Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
TITLUL I
Despre cambie
CAP. I
Despre emiterea şi forma cambiei
ART. 1
Cambia cuprinde:
1. Denumirea de cambie trecutã în însuşi textul titlului şi exprimatã în limba întrebuinţatã pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul necondiţionat de a plati o suma determinata.
3. Numele aceluia care trebuie sa plãteascã (tras).
4. Arãtarea scadentii.
5. Arãtare locului unde plata trebuie facuta.
6. Numele acelui cãruia sau la ordinul cãruia plata trebue facuta.
7. Arãtarea datei şi a locului emiterii.
8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).
ART. 2
Titlul cãruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arãtate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afarã de cazurile arãtate în alineatele ce urmeazã:
Cambia fãrã arãtarea scadentii este socotitã platibila la vedere.
În lipsa unei arãtãri speciale, locul arãtat lîngã numele trasului este socotit loc de plata şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului.
Cambia care nu arata locul unde a fost emisã se socoteşte semnatã în locul arãtat lângã numele tragatorului.
Dacã în cambie sînt arãtate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.
ART. 3
Cambia poate fi la ordinul tragatorului însuşi.
Ea poate fi trasa asupra tragatorului însuşi.
Ea poate fi trasa pentru contul unui tertiu.
ART. 4
Cambia poate fi plãtitã la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliazã, fie în alta localitate.
Dacã în cambie nu se prevede de cãtre tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.
ART. 5
Într-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp dela vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producãtoare de dobinda. În orice alta cambie aceasta stipulaţiune se socoteşte nescrisa.
Cifra dobânzii va trebui sa fie arãtatã în cambie; în lipsa acestei arãtãri stipulatia se socoteşte nescrisa.
Dobanda curge dela data emisiunii cambiei dacã o alta data nu este arãtatã.
ART. 6
Dacã într-o cambie suma de plata este scrisã în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma de plata este cea scrisã în litere.
Dacã suma de plata este scrisã de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
ART. 7
Dacã cambia poarta semnãturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnãturi false sau semnãturi ale unor persoane imaginare, ori semnãturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cãrora ea a fost semnatã, obligaţiunile celorlalţi semnatari rãmîn totuşi valabile.
ART. 8
Orice semnatura cambiala trebue sa cuprindã numele şi pronumele sau firma celui care se obliga. Este totuşi valabilã semnatura în care pronumele este prescurtat sau arãtat numai prin iniţialã.
ART. 9
Cine pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ţinut personal în temeiul cambiei şi, dacã a plãtit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regula se aplica reprezentantului care a depãşit împuternicirea sa.
ART. 10
Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacã mandatul este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.
ART. 11
Tragatorul rãspunde de acceptare şi de plata.
El poate sa se descarce de rãspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de rãspunderea de plata se socoteşte nescrisa.
ART. 12
Dacã o cambie, necompletata la emitere, a fost completatã fãrã a se tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusã posesorului, afarã numai dacã acesta a dobândit cambia cu rea credinţa, sau dacã a sãvârşit o greseala grava în dobândirea ei.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb dupã trei ani dela data emisiunii cambiei.
Asemenea decãdere nu este opozabilã posesorului de buna credinţa, cãruia titlul i-a fost transmis completat.
CAP. II
Despre gir
ART. 13
Cambia, chiar dacã nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
Dacã tragatorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi fãcut chiar în folosul trasului, indiferent dacã a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricãrui alt obligat. Aceştia pot sa gireze din nou cambia.
ART. 14
Girul trebuie sa fie necondiţionat. Orice conditiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisa.
Girul parţial este nul.
Girul "la purtãtor" este echivalent unui gir în alb.
ART. 15
Girul trebuie sa fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebue sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar dacã beneficiarul nu este arãtat sau dacã girantul a pus numai semnatura (gir în alb). În acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.
ART. 16
Girul transmite toate drepturile izvorite din cambie.
Dacã girul este în alb posesorul poate:
1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
2) sa gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane;
3) sa predea cambia unui tertiu fãrã sa completeze girul în alb şi fãrã s-o gireze.
ART. 17
Girantul, dacã nu s-a stipulat altfel, rãspunde de acceptare şi de plata.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu rãspunde fata de persoanele cãrora cambia a fost ulterior girata.
ART. 18
Deţinãtorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacã justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptã de giruri, chiar dacã ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc, în aceasta privinta, nescrise.
Dacã un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.
Dacã o persoana a pierdut, prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau în modul arãtat în alineatul precedent, nu este ţinut sa predea cambia, afarã numai dacã a dobândit-o cu rea credinţa, sau dacã a savirsit o greseala grava în dobindirea ei.
ART. 19
Persoanele impotriva cãrora s-a pornit acţiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afarã numai dacã posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.
ART. 20
Dacã girul cuprinde menţiune "valoarea pentru acoperire", pentru "încasare", "pentru procura", sau orice alta menţiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorand din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procura.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir "de procura" nu înceteazã prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacitãţii acestuia.
ART. 21
Dacã girul cuprinde menţiunea "valoarea în garanţie", "valoare în gaj" sau orice alta menţiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din cambie, dar un gir fãcut de el este socotit ca fãcut cu titlul de procura.
Cei obligaţi nu pot opune posesorului exceptiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afarã numai dacã posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţa în paguba debitorului.
ART. 22
Girul posterior scadentei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul fãcut posterior protestului de neplata, sau fãcut dupã trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fãrã data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind fãcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.
