele de protecţie conform prevederilor anexei nr. 3. Dacă cheltuielile pentru recuperare sînt mai mici decît taxele de protecţie, vor vărsa în fondul special numai 50% din diferenţele dintre tarifele de deviz şi sumele cheltuite cu lucrările de recuperare. Cînd aceste cheltuieli sînt mai mari decît taxele de protecţie, diferenţa va fi suportată de către beneficiarul lucrărilor de investiţii sau de producţie, care se vor prevedea în devizul general al lucrării. ART. 62 Unităţile cooperatiste din agricultura nu datorează, pentru lucrările de pe terenurile proprii, taxele de protecţie prevăzute în prezenta lege. Cooperativele agricole de producţie vor folosi sumele obţinute din exproprierea sau darea în folosinţă temporară a terenurilor proprietatea lor, pentru a recupera terenuri, după caz, prin compensare, prin atragerea în cultura, a altor suprafeţe de terenuri neproductive, cît şi pentru ameliorarea celor slab productive. ART. 63 Sumele rezultate din aplicarea tarifelor prevăzute în anexa nr. 5, pentru folosirea terenurilor forestiere în alte scopuri decît producţia forestieră şi pentru defrişarea de păduri, se vărsa de către unitatea socialistă beneficiara a lucrării de investiţii sau de producţie, la bugetul de stat. CAP. 8 Îndrumarea şi controlul activităţii privind fondul funciar ART. 64 Coordonarea şi controlul cu privire la folosirea potrivit destinaţiei, a tuturor terenurilor ce alcătuiesc fondul funciar unic al Republicii Socialiste România, se exercită de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Administrarea şi folosirea terenurilor se fac de către deţinătorii acestora, potrivit destinaţiei lor, în conformitate cu legile speciale, ale căror prevederi se intregesc cu cele din prezenta lege. ART. 65 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti exercita, pe plan local, atribuţiile prevăzute la articolul precedent, prin oficiile judeţene de cadastru şi organizarea teritoriului. Aceste oficii răspund şi faţă de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare de modul în care îşi îndeplinesc aceste atribuţii. ART. 66 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligaţia sa controleze şi să asigure luarea măsurilor necesare de către unităţile agricole de producţie, de toţi lucrătorii din agricultura, membrii cooperatori şi taranii cu gospodării personale şi individuale, pentru punerea în valoare în totalitate şi cu randament sporit a terenurilor ce le deţin. Conducătorii de unităţi agricole, precum şi specialiştii din agricultura, răspund de folosirea raţională, protecţia şi ameliorarea întregii suprafeţe de teren a unităţilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. ART. 67 În cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare se va înfiinţa Consiliul fondului funciar, ca organ colectiv de lucru. Din acest organ vor face parte specialişti de înaltă calificare şi cu îndelungată activitate în domeniul gospodăririi pămîntului, din unităţile de producţie, proiectare, cercetare, învăţămînt, precum şi din organe centrale deţinătoare de teren. CAP. 9 Sancţiuni ART. 68 Încălcarea prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. ART. 69 Degradarea terenurilor agricole, distrugerea sau degradarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pasunilor şi finetelor, a bornelor şi semnelor topografice sau geodezice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unor astfel de bunuri, precum şi înlăturarea acestor măsuri, constituie infracţiuni şi se pedepsesc potrivit art. 217, 218 şi 231 din Codul penal, după caz. Ocuparea terenurilor agricole, micşorarea suprafeţei agricole şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole, fără aprobare, primită în condiţiile legii, săvîrşită în mod repetat, constituie infracţiune, cînd prima abatere a fost sancţionată contraventional şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an, sau cu amendă penală. ART. 70 Contravenţiile la normele privind evidenta, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, precum şi persoanele competente să le constate şi să aplice sancţiuni contravenţionale, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale se aplică şi persoanelor juridice. Amenzile aplicate unităţilor socialiste vor fi imputate persoanelor fizice vinovate de săvîrşirea contravenţiei. ART. 71 În cazul în care posesorul unui teren agricol încalcă prevederile art. 13 alin. 1 şi a fost sancţionat contraventional şi continua să contravină aceloraşi dispoziţii şi în anul următor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, la propunerea comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare ale localităţilor unde se afla terenurile, vor atribui, în folosinţă, aceste terenuri unităţilor agricole socialiste care pot asigura punerea lor în producţie, fără despăgubiri pentru posesori. La cererea foştilor posesori li se vor putea restitui aceste terenuri de organele care au dispus preluarea, dacă acestea constata ca sînt asigurate condiţiile necesare pentru cultivarea lor, conform legii. ART. 72 Nerespectarea normelor legale privind calculul şi plata taxei de folosire a terenurilor proprietate de stat se sancţionează contraventional potrivit prevederilor legale privind disciplina financiară, impozitele, taxele şi primele de asigurare. CAP. 10 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 73 Regimul juridic al terenurilor, altele decît cele agricole, ce alcătuiesc diferite părţi ale fondului funciar, este cel prevăzut în legi speciale, ale căror prevederi se intregesc cu dispoziţiile cuprinse în prezenta lege. Regimul circulaţiei terenurilor proprietatea unităţilor socialiste este reglementată prin prevederile legale speciale. ART. 74 Anexele menţionate în prezenta lege fac parte integrantă din aceasta. ART. 75 Organizarea sistemului de publicitate imobiliară prin cadastrul funciar, potrivit art. 38 lit. c), precum şi procedura de înscriere a posesorilor de terenuri şi construcţii şi a drepturilor reale constituite asupra acestora în vederea evidentei şi opozabilitatii drepturilor faţă