Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 58 din 1 noiembrie 1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale
Sistematizarea teritoriului tarii şi a localitãţilor se înfãptuieşte pe baza politicii Partidului Comunist Roman de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate, contribuind la creşterea necontenita a bunastarii materiale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii şi la organizarea pe baze ştiinţifice, în mod raţional şi armonios, a cadrului în care trãiesc şi muncesc cetãţenii patriei noastre. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Roman şi Conferinţa Nationala din anul 1972 au stabilit obiectivele şi direcţiile principale ale sistematizãrii teritoriului şi localitãţilor, menite sa asigure organizarea armonioasã a teritoriului tarii, a tuturor unitãţilor administrativ-teritoriale, sa contribuie la repartizarea raţionalã şi echilibrata a forţelor de producţie, imbinind organic criteriile de eficienta economicã cu cele de ordin social, sa asigure organizarea şi amenajarea pe baza de plan a oraşelor şi satelor, în concordanta cu progresul economic şi social general, restrîngerea perimetrului construibil al localitãţilor la strictul necesar şi folosirea optima a teritoriului acestora, transformarea unor localitãţi rurale care au perspective de dezvoltare în centre economice şi sociale cu caracter urban, ridicarea întregii activitãţi economice, sociale şi culturale a satelor şi apropierea treptata a condiţiilor de viata din sate de cele din oraşe. În vederea îndeplinirii directivelor şi sarcinilor referitoare la sistematizarea teritoriului şi localitãţilor tarii este necesarã legiferarea unitarã a întregului complex de activitãţi din acest domeniu, la realizarea cãrora sînt chemate sa-şi aducã contribuţia organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, precum şi toţi cetãţenii.
În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR
ART. 1 Sistematizarea are drept scop organizarea judicioasã a teritoriului tarii, judeţelor şi comunelor, a localitãţilor urbane şi rurale, zonarea funcţionalã privind modul de folosinta a terenului, stabilirea regimului de înãlţime, a densitatii construcţiilor, precum şi a densitatii locuitorilor, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea cu dotãri social-culturale, cu lucrãri tehnico-edilitare şi cai de comunicaţie şi transport, pãstrarea şi îmbunãtãţirea mediului înconjurãtor, punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arta şi a locurilor istorice, creşterea eficientei economice şi sociale a investiţiilor şi îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca, de locuit şi odihna pentru intreaga populaţie. Prin sistematizare trebuie sa se asigure restrîngerea perimetrelor construibile ale localitãţilor la strictul necesar şi folosirea optima a pãmîntului, care reprezintã o importanta avutie nationala. Sistematizarea teritoriului şi a localitãţilor se desfãşoarã în concordanta cu prognozele şi pe baza prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã a tarii şi contribuie la dezvoltarea armonioasã a întregului teritoriu, la valorificarea superioarã a resurselor materiale şi umane, la repartizarea raţionalã şi echilibrata a forţelor de producţie, urmãrind imbinarea organicã a criteriilor de eficienta economicã cu cele de ordin social. ART. 2 Prin sistematizare se va asigura dezvoltarea oraşelor şi comunelor - unitãţi teritorial-administrative de baza ale societãţii noastre socialiste - în cadrul unui program naţional de ansamblu, ţinînd seama de intreaga reţea de localitãţi urbane şi rurale, de influentele reciproce dintre acestea, corelarea dezvoltãrii oraşelor şi satelor cu zonele în care se afla şi adincirea cooperãrii între localitãţi. O atentie deosebita se va acorda localitãţilor rurale, în scopul ridicãrii treptate a nivelului de viata din aceste localitãţi, apropiindu-l de cel din mediul urban. De asemenea, se va asigura dezvoltarea într-o conceptie unitarã a reţelei de cai de comunicaţie, transport şi energetice, asigurind legarea centrelor de producţie şi desfacere, bazele de materii prime, cu intreaga reţea de localitãţi, protejarea impotriva inundatiilor, a alunecarilor de teren, combaterea eroziunii solului, precum şi realizarea de dotãri social-culturale şi tehnico-edilitare care sa serveascã, în comun, mai multe localitãţi. ART. 3 Prin sistematizare trebuie sa se asigure apãrarea şi buna gospodãrire a fondului funciar, fiind interzisã micşorarea suprafeţei agricole, urmãrindu-se restrîngerea la minimum a suprafeţelor construibile, simplificarea şi rationalizarea reţelei de drumuri comunale şi de cimp, gruparea şi amplasarea liniilor de telecomunicaţii şi a celor de transport şi distribuire a energiei electrice de-a lungul şi în imediata apropiere a cãilor