ART. 23
Prin cesiunea cambiei, derivînd fie dintr-un gir fãcut posterior protestului de neplata sau dupã expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, cãruia i se vor putea opune toate exceptiunile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei.
CAP. III
Despre acceptare
ART. 24
Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinãtor, poate prezenta trasului, pînã la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.
ART. 25
În orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentatã spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afarã numai de cazul în care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila într-o alta localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacã este platibila la un anume timp dela vedere.
El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.
În afarã de cazul când tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentatã cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
ART. 26
Cambia platibila la un anume timp dela vedere trebue prezentatã spre acceptare în termen de un an dela data emisiunii.
Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranti.
ART. 27
Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie facuta în ziua urmãtoare primei prezentãri. Cei interesaţi nu pot sa se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacã nu este menţionatã în protest.
Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentatã spre acceptare.
ART. 28
Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvântul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnatã de tras. Simpla semnatura a trasului pusã pe fata cambiei este socotitã acceptare.
Când cambia este platibila la un anume timp dela vedere, sau când ea trebuie prezentatã spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauza specialã, acceptarea trebue sa poarte data zilei cînd este facuta, afarã numai dacã posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentãrii. Dacã acceptarea nu este datatã, posesorul, pentru a pãstra dreptul de regres impotriva girantilor şi impotriva tragatorului, trebuie sa ceara sa se constate aceasta lipsa printr-un protest fãcut în timp util.
ART. 29
Acceptarea trebuie sa fie necondiţionatã; trasul o poate însã restrânge la o parte din suma.
Orice alta modificare adusã prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socoteşte ca refuz de acceptare. Acceptantul rãmâne totuşi ţinut în limitele acestei acceptãri.
ART. 30
Dacã tragatorul a arãtat în cambie un loc de plata, altul decât cel al domiciliului trasului, fãrã însã sa arate un tertiu la care plata trebuie sa fie facuta, trasul îl va putea arata odatã cu acceptarea. În lipsa unei atari arãtãri, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plãteascã el însuşi la locul plãţii.
Când cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa arate în acceptare o adresa în aceeaşi localitate unde plata trebuie sa fie facuta.
ART. 31
Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
În caz de neplata posesorul, chiar dacã este tragator, are impotriva acceptantului o acţiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54.
Trasul care a acceptat rãmâne obligat chiar dacã nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului.
ART. 32
Dacã acceptarea scrisã pe cambie de cãtre tras este stearsa de cãtre acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotitã refuzatã. Ştergerea se socoteşte pana la dovada contrarie ca a fost facuta înainte de restituirea titlului.
Totuşi, dacã trasul a adus, prin scris, la cunostinta posesorului sau a oricãrui alt semnatar ca a acceptat, el este ţinut cãtre aceştia în limitele acestei acceptãri.
CAP. IV
Despre aval
ART. 33
Plata unei cambii poate fi garantatã printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.
Aceasta garanţie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.
ART. 34
Avalul se da pe cambie sau pe adaus.
El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta şi este semnat de avalist.
Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusã pe fata cambiei, afarã numai dacã semnatura este a trasului sau a tragatorului.
Avalul trebue sa arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arãtãri se socoteşte dat pentru tragator.
ART. 35
Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligaţiunea sa este valabilã chiar dacã obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulã din orice alta cauza decât un vitiu de forma.
Când avalistul plãteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorand din ea impotriva celui garantat, cum şi impotriva acelora care sunt ţinuţi cãtre aceasta din urma, în temeiul cambiei.
CAP. V
Despre scadenta
ART. 36
O cambie poate fi trasa:
La vedere;
La un anume timp dela vedere;
La un anumit timp dela data emisiunii;
La o zi fixa.
Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sunt nule.
ART. 37
Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebue prezentatã spre plata în termen de un an dela data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentatã spre plata înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge dela aceasta data.
ART. 38
Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptãrii, fie de aceea a protestului.
În lipsa protestului, acceptarea nedata este socotitã fata de acceptant ca fiind facuta în ultima zi a termenului prevãzut pentru prezentare spre acceptare.
ART. 39
Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau dela vedere, e socotitã la data corespunzãtoare, din luna în care plata trebuie sa fie facuta. În lipsa de data corespunzãtoare, scadenta va fi în ultima zi a acestei luni.
Când o cambie este trasa la una sau mai multe luni şi jumãtate dela data sau dela vedere, se socotesc mai întîi lunile întregi şi apoi jumãtatea.
Dacã scadenta este fixatã la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, se înţelege prin aceste termene:
Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.
Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se înţeleg, nu ca una sau doua sãptãmâni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.
Prin expresiunea "jumãtate luna" se înţeleg cinsprezece zile.
ART. 40
Când o cambie este platibila la o zi fixa într-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixatã dupã calendarul locului de plata.
Când o cambie trasa între doua locuri, având calendare deosebite, este platibila la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileşte socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune.
Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dacã într-o clauza a cambiei sau numai din simplele arãtãri ale titlului, rezulta intenţiunea de a se adopta reguli deosebite.
CAP. VI
Despre plata
ART. 41
Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen dela data emisiunii sau dela vedere trebue sa o prezinte la plata, fie în ziua în care ea este platibila, fie în una din cele doua zile lucrãtoare ce urmeazã.
Prezentarea unei cambii la un Oficiu de Compensaţii echivaleaza cu o prezentare spre plata.
ART. 42
Cambia trebuie sa fie prezentatã spre plata la locul şi adresa indicatã în cambie.
În lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentatã pentru plata:
1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnatã în cambie sa plãteascã pentru el.
2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în cambie sa plãteascã pentru acesta.
3. La domiciliul celui indicat la nevoie.
ART. 43
Trasul care plãteşte cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predatã cu menţiunea de achitare scrisã de cãtre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata parţialã.
În caz de plata parţialã trasul poate cere sa i se facã pe cambie menţiune de aceasta plata şi sa i se dea o chitanţa.
ART. 44
Posesorul unei cambii nu este ţinut sa primeascã plata înainte de scadenta.
Trasul care plãteşte înainte de scadenta, o face pe riscul şi pericolul sau.
Acel care plãteşte la scadenta este valabil liberat, afarã numai dacã nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulatã succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnaturilor girantilor.
ART. 45
Când o cambie este platibila într-o moneda, care nu are curs la locul plãţii, suma poate fi plãtitã în moneda tarii, dupã valoarea ei din ziua scadentei.
Dacã debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie plãtitã în moneda tarii, fie dupã valoarea din ziua scadentei, fie dupã valoarea din ziua plãţii.
Valoarea monedei strãine este determinata de uzurile locului de plata. Tragatorul poate totuşi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculatã dupã un curs indicat în cambie.
Regulele aici arãtate nu se aplica în cazul când tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta într-o moneda anume arãtatã (clauza de plata efectiv în moneda strãinã).
Dacã suma este arãtatã într-o moneda având aceeaşi denumire, dar de o valoare diferita, în ţara de emisiune, şi în aceea a plãţii, se presupune ca arãtarea se referã la moneda locului de plata.
ART. 46
Când cambia nu este prezentatã spre plata în termenul fixat de art. 40, orice debitor are facultatea de a consemna suma la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la tribunalul sau judecãtoria locului de plata.
CAP. VII
Regresul în caz de neacceptare sau neplata
ART. 47
Acţiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului şi avalistilor sãi; de regres contra oricãrui alt obligat.
ART. 48
Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului şi a celorlalţi obligaţi:
a) La scadenta, dacã plata nu a avut loc;
b) Chiar înainte de scadenta:
1. Dacã acceptarea a fost refuzatã în totul sau în parte.
2. În caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plati din partea acestuia, chiar dacã încetarea de plati nu este constatatã printr-o hotãrîre, dacã urmãrirea bunurilor lui a rãmas fãrã rezultat.
3. În caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulatã neacceptabila.
ART. 49
Refuzul de acceptare sau de plata trebue sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).
Protestul de neacceptare trebuie fãcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacã în cazul prevãzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încã fãcut în ziua urmãtoare.
Protestul de neplata unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume timp dela data emisiunii, sau la un anume timp dela vedere, trebue sa fie fãcut în una din cele doua zile lucrãtoare ce urmeazã zilei în care cambia este platibila. Cînd cambia este platibila la vedere, protestul trebuie sa fie fãcut în condiţiunile arãtate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la plata şi de protestul de neplata.
În cazul când trasul a încetat plãţile, fie ca a acceptat sau nu, sau în cazul când o urmãrire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decât numai dupã ce cambia a fost prezentatã trasului spre plata şi dupã ce protestul a fost fãcut.
În cazul când trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum şi în caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulatã neacceptabila, prezentarea hotãrârii declarative de faliment este îndestulãtoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
ART. 50
Posesorul trebue sa încunoştiinţeze pe girantul sau şi pe tragator despre neacceptare sau neplata, în cele patru zile lucrãtoare ce urmeazã zilei protestului sau zilei prezentãrii, dacã exista stipulatiunea "fãrã cheltuieli". Fiecare girant trebue, în cele doua zile lucrãtoare ce urmeazã zilei în care a primit încunoştiinţarea, sa aducã la cunostinta girantului sau încunoştiinţarea primitã, arãtând numele şi adresele acelora care au fãcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator. Termenele aci arãtate curg dela primirea încunoştiinţãrii precedente.
Când, potrivit, prevederilor alineatului precedent, o încunoştiinţare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeaşi încunoştiinţare trebuie sa fie facuta, în acelaşi termen, avalistului sau.
În cazul când un girant n-a arãtat adresa sa, sau a arãtat-o într-un mod ilizibil, încunoştiinţarea facuta girantului care îl precede este îndestulãtoare. Acel care e dator sa facã încunoştiinţarea, poate sa o facã în orice forma chiar prin simpla inapoiere a cambiei.
El trebue sa probeze ca a fãcut încunoştiinţarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacã o scrisoare cuprinzând încunoştiinţarea a fost predatã poştei în termenul prescris.
Acel care nu face încunoştiinţarea în termenul mai sus arãtat, nu decade din dreptul de regres; el este rãspunzãtor, dacã va fi locul, de paguba cauzatã prin culpa sa, fãrã însã ca daunele interese sa poatã întrece suma din cambie.
ART. 51
Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fãrã cheltuieli", "fãrã protest", sau orice alta expresiune echivalenta, scrisã pe cambie şi semnatã, sa scuteascã pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.
Aceasta stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeazã a fi fãcute. Dovada neobservarii termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului.
Dacã stipulatiunea este înscrisã de tragator, ea produce efectele sale fata de toţi semnatarii; dacã ea este înscrisã de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Dacã, cu toatã stipulatiunea înscrisã de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile rãmân în sarcina sa. Dacã stipulatiunea a fost înscrisã de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacã a fost fãcut, pot fi cerute dela toţi semnatarii.