de terţi, se va stabili prin lege specială. ART. 76 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în termen de 6 luni de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România a prezentei legi, vor lua următoarele măsuri: a) identificarea terenurilor neproductive sau degradate care urmează a fi puse la dispoziţie, la cerere, de organele agricole, ca amplasamente pentru diferite obiective de investiţii sau de producţie, precum şi a celor care pot fi recuperate pentru agricultura; b) inventarierea tuturor terenurilor din incintele unităţilor industriale, agrozootehnice, social-culturale şi alte unităţi, în vederea stabilirii suprafeţelor care urmează a fi folosite în producţia agricolă. ART. 77 Prevederile privind plata taxei de folosire pentru terenurile proprietate de stat intră în vigoare odată cu reasezarea preţurilor de producţie şi de livrare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/1971 cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. În sectoarele de activităţi în care preţurile de producţie şi de livrare reasezate au intrat în vigoare înainte de 31 decembrie 1974, prevederile prezentei legi privind plata taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se aplică de la 1 ianuarie 1975. Pentru unităţile economice care desfăşoară activităţi ce nu fac obiectul reasezarilor preţurilor de producţie şi de livrare, termenele de intrare în vigoare a prevederilor referitoare la plata taxei se stabilesc de Consiliul de Miniştri. ART. 78 De la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi cu privire la plata taxei de folosirea terenurilor pentru unităţile care au obligaţia plăţii acestora, nu li se mai aplica prevederile referitoare la impozitul pe terenurile situate în oraşe, cuprinse în Decretul nr. 18/1952 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale. ART. 79 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 151 din 10 iunie 1950 pentru comasarea şi circulaţia bunurilor agricole; Decretul nr. 281 din 15 iulie 1955 privind instituirea regimului de evidenta funciară; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1240 din 2 iulie 1955 privind organizarea evidentei funciare pe deţinători şi mod de folosinţă a terenurilor; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 625 din 26 aprilie 1956 privind unele măsuri de atribuire şi folosire a terenurilor agricole pentru lucrări de construcţii; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1318 din 31 octombrie 1956 privind reglementarea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole; art. 2 alin. 1 din Legea nr. 3 din 28 decembrie 1962, republicată în temeiul art. 3 din Decretul nr. 45/1969; Legea nr. 12 din 14 mai 1968 privind apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1539 din 17 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 853 din 24 aprilie 1969 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru terenurile ce se scot din fondul forestier şi pentru defrişarea de păduri în vederea executării unor lucrări de investiţii sau de producţie; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 220 din 15 martie 1973 pentru aprobarea normelor sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiţii productive şi neproductive, precum şi de producţie, cît şi orice alte dispoziţii contrare. ANEXA 1 INDICI SINTETICI cuprinzînd gradul de ocupare a terenurilor cu obiective de investiţii productive şi neproductive, precum şi de producţie
┌────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ │ │Gradul de │
│Nr. │Ministerul │ Denumirea │ocupare a │
│crt.│ │obiectivului │terenului │
│ │ │ │ % │
│ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│0 │ 1 │ │ 3 │
│ │ │2 │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │a) Fabrici pentru industria │ │
│ │ │lemnului: │ │
│ │ │- fabrici de │ │
│ │ │cherestea │ │
│ │ │- fabrici de │ │
│ │ │placaje │ │
│ │ │- fabrici de │ │
│ │ │P.F.L. │ │
│ │ │- fabrici de │ │
│1. │Ministerul │P.A.L. │ │
│ │Economiei │- fabrici de │ 81-86 │
│ │Forestiere şi │mobilă │ 83-87 │
│ │Materialelor │- fabrici de hîrtie, celuloză sau │ 80-89 │
│ │de Construcţii │confecţii │ 85-89 │
│ │ │b) Industria materialelor de │ 83-90 │
│ │ │construcţii: │ 82-85 │
│ │ │- fabrici de ciment şi │ │
│ │ │var │ 82 │
│ │ │- fabrici de │ 85 │
│ │ │azbociment │ 82-90 │
│ │ │- fabrici de │ 82 │
│ │ │ceramică │ 82 │
│ │ │- fabrici de │ │
│ │ │geamuri │ 80 │
│ │ │- fabrici de materiale │ 82-83 │
│ │ │izolatoare │ 82 │
│ │ │- fabrici de prelucrare a maselor │ 82 │
│ │ │plastice │ │
│ │ │ pentru │ │
│ │ │construcţii │ │
│ │ │- fabrici de │ │
│ │ │prefabricate │ │
│ │ │- industria produselor de │ │
│ │ │balastieră │ │
│ │ │- uzine de utilaje şi piese de │ │
│ │ │schimb │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│2. │Ministerul │- depozite şi │ 90-95 │
│ │Aprovizionării │platforme │ │
│ │Tehnico- │ │ │
│ │Materiale şi │ │ │
│ │Controlului │ │ │
│ │Gospodăririi │ │ │
│ │Fondurilor Fixe│ │ │
│ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │
│ │Ministerul │ │ │
│ │Agriculturii şi├─────────────────────────────┬────────────┤ │
│ │Industriei │ │ Spaţii │ │
│ │Alimentare │ Spaţii │de │ │
│ │ │ construite │protecţie │ │
│ │ │ % │cultivate │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │% │ │
│ ├───────────────┴─────────────────────────────┼────────────┤ │
│ │a) construcţii │ │ │
│ │zootehnice: │ │ │
│ │- ferme de 600-1000 vaci │10 │ │
│ │80 │ │ │
│ │- ferme îngrăşătorii tineret taurin │20 │ │
│ │70 │ │ │
│ │- ferme îngrăşătorii porci │32 │ │
│ │60 │ │ │
│ 3.│- ferme creştere ovine │30 │ │
│ │60 │ │ │
│ │- ferme găini ouătoare │37 │ │
│ │50 │ │ │
│ │- ferme găini reproducţie │40 │ │
│ │50 │ │ │
│ │- ferme pui carne │20 │ │
│ │70 │ │ │
│ │- silozuri de cereale │5 │ │
│ │90 │ │ 90 │
│ │- fabrici de nutreţuri combinate │10 │ 90 │
│ │80 │ │ 92 │
│ │- staţii de uscat furaje verzi │15 │ 90 │
│ │75 │ │ 87 │
│ ├─────────────────────────────────────────────┴────────────┤ 90 │
│ │ b) industria │ 90 │
│ │alimentară: │ 95 │
│ │ - fabrici de │ 90 │
│ │zahăr │ 90 │
│ │ - fabrici de │ │