de comunicaţie, a digurilor şi canalelor de irigaţii şi desecãri. Trenurile ocupate de construcţii, drumuri, canale, diguri şi reţele electrice şi de telecomunicaţii, care se elibereazã prin lucrãrile de sistematizare, vor fi redate producţiei agricole de cãtre deţinãtori. Comitetele executive ale consiliilor populare controleazã şi rãspund de redarea terenurilor în producţia agricolã la termenele stabilite. Pentru localitãţile urbane şi rurale se vor stabili perimetre construibile, care se aproba prin lege. În cadrul perimetrelor construibile vor fi cuprinse suprafeţele de teren necesare pentru construcţii de locuinţe, clãdiri social-culturale, obiective industriale, construcţii agrozootehnice, strãzi, spaţii verzi şi de odihna, precum şi alte construcţii şi amenajãri tehnico-edilitare necesare asigurãrii funcţiunilor economice şi sociale ale localitãţilor. Pentru amplasarea construcţiilor industriale, agrozootehnice şi social-culturale se va urmãri utilizarea terenurilor degradate sau improprii agriculturii, iar în cazul în care nu exista astfel de terenuri şi construcţiile se amplaseaza pe terenuri aflate în producţia agricolã, se vor stabili totodatã suprafeţele de teren echivalente ce se vor reda agriculturii, potrivit legii. Pentru utilizarea terenurilor degradate se vor lua din timp mãsurile necesare pregãtirii lor în vederea realizãrii construcţiilor. Construcţiile de orice fel se amplaseaza în perimetrul construibil, cu respectarea prevederilor schitei de sistematizare. Amplasarea obiectivelor de investiţii şi de producţie în afarã perimetrului construibil, stabilit prin lege, se poate face numai în cazuri excepţionale, pe baza aprobãrii prealabile prin decret prezidential. Se interzice executarea de lucrãri de reţele de distribuţie a energiei electrice, de alimentare cu apa, canalizare, strãzi şi alte dotãri tehnico-edilitare pentru construcţii situate în afarã perimetrelor construibile. ART. 4 Schiţele de sistematizare a municipiilor, oraşelor şi satelor, ca instrument de baza în desfãşurarea activitãţii de sistematizare, se întocmesc şi se reactualizeazã de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare corelat cu studiile de prognoza şi în funcţie de prevederile din planurile cincinale de dezvoltare economico-socialã a tarii şi dupã aprobare sînt obligatorii pentru organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice, precum şi pentru cetãţeni. Stabilirea amplasamentelor concrete ale construcţiilor şi instalaţiilor se face pe baza detaliilor de sistematizare şi studiilor de amplasament, cu respectarea prevederilor din schiţele de sistematizare. ART. 5 Consiliile populare vor asigura participarea locuitorilor la elaborarea, definitivarea şi aplicarea în viata a schitelor de sistematizare a localitãţilor. În acest scop cetãţenii vor fi informati permanent asupra principalelor probleme şi acţiuni de sistematizare. Schiţele de sistematizare a comunelor şi satelor componente întocmite conform prevederilor prezentei legi vor fi dezbãtute cu cetãţenii şi supuse votului deschis al acestora, în fiecare sat în parte, hotãrîrile luindu-se cu majoritatea voturilor insumate pe intreaga comuna, consemnindu-se numãrul de voturi exprimate pentru şi contra. Schiţele de sistematizare se supun aprobãrii organelor competente dupã introducerea sugestiilor şi propunerilor cetãţenilor, iar în continuare se va desfasura o larga acţiune de popularizare a prevederilor schitelor de sistematizare, în vederea antrenarii maselor de cetãţeni la aplicarea lor în viata.
CAP. 2 Sistematizarea localitãţilor urbane
ART. 6 Sistematizarea localitãţilor urbane trebuie sa asigure dezvoltarea lor armonioasã în strinsa corelare cu teritoriul înconjurãtor şi cu reţeaua generalã de localitãţi, restrîngerea suprafeţelor construibile şi utilizarea cît mai completa a terenurilor din perimetrul construibil al municipiilor şi oraşelor, prevazind regimul de înãlţime şi densitatea construcţiilor, precum şi stabilirea zonelor functionale referitoare la amplasarea raţionalã a unitãţilor economice, a construcţiilor de locuinţe şi social-culturale, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea tehnico-edilitara, îmbunãtãţirea circulaţiei şi transportului în comun. ART. 7 Amplasarea obiectivelor economice şi a altor obiective se stabileşte pe baza de studii de amplasament, în cadrul perimetrelor construibile, cu respectarea prevederilor schitelor şi detaliilor de sistematizare, precum şi a normelor specifice privind amplasarea acestor obiective, asigurind protecţia mediului înconjurãtor. La amplasarea obiectivelor se va asigura folosirea cît mai buna a terenurilor, respectîndu-se cu stricteţe normele de ocupare a terenului stabilite pentru fiecare gen de construcţie. Propunerile de amplasare a obiectivelor se elaboreazã