Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
TITLUL I
CAP. I
Despre emiterea şi forma cecului
ART. 1
Cecul cuprinde:
1. Denumirea de cec trecutã în însuşi textul titlului şi exprimatã în limba întrebuinţatã pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul necondiţionat de a plati o anumitã suma de bani.
3. Numele celui care trebuie sa plãteascã (tras).
4. Arãtarea locului unde plata trebuie facuta.
5. Arãtarea datei şi a locului emiterii.
6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).
ART. 2
Titlul cãruia îi lipseşte una din condiţiunile arãtate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afarã de cazurile arãtate în alineatele ce urmeazã:
În lipsa unei arãtãri speciale, locul arãtat lângã numele trasului este socotit loc de plata. Dacã mai multe locuri sunt arãtate lângã numele trasului, cecul este plãtibil la primul loc arãtat.
În lipsa acestora, sau a oricãror alte arãtãri, cecul este plãtibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.
Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arãtat lângã numele tragatorului.
ART. 3
Cecul nu poate fi tras decât asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras şi plãtibil în strãinãtate este valabil ca cec chiar dacã trasul nu este bancher.
Cecul nu poate fi emis decât dacã tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra cãruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convenţiuni exprese sau tacite. Titlul emis fãrã observarea acestor condiţiuni valoreaza totuşi ca cec.
ART. 4
Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecutã pe cec se socoteşte nescrisa.
Orice menţiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisã pe titlu şi semnatã de tras, are numai efectul confirmãrii existenţei disponibilului şi impiedica pe tragator de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.
ART. 5
Cecul poate fi stipulat plãtibil:
Unei anumite persoane, cu sau fãrã clauza expresã "la ordin".
Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta.
"La purtãtor".
Cecul stipulat plãtibil unei anumite persoane, cu menţiunea "sau la purtãtor", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtãtor.
Cecul fãrã arãtarea beneficiarului este socotit cec la purtãtor.
ART. 6
Cecul poate fi la ordinul tragatorului însuşi.
Cecul poate fi tras pentru contul unui tertiu.
Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului însuşi, în afarã de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi tragator. În acest caz cecul nu poate fi la purtãtor.
ART. 7
Orice stipulaţiune de dobanda înscrisã în cec se socoteşte nescrisa.
ART. 8
Cecul poate fi plãtibil la domiciliul unui tertiu fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau fie într-o alta localitate, cu conditiunea însã ca tertiul sa fie bancher.
ART. 9
Dacã într-un cec suma de plata este scrisã în litere şi în cifre, în caz de deosebire suma de plata este cea scrisã în litere.
Dacã suma de plata este scrisã de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plata este cea mai mica.
ART. 10
Dacã cecul poarta semnãturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnãturi false sau semnãturi ale unor persoane imaginare, ori semnãturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cãrora a fost semnat, obligaţiunile celorlalţi semnatari rãmân totuşi valabile.
ART. 11
Orice semnatura a unui cec trebuie sa cuprindã numele şi prenumele sau firma celui care se obliga. Este totuşi valabilã semnatura în care pronumele este prescurtat sau arãtat numai prin iniţiale.
ART. 12
Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului şi, dacã a plãtit are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regula se aplica reprezentantului care a depãşit împuternicirea sa.
Orice persoana se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacã mandatul este conceput în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.
ART. 13
Tragatorul rãspunde de plata. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta rãspundere, se socoteşte nescrisa.
ART. 14
Dacã un cec necompletat la emitere a fost completat fãrã a tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusã posesorului, afarã numai dacã acesta a dobândit cecul cu rea credinţa, sau dacã posesorul a sãvârşit o greseala grava în dobândirea cecului.
CAP. II
Despre transmiterea cecului
ART. 15
Cecul stipulat plãtibil unei anumite persoane, cu sau fãrã clauza expresã "la ordin", este transmisibil prin gir.
Cecul stipulat plãtibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi fãcut chiar în folosul tragatorului sau a oricãrui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cecul.