│ │ulei │ │
│ │ - fabrici de │ 85-90 │
│ │bere │ 85-90 │
│ │ - centre de depozitare şi condiţionat │ 85-90 │
│ │vin │ 85-90 │
│ │ - complexe şi centre de │ 85-90 │
│ │vinificare │ 85-90 │
│ │ - │ 85-90 │
│ │abatoare │ 85-90 │
│ │ - complexe de morărit şi │ 85-90 │
│ │panificaţie │ 85-90 │
│ │ - mori de │ │
│ │porumb │ 85-90 │
│ │ - fabrici de │ 85-90 │
│ │pîine │ 85-90 │
│ │ - antrepozite │ 85-90 │
│ │frigorifice │ │
│ │ - fabrici de conserve de legume şi │ 80-83 │
│ │fructe, │ 80-85 │
│ │ sucuri │ │
│ │etc. │ 82-84 │
│ │ - secţii de pastă de │ │
│ │tomate │ 96-99 │
│ │ - fabrici de produse │ 89-90 │
│ │lactate │ │
│ │ - fabrici de lapte │ │
│ │praf │ │
│ │ c) construcţii │ │
│ │hortiviticole: │ │
│ │ - complexe de │ │
│ │sere │ │
│ │ - │ │
│ │solarii │ │
│ │ - depozite pentru condiţionarea │ │
│ │şi │ │
│ │ valorificarea legumelor şi │ │
│ │fructelor │ │
│ │ d) îmbunătăţiri │ │
│ │funciare: │ │
│ │ - lucrări de îmbunătăţiri │ │
│ │funciare │ │
│ │ - sedii de secţie şi │ │
│ │cantoane │ │
├────┼───────────────┬──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- ateliere │ │
│ │ │diverse │ │
│ 4.│Uniunea │- spălătorii, curăţătorii, │ 84-86 │
│ │Centrală a │vopsitorii │ 86 │
│ │Cooperativelor │- depozite de │ 85 │
│ │Meşteşugăreşti │materiale │ 90 │
│ │ │- complexe de │ │
│ │ │deservire │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- depozite alimentare şi │ │
│5. │Ministerul │nealimentare │ 85-86 │
│ │Comertului │- depozite de │ 88-94 │
│ │Interior │ambalaje │ │
│ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- uzine │ │
│ │ │siderurgice │ │
│ │ │- fabrici de produse │ │
│ 6.│Ministerul │refractare │ 75-80 │
│ │Industriei │- uzine metalurgice extractive şi │ 80 │
│ │Metalurgice │de │ │
│ │ │prelucrare a metalelor │ 80 │
│ │ │neferoase │ 85 │
│ │ │- baze de prelucrare a deşeurilor │ 85 │
│ │ │metalice │ │
│ │ │- baze de aprovizionare şi │ │
│ │ │desfacere │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- şcoli │ │
│ │ │generale │ │
│7. │Ministerul │- │ 80-85 │
│ │Educaţiei şi │licee │ 82-84 │
│ │Învăţămîntului │- │ 80 │
│ │ │grădiniţe-creşe │ 80-82 │
│ │ │- şcoli │ 80-83 │
│ │ │profesionale │ │
│ │ │- licee de │ │
│ │ │specialitate │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- baze de │ │
│ │ │producţie │ │
│ │ │- ateliere de │ │
│8. │Ministerul │prefabricate │ 82 │
│ │Construcţiilor │- staţii de sortare a │ 80 │
│ │Industriale │agregatelor │ 85 │
│ │ │- ateliere de utilaje, piese de schimb, │ │
│ │ │de │ 82-85 │
│ │ │ confecţii şi tîmplărie │ 85 │
│ │ │metalică │ 60-70 │
│ │ │- staţii de întreţinere şi │ │
│ │ │reparaţii │ │
│ │ │- tabere de │ │
│ │ │cazare │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │a) sectorul de │ │
│ │ │minerit: │ │
│ │ │- incinte miniere de extracţie sau (şi) │ │
│ │ │de │ │
│ │ │ preparaţie pentru cărbuni, neferoase │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │ │ │
│ │ │nemetalifere │ │
│ │ │- halda, iaz de decantare, staţii │ │
│ │ │de │ │
│ │ │ captare, tratare a apei, │ │
│ │ │epurare, │ │
│ │ │ rezervoare │ │
│ │ │etc. │ │
│ │ │- depozite de suprafaţă, funiculare, │ │
│ │ │trasee │ │
│ │ │ de benzi transportoare, │ │
│ │ │cariere │ │
│9. │Ministerul │b) sectorul de petrol şi │ │
│ │Minelor, │gaze: │ │
│ │Petrolului şi │- instalaţii pentru forajul │ │
│ │Geologiei │sondelor │ 70-80 │
│ │ │- instalaţii pentru punerea în producţie │ │
│ │ │a │ │
│ │ │ sondelor de mare │ 90-100 │
│ │ │adîncime │ │
│ │ │- parcuri de separatoare pentru ţiţei, │ 100 │
│ │ │gaze │ │
│ │ │ şi │ 50-80 │
│ │ │apă │ │
│ │ │- depozite de ţiţei şi staţii de │ 75-86 │
│ │ │tratare │ │
│ │ │- instalaţii de │ 58-67 │
│ │ │degazolinare │ 39-44 │
│ │ │- staţii de uscare a │ 57-65 │
│ │ │gazelor │ 30-58 │
│ │ │- staţii de │ 55-66 │
│ │ │compresoare │ │
│ │ │- instalaţii pentru epurarea │ 28-48 │
│ │ │apelor │ 45-71 │
│ │ │ │ 65-81 │
│ │ │reziduale │ 37-61 │
│ │ │- staţii pentru injectarea apei în │ 77-90 │
│ │ │zăcămînt │ │
│ │ │- distribuitoare de │ 100 │
│ │ │injecţie │ 100 │
│ │ │- baterii de │ 70-81 │
│ │ │cazane │ 60-75 │
│ │ │- posturi de │ 66-72 │
│ │ │transformare │ 65-81 │
│ │ │c) sectorul │ 33-41 │
│ │ │geologic: │ 17 │
│ │ │- lucrări de │ 100 │
│ │ │seismometrie │ 65-70 │
│ │ │- lucrări de │ │
│ │ │electrometrie │ │
│ │ │- foraje cu │ │
│ │ │sondeze │ │
│ │ │- foraje cu │ │
│ │ │sonde │ │
│ │ │- │ │
│ │ │galerii │ │
│ │ │- │ │
│ │ │puţuri │ │
│ │ │- incinte de │ │
│ │ │acces │ │
│ │ │- depozite pentru materii │ │
│ │ │explozive │ │
│ │ │- conducte de │ │
│ │ │transport │ │
│ │ │- grupuri │ │
│ │ │social-administrative │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- instalaţii de fibre polinitrilacrilice, │ │
│ │ │de │ │
│ │ │ fire şi fibre poliesterice şi │ │
│ │ │poliamidice │ │
│ │ │- fabrici de │ │
│ │ │medicamente │ │
│ │ │- uzine de lacuri, vopsele, │ │
│ │ │răşini, │ │
│ │ │ cerneluri, anvelope şi pentru │ │
│ │ │prelucrarea │ │
│ │ │ maselor │ │
│10. │Ministerul │plastice │ │
│ │Industriei │- fabrici de sinteze │ 82-85 │
│ │Chimice │organice │ 80 │
│ │ │- industria chimiei anorganice │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │ îngrăşămintelor (uzine şi combinate │ 78-85 │
│ │ │de │ 75-78 │
│ │ │ îngrăşăminte de azot, fosfor, │ │
│ │ │potasiu, │ │
│ │ │ sodă etc.) │ 73-97 │
│ │ │ │ │
│ │ │- industria chimică organică de bază │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │ petrochimică (piroliză, acrilonitril, │ │
│ │ │grup │ │
│ │ │ CIAN, polietilenă, oxid etilenă │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │ glicoli, etilbenzen, stiren, polimeri │ 76-86 │
│ │ │şi │ 69-72 │
│ │ │ copolimeri, prometrin, complex │ 78-82 │
│ │ │cauciuc, │ 70-83 │
│ │ │ poliizoprenic, produse │ 74-76 │
│ │ │clorosodice, │ 80 │
│ │ │ electroliza, instalaţie tiocoli etc.) │ │
│ │ │ │ │
│ │ │- rafinării - │ │
│ │ │carburanţi │ │
│ │ │- carburanţi şi │ │
│ │ │prelucrare │ │
│ │ │- │ │
│ │ │depozite │ │
│ │ │- staţii îmbuteliere │ │
│ │ │gaze │ │
│ │ │- staţie │ │
│ │ │PECO │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- utilaje │ │