ART. 52
Tragatorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt ţinuţi solidar fata de posesor.
Posesorul are dreptul de urmãrire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fãrã a fi ţinut sa observe ordinea în care s-au obligat.
Acelaşi drept îl are orice semnatar care a plãtit cambia.
Acţiunea pornitã impotriva unuia din obligaţi, nu impedica urmãrirea celorlalţi, chiar dacã sunt posteriori aceluia impotriva cãruia s-a procedat mai întîi.
ART. 53
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1. Suma arãtatã în cambia neacceptata sau neplatita, împreunã cu dobanda, dacã a fost stipulatã.
2. Dobanda legalã socotitã cu începere dela scadenta.
3. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor fãcute, cum şi alte cheltuieli justificate.
Dacã regresul este exercitat înainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma arãtatã în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bãncii Naţionale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.
ART. 54
Acel care a plãtit prin regres cambia poate cere dela girantii sãi:
1. Intreaga suma plãtitã.
2. Dobanda legalã la aceasta suma, socotitã cu începere din ziua când a plãtit suma.
3. Cheltuielile pe care le-a fãcut.
ART. 55
Orice obligat impotriva cãruia se exercita sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, în schimbul plãţii, predarea cambiei cu protestul şi un cont de întoarcere achitat.
Orice girant care a plãtit cambia poate şterge girul sau şi pe acelea ale girantilor urmãtori.
ART. 56
În cazul unui regres, dupã o acceptare parţialã, acel care plãteşte suma pentru care cambia nu a fost acceptatã poate cere sa se facã menţiune de aceasta plata pe cambie şi sa i se dea chitanţa. Posesorul trebue, în afarã de aceasta, sa-i predea o copie a cambiei, certificatã conform, cum şi protestul pentru a-i face posibil exerciţiul regresurilor ulterioare.
ART. 57
Oricare persoana, având dreptul se exercite regresul, poate, dacã nu s-a stipulat altfel, sa se despãgubeascã prin o noua cambie (contra-cambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii sãi şi platibila la domiciliul acestuia.
Contra-cambia cuprinde, în afarã de sumele arãtate la art. 53 şi 54, un drept de curtaj şi taxa de timbru pentru ea.
Dacã contra-cambia este trasa de posesor, suma este fixatã dupã cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului. Dacã contra-cambia este trasa de un girant, suma este fixatã dupã cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.
ART. 58
Dupã trecerea termenelor fixate:
a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp dela vedere;
b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;
c) pentru prezentarea la plata în cazul stipulatiunii "fãrã cheltuieli".
Posesorul este decãzut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului şi impotriva celorlalţi obligaţi cu excepţiunea acceptantului.
În cazul în care cambia nu este prezentatã spre acceptare în termenul stipulat de tragator, posesorul este decãzut din dreptul sau de regres, atât pentru neplata, cat şi pentru neacceptare, afarã numai dacã nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a înţeles sa se descarce numai de garanţia de acceptare.
Dacã stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsã într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.
ART. 59
Când prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este împiedicatã de un obstacol de neînlãturat (prevedere legalã, caz fortuit ori de forta majorã), aceste termene sunt prelungite.
Posesorul este dator sa aducã, fãrã întârziere, la cunostinta girantului sau, prin scrisoare recomandatã, cazul fortuit ori de forta majorã şi sa facã pe cambie sau pe adaus menţiune datatã şi semnatã de el de aceasta încunoştiinţare; pentru rest se aplica dispoziţiunile art. 49.
Dupã încetarea cazului fortuit ori de forta majorã posesorul trebuie fãrã întârziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata şi dacã este nevoie s-o protesteze.
Dacã cazul fortuit ori de forta majorã tine peste treizeci de zile dela scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fãrã a fi nevoie de prezentare şi de protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp dela vedere, termenul de treizeci de zile curge dela data când posesorul a încunoştiinţat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majorã, chiar dacã încunoştiinţarea este facuta înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adauga termenul de vedere sau dela un timp dela vedere arãtat în cambie.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majorã faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însãrcinat-o sa prezinte cambia sau de a o protesta.
ART. 60
Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egala în cambie nu se poate exercita acţiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupã normele relative la obligaţiunile solidare.
ART. 61
Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.
Pana la unificarea regulilor de procedura, se extinde în ce priveşte cambia, formula executorie astfel cum este arãtatã în art. 135 cod pr. civilã din Vechiul Regat.
Instanta competenta pentru a investi cambia cu o formula executorie este judecãtoria de ocol dacã suma arãtatã în cambie nu depãşeşte suma de lei 50.000 şi tribunalul în caz contrar.
Contra jurnalului de investire nu este drept de apel.
Cambia emisã în strãinãtate are aceleaşi efecte executorii, dacã acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisã.
Somatiunea de executare trebuie sa cuprindã transcrierea exactã a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezulta suma datoritã.
Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face menţiune şi de actul din care rezulta mandatul.
ART. 62
În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.
Opoziţia se va introduce la instanta care a investit cambia cu formula executorie. Ea se va judeca de urgenta şi cu precãdere înaintea oricãrei alte pricini.
Hotãrârea pronunţatã asupra opoziţiei va putea fi atacatã cu apel în termen de 15 zile dela pronunţare.
Instanta va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendarea executãrii creditorul va putea obţine mãsuri de asigurare.
ART. 63
În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie grabnica solutiune şi întotdeauna întemeiate pe o proba scrisã.
Exceptiunile cambiale trebuesc propuse la primul termen de înfãţişare.