ART. 16
Girul trebuie sa fie necondiţionat. Orice conditiune la care este supus se socoteşte nescrisa.
Girul parţial este nul.
Este de asemenea nul girul trasului.
Girul "la purtãtor" este echivalent unui gir în alb.
Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afarã de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacã girul este fãcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra cãruia cecul a fost tras.
ART. 17
Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil dacã beneficiarul nu este arãtat sau girantul a pus numai semnatura (gir în alb). În acest din urma caz, girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).
ART. 18
Girul transmite toate drepturile rezultind din cec.
Dacã girul este în alb, posesorul poate:
1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.
2. Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.
3. Sa predea cecul unui tertiu fãrã sa-l gireze şi fãrã sa completeze girul în alb.
ART. 19
Girantul, dacã nu exista clauza contrarie, rãspunde de plata.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu rãspunde cãtre persoanele cãrora cecul a fost ulterior girat.
ART. 20
Deţinãtorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacã justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptã de giruri chiar dacã ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc în aceasta privinta nescrise. Dacã un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobândit cecul prin gir în alb.
ART. 21
Girul pus pe un cec la purtãtor face pe girant rãspunzãtor, potrivit dispoziţiunilor referitoare la regres; el nu transforma însã titlul într-un cec la ordin.
ART. 22
Dacã o persoana a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile cãruia a ajuns cecul, fie ca este un cec la purtãtor, fie ca este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifica dreptul sau, în modul arãtat în art. 20, nu este ţinut sa predea cecul, afarã numai dacã l-a dobândit cu rea credinţa sau dacã a sãvârşit o greseala grava în dobândirea lui.
ART. 23
Persoanele impotriva cãrora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afarã numai dacã posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.
ART. 24
Dacã girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire","pentru încasare", "pentru procura", sau orice alta menţiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procura.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu înceteazã prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacitãţii acestuia.
ART. 25
Girul fãcut posterior protestului sau unei alte constatãri echivalente, sau dupã expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fãrã data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind fãcut înaintea protestului sau constatãrii echivalente, sau înaintea expirãrii termenului la care se referã alineatul precedent.
CAP. III
Despre aval
ART. 26
Plata unui cec poate fi garantatã printr-un aval pentru intreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garanţie poate fi data de un tertiu, altul decît trasul sau chiar de un semnatar al cecului.
ART. 27
Avalul se da pe cec sau pe adaos. El se exprima prin cuvintele: "pentru aval", sau orice alta forma echivalenta; el este semnat de avalist.
El este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusã pe fata cecului, afarã numai dacã semnatura este a tragatorului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arãtãri el se socoteşte dat pentru tragator.
ART. 28
Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul.
Obligaţiunea sa este valabilã chiar dacã obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulã pentru orice alt motiv decât un viciu de forma.
Când avalistul plãteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec impotriva persoanei pentru care a garantat şi impotriva acelora care sunt ţinuţi cãtre acesta din urma, în temeiul cecului.
CAP. IV
Despre prezentarea la plata şi despre plata
ART. 29
Cecul este plãtibil la vedere. Orice stipulaţiune contrarã se socoteşte nescrisa.
Cecul prezentat la plata înaintea zilei arãtate ca data a emiterii este plãtibil în ziua prezentãrii.
ART. 30
Cecul emis şi plãtibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres, impotriva girantilor şi garantilor, sa fie prezentat la plata în termen de 8 zile, dacã este plãtibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile.
Cecul emis într-o ţara strãinã şi plãtibil în România trebuie sa fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacã este emis în afarã de Europa în termen de 70 zile.
Termenele aci arãtate se socotesc din ziua arãtatã în cec ca data a emiterii.
Dacã cecul este plãtibil în strãinãtate, termenul de prezentare va fi cel arãtat de legea locului plãţii.
Dacã aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.
ART. 31
Când un cec este tras între doua locuri, având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuitã cu aceea corespunzãtoare a calendarului locului de plata.