│ │ │tehnologice │ │
│ │ │- construcţii de agregate şi utilaje │ │
│ │ │mecanice │ │
│ │ │- construcţii │ │
│11. │Ministerul │navale │ 75 │
│ │Industriei │- construcţii metalice şi │ 75-85 │
│ │Construcţiilor │cazangerie │ 70-80 │
│ │de Maşini*) │- mecanică │ 75-80 │
│ │ │fină │ 80-85 │
│ │ │- autovehicule, maşini │ 75-80 │
│ │ │agricole │ 75-85 │
│ │ │- produse │ 75-80 │
│ │ │metalice │ 80-85 │
│ │ │- material rulant şi │ 80-90 │
│ │ │accesorii │ 80-90 │
│ │ │- │ │
│ │ │electrotehnice │ │
│ │ │- │ │
│ │ │electronică │ │
│ │ │- baze de aprovizionare şi │ │
│ │ │desfacere │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- fabrici de tricotaje şi │ │
│ │ │confecţii, │ │
│12. │Ministerul │ încălţăminte, porţelan, sticlă şi │ │
│ │Industriei │tăbăcării │ 85 │
│ │Uşoare │- filaturi şi ţesătorii, fabrici de │ │
│ │ │articole │ 90 │
│ │ │ de cauciuc, casnice şi de piese de │ 60-75 │
│ │ │schimb │ │
│ │ │- topitorii de in şi │ │
│ │ │cînepă │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- magazine săteşti, complexe │ │
│ │ │comerciale, │ │
│13. │Uniunea │ restaurante şi unităţi prestări │ │
│ │Centrală a │servicii │ 85 │
│ │Cooperativelor │- unităţi │ 70 │
│ │de Consum │turistice │ 85 │
│ │ │- brutării şi depozite │ │
│ │ │mărfuri │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- cămine │ │
│14. │Consiliul │culturale │ 80-85 │
│ │Culturii şi │- case de │ 75-80 │
│ │Educaţiei │cultură │ 80-85 │
│ │Socialiste │- teatre, cinematografe, biblioteci │ │
│ │ │etc. │ │
│ │ │ │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │a) │ │
│ │ │construcţii: │ │
│ │ │- baze de producţie, ateliere şi │ │
│ │ │poligoane │ │
│ │ │ de prefabricate, de confecţii şi │ │
│ │ │timplarie │ │
│ │ │ metalică, de utilaje şi piese de │ │
│ │ │schimb │ │
│ │ │- staţii de sortare a agregatelor, │ │
│ │ │de │ │
│ │ │ întreţinere şi │ │
│ │ │reparaţii │ │
│ │ │b) gospodărie │ │
│ │ │comunală: │ │
│ │ │- staţii de tratare a apei │ │
│ │ │potabile │ │
│ │ │- rezervoare pentru înmagazinarea │ │
│ │ │apei │ │
│ │Comitetul │- staţii orăşeneşti de epurare a apelor │ │
│15. │pentru │uzate │ │
│ │Problemele │- baze de exploatare, întreţinere şi │ │
│ │Consiliilor │parcare │ │
│ │Populare │ pentru │ 80 │
│ │ │autovehicule │ │
│ │ │c) industria │ 85 │
│ │ │locală: │ │
│ │ │- fabrici de pîine, moara de │ 80-85 │
│ │ │porumb │ 80-85 │
│ │ │- moara de grîu, unităţi de îmbuteliat │ 80 │
│ │ │ape │ │
│ │ │ │ 80 │
│ │ │minerale │ │
│ │ │- unităţi de băuturi │ 80-81 │
│ │ │racoritoare │ │
│ │ │- fabrici de │ 80-82 │
│ │ │gheaţă │ 82-84 │
│ │ │- fabrici de │ 83-85 │
│ │ │CO2 │ 84-86 │
│ │ │- fabrici de ceramică │ 82-90 │
│ │ │brută │ 82-85 │
│ │ │- staţii de sortare a │ │
│ │ │agregatelor │ 85 │
│ │ │- staţii auto-service, spălătorii │ 83-87 │
│ │ │şi │ │
│ │ │ curăţătorii │ │
│ │ │chimice │ │
│ │ │- restul de obiective ale industriei │ 80 │
│ │ │locale │ │
│ │ │d) drumuri (lucrări sau construcţii │ 85 │
│ │ │anexe │ │
│ │ │ aferente drumurilor │ │
│ │ │publice): │ 80-85 │
│ │ │- cantoane, staţii de întreţinere │ 80-85 │
│ │ │a │ │
│ │ │ │ 85 │
│ │ │drumurilor │ │
│ │ │- sedii de brigăzi complexe şi baze │ 75 │
│ │ │de │ │
│ │ │ │ │
│ │ │dezăpezire │ │
│ │ │- staţie sau atelier de întreţinere │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │ utilaje, staţii de concasare, sortare │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │ spalare a │ │
│ │ │agregatelor │ │
│ │ │- ateliere şi poligoane de │ │
│ │ │prefabricate │ │
│ │ │- staţii de preparare a betonului de │ │
│ │ │ciment │ │
│ │ │ - │ │
│ │ │minim │ │
│ │ │- staţii de preparare a mixturilor │ │
│ │ │asfaltice │ │
│ │ │ - │ │
│ │ │minim │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- │ │
│ │ │dispensare │ │
│ │ │- │ │
│16. │Ministerul │policlinici │ 84-85 │
│ │Sănătăţii │- │ 85 │
│ │ │spitale │ 85 │
│ │ │- centre │ 84-85 │
│ │ │stomatologice │ 85 │
│ │ │- │ 85 │
│ │ │creşe │ 85 │
│ │ │- oficii │ │
│ │ │farmaceutice │ │
│ │ │- creşe + grădiniţe │ │
│ │ │rurale │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- staţii de întreţinere │ │
│ │ │auto │ │
│ │ │- │ │
│ │ │autogări │ │
│ │ │- staţii intermediare de │ │
│ │ │c.f. │ │
│17. │Ministerul │- staţii tehnice de │ 80 │
│ │Transporturilor│c.f. │ 90 │
│ │şi Telecomuni- │- triaje de cale │ 75 │
│ │caţiilor │ferată │ 80 │
│ │ │- depouri de │ 85 │
│ │ │locomotive │ 70 │
│ │ │- puncte de echipare locomotive, │ │
│ │ │ateliere, │ 65 │
│ │ │ ST, L, MAC, │ │
│ │ │SUC │ 75 │
│ │ │- grupa tehnică vagoane de │ 70 │
│ │ │călători, │ │
│ │ │ reviziile de │ 80 │
│ │ │vagoane │ │
│ │ │- spaţii spălare vagoane, ateliere de │ │
│ │ │zonă │ │
│ │ │- dezvoltarea uzinelor mecanice de │ │
│ │ │material │ │
│ │ │ rulant şi a uzinelor de impregnat │ │
│ │ │existente │ │
├────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │ │- centrale │ │
│18. │Ministerul │electrice │ 80-85 │
│ │Energiei │- organizări de │ 80-85 │
│ │Electrice │şantier │ │
│ │ │ │ │
└────┴───────────────┴──────────────────────────────────────────┴──────────┘
*) Denumirea "Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini" a înlocuit denumirea "Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele" si "Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii" ca urmare a înfiinţării, prin fuziunea celor doua ministere, a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini prin Decretul Consiliului de Stat nr. 107/197 5, publicat în Buletinul Oficial nr. 95 din 1 septembrie 1975. Pentru alte obiective decît cele prevăzute în aceasta anexa ministerele şi celelalte organe centrale interesate vor elabora normative şi criterii specifice care se vor aproba prin ordinul comun al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Construcţiilor Industriale, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare şi Inspectoratului General de Stat pentru Control şi Directivare în Proiectarea şi Executarea Construcţiilor. În toate cazurile, în vederea restringerii folosirii terenurilor în alte scopuri decît producţia agricolă vegetala şi folosirii lor cît mai eficiente, ministerele, organele