Prin primul termen de înfãţişare se înţelege primul termen la prima instanta, când procedura fiind îndeplinitã, pãrţile pot pune concluzii în fond chiar dacã paratul sau oponentul nu se prezintã.
ART. 64
Dacã din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o acţiune cauzala, aceasta rãmâne în fiinta cu toatã emiterea sau transmisiunea cambiei, afarã de cazul când se dovedeşte novatiunea.
O asemenea acţiune nu poate fi însã exercitatã decât dupã ce se dovedeşte cu protestul lipsa de acceptare sau de plata.
Posesorul cambiei nu poate exercita acţiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanţei competente, justificând în acelaşi timp îndeplinirea formalitãţilor necesare pentru conservarea fata de debitor a acţiunilor de regres ce-i pot aparţine.
ART. 65
Când posesorul a pierdut acţiunea cambiala în contra tuturor obligatilor şi nu are contra acestora acţiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o acţiune pentru plata sumei cu care aceştia s-au imbogatit fãrã cauza în dãuna sa.
CAP. VIII
Despre protest
ART. 66
Protestul se face de portãrel, iar în comunele neresedinte de tribunal, el poate fi fãcut şi de judecãtorul de ocol.
În tinuturile unde funcţioneazã notari publici, protestul va fi fãcut de aceştia, potrivit competintei lor şi legilor în vigoare.
Asistenta martorilor nu este necesarã la facerea protestului.
ART. 67
Protestul poate fi încheiat prin act separat pe însuşi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia, ori pe un adaus al acestora. Dacã protestul se încheie pe un adaus, acel care-l încheie trebuie sa punã sigiliul oficial pe linia de unire.
Pentru mai multe titluri plãtibile de aceeasi persoana, în acelaşi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat.
Dacã protestul este cuprins în act separat, menţiune de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.
ART. 68
Protestul trebuie fãcut în locurile prevãzute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar dacã nu sunt prezente.
Dacã domiciliul acestor persoane nu poate fi gãsit, protestul se va putea face în orice loc din cuprinsul comunei locului de plata, dupã alegerea posesorului cambiei.
Incapacitatea persoanelor cãrora cambia trebue sa fie prezentatã nu dispenseaza de obligaţiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepţia celor prevãzute de ultimul alineat al art. 49.
Dacã persoana cãreia trebue sa fie prezentatã cambia a încetat din vieata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupã regulile precedente.
ART. 69
Protestul trebue sa cuprindã:
1. Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat.
2. Numele şi pronumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele şi pronumele persoanei sau persoanelor contra cãrora s-a fãcut protestul.
4. Arãtarea locurilor în care a fost dresat, cu menţiunea cercetãrilor fãcute, conform art. 42.
5. Transcrierea exactã a cambiei, dacã protestul nu s-a fãcut chiar pe înscrisul cambial.
6. Somatiunea de plata, rãspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut nici un rãspuns.
Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.
Când trasul cãruia i se prezintã spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta în ziua urmãtoare, aceasta cerere trebuie cuprinsã în protest.
ART. 70
Ştersãturile, indreptarile şi scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere, trebuesc sa fie aprobate de acel care face protestul.
ART. 71
Cel care face protestul este dator sa treacã protestele în întregime, zi cu zi, dupã ordinea datei, într-un registru special.
Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul.
În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizatã dupã registru.
ART. 72
În cea dintâi zi a fiecãrei sãptãmâni, corpul portareilor, judecãtoria sau notarul public vor trimite tribunalului şi Camerei de comerţ un tablou de protestele de neplata fãcute în cursul sãptãmânii precedente.
Tabloul va arata data protestului, numele şi pronumele persoanei impotriva careea s-a fãcut protestul, al celei care a cerut protestul şi scadenta titlului protestat.
Tribunalele vor tine un registru de evidenta a protestelor.
ART. 73
În afarã de cazul când tragatorul a stipulat obligaţiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacã posesorul se invoieste, printr-o declaraţie de refuz de acceptare sau plata scrisã şi datatã pe titlu sau pe adaus, semnatã de cel impotriva cãruia protestul urma sa fie fãcut. Aceasta declaraţiune trebuie sa fie investitã cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.
CAP. IX
Despre interventiune
Secţiunea I
Dispoziţiuni generale
ART. 74
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plãteascã la nevoie.
Cambia poate fi, în condiţiunile arãtate mai jos, acceptatã sau plãtitã de o persoana care intervine pentru oricare din obligaţi pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un tertiu, însuşi trasul sau o persoana deja obligatã prin cambie, cu excepţia acceptantului.
Intervenientul trebue în cele doua zile lucrãtoare ce urmeazã interventiunii, sa încunoştiinţeze de interventiunea sa pe cel pentru care a intervenit. În caz de neobservare a acestui termen, el este rãspunzãtor, dacã va fi locul, de paguba cauzatã prin neglijenţa sa, fãrã însã ca daunele-interesele sa poatã întrece suma din cambie.
Secţiunea a II-a
Acceptarea prin interventiune
ART. 75
Acceptarea prin interventiune poate fi facuta oridecate ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptatã ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadenta.
Cînd într-o cambie s-a indicat o persoana pentru a o accepta sau o plati la nevoie, la locul plãţii, posesorul nu poate exercita, înainte de scadenta, dreptul de regres în contra acelui care a fãcut indicatiunea şi în contra semnatarilor urmãtori, afarã numai dacã a prezentat cambia persoanei indicate şi dacã aceasta, refuzind acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.