ART. 32
Prezentarea unui cec la un oficiu de compensaţii echivaleaza cu prezentarea la plata.
ART. 33
Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decât dupã expirarea termenului de prezentare.
În lipsa unui atare ordin, trasul poate plati şi dupã expirarea termenului.
ART. 34
Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacitãţii acestuia, intervenite dupã emiterea cecului.
ART. 35
Trasul poate cere, plãtind cecul, ca el sa-i fie predat cu menţiunea "achitat" de cãtre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata parţialã.
În caz de plata parţialã, trasul poate cere sa se facã pe cec menţiune de aceasta plata şi sa i se dea o chitanţa.
ART. 36
Trasul care plãteşte un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu şi autenticitatea semnaturilor girantilor.
ART. 37
Cînd un cec este plãtibil într-o moneda, care nu are curs la locul plãţii, suma poate fi plãtitã, în termenul de prezentare a cecului în moneda tarii, dupã valoarea ei din ziua plãţii. Dacã plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie plãtitã în moneda tarii, fie dupã cursul în ziua prezentãrii, fie dupã cursul din ziua plãţii.
Valoarea monedei este determinata dupã uzurile locului de plata. Tragatorul poate totuşi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculatã dupã un curs indicat în cec.
Regulele aci arãtate nu se aplica în cazul când tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta într-o moneda anume arãtatã (clauza de plata efectivã în moneda strãinã).
Dacã suma este arãtatã într-o moneda având aceeaşi denumire, dar o valoare diferita în ţara de emisiune şi în aceea a plãţii, se presupune ca indicarea se referã la moneda locului de plata.
CAP. V
Despre cecul barat, cecul plãtibil în cont, cecul netransmisibil şi cecul de cãlãtorie
ART. 38
Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele arãtate în articolul urmãtor.
Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fata cecului. Ea poate fi generalã sau specialã.
Bararea este generalã dacã între cele doua linii nu se face nicio arãtare sau se face menţiunea "bancher" sau un alt termen echivalent; ea este specialã dacã numele unui bancher se înscrie între cele doua linii.
Bararea generalã poate fi transformata în barare specialã, însã bararea specialã nu poate fi transformata în barare generalã.
Taierea (ştergerea) liniilor sau a numelui bancherului înscris se socoteşte ca şi cum nu ar fi fost facuta.
ART. 39
Cecul cu barare generalã nu poate fi plãtit de tras decât unui bancher sau unui client al trasului.
Cecul cu barare specialã nu poate fi plãtit de tras decât bancherului înscris în cec sau, dacã acesta este trasul, unui client al sau. Totuşi, bancherul indicat poate recurge pentru încasare la un alt bancher.
Un bancher nu poate dobândi un cec barat decât dela unul din clienţii sãi sau de la un alt bancher. El nu poate sa-l încaseze pentru alte persoane decât acestea.
Cecul purtând mai multe barari speciale nu poate fi plãtit de tras decât în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unui oficiu de compensatiune.
Trasul sau bancherul care nu respecta dispoziţiunile de mai sus rãspunde de paguba cauzatã pana la concurenta valorii cecului.
ART. 40
Tragatorul ca şi posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserand transversal pe fata cecului cuvintele "plãtibil în cont", "numai pentru virament", sau alta expresiune echivalenta.
În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operaţiune de scripte (credit în cont, virament sau compensatiune). Operaţiunea de scripte echivaleaza cu plata.
Ştergerea cuvintelor "plãtibil în cont", "numai pentru virament", se socoteşte ca şi când nu ar fi fost facuta.
Trasul care nu respecta dispoziţiunile de mai sus rãspunde de paguba cauzatã pana la concurenta valorii cecului.
ART. 41
Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plãtit decât primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat în contul sau curent.
Primitorul nu poate gira cecul decât unui bancher pentru încasare; bancherul nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei prescriptiuni se considera ca nescrise.
Ştergerea clauzei se considera ca neavenitã.