centrale şi locale, beneficiarii lucrărilor de investiţii de orice fel, organizaţiile de proiectari, institutele de studii şi cercetări, precum şi comisia centrala şi comisiile locale sistematizate, vor lua următoarele măsuri: a) alegerea terenurilor pentru variantele de amplasare a obiectivelor de investiţii, precum şi de producţie, să se facă de beneficiarii de investiţii în faza preliminară de studii, împreună cu organele agricole judeţene sau al municipiului Bucureşti; b) reducerea continua a suprafeţelor de teren necesare pentru amplasarea obiectivelor de investiţii, precum şi de producţie, prin: - comasarea şi concentrarea lucrărilor de construcţii de toate tipurile, căutarea mijloacelor şi metodelor de edificare a construcţiilor pe mai multe nivele şi alte cai de reducere a spaţiilor construite şi utilizarea mai intensiva a spaţiilor tehnologice şi a incintelor existente sau propuse în viitor; – comasarea reţelelor de instalaţii şi restrîngerea drumurilor, platformelor şi a tuturor construcţiilor auxiliare; – reducerea platformelor şi suprafeţelor de depozitare prin restrîngerea indicilor de imobilizare a materiei prime, utilajelor; – amplasarea lucrărilor de organizare de şantier, de regula, pe terenurile libere din interiorul localităţilor, pe terenuri neproductive şi pe baza studiilor de sistematizare de zona şi folosirea cu prioritate a unor lucrări definitive sau a utilităţilor investiţiei de baza, ca lucrări de organizare, pentru reducerea la strictul necesar a terenurilor ocupate de organizarea de şantier, cît şi pentru evitarea ocupării de terenuri de cultura; – prevenirea racordurilor de cale ferată numai pe baza unei analize temeinice tehnico-economice care să justifice oportunitatea lor; – extragerea integrală a materiei prime din carierele existente de argila, nisip şi altele asemenea, interzicîndu-se a se face solicitări de noi terenuri înainte de epuizarea tuturor rezervelor din carierele existente; c) reducerea continua a suprafeţelor de teren necesare pentru amplasarea liniilor de transport şi distribuire a energiei electrice, prin: - adoptarea unor soluţii de proiectare pentru construirea liniilor de transport şi distribuire a energiei electrice cu dublu circuit; – proiectarea liniilor de tensiune medie (12-20 kv) pe suporti comuni cu liniile de joasa tensiune; – proiectarea liniilor de racord al statiilor, pe suporti pentru mai multe circuite, în vederea sistematizării, intrării şi iesirii liniilor din staţii, precum şi alte soluţii care să ducă la folosirea raţională a terenurilor. ANEXA 2 TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT 1. Taxa pentru terenurile situate în incinta unităţilor economice A. pentru terenurile situate în perimetrul construibil al localităţilor se percepe o taxa anuală diferenţiată pe categorii de localităţi şi pe zone în cadrul localităţilor, după cum urmează:
┌────────────────────────────────────────────┐
│- lei/metru pătrat - │
├───────────┬─────────────────────┬──────────┤
│ │Localităţi urbane │ │
│Zona în ├─────────────────────┤Localităţi│
│cadrul │Categoria │rurale │
│localităţii├─────┬─────┬────┬────┤ │
│ │I │II │III │IV │ │
├───────────┼─────┼─────┼────┼────┼──────────┤
│A │15,00│10,00│4,00│2,00│2,00 │
│B │8,00 │5,50 │2,25│1,50│1,50 │
│C │4,50 │3,00 │1,50│- │- │
│D │3,00 │2,00 │- │- │- │
└───────────┴─────┴─────┴────┴────┴──────────┘
Pentru terenurile situate în localităţile componente ale municipiilor şi oraşelor, în comunele suburbane şi satele componente ale acestora, precum şi în satele ce aparţin oraşelor, se aplică taxa minima corespunzătoare categoriei din care face parte acea localitate urbana. Încadrarea localităţilor urbane în categoriile de mai sus se face în funcţie de importanţa lor economică şi socială, după cum urmează: 1. municipiul Bucureşti se încadrează în categoria I de localităţi; 2. municipiile reşedinţa de judeţ, precum şi municipiul Hunedoara, se încadrează în categoria II de localităţi, cu excepţia municipiilor Alba Iulia, Botosani, Deva, Focsani, Piatra-Neamt, Rimnicu Vilcea, Tirgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin şi Tulcea, care se încadrează în categoria III de localităţi; 3. restul localităţilor urbane fac parte din categoriile a III-a sau a IV-a. Încadrarea acestora în categoriile a III-a şi a IV-a de localităţi se face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. Încadrarea terenurilor pe zone în cadrul localităţilor se face de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale, în funcţie de poziţia terenurilor faţă de centrul localităţilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industriala), apropierea sau depărtarea de căile de comunicaţie şi alte elemente care să asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate în zonele centrale de locuit ale localităţilor. Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor efectua încadrarea localităţilor urbane în categoriile a III-a sau a IV-a şi, respectiv, a terenurilor pe zone în cadrul localităţilor, în termen de 90 de zile de la data prezentei legi. Pe măsura dezvoltării economice şi sociale a localităţilor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor reexamina încadrarea localităţilor din categoriile a III-a şi a IV-a, în vederea trecerii lor într-o categorie superioară. Trecerea localităţilor din categoria a IV-a la categoria a III-a se face de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. Modificarea încadrării terenurilor pe zone în cadrul localităţilor se face de către comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. Modificările prevăzute la cele doua alineate precedente se pot face anual pînă la 1 august, cu aplicare de la 1 ianuarie al anului următor. Schimbarea încadrării localităţilor de la categoriile a III-a sau a IV-a la categoria a II-a se aproba prin decret prezidential. În cazul în care o localitate rurală trece în categoria celor urbane, taxa pentru folosirea terenurilor corespunzătoare noii incadrari se aplică începînd cu data de 1 ianuarie al anului următor celui în care a survenit aceasta modificare. B. Pentru terenurile situate în afară perimetrului construibil al localităţilor se percepe o taxa anuală, prin aplicarea taxei minime prevăzute la lit. A, corespunzătoare categoriei de localităţi de care aparţin aceste terenuri, majorate în funcţie de zona de fertilitate, după cum urmează:
┌──────────────────────────────────────┐
│ Zona de fertilitate │
├──────┬───────┬──────────┬──────┬─────┤
│ I │ II │ III │IV │ V │
├──────┼───────┼──────────┼──────┼─────┤
│250% │200% │150% │100% │50% │
└──────┴───────┴──────────┴──────┴─────┘
Încadrarea localităţilor în zonele de fertilitate este cea prevăzută de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activităţi agricole. II. Taxa pentru terenurile situate în afară incintei unităţilor economice Pentru terenurile stabilite în afară incintei unităţilor economice se percepe o taxa anuală diferenţiată pe obiective, după cum urmează:
┌───────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ │
│Obiectivul │Taxa │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ A. Pentru linii ferate, staţii de cale ferată, depouri, │ │
│rampe, │ │
│triaje, precum şi alte asemenea obiective de exploatare │ │
│feroviară, │ │
│se datorează o taxă forfetară, │ │
│astfel: │ │
│ - linii ferate │ │
│normale │ │
│ - linii ferate │ │
│înguste │ 2000 lei│
│ Această taxă se datorează pentru toate terenurile │/km │
│ocupate │ 1000 lei│
│de obiectivele prevăzute la lit. A, indiferent dacă sînt │/km │
│situate │ │
│în incinta sau în afara incintei unităţilor de │ │
│transport. │ │
│ B. │ 1000 lei│
│Drumuri │/km │
│ C. Aeroporturi, porturi maritime şi │ 0,50 lei│
│fluviale │/mp │
│ D. Birouri, locuinţe, creşe, cămine, cantine, │ │
│cluburi, │ │
│ spitale, parcuri, terenuri de sport şi alte │0,50-1 leu│
│obiective │/mp │
│ │ │
│social-culturale │ │
│ În cadrul acestor limite taxa se stabileşte de │ │
│comitetele │ │
│executive ale consiliilor populare judeţene şi al │ │
│municipiului │ │
│Bucureşti pe localităţi; în caz de necesitate, taxa poate │ │
│fi │ │
│diferenţiată în funcţie de caracterul obiectivelor │ │
│amplasate pe │ │
│terenurile │ │
│respective. │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘
III. Situaţii speciale Unităţile agricole de stat - de producţie şi de cercetare -, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, unităţile silvice, întreprinderile de exploatare şi întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor datorează numai taxa prevăzută pentru obiectivele de la pct. II lit. D şi taxa prevăzută la pct. I lit. A şi B, pentru suprafeţele aferente obiectivelor industriale de prelucrare a materiilor prime agricole sau silvice. IV. Scutiri Taxa anuală pentru folosirea terenurilor de stat nu se datorează pentru: A. terenurile proprietate de stat date în folosinţă gratuita cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor cooperatiste agricole; B. terenurile improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului. Încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute la alineatul precedent se face potrivit normelor ce se vor elabora de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. V. Plata taxei Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se determina pe baza situaţiei existente la 1 ianuarie al fiecărui an. Plata taxei se face la bugetele locale, în patru rate trimestriale egale, pînă în ziua de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru. ANEXA 3 TARIFE DE DEVIZ pentru folosirea terenurilor agricole, definitiv sau temporar, în alte scopuri decît producţia agricolă vegetală A. TARIFE DE DEVIZ pentru folosirea definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri Terenuri arabile şi pajişti naturale
┌───────────────────┬───────────────────┐
│Clasa I │50.000 lei/ha │
│Clasa a II-a │38.000 lei/ha │
│Clasa a III-a │25.000 lei/ha │
│Clasa a IV-a │18.000 lei/ha │
│Clasa a V-a │13.000 lei/ha │
└───────────────────┴───────────────────┘
Terenuri pentru legume 65.000 lei/ha Vii nobile şi indigene
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Clasa A │400.000 lei/ha │
│Clasa B │300.000 lei/ha │
│Clasa C │200.000 lei/ha │
└────────────┴─────────────────────────┘
Vii hibride
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Clasa A │75.000 lei/ha │
│Clasa B │50.000 lei/ha │
│Clasa C │25.000 lei/ha │
└─────────────┴────────────────────────┘
Livezi de pomi, arbuşti fructiferi
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Clasa A │200.000 lei/ha │
│Clasa B │125.000 lei/ha │
│Clasa C │75.000 lei/ha │
└────────────┴─────────────────────────┘
Tarifele de mai sus reprezintă taxa de protecţie a terenurilor agricole în cazul terenurilor obţinute de la unităţile de stat, iar în cazul terenurilor obţinute prin expropriere, aceste tarife reprezintă atît taxa de protecţie, cît şi despăgubirile pentru exproprierea terenurilor respective. B. TARIFE DE DEVIZ pentru folosirea temporară a terenurilor agricole în alte scopuri 1. Terenuri arabile si pajisti naturale
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ Clasa de calitate │ lei/ha anual│
├───────────────────────┼──────────────┤
│Clasa I │ 15.000 │
│Clasa a II-a │ 12.500 │
│Clasa a III-a │ 10.000 │
│Clasa a IV-a │ 5.000 │
│Clasa a V-a │ 2.500 │
└───────────────────────┴──────────────┘
2. În cazul pajiştilor naturale la tarifele de deviz se adauga valoarea materialelor şi a celorlalte cheltuieli necesare regenerarii pajiştilor după expirarea termenului de folosirea lor temporară. 3. Din valorile prevăzute la pct. 1, proprietarului de teren i se plătesc următoarele sume:
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ Clasa de calitate │ lei/ha anual│
├───────────────────────┼──────────────┤
│Clasa I │ 4.500 │
│Clasa a II-a │ 3.750 │
│Clasa a III-a │ 3.000 │
│Clasa a IV-a │ 1.750 │
│Clasa a V-a │ 1.000 │
└───────────────────────┴──────────────┘
C. TARIFE DE DEVIZ privind valoarea de înlocuire a plantaţiilor vitipomicole I. Plantaţii de vii altoite şi indigene
┌────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ │ Numărul de butuci la │
