Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 57 din 1 noiembrie 1974 Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 57 din 1 noiembrie 1974 Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii

EMITENT: MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 133-134 din 1 noiembrie 1974

Comenteaza legea

    Dezvoltarea susţinută a bazei tehnico-materiale, progresul neîntrerupt al economiei naţionale, perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie socialiste în amplul proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, asigură creşterea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii din ţara noastră - ţelul suprem al întregii politici a Partidului Comunist Român.
    În Republica Socialistă România, munca reprezintă un drept şi o îndatorire de onoare a fiecărui cetăţean, o necesitate pentru progresul societăţii, pentru formarea, dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane. În dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători ai bunurilor materiale şi spirituale, de participanţi direcţi la organizarea şi conducerea întregii vieţi sociale, oamenii muncii asigură creşterea producţiei şi productivităţii muncii, o înaltă eficienţă economică, beneficiind pe deplin de roadele muncii lor.
    În toate domeniile de activitate, fiecare om al muncii este retribuit în raport de cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii sale, conform principiului: retribuţie egală pentru muncă egală. Spre deosebire de salariu, care reprezintă în societatea capitalistă preţul forţei de muncă, în România socialistă retribuţia cuvenită oamenilor muncii reprezintă acea parte din venitul naţional destinată consumului individual ce se repartizează în întregime celor ce muncesc.
    În politica de retribuire a muncii se aplică cu fermitate principiul echităţii socialiste, urmărindu-se asigurarea unei proporţii corespunzătoare între veniturile minime şi cele maxime, în concordanţă cu stadiul de dezvoltare a economiei şi cu nivelul general de pregătire profesională şi de cultură al oamenilor muncii.
    Pe măsura dezvoltării forţelor de producţie, a sporirii produsului social şi a venitului naţional, în conformitate cu scopul suprem al întregii politici a partidului, se asigură, prin alocarea în mod planificat a fondurilor necesare, ridicarea permanentă a nivelului de venituri pentru toate categoriile de oameni ai muncii şi pentru creşterea fondului social de consum.
    În vederea înfăptuirii politicii partidului şi statului nostru în domeniul retribuirii muncii,
    Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