de cãtre titularii investiţiilor împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare şi se supun aprobãrii, potrivit normelor legale. ART. 8 Construcţiile de locuinţe se vor amplasa pe baza detaliilor de sistematizare sau studiilor de amplasament, cu respectarea prevederilor din schiţele de sistematizare. Suprafata de teren ce se atribuie pentru construcţii de locuinţe în localitãţile urbane va fi cea stabilitã potrivit prevederilor <>Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea locuinţelor din fondul de stat cãtre populaţie şi construirea de case de odihna proprietate personalã. De regula, în localitãţile urbane, regimul de înãlţime al clãdirilor noi de locuit va fi de 5 niveluri şi nu mai puţin de 2 niveluri. Se pot prevedea şi zone de locuit cu un regim de înãlţime mai mare sau mai mic, în cazuri justificate, în funcţie de mãrimea şi profilul economic şi social al oraşului, natura terenurilor de fundare şi gradul de seismicitate, precum şi relieful terenului. În noile ansambluri de locuinţe, în funcţie de regimul mediu de înãlţime al clãdirilor se vor asigura cel puţin urmãtoarele suprafeţe locuibile la hectar: pînã la 3 niveluri, 4.000 mp; între 3 şi 5 niveluri, de la 4.500 mp pînã la 7.000 mp; între 5 şi 9 niveluri, de la 7.000 mp pînã la 10.000 mp, iar peste 9 niveluri se va urmãri sa se realizeze circa 12.000 mp suprafata locuibilã la hectar. În cazul unor ansambluri situate pe terenuri slabe, accidentate, cu denivelari mari, pe care nu este economic a se realiza blocuri de locuinţe cu mai mult de 3 niveluri, se va asigura o densitate minima de 3.800 mp suprafata locuibilã la hectar. Teritoriul care se ia în calculul densitatii ansamblurilor cuprinde suprafata ocupatã la sol de clãdirile de locuit, terenul dintre acestea, precum şi aleile şi strazile interioare de acces la clãdiri. Regimul de înãlţime şi densitatea construcţiilor pentru fiecare localitate se stabilesc prin schiţele şi detaliile de sistematizare şi se aproba odatã cu acestea, urmãrindu-se restrîngerea treptata a perimetrelor construibile şi obţinerea unor densitati optime. Se va urmãri realizarea de ansambluri de locuit compacte, cu blocuri astfel amplasate încît sa se creeze fronturi stradale inchegate, cu gruparea dotãrilor social-culturale, a spaţiilor plantate şi de agrement şi a terenurilor de joc şi sport. De asemenea, se vor realiza şi unele ansambluri de locuit avînd clãdiri cu 3-5 niveluri, amenajindu-se curţi pentru fiecare clãdire în vederea unei mai bune gospodariri a terenurilor aferente. ART. 9 Construcţiile de locuinţe se vor realiza cu precãdere începînd din centrul localitãţilor cãtre zonele marginale, asigurindu-se realizarea de ansambluri cu densitati sporite, creîndu-se în acest fel condiţii pentru restrîngerea în continuare a perimetrelor construibile. În scopul obţinerii unei densitati optime, comitetele executive ale consiliilor populare vor lua mãsuri pentru amplasarea de locuinţe şi în ansamblurile realizate, urmãrind armonizarea construcţiilor noi cu cele existente. ART. 10 Locuintele ce se realizeazã din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie se vor construi potrivit normelor legale, pe baza de proiecte tip, directive şi refolosibile. Locuintele ce se realizeazã în regie de cãtre populaţie se vor construi cu respectarea regimului de aliniere şi de înãlţime în condiţiile stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare prin autorizaţiile de construcţii. În acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate sa elaboreze şi sa punã la dispoziţia cetãţenilor care-şi construiesc locuinţe proiecte tip într-o gama variata şi cu soluţii eficiente, care sa prevadã utilizarea de materiale locale, ieftine, astfel ca cetãţenii sa poatã alege proiectele cele mai convenabile. ART. 11 Amplasarea dotãrilor social-culturale şi echiparea cu lucrãri tehnico-edilitare şi reţele de circulaţie se vor face pe baza schitelor şi detaliilor de sistematizare sau a studiilor de amplasament, iar la dimensionarea lor se va tine seama de nevoile industriei şi populaţiei din localitatea respectiva şi din localitãţile invecinate. Principalele instalaţii tehnico-edilitare se vor realiza pe trasee comune, adoptindu-se soluţii cît mai economice şi eficiente, inclusiv în galerii unice subterane, vizitabile, amplasate pe arterele magistrale. ART. 12 Gospodãriile situate în afarã perimetrelor construibile ale municipiilor şi oraşelor se vor muta treptat în perimetrul construibil al acestor localitãţi potrivit unor programe pe termen lung stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau orãşeneşti. Cetãţenii ale cãror locuinţe au fost executate cu respectarea prevederilor legale vor beneficia, la mutarea gospodãriei, de terenuri şi ajutoare materiale din partea statului, potrivit legii.