Cel care plãteşte un cec netransmisibil altei peroane decât primitorului, sau bancherului giratar pentru încasare, rãspunde de plata facuta.
Clauza "netransmisibil" trebuie pusã chiar de bancher, la cererea clientului.
Aceeaşi clauza poate fi pusã de un girant, cu aceleaşi efecte.
ART. 42
Tragatorul poate subordona plata cecului existenţei pe titlu în momentul prezentãrii unei a doua semnãturi la fel cu a primitorului (cecul de cãlãtorie).
CAP. VI
Despre regresul în caz de neplata
ART. 43
Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului şi celorlalţi obligaţi, dacã cecul prezentat în termen util nu este plãtit şi dacã refuzul de plata este constatat:
1. Fie printr-un act autentic (protest).
2. Fie printr-o declaraţiune a trasului datatã şi scrisã pe cec, cuprinzînd ziua când a fost prezentat.
3. Fie printr-o declaraţiune datatã a unui oficiu de compensatiune, constatatoare ca cecul i-a fost remis în termen util şi ca nu a fost plãtit.
Posesorul pãstreazã drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat în timp util, sau nu s-a fãcut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Dacã, dupã trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei disparuta.
ART. 44
Protestul sau constatarea echivalenta trebuie fãcut înaintea expirãrii termenului de prezentare.
Dacã prezentarea s-a fãcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta în prima zi lucrãtoare ce urmeazã.
ART. 45
Posesorul trebue sa încunoştiinţeze de neplata pe girantul sau şi pe tragator, în cele patru zile lucrãtoare care urmeazã zilei protestului, sau constatãrii echivalente ori zilei prezentãrii, în caz de stipulaţiune "fãrã cheltuieli". Fiecare girant trebue, în cele doua zile lucrãtoare ce urmeazã zilei în care a primit încunoştiinţarea, sa anunţe pe girantul sau de încunoştiinţarea primitã, arãtând numele şi adresele acelora care au fãcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator. Termenele aici arãtate curg de la primirea înştiinţãrii precedente.
Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştiinţare este facuta unui semnatar al cecului, aceeaşi încunoştiinţare trebue sa fie facuta în acelaşi termen avalistului.
În caz când un girant n-a arãtat adresa sa sau a arãtat-o într-un mod ilizibil încunoştiinţarea facuta girantului, care îl precede, este îndestulãtoare.
El trebuie sa dovedeascã, ca a fãcut încunoştiinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacã o scrisoare cuprinzând încunoştiinţarea a fost predatã poştei în termenul prescris.
Acel care nu face încunoştiinţarea în termenul mai sus arãtat, nu decade din dreptul sau de regres; el este rãspunzãtor, dacã va fi locul, de paguba cauzatã prin neglijenţa sa, fãrã însã ca daunele-interese sa poatã întrece suma din cec.
ART. 46
Tragatorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea "fãrã cheltuieli", "fãrã protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisã pe cec şi semnatã, sa scuteascã pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatãri echivalenta.
Aceasta stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeazã a fi fãcute. Dovada neobservarii termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.
Dacã stipulatiunea este înscrisã de tragator, ea produce efectele sale fata de toţi semnatarii; dacã ea este înscrisã de cãtre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Dacã cu toatã clauza înscrisã de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile rãmân în sarcina sa. Dacã stipulatiunea a fost înscrisã de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatãrii echivalente, dacã un atare act a fost fãcut, pot fi cerute dela toţi semnatarii.
ART. 47
Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar cãtre posesor.
Posesorul are dreptul de urmãrire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fãrã a fi ţinut sa observe ordinea în care s-au obligat.
Acelaşi drept îl are oricare semnatar care a plãtit cecul.
Acţiunea pornitã impotriva unuia din obligaţi nu impiedica urmãrirea celorlalţi, chiar dacã sunt posteriori aceluia impotriva cãruia s-a procedat mai intaiu.
ART. 48
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1. Suma arãtatã în cecul neplãtit.