În alte cazuri de interventiune posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totuşi, dacã o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta şi a semnatarilor urmãtori.
ART. 76
Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie şi se semneazã de intervenient. Ea arata pentru cine este data; în lipsa acestei arãtãri, acceptarea se socoteşte data pentru tragator.
ART. 77
Acceptantul prin interventiune este ţinut fata de posesorul cambiei şi fata de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta.
Cu toatã acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost facuta şi girantii sãi, pot cere posesorului, în schimbul plãţii sumei arãtate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului şi, dacã va fi locul, a contului de întoarcere achitat.
Obligaţiunea acceptantului prin interventiune înceteazã în cazul în care cambia nu i-a fost prezentatã cel mai târziu în ziua urmãtoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.
Secţiunea a III-a
Plata prin interventiune
ART. 78
Plata prin interventiune poate fi facuta orideciteori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau înainte de aceasta.
Plata trebue sa cuprindã intreaga suma ce ar fi avut sa plãteascã acel pentru care interventiunea s-a fãcut.
Ea trebuie facuta cel mai târziu în ziua ce urmeazã ultima zi admisã pentru facerea protestului de neplata.
Plata prin interventiune trebue sa rezulte din protest şi, dacã acesta a fost deja dresat, trebue sa fie menţionatã la sfârşitul actului de protest de cãtre portarelul, judecãtorul de ocol sau notarul care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacã tragatorul a pus clauza "fãrã cheltuieli".
ART. 79
În cazul în care cambia a fost acceptatã de mai mulţi intervenienţi, care au domiciliul la locul plãţii, sau dacã au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane având domiciliul în acelaşi loc, posesorul trebuie sa prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar dacã va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai târziu în ziua ce urmeazã ultimei zile admise pentru facerea protestului.
Dacã protestul nu a fost fãcut în acest termen, acel care a fãcut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptatã cum şi girantii posteriori, sunt liberaţi.
ART. 80
Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost liberaţi.
ART. 81
Plata prin interventiune trebuie sa fie constatatã prin menţiune pe cambie, cu indicarea acelei pentru care este facuta. În lipsa unei atari indicari, plata se socoteşte facuta pentru tragator.
Cambia şi protestul, dacã a fost încheiat, trebue sa fie predate aceluia care a plãtit prin interventiune.
ART. 82
Cel care a plãtit prin interventiune dobândeşte drepturile rezultând din cambie impotriva aceluia pentru care a plãtit şi impotriva acelora care sunt ţinuţi cambialmente cãtre aceasta din urma; el nu poate însã gira din nou cambia.
Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sunt liberaţi.
Dacã mai multe persoane oferã plata prin interventiune, este preferat acela a cãrui plata libereazã un numãr mai mare de obligaţi. Acela care, în cunostinta de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberaţi.
CAP. X
Despre pluralitatea exemplarelor şi despre copii
Secţiunea I
Pluralitatea exemplarelor
ART. 83
Cambia poate fi trasa în mai multe exemplare identice.
Aceste exemplare trebuesc sa fie numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteşte o cambie distinctã.
Oricare posesor al unei cambii în care nu se arata ca a fost trasa într-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul cãtre propriul sau girant; se va urma astfel pana la tragator. Girantii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.
ART. 84
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacã nu s-a stipulat ca o atare plata anuleazã efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul rãmâne ţinut în temeiul fiecãrui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi girantii urmãtori, sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor, purtând semnatura celor care nu le-au fost înapoiate.
ART. 85
Acel care a trimes un exemplar al cambiei, în vederea acceptãrii, trebue sa indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gãseşte. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.
Dacã acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decât dupã ce a fãcut sa se constate prin protest:
1. Ca exemplarul trimes la acceptare nu i-a fost predat, cu toatã cererea sa.
2. Ca acceptarea sau plata nu a putut fi obţinutã pe alt exemplar.
Sectiunes a II-a
Copiile
ART. 86
Oricare posesor al unei cambii are dreptul sa facã una sau mai multe copii.
Copia trebuie sa reproduca întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni care figureazã în cambie; ea trebuie sa indice unde ia sfârşit.
Copia poate fi girata şi avalizata în acelaşi mod şi cu aceleaşi efecte ca şi originalul.
ART. 87
Copia trebuie sa arate pe deţinãtorul titlului original. Acesta este dator sa-l predea posesorului legitim al copiei.
În caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decât dupã ce a fãcut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toatã cererea sa.
Dacã titlul original poarta dupã ultimul gir dat înainte de întocmirea copiei stipulatiunea "de aici girul nu este valabil decât pe copie", sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.
CAP. XI
Despre alterãri
ART. 88
În cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sunt ţinuţi în limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi potrivit textului original.
În cazul în care din titlu nu rezulta sau nu dovedeşte ca semnatura a fost pusã înainte sau dupã alterare se presupune ca a fost pusã înainte.
CAP. XII
Despre anulare şi înlocuirea titlului
ART. 89
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unei cambii, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresatã preşedintelui tribunalului locului în care cambia este platibila, sau judecãtorului de ocol al locului de plata.
Cererea va trebui sa arate condiţiunile esenţiale ale cambiei şi, dacã este vorba de o cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica.