│Vîrsta plantaţiei şi tipul de │hectar │
│susţinere ├─────────┬──────┬──────┬───────┤
│ │pînă la │ 5000│6000 │peste │
│ │4500 │ │ │6000 │
├────────────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼───────┤
│Vie anul │ │ │ │ │
│I lei │ │ │ │ │
│Vie anul │ │ │ │ │
│II │ │ │ │ │
│- fără │24.400 │ │ │32.400 │
│susţinere lei│ │ │ │ │
│- cu │ │ │ │ │
│araci │26.400 │ │ │35.400 │
│lei │ │27.000│29.700│ │
│- cu şpalier │33.000 │ │ │44.000 │
│lemn lei │ │29.700│32.400│ │
│Vie anul │39.900 │36.700│40.000│48.900 │
│III │ │42.900│45.500│ │
│- cu │ │ │ │ │
│araci │35.500 │39.200│42.900│46.500 │
│lei │ │45.400│48.000│ │
│- cu şpalier │42.400 │53.900│56.900│51.400 │
│lemn lei │ │ │ │ │
│- cu şpalier │50.900 │48.000│52.000│60.000 │
│beton lei │ │55.000│58.000│ │
│Vie pe │ │63.000│66.000│ │
│rod │44.000 │ │ │56.000 │
│- cu │ │ │ │ │
│araci │52.000 │ │ │61.000 │
│lei │ │ │ │ │
│- cu şpalier │60.000 │ │ │69.000 │
│lemn lei │ │ │ │ │
│- cu şpalier │ │ │ │ │
│beton lei │ │ │ │ │
└────────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴───────┘
II. Plantaţii de vie hibrida
┌──────────┬─────────────────────────────────┐
│ │ Număr de butuci la│
│ │hectar │
│ ├─────────┬───────┬──────┬────────┤
│ │ pînă la│ │ │peste │
│ │4000 │5000 │6000 │6000 │
├──────────┼─────────┼───────┼──────┼────────┤
│ │ │12.000 │12.750│ │
│lei │9.750 │ │ │15.000 │
└──────────┴─────────┴───────┴──────┴────────┘
III. Plantaţii de pomi
┌───────┬───────┬─────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│ │ │ Numărul de pomi la hectar │ │
│ │Vîrsta │ │Număr │
│Specia │planta-├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤plante│
│ │ţiei │100 │ 150│200 │250 │300 │400 │500 │600 │800 │4.000-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │6.000 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Măr │An I │ - │10000│11000│12000│14000│16000│17500│18000│20000│ │
│Păr │ II │ - │14500│15500│16500│18500│24000│25500│27000│29000│ │
│Piersic│ III │14500│18500│19500│20500│22500│32000│34000│35000│37500│ │
│ │ IV │18500│23000│24000│25000│27000│ - │ - │ - │ - │ │
│ │ V │22500│28000│29000│30000│30000│ - │ - │ - │ - │ │
│ │ VI │26500│33000│34000│35000│35000│ - │ - │ - │ - │ │
├───────┴───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│susţinere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│din beton │ - │ - │ - │ - │ - │18000│18000│18000│18000│ │
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│din lemn │ - │ - │ - │ - │ - │9000 │9000 │9000 │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │9000 │ │
├───────┬───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Prun │An I │ - │9000 │10300│11500│13000│ - │ - │ - │ - │ │
│Vişin │ II │ - │13000│14300│15500│17000│ - │ - │ - │ - │ │
│Cireş │ III │ - │17000│18300│19500│21000│ - │ - │ - │ - │ │
│Cais │ IV │ - │21000│22300│23500│25000│ - │ - │ - │ - │ │
│Alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii │ V │ - │25500│26800│28000│29500│ - │ - │ - │ - │ │
│Coacăz │An I │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │18000 │
│Zmeur │ II │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │17000 │
└───────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘
Din sumele rezultate din calculul de mai sus se va scădea valoarea materialelor care se pot recupera (araci, sirma, spalieri etc.). NOTĂ: 1. Pentru terenurile ce se ocupa definitiv sau temporar cu lucrări de îmbunătăţiri funciare nu se datorează taxele de protecţie, ci numai despăgubirile ce se cuvin deţinătorilor, potrivit legii. Tarifele de deviz vor fi avute în vedere numai la stabilirea variantei optime şi la compararea lucrării cu altele similare. 2. Unităţile socialiste beneficiare vor vărsa în contul "Fondul de dezvoltare şi ameliorare a fondului funciar" sumele calculate potrivit tarifelor de deviz, după cum urmează: - pentru terenurile aparţinînd cooperativelor agricole de producţie, altor organizaţii obşteşti şi persoanelor fizice, care se ocupa definitiv sau temporar, vor vărsa diferenţa dintre tarifele de deviz şi valoarea de expropriere, respectiv de folosire temporară a terenurilor ce se cuvin deţinătorilor; – pentru terenurile proprietate de stat, care se ocupa definitiv sau temporar, vor vărsa integral tariful de deviz. 3. Unităţile socialiste beneficiare vor mai plati - după caz - deţinătorilor de terenuri: - valoarea producţiei calculată pe baza producţiei medii planificate la hectar în unitatea respectiva în acel an, pentru unităţile agricole socialiste, sau a producţiei medii planificate pe comuna în anul respectiv, pentru terenurile deţinute de persoanele fizice, în cazul cînd ocuparea terenului se face înainte de recoltarea producţiei; – valoarea de înlocuire a investiţiilor, altele decît plantaţiile vitipomicole şi arbustii fructiferi; – valoarea de înlocuire a plantaţiilor pomiviticole şi a arbustilor fructiferi pentru unităţile agricole de stat; – valoarea de înlocuire a plantaţiilor vitipomicole şi a arbustilor fructiferi pentru folosirea temporară a terenurilor aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. ANEXA 4 Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate şi de producţie 1. Terenurile arabile şi pajistile, în funcţie de însuşirea esenţială pe care o au, se clasifica în cinci clase de calitate, după cum urmează:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Clasa │terenuri de calitate foarte│
│I │bună │
│Clasa a │terenuri de calitate │
│II-a │bună │
│Clasa a │terenuri de calitate │
│III-a │mijlocie │
│Clasa a │terenuri de calitate │
│IV-a │slaba │
│Clasa a │terenuri de calitate foarte│
│V-a │slabă. │
└──────────┴───────────────────────────┘