CAP. 3 SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢILOR RURALE
ART. 13 Sistematizarea comunelor, unitãţi de baza teritorial-administrative, şi a satelor componente trebuie sa asigure dezvoltarea lor în corelare cu cea a localitãţilor invecinate, organizarea zonelor functionale - unitãţi de producţie, locuinţe, dotãri social-culturale, spaţii plantate şi de circulaţie - ţinînd seama de profilul dominant agricol, sa stabileascã regimul de înãlţime, densitatea clãdirilor, loturilor pentru gospodãriile taranesti, traseul şi profilul strazilor. Se vor urmãri amplasarea judicioasã a tuturor construcţiilor, precum şi crearea unor centre civice care sa grupeze dotãrile social-culturale principale. Pentru centrele de comuna, schiţele de sistematizare vor stabili dotãrile social-culturale necesare tuturor locuitorilor din comuna, iar pentru celelalte sate componente ale comunei se vor prevedea numai acele dotãri legate de satisfacerea nevoilor curente ale populaţiei. În centrul civic al centrelor de comuna se vor amplasa sediul politico-administrativ, unitãţi culturale, de învãţãmînt şi ocrotirea sãnãtãţii, de prestãri de servicii şi comerciale, precum şi locuinţe. Se va avea în vedere ca dotãrile care au funcţiuni înrudite sa fie grupate într-o singura clãdire sau într-un numãr restrîns de clãdiri, cu mai multe niveluri, cu aspect reprezentativ; astfel, cele cu funcţiuni politico-administrative şi economice sa fie grupate pe cît posibil într-o singura clãdire, urmãrindu-se ca în asemenea clãdiri sa se asigure şi locuinţe pentru anumite categorii de personal al unitãţilor respective. Sistematizarea localitãţilor rurale trebuie sa contribuie la ridicarea economicã, socialã şi culturalã a satelor, la îmbunãtãţirea generalã a condiţiilor de trai ale ţãrãnimii, la apropierea treptata a vieţii satelor de aceea a oraşelor. ART. 14 În cadrul acţiunii de sistematizare se va urmãri gruparea gospodariilor din satele mici şi dispersate în satele care au perspectiva de dezvoltare şi care vor fi stabilite prin lege şi aprobate o data cu perimetrele construibile. Propunerile pentru delimitarea perimetrelor construibile se vor face cu consultarea larga a cetãţenilor din localitãţile respective. În satele mici şi dispersate ce se vor stabili odatã cu aprobarea prin lege a perimetrelor construibile ale localitãţilor se interzice sa se construiascã clãdiri noi. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili programe pe termen lung pentru mutarea treptata a gospodariilor din satele în care este interzis sa se mai construiascã clãdiri noi, precum şi a celor rãmase în afarã perimetrelor construibile ale satelor cu perspectiva de dezvoltare. Aceasta acţiune va fi sprijinita de comitetele executive ale consiliilor populare prin atribuirea de terenuri în folosinta şi acordarea de ajutoare materiale din partea statului, potrivit legii. ART. 15 Prin sistematizare se va urmãri ca localitãţile rurale cu cele mai bune condiţii de dezvoltare sa fie transformate, în urmãtorii 15-20 de ani, în centre economice şi sociale cu caracter urban. La stabilirea acestora se va tine seama de resursele materiale şi umane, poziţia fata de localitãţile din zona de influenta şi accesul la cãile de comunicaţie, precum şi de situaţia fondului construit existent. Localitãţile care vor deveni centre economice şi sociale cu caracter urban se aproba prin lege. Prin schiţele de sistematizare a acestor localitãţi se vor stabili zonele functionale specifice profilului economic-social prevãzut în perspectiva, precum şi dotãrile social-culturale necesare, în funcţie de mãrimea localitãţilor şi de numãrul locuitorilor din satele situate în zona lor de influenta şi în corelare cu reţeaua generalã de localitãţi. ART. 16 În centrele de comuna şi îndeosebi în localitãţile ce vor deveni centre economice şi sociale cu caracter urban, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare vor amplasa obiective industriale şi industrial-agrare, secţii ale unor întreprinderi industriale din oraşele apropiate, unitãţi ale industriei locale, cooperaţiei meşteşugãreşti şi de consum, ale cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor intercooperatiste, întreprinderilor agricole de stat, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, precum şi alte unitãţi economice, care sa asigure valorificarea resurselor materiale şi umane locale. Construcţiile pentru obiectivele prevãzute la alin. 1 se vor realiza pe suprafeţe cît mai restrînse de teren, respectîndu-se cu stricteţe normele de ocupare a terenului stabilite pentru astfel de construcţii. ART. 17 Clãdirile de locuit se vor amplasa cu precãdere, începînd din centrul civic cãtre zonele marginale, în vederea realizãrii unei structuri compacte a localitãţilor, prin utilizarea intensiva a terenurilor din perimetrul construibil, creîndu-se astfel posibilitatea pentru introducerea în condiţii eficiente a alimentarii cu apa, a energiei electrice şi a canalizarii. Se vor lua mãsuri ca membrilor cooperativelor agricole de producţie sa li se atribuie lot în folosinta, conform statutului, în afarã perimetrului construibil al localitãţilor. Loturile necesare pentru construirea de locuinţe şi anexe gospodãreşti vor fi în suprafata de 200-250 mp, avînd de regula un front la strada de maximum 12 m. În vederea construirii de locuinţe şi anexe pentru gospodãriile taranesti, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor putea atribui în folosinta cetãţenilor loturi din terenurile proprietate de stat aflate în administrarea comunelor. Suprafata de teren de 200-250 mp poate fi atribuitã şi cetãţenilor ce îşi construiesc locuinţe în clãdiri cu mai multe niveluri. Pentru a veni în sprijinul