2. Dobanda legalã, socotitã dela prezentare.
3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatãrii echivalente, acelea ale încunoştiinţãrii fãcute cum şi celelalte cheltuieli.
ART. 49
Acel care a plãtit prin regres cecul poate cere dela girantii sãi:
1. Intreaga suma plãtitã.
2. Dobanda legalã la aceasta suma, socotitã din ziua când a plãtit suma.
3. Cheltuieli pe care le-a fãcut.
ART. 50
Oricare obligat impotriva cãruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plãţii, predarea cecului, împreunã cu protestul sau constatarea echivalenta şi un cont de întoarcere achitat.
Orice girant care a plãtit cecul poate şterge girul sau şi acelea ale girantilor urmãtori.
ART. 51
Când prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatãrii echivalente în termenele prescrise, este împiedicatã de un obstacol de neînlãturat (prevedere legalã, caz fortuit ori de forta majorã), aceste termene sunt prelungite.
Posesorul este dator sa aducã, fãrã întârziere, la cunostinta girantului sau cazul fortuit ori de forta majorã şi sa facã pe cec sau pe adaos, menţiune datatã şi semnatã de el de aceasta încunoştiinţare; pentru rest se aplica dispoziţiunile art. 45.
Dupã încetarea cazului fortuit ori de forta majorã, posesorul trebue, fãrã întârziere, sa prezinte cecul la plata şi, dacã este nevoie, sa facã protestul sau constatarea echivalenta.
Dacã cazul fortuit ori de forta majorã tine peste 15 zile, socotite dela data când posesorul a încunoştiinţat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majorã, chiar dacã încunoştiinţarea este facuta înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fãrã a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majorã faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însãrcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatãrii echivalente.
ART. 52
Între mai mulţi obligaţi care au o situaţiune egala în cec nu se poate exercita acţiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupã normele relative la obligaţiunile solidare.
ART. 53
Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 48 şi 49.
Pana la unificarea regulelor de procedura se extinde, în ce priveşte cecul, formula executorie, astfel cum este arãtatã în art. 135, cod. proc.civilã din Vechiul Regat.
Instanta competenta pentru a investi cecul cu formula executorie, este judecãtoria de ocol, dacã suma arãtatã în cec nu depãşeşte suma de 50.000 lei şi tribunalul în caz contrar.
Contra jurnalului de investire nu exista drept de apel.
Cecul emis în strãinãtate are aceleaşi efecte executorii, dacã acestea sunt admise şi de legea locului unde cecul a fost emis.
Somatiunea de executare trebue sa cuprindã transcrierea exactã a cecului sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezulta suma datoritã.
ART. 54
În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.
Opoziţia se va introduce la instanta care a investit cecul cu formula executorie.
Ea se va judeca de urgenta şi cu precãdere înaintea oricãrei alte pricini.
Hotãrârea pronunţatã asupra opoziţiei va putea fi atacatã cu apel în termen de 15 zile dela pronunţare.
Instanta va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendarea executãrii creditorul va putea obţine mãsuri de asigurare.
ART. 55
În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât exceptiunile de nulitate a titlului prevãzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune şi întotdeauna întemeiate pe o proba scrisã.
Exceptiunile trebuesc invocate la primul termen de înfãţişare.
Prin primul termen de înfãţişare se înţelege primul termen dela prima instanta, când procedura fiind îndeplinitã, pãrţile pot pune concluzii în fond, chiar dacã paritul sau oponentul nu se prezintã.
ART. 56
Dacã din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cecului, deriva o acţiune cauzala, aceasta rãmâne în fiinta, cu toatã emiterea sau transmiterea cecului, afarã de cazul când se dovedeşte novatiunea.
Posesorul cecului nu poate exercita acţiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanţei competenta şi justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalitãţilor necesare pentru conservarea fata de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.
ART. 57
Când posesorul cecului a pierdut acţiunea cambiala contra tuturor obligatilor şi nu are contra acestora acţiune cauzala, poate acţiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a imbogatit pe nedrept în dãuna sa.