Terenurile total neproductive situate în perimetre agricole, reprezentate prin: stîncării, grohotisuri, bolovănişuri, pietrisuri, nisipuri zburătoare, rîpe, ravene, torenţi, saraturi cu crusta, mocirle şi smircuri, gropi de împrumut, deponii, steril etc., se încadrează într-o clasa aparte: Clasa a VI-a: terenuri neproductive. 2. Viile şi livezile se clasifica în trei clase de producţie: Clasa A producţii bune şi foarte bune Clasa B producţii satisfăcătoare Clasa C producţii slabe şi foarte slabe. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare este autorizat să elaboreze criterii de încadrare a terenurilor în clasele de calitate şi de producţie prevăzute mai sus, ţinîndu-se seama de natura şi proprietăţile solului, gradul de fertilitate, relief şi expoziţie, posibilităţi de mecanizare a lucrărilor agricole, nivelul pînzei de apă freatică, condiţii climatice, gradul de intensificare a exploatării agricole, procesele de degradare şi alte asemenea criterii care să reflecte cît mai temeinic încadrarea terenurilor în aceste clase de calitate. Stabilirea categoriei de folosinţă, a clasei de calitate, a tipului şi stării de producţie a plantaţiei de vie, pomi şi arbuşti fructiferi şi a valorii producţiei agricole nerecoltate se face de organul judeţean sau al municipiului Bucureşti. ANEXA 5 TARIFE DE DEVIZ pentru folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decît producţia forestieră şi pentru defrişarea de păduri A. TARIFE DE DEVIZ pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere I. Teren forestier din zona pădurilor de quercinee, sleauri de cîmpie şi de deal, precum şi în arborete, de diverse esente tari şi diverse esente moi, tratate în regimul de codru sau cring:
┌───────────────────┬────┬─────────────┐
│Clasa de producţie │I │45.000 lei/ha│
│ " " │II │40.000 lei/ha│
│ " " │III │35.000 lei/ha│
│ " " │IV │25.000 lei/ha│
│ " " │V │15.000 lei/ha│
└───────────────────┴────┴─────────────┘
II. Teren forestier din zona pădurilor de fag şi amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase şi rasinoase:
┌───────────────────┬────┬─────────────┐
│Clasa de producţie │I │40.000 lei/ha│
│ " " │II │35.000 lei/ha│
│ " " │III │30.000 lei/ha│
│ " " │IV │20.000 lei/ha│
│ " " │V │15.000 lei/ha│
└───────────────────┴────┴─────────────┘
Clasa de producţie este cea indicată în amenajament, cu excepţia arboretelor degradate la care aceasta se stabileşte în funcţie de clasa de producţie a unui arboret de productivitate normală, situat în condiţii stationale identice. B. TARIFE DE DEVIZ pentru folosirea temporară a terenurilor forestiere
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Clasa de producţie │ lei/ha/an │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Clasa I │ 15.000 lei/ha │
│Clasa a II-a │ 12.500 lei/ha │
│Clasa a III-a │ 10.000 lei/ha │
│Clasa a IV-a │ 5.000 lei/ha │
│Clasa a V-a │ 2.500 lei/ha │
└────────────────────┴─────────────────┘
C. TARIFE DE DEVIZ pentru defrişări din păduri înainte de a ajunge la vîrsta normală de tăiere 1. Arboretele de quercinee, sleauri de cîmpie şi deal, arborete de diverse esente tari şi de diverse esente moi, tratate în regimul de codru sau cring:
┌────────┬─────────────┬───────────────┐
│ │ Vîrsta │Valoarea (lei/ │
│ │(ani) │ha) │
├────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │
│ │5 │15.000 │
│ │ 6 - │ │
│pînă │20 │20.000 │
│la │ 21 - │ │
│ │40 │36.000 │
│ │ 41 - │ │
│ │60 │32.500 │
│ │ 61 - │ │
│ │80 │28.000 │
│ │ 81 │ │
│ │-100 │24.000 │
│ │ peste │ │
│ │100 │10.000 │
└────────┴─────────────┴───────────────┘
2. Arborele de fag, amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase şi rasinoase pure:
┌────────┬─────────────┬───────────────┐
│ │ Vîrsta │Valoarea (lei/ │
│ │(ani) │ha) │
├────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │
│ │5 │9.000 │
│ │ 6 - │ │
│pînă │20 │12.000 │
│la │ 21 - │ │
│ │40 │32.000 │
│ │ 41 - │ │
│ │60 │28.500 │
│ │ 61 - │ │
│ │80 │26.000 │
│ │ 81 │ │
│ │-100 │22.000 │
│ │ peste │ │
│ │100 │10.000 │
└────────┴─────────────┴───────────────┘
NOTĂ: 1. La tarifele de deviz de la lit. A şi B se adauga, după caz: - valoarea despăgubirilor pentru defrişarea arboretelor de pe terenul forestier ce se transmite definitiv sau temporar, înainte de a ajunge la vîrsta normală de tăiere, precum şi cheltuielile determinate de exploatarea în condiţii speciale a unor arborete din aceste păduri; – valoarea de înlocuire a investiţiilor existente pe terenul respectiv, dacă acestea vor fi dezafectate; – valoarea producţiei din alte culturi decît cele forestiere, calculată pe baza producţiei medii planificate în acel an pentru unitatea respectiva; – cheltuielile necesare continuării normale a procesului de producţie forestier, pe terenurile forestiere, altele decît cele pentru care s-a obţinut aprobarea defrişării sau scoaterea din producţia forestieră, în cazul cînd prin amplasarea obiectivelor de investiţii se afectează procesul de producţie pe astfel de terenuri. Din sumele calculate potrivit tarifelor de deviz prevăzute la lit. A, B şi C nu se vărsa la bugetul de stat; – valoarea producţiei nerecoltate din culturi în pepiniere şi a altor culturi decît cele forestiere pe terenurile ce se scot din producţia forestieră, care se plăteşte de beneficiarii investiţiei unităţii în administrarea căreia se afla terenul; – cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea în condiţii speciale a unor arboreti din padurile ce se defriseaza, ce se plătesc unităţii socialiste care va executa exploatarea; – sumele reprezentind valoarea cu care defrisarile sau terenurile din producţia forestieră, proprietatea consiliilor populare, cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste, au fost incluse în valoarea de deviz a lucrărilor proprii de investiţii. 2. Sînt scutite de taxele şi tarifele de deviz: - unităţile silvice deţinătoare de terenuri ocupate de construcţii şi instalaţii ce se executa în silvicultura în vederea creşterii producţiei şi valorii pădurilor, precum şi pentru recoltarea şi valorificarea produselor acestora; – terenurile ce se ocupa cu lucrări de îmbunătăţiri funciare care au influenţa favorabilă şi asupra terenurilor forestiere, sau cînd se transfera în compensaţie terenuri din producţia agricolă în cea forestieră. Fac excepţie cazurile cînd aceste terenuri sînt ocupate cu păduri neajunse la vîrsta normală de tăiere, care se defriseaza şi pentru care se calculează tarifele de deviz respective. ------ 