Preşedintele tribunalului sau judecãtorul, dupã examinarea cererii şi a elementelor produse, cum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificand datele cambiei, o va declara nulã în mâinile oricui s-ar gãsi şi va autoriza a se face plata ei dupã trecerea de 30 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, în cazul când cambia a scãzut sau este la vedere, sau de 30 zile dela data scadentei dacã aceasta este ulterioara publicaţiunii în Monitorul Oficial, şi numai dacã între timp deţinãtorul nu a fãcut opoziţie.
Ordonanta trebuie sa fie notificatã trasului şi publicatã în Monitorul Oficial, la staruinta şi pe cheltuiala petitionarului.
Plata facuta de tras înainte de notificarea ordonanţei, cu toatã înştiinţarea facuta, libereazã pe debitor.
ART. 90
În termen de 30 zile dela publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica atât petitionarului cat şi trasului, odatã cu citarea lor înaintea instanţei locului de plata.
ART. 91
Pana la împlinirea termenului prevãzut de art. 89, petiţionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale şi dacã este vorba de o cambie deja scãzutã, sau care a scãzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunând o cauţiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.
ART. 92
Dupã trecerea termenului prevãzut de art. 89, fãrã a se fi fãcut opoziţie, sau dupã respingerea opoziţiei printr-o hotãrâre rãmasã definitiva, cambia pierdutã sau sustrasa nu mai are niciun efect.
Oricine a obţinut înlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonanţei de anulare şi a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziţiei în termen, sau la prezentarea hotãrârii definitive de respingerea opoziţiei, sa ceara plata acelei cambii; când cambia a fost data în alb sau nu a scãzut încã, va putea cere, în aceleaşi condiţiuni, un duplicat.
Pentru cambiile scãzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 şi 54, afarã de cazul cînd suma datoratã a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei în favoarea cãreia a avut loc anularea sau a fost pronunţatã sentinta.
ART. 93
Ordonanta sau hotãrârea rãmasã definitiva stinge orice drept decurgând din cambia anulatã, fãrã a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului fata de cel care a obţinut anularea.
CAP. XIII
Despre prescripţie
ART. 94
Orice acţiuni rezultând din cambii impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiţi dela data scadentei.
Acţiunile posesorului impotriva girantilor şi impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit dela data protestului fãcut în timp util sau dela data scadentei în caz de stipulaţiune, fãrã cheltuieli.
Acţiunile girantilor unii impotriva altora şi impotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plãtit cambia sau din ziua în care acţiunea de regres a fost pornitã impotriva sa.
Acţiunea de imbogatire fãrã cauza se prescrie printr-un an din ziua în care hotãrârea pronunţatã asupra acţiunii cambiale va fi rãmas definitiva.
CAP. XIV
Dispoziţii generale
ART. 95
Plata unei cambii, a carei scadenta este într-o zi de sãrbãtoare legalã, nu poate fi cerutã decât în prima zi lucrãtoare ce urmeazã. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi fãcute decât într-o zi lucrãtoare.
Când unul din aceste acte trebue sa fie fãcut într-un anumit termen, a cãrui ultima zi este o zi de sãrbãtoare legalã, acest termen este prelungit pana la prima zi lucrãtoare ce urmeazã. Zilele de sãrbãtoare legalã intermediare intra în calculul termenului.
ART. 96
În termenele legale sau convenţionale nu socoteşte ziua dela care ele încep sa curgã.
ART. 97
Nu sunt admise termene de graţie, nici legale, nici judecãtoreşti.
ART. 98
Prin cuvântul "domiciliu", în sensul prezentei legi, se înţelege locul unde persoana obligatã, la care se referã, isi are locuinta sau sediul, iar prin cuvântul "loc de plata" se înţelege întreg teritoriul comunei respective.
ART. 99
Subscrierea prin punere de deget nu este socotitã semnatura, afarã numai dacã înscrisul este fãcut în forma autenticã sau notarialã.
CAP. XV
Cesiunea creanţei derivând din vânzarea de mãrfuri fata de tras
ART. 100
În cambia trasa, care, nu trebue sa fie prezentatã la acceptare, cum şi în orice alta cambie trasa, în cazul în care nu a fost acceptatã, tragatorul poate, în limitele sumei prevãzutã în cambie, sa cedeze printr-o clauza inseratã în cuprinsul cambiei, creanta sa derivând din vânzarea de mãrfuri, pe care o are fata de tras.
Clauza trebuie sa cuprindã, sub sancţiune de nulitate, data şi numãrul facturii referitoare la vânzarea de mãrfuri.
În cazul unei cambii, emisã la ordinul tragatorului însuşi, clauza de cesiune poate fi inseratã în primul gir.
Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decât în favoarea unei bãnci sau a unui bancher, însã va folosi tuturor girantilor succesivi.
ART. 101
Cesiunea dobândeşte efect fata de terţi prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face şi prin scrisoare recomandatã, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie sa cuprindã menţiunile exacte pentru identificarea cambiei.
Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultând din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.
ART. 102
Trasul, dupã notificarea cesiunii, nu poate plati decât posesorului cambiei.
Acesta nu poate valorifica fata de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacã a dresat protestul de neplata contra acestuia şi nu au trecut 5 zile dela comunicarea facuta tragatorului a somaţiei de executare, conform art. 61, sau dela citare în acţiunea cambiala, ori dela admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, când acesta a fost declarat în stare de faliment.
Exercitarea acţiunii contra trasului nu impiedica executarea în acelaşi timp a acţiunii cambiale contra tragatorului şi a celorlalţi obligaţi.
Posesorul cambiei nu-şi va putea valorifica drepturile derivând din cesiune la falimentul trasului decât dupã facerea notificãrii cerute de alin. 1 al acestui articol.