Aceeaşi acţiune o poate exercita în aceleaşi condiţiuni, şi în contra girantilor.
ART. 58
Protestul se face de portãrel, iar în comunele neresedinte de tribunal, el poate fi fãcut şi de judecãtorul de ocol.
În tinuturile unde funcţioneazã notari publici, protestul va fi fãcut de aceştia, potrivit competentei lor şi legilor în vigoare.
Asistenta martorilor nu este necesarã la facerea protestului.
ART. 59
Protestul poate fi încheiat prin act separat sau pe însuşi originalul cecului, sau pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi adãugat de portãrel, notar sau judecãtor. Dacã protestul se încheie pe adaos, acel care l-a încheiat trebue sa punã sigiliul oficial pe linia de unire.
Dacã protestul este fãcut prin act separat, menţiunea de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afarã de cazul când a trebuit sa se proceadã la facerea protestului fãrã posesiunea titlului.
ART. 60
Protestul trebuie fãcut la locul de plata în contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar dacã nu sunt prezenţi.
Dacã domiciliul acestor persoane nu poate fi gãsit, protestul se va putea face în orice loc, din cuprinsul comunei locului de plata, dupã alegerea posesorului cecului.
Incapacitatea trasului sau a tertiului indicat în art. 8 nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestuia, afarã de cazul când trasul este falit, în care caz sentinta declarativã de faliment este suficienta pentru a exercita regresul.
Dacã trasul sau tertiul a încetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupã regulele precedente.
ART. 61
Protestul trebuie sa cuprindã:
1. Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat.
2. Numele şi pronumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele persoanei contra cãreia s-a fãcut protestul.
4. Arãtarea locului în care a fost dresat, cu menţiunea cercetãrilor fãcute.
5. Somatiunea de plata cu rãspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut niciun rãspuns.
Protestul va fi subscris de portarelul, notarul sau judecãtorul care l-a dresat.
Protestul prin act separat va trebui sa cuprindã şi transcrierea exactã a cecului.
ART. 62
Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacã posesorul consimte, printr-o declaraţie de refuz de plata, scrisã şi datatã pe titlu sau pe foaia de prelungire (adaos) semnatã de tras.
Aceasta declaraţiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investitã cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.
În cazurile prevãzute de primul alineat al acestui articol, girul fãrã data se socoteşte fãcut înainte de declaraţie.
ART. 63
Corpul de portarei, judecãtoria sau notarul public vor trebui sa ţinã un registru de proteste, în care se vor inregistra zilnic şi în ordinea datei cecurilor, cu arãtarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
Un tablou de proteste pentru neplata cecurilor fãcute în cursul saptamanei de portarei, judecãtorii sau notarii publici va fi trimis în cea dintâi zi a saptamanei urmãtoare tribunalului şi Camerei de comerţ. Acest tablou va arata data protestului, numele şi pronumele persoanei impotriva cãreia s-a fãcut protestul, al celei care a cerut protestul şi scadenta titlului protestat. Tribunalul va trece tabloul în registrul de evidenta protestelor cambiale prevãzut de art. 72 din legea asupra cambiei.
Originalul protestului fãcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.
CAP. VII
Despre pluralitatea exemplarelor
ART. 64
În afarã de cecurile la purtãtor, orice cec emis în România şi plãtibil într-alt Stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuesc a fi numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteşte un cec distinct.
ART. 65
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacã nu s-a stipulat ca o atare plata anuleazã efectul celorlalte exemplare.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi girantii urmãtori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnatura lor şi care nu le-au fost înapoiate.
CAP. VIII
Despre alterãri
ART. 66
În cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sunt ţinuţi în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi în termenii textului original.
Când din titlu nu rezulta sau nu se dovedeşte ca semnatura a fost pusã înainte sau dupã alterare, se presupune ca a fost pusã înainte.
CAP. IX
Despre anularea şi înlocuirea cecului
ART. 67
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresatã preşedintelui tribunalului comercial al locului în care cecul este plãtibil.