cadrelor de specialişti şi a celorlalte persoane încadrate în unitãţi socialiste, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor putea sa atribuie acestora, în scopul construirii de locuinţe şi organizãrii de gospodãrii, teren în suprafata de 200-250 mp. Suprafata din terenul atribuit rãmasã dupã construirea locuinţei este la dispoziţia cetãţenilor şi va fi folositã pentru nevoile gospodãreşti şi pentru amenajarea de grãdini. Suprafata terenurilor aflate în proprietatea personalã a membrilor cooperativelor agricole de producţie, care depãşeşte 250 mp stabiliţi în condiţiile prezentului articol, se include în calculul lotului atribuit în folosinta, potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie. Dreptul de folosinta a terenurilor atribuite se acorda pe durata existenţei construcţiei, cu plata taxei de folosinta stabilitã pentru terenurile destinate construcţiei de locuinţe potrivit <>Legii nr. 4/1973 . ART. 18 Prin sistematizare se va urmãri ca noile construcţii de locuinţe sa aibã de regula doua niveluri. Clãdirile ce se construiesc în centrul civic vor avea cel puţin doua niveluri. Pentru toate satele care au perspectiva de dezvoltare, în zona de locuit, pe teritoriul care cuprinde loturile de casa şi anexele gospodãreşti, precum şi strazile de acces la locuinţe, se va asigura o densitate de 1.500 mp suprafata utila la hectar. ART. 19 Locuintele ce se realizeazã în localitãţile rurale din fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie se vor construi pe baza de proiecte tip, directive sau refolosibile şi vor avea cel puţin doua niveluri. Pentru a veni în sprijinul celor care îşi construiesc locuinţe proprietate personalã, în regie, comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa punã la dispoziţia cetãţenilor proiecte tip întocmite cu consultarea prealabilã a populaţiei, din care cei interesaţi sa poatã alege proiectul cel mai convenabil. Aceste proiecte se vor elabora într-o gama variata, care sa ţinã seama de specificul local şi de tradiţie şi care sa foloseascã materiale locale existente, ieftine. ART. 20 Prin sistematizare se va urmãri soluţionarea cît mai eficienta a alimentarii cu apa, a canalizarii, începînd cu zona centrala, precum şi rezolvarea circulaţiei şi transportului în condiţiile specifice localitãţilor rurale. Pentru strãzi, în afarã celor ce au traseu pe drumurile naţionale sau judeţene, se vor prevedea de regula 7 m latime carosabilã, santuri sau rigole şi trotuare de maximum 1,5 m latime. ART. 21 Amplasarea construcţiilor de orice fel se va face cu respectarea condiţiilor de aliniere şi a regimului de construcţie specific localitãţii şi zonei respective, tinindu-se seama de prevederile schitelor sau detaliilor de sistematizare. ART. 22 Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi întreprinderile agricole de stat, celelalte unitãţi socialiste, vor contribui potrivit legii cu mijloace financiare şi materiale la realizarea unor obiective sociale, culturale sau edilitare. Contribuţia în bani şi munca, ce se efectueazã în localitãţile rurale, va fi orientata cu precãdere spre acele lucrãri care sînt prevãzute în cadrul sistematizãrii localitãţilor. Comitetele executive ale consiliilor populare vor coordona folosirea în comun a tuturor resurselor materiale şi financiare în scopul realizãrii obiectivelor de interes obştesc, prevãzute în schiţele sau detaliile de sistematizare, în scopul îmbunãtãţirii condiţiilor de viata a întregii populaţii.
CAP. 4 ORGANIZAREA, ÎNDRUMAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII DE SISTEMATIZARE
ART. 23 Studiile de sistematizare a teritoriului tarii, a zonelor functionale interjudetene, cu specific extractiv, industrial, energetic, de transporturi, agrar, turistic, balnear, studiile de sistematizare a judeţelor, schiţele de sistematizare a municipiului Bucureşti, celorlalte municipii şi oraşe resedinta de judeţ, se analizeazã şi avizeazã de comisiile locale de sistematizare, iar dupã însuşirea de cãtre Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificarii, precum şi de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sub raportul folosirii fondului funciar, se avizeazã de Comisia centrala de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale şi se aproba de Preşedintele Republicii Socialiste România, la propunerea Consiliului de Miniştri. De asemenea, detaliile de sistematizare din municipiul Bucureşti şi din localitãţile resedinta de judeţ cuprinzînd zonele industriale, zonele centrale, inclusiv ansamblurile de locuit aferente şi dotãrile importante (hoteluri, magazine universale, teatre, sali de sport etc.), precum şi pentru pieţe, parcuri şi zone de agrement, magistralele şi arterele de penetratie de importanta nationala, inclusiv ansamblurile de locuit, unitãţile economice şi dotãrile social-culturale aferente, se avizeazã de comisiile locale de sistematizare, iar dupã însuşire de cãtre Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificarii se avizeazã de Comisia centrala de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale şi se aproba de Preşedintele Republicii Socialiste România, la propunerea Consiliului de Miniştri. Schiţele de sistematizare ale celorlalte municipii şi ale viitoarelor centre economice şi sociale cu caracter urban se analizeazã şi avizeazã de comisiile locale de sistematizare, iar dupã însuşire de cãtre Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificarii se avizeazã de Comisia centrala de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale şi se aproba de Consiliul de Miniştri. Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de sistematizare prevãzute mai sus, celor referitoare la alte oraşe, la comune şi sate, precum şi altor documentaţii de sistematizare, se fac conform prevederilor din anexa la prezenta lege. Avizele comisiilor locale de sistematizare vor fi supuse spre însuşire comitetelor executive ale consiliilor populare pe lîngã care funcţioneazã. ART. 24 Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, organul central care rãspunde de înfãptuirea unitarã a politicii partidului şi statului în domeniul sistematizãrii, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare, asigura desfãşurarea activitãţii de sistematizare, în conformitate cu prevederile legii, întreprinde acţiuni în scopul dezvoltãrii armonioase a localitãţilor şi folosirii eficiente - pentru construcţii şi amenajãri edilitar-gospodãreşti - a terenurilor din cadrul perimetrelor construibile. În acest scop colaboreazã cu ministerele, celelalte organe centrale şi informeazã periodic Consiliul de Miniştri asupra modului cum se desfãşoarã activitatea de sistematizare, propune mãsuri pentru continua sa perfecţionare şi iniţiazã acte normative în legatura cu aceasta activitate. ART. 25 Se înfiinţeazã Comisia centrala de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale, avînd ca sarcina orientarea şi îndrumarea activitãţii de sistematizare, pregãtirea Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale şi urmãrirea aplicãrii acestuia, orientarea activitãţii de elaborare a proiectelor de sistematizare, precum şi avizarea proiectelor de sistematizare, potrivit legii. De asemenea, are ca sarcina îndrumarea şi controlul activitãţii comisiilor locale de sistematizare, întocmirea şi avizarea de proiecte de legi, decrete şi hotãrîri ale Consiliului de Miniştri care reglementeazã probleme din domeniul sistematizãrii, precum şi avizarea de proiecte de standarde, normative şi prescripţii tehnice care reglementeazã probleme importante din acest domeniu. Componenta Comisiei centrale de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale, formatã din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar şi ceilalţi membri, se stabileşte prin decret al Consiliului de Stat. Secretariatul tehnic al comisiei se asigura de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare prin aparatul propriu şi unitãţile subordonate acestuia. Comisia centrala de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale funcţioneazã ca organ deliberativ şi adopta hotãrîri cu majoritatea de voturi, în plen, la care participa cel puţin doua treimi din membrii comisiei. ART. 26 Consiliile populare infaptuiesc pe plan local politica partidului şi statului în domeniul sistematizãrii. Pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale funcţioneazã comisii locale de sistematizare, avînd sarcina de a analiza şi aviza studiile şi proiectele de sistematizare elaborate pentru teritoriul respectiv, de a urmãri aplicarea pe plan local a dispoziţiilor legale în domeniul sistematizãrii, a prevederilor Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale, precum şi respectarea disciplinei în activitatea de sistematizare. Comisiile de sistematizare judeţene şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc şi atribuţiile Consiliului tehnico-economic în domeniul sistematizãrii. Comisiile locale de sistematizare cuprind reprezentanţi ai unor organe şi organizaţii de stat, cooperatiste şi obşteşti, specialişti şi reprezentanţi ai cetãţenilor şi sînt formate din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar şi membri. Componenta comisiilor locale de sistematizare judeţene, a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii, precum şi a oraşelor resedinta de judeţ se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri; pentru celelalte localitãţi se stabileşte prin decizie a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Preşedintele comisiei locale de sistematizare este preşedintele comitetului executiv al consiliului popular. ART. 27 La judeţe şi municipiul Bucureşti funcţioneazã secţii de arhitectura şi sistematizare subordonate consiliilor populare respective şi comitetelor executive ale acestora, precum şi Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare. Pe mãsura dezvoltãrii localitãţilor rurale, a sporirii volumului de construcţii de locuinţe, de dotãri şi unitãţi economice, se vor asigura specialişti pentru comune, în scopul respectãrii disciplinei şi controlului în domeniul sistematizãrii, arhitecturii şi construcţiilor, precum şi al sprijinirii cetãţenilor, din punct de vedere tehnic, la amplasarea şi executarea locuinţelor şi anexelor gospodãreşti.
CAP. 5 DISPOZIŢII FINALE
ART. 28 Programul naţional de sistematizare a teritoriului şi a localitãţilor urbane şi rurale va stabili mãsurile concrete menite sa asigure traducerea în viata a prevederilor din directivele Conferintei Naţionale a Partidului Comunist Roman din iulie 1972 şi din prezenta lege. Pentru realizarea Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi localitãţilor urbane şi rurale se vor prevedea în planurile cincinale şi anuale de dezvoltare economicã şi socialã a tarii, precum şi în bugetul de stat, mijloacele materiale şi financiare necesare. ART. 29 Comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa aplice întocmai prevederile documentaţiilor de sistematizare aprobate şi sa asigure respectarea acestora de cãtre toate organizaţiile socialiste, alte persoane juridice, precum şi de cãtre cetãţeni. Lucrãrile de construcţii şi instalaţii, precum şi demolarea sau desfiinţarea parţialã sau totalã a acestora, se vor executa cu autorizaţia prealabilã eliberata - potrivit legii - de comitetele executive ale consiliilor populare, cu respectarea normelor şi documentaţiilor de sistematizare. Construcţiile şi instalaţiile realizate cu