ART. 103
Oricine cesioneaza o creanta în condiţiunile prevãzute de art. 100, ştiind ca în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amenda dela 5.000 - 100.000 lei şi închisoare pana la 6 luni, afarã de cazul când faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsa mai mare, în care caz se va aplica aceasta pedeapsa.
TITLUL II
Despre biletul la ordin
ART. 104
Biletul la ordin cuprinde:
1) denumirea de bilet la ordin trecutã în însuşi textul titlului şi exprimatã în limba întrebuinţatã pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea necondiţionatã de a plati o suma determinata;
3) arãtarea scadentei;
4) arãtarea locului unde plata trebuie facuta;
5) numele aceluia cãruia sau la ordinul cãruia plata trebuie facuta;
6) arãtarea datei şi a locului emiterii;
7) semnatura emitentului.
ART. 105
Titlul cãruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arãtate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin afarã de cazurile arãtate în alineatele ce urmeazã.
Biletul la ordin a cãrui scadenta nu este arãtatã, este socotit plãtibil la vedere.
În lipsa unei arãtãri speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata şi în acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis, se socoteşte semnat în locul arãtat lângã numele emitentului.
ART. 106
Sunt aplicabile biletului la ordin, în mãsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind:
girul (art. 13-23);
scadenta (art. 36-40);
plata (art. 41- 46);
acţiunea sau executarea cambiala (art. 47), şi
regresul în cazul de neplata (art. 48-55 şi 57-65);
protestul (art. 66-73);
plata prin interventiune (art. 74 şi 78-82);
copiile (art. 83 şi 86);
alterarile (art. 88);
prescripţiunea (art. 94);
zilele de sãrbãtoare legalã, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95-98);
subscrierea prin punere de deget (art. 99)
acţiunea decurgând din imbogatirea fãrã cauza (art. 65);
anularea şi înlocuirea titlului (art. 89-93).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plãtitã de un an al treilea sau într-o localitate alta decît aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi 30), stipulatiunea de dobanda (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnãturi puse în condiţiunile arãtate la art. 7, efectele semnãturii unei persoane care lucreazã fãrã împuternicire sau depasind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33-35), în cazul prevãzut de ultimul alineat al art. 34, dacã avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent.
ART. 107
Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii.
Biletele la ordin plãtibile la un anume timp dela vedere, trebuesc prezentate spre viza emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul dela vedere curge dela data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datatã se constata prin protest (art. 28), a cãrui data serveşte ca punct de plecare pentru termenul dela vedere.
TITLUL III
CAP. I
Dispoziţii tranzitorii
ART. 108
Condiţiunile speciale şi efectele cambiilor, precum şi ale tuturor obligaţiunilor sau mentiunilor de pe cambie, fãcute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, se vor judeca dupã legea sub imperiul cãreia au fost fãcute.
De asemenea şi în ce priveşte termenul de prezentare pentru acceptare.
ART. 109
Dispoziţiunile acestei legi, privind modul de acceptare şi de plata, drepturile de acţiune şi de regres ce isvorasc din cambie, afarã de executarea cambiala, conservarea şi stingerea acestor drepturi şi efectul forţei majore, se întind şi asupra cambiilor emise sub imperiul legilor vechi, dacã au scãzut sau au fost prezentate pentru acceptare dupã intrarea în vigoare a acestei legi.
De asemenea, prin derogare dela art. 76 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, promulgatã cu Inaltul Decret regal cu nr. 1.036 din 7 aprilie 1934, prescripţiile şi decãderile isvorand din neintentarea în termenul defipt de acest articol a acţiunilor cambiale relative la cambiile prevãzute de acest articol, se suspenda pe tot timpul aplicatiunii acestei legi.
În consecinta creditorul va putea intenta acţiunile cambiale relative la aceste cambii, în tot acest interval de timp, fãrã a pierde vreun drept fata de oricare din semnatarii, girantii sau avalistii cambiei.
În ceea ce priveşte executarea cambiei, dispoziţiunile legii de fata se vor aplica şi cambiilor emise mai înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, dacã au scadenta dupã data de 1 noemvrie 1934.
ART. 110
Dispoziţiunile acestei legi se aplica şi la prescripţiunea neimplinita la data punerii în vigoare a legii de fata. Începutul acestei prescriptiuni precum şi întreruperea ei intervenita sub imperiul legii vechi, se vor judeca dupã vechile legi.
Dacã termenul de prescripţiune prevãzut în aceasta lege este mai scurt decît cel prevãzut de legile vechi, el se va socoti dela data intrãrii în vigoare a legii de fata, afarã numai dacã termenul din prezenta lege s-ar împlini mai târziu decât s-ar fi împlinit, potrivit vechilor legi.
CAP. II
Dispoziţii finale
ART. 111
Legea de fata intra în vigoare la 1 iunie 1934.
ART. 112
Din ziua intrãrii în vigoare a acestei legi sunt abrogate toate legile şi dispoziţiunile anterioare, cu privire la cambie şi bilet de ordin.
ART. 113
Sunt socotite zile de sãrbãtoare legalã, în afarã de dumineci, cele prevãzute de legea pentru organizarea judecãtoreascã.
ART. 114
Un regulament întocmit de Ministerul Justiţiei va fixa orele când cambiile sau biletele la ordin pot fi depuse pentru protest.
ART. 115
Oficiul de Compensaţie va fi organizat pe lângã Banca Nationala a României.
--------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