Cererea va trebui sa arate menţiunile esenţiale ale cecului.
Preşedintele tribunalului dupã examinarea cererii şi a elementelor produse, cum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar gãsi şi va autoriza a se face plata cecului dupã 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, dacã între timp detentorul cecului nu a fãcut opoziţie.
Ordonanta trebue sa fie notificatã atât tragatorului cat şi trasului şi publicatã în Monitorul Oficial, la staruinta şi pe cheltuielile petitionarului.
Cu toatã înştiinţarea, plata cecului facuta deţinãtorului mai înainte de notificarea ordonanţei, libereazã pe tras.
ART. 68
În termen de 15 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial deţinãtorul cecului va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica petitionarului, trasului şi tragatorului, odatã cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plata.
ART. 69
Pana la împlinirea termenului prevãzut de art. 67, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi poate sa ceara plata cecului, dând cauţiune sau în lipsa de cauţiune, consemnarea sumei.
ART. 70
Dupã trecerea termenului prevãzut de art. 69, fãrã a se fi fãcut opoziţie, sau dupã respingerea opoziţiei, printr-o hotãrâre rãmasã definitiva, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.
Oricine a obţinut înlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentând ordonanta de anulare şi certificatul grefei respective de neintroducerea opoziţiei la termen, sau prezentând hotãrârea definitiva de respingerea opoziţiei.
ART. 71
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însã trasului şi tragatorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.
ART. 72
Ordonanta sau hotãrârea rãmasã definitiva stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fãrã a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului fata de cel care a obţinut anularea.
CAP. X
Despre prescripţie
ART. 73
Acţiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalţi obligaţi, se prescriu prin 6 luni, socotite dela expirarea termenului de prezentare.
Acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua din care obligatul a plãtit cecul sau din ziua în care acţiunea în regres a fost pornitã impotriva sa.
ART. 74
Întreruperea prescripţiei nu are efect decât impotriva aceluia fata de care actul de întrerupere a fost fãcut.
CAP. XI
Dispoziţiuni generale
ART. 75
Prin cuvântul "bancher", întrebuinţat în legea de fata, se înţeleg şi persoanele sau institutiunile asimilate de legea bancherilor.
ART. 76
Prezentarea şi protestul unui cec nu pot fi fãcute decât într-o zi lucrãtoare.
Când cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec şi în special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sãrbãtoare legalã, acest termen este prorogat pana la prima zi lucrãtoare ce urmeazã. Zilele de sãrbãtoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.
ART. 77
În termenele prevãzute prin prezenta lege nu se socoteşte ziua dela care ele încep sa curgã.
ART. 78
Nu sînt admise termene de graţie nici legale, nici judecãtoreşti.
TITLUL II
Despre cecul circular
ART. 79
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o banca sau un alt institut de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile dela primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plãtibil la vedere în oricare din locurile arãtate de emitent.
Banca sau institutul de credit, autorizate a emite cecuri circulare, vor trebui sa depunã la Banca Nationala a României, cel mai târziu pana a doua zi dela emitere, o cauţiune în titluri de Stat, garantate de Stat, sau lombardabile la Banca Nationala, socotite la cursul zilei, de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauţiune asupra cãreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
Cauţiunea nu se va putea elibera de Banca Nationala decât contra prezentãrii cecului respectiv, cu menţiunea "achitat".
ART. 80
Cecul circular va cuprinde:
1. Denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului.
2. Promisiune necondiţionatã de a plati la vedere o anumitã suma de bani.
3. Numele şi pronumele primitorului.
4. Arãtarea datei şi locului în care cecul circular a fost emis.
5. Semnatura bãncii sau Institutiunii emitente.
Titlul cãruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile mai sus arãtate nu are valoare de cec circular.
ART. 81
Posesorul decade din dreptul de regres, dacã nu prezintã titlul la plata în termen de 30 de zile dela emisiune.
Acţiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.
Girul în favoarea emitentului stinge cecul.