încãlcarea documentaţiilor de sistematizare, fãrã autorizaţie sau fãrã respectarea acesteia, vor putea fi demolate sau desfiinţate - potrivit legii - pe cheltuiala celor vinovaţi. Pentru construcţiile şi instalaţiile ce se vor realiza în afarã perimetrelor construibile se va dispune, în toate cazurile, demolarea. ART. 30 Dobindirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localitãţilor urbane şi rurale se poate face numai prin moştenire legalã, fiind interzisã înstrãinarea sau dobindirea prin acte juridice a acestor terenuri. În caz de înstrãinare a construcţiilor, terenul aferent acestor construcţii trece în proprietatea statului cu plata unei despãgubiri stabilitã potrivit prevederilor <>art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973 . Dobinditorul construcţiei va primi din partea statului în folosinta terenul necesar în limitele prevãzute de art. 8 şi 17 din prezenta lege. Atribuirea se face pe durata existenţei construcţiei, cu plata unei taxe anuale, potrivit <>Legii nr. 4/1973 . ART. 31 Imparteala între moştenitori a terenurilor, precum şi înstrãinarea construcţiilor, prevãzute la art. 30, se vor putea face numai prin înscris autentic pe baza autorizãrii date, dupã caz, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti sau municipale, cu respectarea normelor de sistematizare. ART. 32 Orice înstrãinare sau imparteala facuta cu încãlcarea prevederilor art. 30 şi 31 este nulã de drept. ART. 33 Terenurile situate în interiorul perimetrelor construibile ale localitãţilor urbane şi rurale sînt supuse regulilor de sistematizare, indiferent de natura proprietãţii sau a folosinţei. Atribuirea de terenuri pentru construcţia de locuinţe se va face potrivit prevederilor şi etapelor stabilite prin schiţele şi detaliile de sistematizare. În vederea executãrii oricãror construcţii sau lucrãri prevãzute prin schiţele sau detaliile de sistematizare ale localitãţilor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt autorizate, în conformitate cu prevederile legii, sa facã schimburi de terenuri proprietate de stat, aflate în administrarea unitãţilor administrativ-teritoriale, cu terenuri proprietatea organizaţiilor cooperatiste, a altor organizaţii obşteşti sau a persoanelor fizice. Terenurile care fac obiectul schimbului se evalueaza pe baza normelor legale referitoare la evaluarea bunurilor expropriate; în mãsura în care din evaluarea terenurilor rezulta o diferenţa de valoare, aceasta se va plati în bani. În cazurile cînd terenurile ce urmeazã a fi schimbate au fost date ca lot în folosinta membrilor cooperatori, cooperativele agricole de producţie le vor atribui acestora alte terenuri în afarã perimetrului construibil. Prevederile art. 17 alin. 7 se aplica şi loturilor în folosinta atribuite cetãţenilor care domiciliazã în mediul urban. ART. 34 Terenurile cu sau fãrã construcţii aflate în proprietatea sau folosinta persoanelor fizice, a organizaţiilor cooperatiste sau a altor organizaţii obşteşti, situate în perimetrul construibil al localitãţilor, vor putea fi expropriate cu plata unei juste despãgubiri sau preluate de la cei care le au în folosinta integrala sau parţial, în scopul executãrii unor lucrãri de interes obştesc. În sensul prezentei legi, prin interes obştesc se înţelege şi crearea de parcele care sa fie atribuite de comitetele executive ale consiliilor populare în folosinta cetãţenilor, în vederea construirii de locuinţe, potrivit schitelor sau detaliilor de sistematizare. ART. 35 Terenurile de pe care s-au mutat gospodãriile în condiţiile prevãzute de art. 12 şi 14 vor fi redate de cetãţenii care le-au deţinut producţiei agricole, cu sprijinul comitetelor executive ale consiliilor populare şi al unitãţilor agricole socialiste, în termen de un an, sau, în cazuri justificate, în cel mult 2 ani de la mutare. Cetãţenii au datoria de a cultiva integral şi intensiv toate terenurile pe care le au în proprietate sau folosinta, atît în interiorul, cît şi în exteriorul perimetrelor construibile. ART. 36 Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua mãsuri de asigurare a bazei topografice necesare activitãţii de sistematizare, vor organiza şi vor tine la zi evidenta lucrãrilor supraterane şi subterane, din cadrul perimetrului localitãţilor. În acest scop, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, precum şi unitãţile lor subordonate, vor asigura transmiterea datelor necesare. ART. 37 Comitetele executive ale consiliilor populare pot organiza concursuri în vederea elaborãrii studiilor şi proiectelor de sistematizare, pentru ansambluri urbanistice, centre şi pieţe importante ale oraşelor, noduri de circulaţie, ansambluri în care exista monumente istorice şi de arta, complexe turistice, ansambluri de locuinţe şi altele. La stabilirea rezultatelor concursurilor vor fi antrenati specialişti din diferite domenii, precum şi reprezentanţi ai oamenilor muncii. ART. 38 Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea penalã, contravenţionalã, civilã, materialã sau disciplinarã. Pentru contravenţiile sãvîrşite în domeniul sistematizãrii şi la disciplina de construcţii de cãtre persoane fizice vor putea fi aplicate sancţiuni cu amenda de la 1.000 lei pînã la 10.000 lei, iar pentru cele sãvîrşite de cãtre persoane juridice se pot aplica sancţiuni cu amenda de la 3.000 lei pînã la 30.000 lei. Prevederile art. 25 alin. 1 şi <>art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplica în cazul contravenţiilor sãvîrşite în domeniul sistematizãrii şi al disciplinei în construcţii. Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili contravenţiile în domeniul sistematizãrii şi la disciplina în construcţii, precum şi sancţiunile care urmeazã a fi aplicate. ART. 39 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
ANEXA 1 Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de sistematizare
------------------------------------------------------------------------------- Nr. Categoriile Analizeazã, crt. documentaţiilor de avizeazã sau Avizeazã Aproba sistematizare însuşeşte ------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 -------------------------------------------------------------------------------
A. Studii de sistematizare
1. Studiile de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele a teritoriului tarii de sistematizare de partid şi de Republicii Comitetul pentru stat pentru Socialiste Problemele sistematizare România Consiliilor Populare Comitetul de Stat al Planificarii Ministerul Agricul- turii, Industriei Alimentare şi Apelor
2. Studiile de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele a zonelor functionale inter- de sistematizare de partid şi de Republicii judeţene cu specific extrac- Comitetul pentru stat pentru Socialiste tiv, industrial, energetic, Problemele sistematizare România de transporturi, agrar, Consiliilor Populare turistic, balnear Comitetul de Stat al Planificarii Ministerul Agricul- turii, Industriei Alimentare şi Apelor
3. Studiile de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele a judeţelor de sistematizare de partid şi de Republicii Comitetul pentru stat pentru Socialiste Problemele sistematizare România Consiliilor Populare Comitetul de Stat al Planificarii Ministerul Agricul- turii, Industriei Alimentare şi Apelor
B. Schite de sistematizare
1. Schita de sistematizare Comisia de siste- Comisia centrala Preşedintele a municipiului Bucureşti matizare a muni- de partid şi de Republicii cipiului stat pentru Socialiste Comitetul pentru sistematizare România Problemele Consiliilor Populare Comitetul de Stat al Planificarii Ministerul Agricul- turii, Industriei Alimentare şi Apelor
2. Schiţele de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele a municipiilor şi oraşelor de sistematizare de partid şi de Republicii resedinta de judeţ Comitetul pentru stat pentru Socialiste Problemele sistematizare România Consiliilor Populare Comitetul de Stat al Planificarii Ministerul Agricul- turii, Industriei Alimentare şi Apelor
3. Schiţele de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Consiliul de a celorlalte municipii şi a de sistematizare de partid şi de Miniştri viitoarelor centre economice Comitetul pentru stat pentru şi sociale cu caracter Problemele sistematizare urban Consiliilor Populare Comitetul de Stat al Planificarii Ministerul Agricul- turii, Industriei Alimentare şi Apelor
4. Schiţele de sistematizare Comisiile locale Comitetul pentru Consiliile a oraşelor care nu sînt de sistematizare Problemele populare resedinta de judeţ Consiliilor judeţene sau Populare al muni- Comitetul de cipiului Stat al Bucureşti Planificarii
5. Schiţele de sistematizare Comisiile locale - Consiliile a comunelor şi localitãţi- de sistematizare populare lor rurale judeţene sau al muni- cipiului Bucureşti
C. Detalii de sistematizare
1. Detaliile de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele pentru zone industriale din de sistematizare de partid şi de Republicii municipiul Bucureşti şi din Comitetul pentru stat pentru Socialiste municipiile şi oraşele Problemele sistematizare România resedinta de judeţ Consiliilor Populare Comitetul de Stat al Planificarii
2. Detaliile de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele a zonelor centrale din munici- de sistematizare de partid şi de Republicii piul Bucureşti şi din munici- Comitetul pentru stat pentru Socialiste piile şi oraşele resedinta de Problemele sistematizare România judeţ, cuprinzînd ansambluri Consiliilor Populare de locuit şi dotãri importante Comitetul de Stat (hoteluri, magazine univer- al Planificarii sale, teatre, sali de sport etc.), precum şi pieţe, parcuri, zone de agrement
3. Detaliile de sistematizare Comisiile locale Comisia centrala Preşedintele din municipiul Bucureşti de sistematizare de partid şi de Republicii şi din municipiile şi oraşele Comitetul pentru stat pentru Socialiste resedinta de judeţ, cuprinzînd Problemele sistematizare România magistrale şi artere de Consiliilor Populare penetratie de importanta Comitetul de Stat nationala, cu ansamblurile al Planificarii de locuit, unitãţile economice şi dotãrile social-culturale aferente
4. Celelalte detalii de Comisiile locale Comitetul pentru Consiliile sistematizare din municipiul de sistematizare Problemele populare Bucureşti şi din municipiile Consiliilor judeţene sau şi oraşele resedinta de judeţ, Populare al muni- precum şi toate detaliile de Comitetul de cipiului sistematizare din celelalte Stat al Bucureşti, localitãţi urbane şi din Planificarii alţi titu- centrele economice şi sociale lari cu caracter urban
5. Detaliile de sistematizare Comisiile locale - Consiliile din comune şi localitãţi de sistematizare populare rurale judeţene sau al muni- cipiului Bucureşti, alţi titulari
D. Studii de amplasament
1. Studiile de amplasament Comisiile locale Comitetul pentru Organul în pentru obiective economice, de sistematizare Problemele Con- competenta clãdiri de locuit şi dotãri siliilor Populare cãruia intra social-culturale amplasate Comitetul de aprobarea izolat în zone construite Stat al Planifi- indicatori- carii lor tehnico- economici
NOTA: Detaliile de sistematizare pentru ansamblurile de locuit cu valori de peste 25 milioane lei în judeţe şi de peste 50 milioane lei în municipiul Bucureşti se avizeazã şi de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificarii.
----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