ART. 82
Banca sau Institutul de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unui bancher corespondent, cu conditiunea însã ca cecul emis sa poarte viza bãncii sau institutului autorizat, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acelei bãnci sau institut.
ART. 83
Sunt aplicabile cecului circular, în mãsura în care nu se deroga prin prezenta lege şi nu sînt necompatibile cu aceasta, toate dispoziţiile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescripţie cum şi cele relative la titlurile cu semnãturi false sau ale unor persoane incapabile.
De asemenea se vor aplica cecului circular dispoziţiunile necontrarii referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil şi de cãlãtorie.
În procedura de anulare şi înlocuirea cecului circular se vor aplica dispoziţiunile art. 67, cu urmãtoarele modificãri:
Cererea trebue adresatã preşedintelui tribunalului unde emitentul are un stabiliment.
Notificarea ordonanţei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petitionarului va înştiinţa de îndatã despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plata unde cecul este plãtibil.
Opoziţia se va face la instanta care a dat ordonanta, comunicându-se petitionarului şi reprezentantului emitentului copie de pe opoziţie odatã cu citaţia.
Emitentul care a plãtit cecul circular, cu toatã înştiinţarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu rãspunde de plata facuta înainte de notificarea ordonanţei de anulare. De asemenea, emitentul care a plãtit un cec circular chiar dupã primirea notificãrii, nu este responsabil dacã plata a fost facuta de un stabiliment cãruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunostinta notificarea ordonanţei de anulare.
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însã primitorul are dreptul de a obţine, dupã 20 de zile dela înştiinţare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a fãcut înştiinţarea.
TITLUL III
Dispoziţiuni finale, penale şi transitorii
ART. 84
Se va pedepsi cu amenda dela 5.000-100.000 lei şi închisoare dela 6 luni pana la 1 an, afarã de cazul când faptul constitue un delict sancţionat cu o pedeapsa mai mare, în care caz se aplica aceasta pedeapsa:
1. Oricine emite un cec fãrã a fi avut autorizarea trasului.
2. Oricine emite un cec fãrã a avea la tras disponibil suficient, sau dupã ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut.
3. Oricine emite un cec cu data falsa sau cãruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale arãtate de alineatele 1, 2, 3 şi 5 al art. 1 şi art. 11.
4. Oricine emite un cec contrar dispoziţiunii ultimului aliniat al art. 6.
Dacã în cazurile prevãzute de aliniatele 2 şi 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumãtate. Când emiterea cecului se datoreazã unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.
ART. 85
Bãncile sau Instituţiile de credit neautorizate, sau cãrora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000-1.000.000 lei, afarã de cazul când legea prevede sancţiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sancţiuni.
ART. 86
Condiţiunile speciale şi efectul cecurilor, precum şi a tuturor obligaţiunilor sau mentiunilor pe cec, fãcute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, se vor judeca dupã legiuirea, sub imperiul cãreia a fost fãcut.
ART. 87
Dispoziţiunile acestei legi, privind modul de plata, dreptul de acţiune şi de regres ce izvorãsc de cec, conservarea şi stingerea acestui drept şi efectele forţei majore, se întind şi asupra cecurilor emise sub imperiul legilor vechi, dacã au scãzut dupã intrarea în vigoare a acestei legi.
ART. 88
Dispoziţiunile acestei legi se aplica şi la prescripţiunea neimplinita la data punerii în vigoare a legii de fata.
Începutul acestei prescriptiuni, precum şi întreruperea ei, intervenita sub imperiul vechilor legi, se vor judeca dupã acele legi.
Dacã termenul de prescripţiune prevãzut de aceasta lege este mai scurt decât cel prevãzut de legile vechi, el se va socoti dela data intrãrii în vigoare a legii de fata afarã numai dacã termenul s-ar împlini mai târziu decât s-ar fi împlinit, potrivit vechilor legi.
ART. 89
Legea de fata intra în vigoare la 1 iunie 1934.
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