    CAP. 1
    Principiile generale ale sistemului de retribuire a muncii

    ART. 1
    (1) În Republica Socialistă România, munca constituie o îndatorire de onoare pentru toţi membrii societăţii. Dreptul la muncă este un drept fundamental al tuturor cetăţenilor, garantat prin Constituţie.
    (2) Oamenii muncii, în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie, bunuri ale întregului popor, şi, în acelaşi timp, de producători ai valorilor materiale şi spirituale, au dreptul şi îndatorirea de a desfăşura o muncă necesară societăţii.
    (3) În Republica Socialistă România, exploatarea omului de către om, realizarea de venituri prin însuşirea muncii altora, sînt cu desăvîrşire interzise. Nimeni nu poate fi retribuit fără o muncă socialmente utilă, efectiv prestată nu poate realiza alte venituri decît cele legal cuvenite.
    ART. 2
    (1) Retribuirea muncii se face pe baza principiului socialist al repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, în funcţie de contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi spirituale a întregii societăţi.
    (2) Retribuirea muncii trebuie să asigure cointeresarea materială a celor ce muncesc şi repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă.
    ART. 3
    (1) Fondul de retribuire reprezintă partea din venitul naţional destinată consumului individual, care se repartizează direct celor ce muncesc. Retribuţia cuprinde retribuţia tarifară, indemnizaţiile, premiile, sporurile şi alte drepturi prevăzute de lege pentru munca prestată.
    (2) Oamenii muncii şi familiile lor beneficiază, de asemenea, de fondul social de consum destinat învăţămîntului de toate gradele, ocrotirii sănătăţii, asigurării materiale în cazuri de incapacitate temporară de muncă, pensiilor, alocaţiilor de stat pentru copii şi ajutoarelor familiale, precum şi pentru alte nevoi cu caracter social cultural.
    (3) În scopul asigurării creşterii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, statul majorează periodic retribuţia tuturor categoriilor de personal, în conformitate cu prevederile Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării şi corespunzător creşterii productivităţii muncii sociale şi venitului naţional.
    ART. 4
    (1) Sistemul de retribuire asigură un raport corespunzător între veniturile individuale maxime şi minime.
    (2) Raportul dintre retribuţia netă maximă şi minimă a personalului din unităţile de stat se stabileşte la aproximativ 6 la 1.
    (3) Nimeni nu poate primi decît o singură retribuţie tarifară.
    (4) Totalitatea veniturilor individuale nete, cu caracter permanent, realizate de către orice persoană pentru muncă pe care o desfăşoară obişnuit, indiferent de sectorul de activitate, nu poate depăşi veniturile maxime individuale nete ce se pot realiza în unităţile de stat, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
    ART. 5
    (1) Retribuirea personalului se diferenţiază pe ramuri, subramuri şi activităţi în funcţie de importanţa lor pentru dezvoltarea economico-socială a ţării.
    (2) În cadrul ramurilor, subramurilor şi activităţilor, retribuţia tarifară se diferenţiază pe categorii de încadrare şi pe funcţii, corespunzător nivelului de calificare şi gradului de răspundere cerut de îndeplinirea sarcinilor, precum şi condiţiilor în care se desfăşoară munca.
    (3) În cadrul categoriilor şi funcţiilor, retribuţia se diferenţiază, de regulă, pe un nivel de bază şi mai multe trepte sau gradaţii.
    (4) În toate cazurile, retribuţia se acordă pe baza funcţiei îndeplinite şi a activităţii efectiv prestate, cu respectarea condiţiilor de studii şi vechime prevăzute de reglementările în vigoare şi nu pe baza titlului deţinut.
    ART. 6
    (1) La stabilirea retribuirii fiecărui om al muncii, se are în vedere contribuţia sa la:
    - realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie;
    - îmbunătăţirea calităţii produselor;
    - folosirea maximă a capacităţilor de producţie;
    - promovarea progresului tehnic, ştiinţific şi cultural;
    - creşterea productivităţii muncii;
    - reducerea cheltuielilor de producţie, mai ales pe calea reducerii consumului de materii prime, materiale, combustibil şi energie;
    - sporirea eficienţei investiţiilor, scurtarea termenelor de execuţie, reducerea ponderii construcţiilor în volumul total al investiţiilor;
    - creşterea volumului producţiei destinate exportului şi a eficienţei activităţii de comerţ exterior;
    - ridicarea continuă a eficienţei în activitatea economică a întreprinderilor, precum şi în toate domeniile vieţii sociale.
    ART. 7
    Obiectivele urmărite de sistemul de retribuire se realizează prin:
    a) diferenţierea retribuţiilor în funcţie de nivelul de calificare cerut pentru efectuarea lucrărilor şi de cantitatea muncii prestate, determinată prin norme de muncă, care să reflecte cît mai riguros munca reală necesară pentru executarea lucrărilor, de iniţiativa, operativitatea, experienţa în muncă şi contribuţia personală la îndeplinirea sarcinilor colectivelor;
    b) folosirea celor mai corespunzătoare forme de măsurare a muncii şi de retribuire, ţinînd seama de specificul activităţii din fiecare unitate, în vederea stimulării obţinerii unor rezultate cît mai bune, cantitative şi calitative;
    c) asigurarea unei interdependenţe strînse între realizările obţinute în muncă şi venituri, precum şi creşterea răspunderii personale a fiecăruia, indiferent de postul pe care îl ocupă, prin:
    - acordarea integrală a retribuţiei la realizarea tuturor sarcinilor primite, atît a celor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului, cît şi a sarcinilor proprii de muncă;
    - acordarea unor venituri suplimentare pentru depăşirea sarcinilor stabilite;
    - diminuarea retribuţiei în cazul nerealizării sarcinilor de muncă individuale sau colective.
    ART. 8
    În scopul asigurării unei cît mai strînse legături între munca depusă şi retribuirea ei, se pot aplica, în funcţie de specificul activităţii şi folosind ca unităţi de măsurare a muncii normele de muncă, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
    ART. 9
    Elementele sistemului de retribuire a muncii sînt următoarele:
    a) retribuţia tarifară, care constituie partea principală a retribuţiei totale şi elementul determinant pentru stimularea ridicării continue a calificării personalului. Prin retribuţie tarifară se înţelege retribuţia stabilită pe baza reţelelor tarifare sau a listelor de funcţii pentru muncitori şi personal operativ şi prin nomenclatoarele de funcţii pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate, pentru personalul de conducere, precum şi pentru cel administrativ, de deservire şi de pază. Se stabileşte următoarea pondere a retribuţiei tarifare în retribuţia medie planificată:
    - la muncitori şi personalul operativ circa 90%;
    - la muncitorii din construcţii-montaj circa 88%;
    - la personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază, între 90-95%;
    b) indemnizaţia de conducere sau cele care se acordă pentru unele activităţi suplimentare. Indemnizaţia de conducere se stabileşte diferenţiat, pe ramuri sau activităţi, după mărimea unităţii şi complexitatea sarcinilor;
    c) premii anuale acordate sub formă de gratificaţii, pentru ansamblul rezultatelor obţinute în realizarea principalilor indicatori de plan şi creşterea continuă a eficienţei economice a unităţilor, premii acordate în cursul anului pentru realizări deosebite în îndeplinirea sarcinilor în perioada respectivă, premii pentru economii de materiale şi forţă de muncă, după caz premii pentru export peste plan şi reducerea importului, precum şi alte recompense cu caracter limitat, ce se acordă personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele deosebite obţinute în îndeplinirea anumitor obiective specifice;
    d) sporuri la retribuţie acordate pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, în scopul stimulării stabilităţii personalului;
    e) retribuţii majorate sau sporuri, pentru retribuirea diferenţiată a muncii personalului care lucrează în condiţii deosebite faţă de cele obişnuite.
    ART. 10
    (1) În România, retribuirea muncii se reglementează prin lege. Fondurile de retribuire se prevăd în Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, cele finanţate din bugetul de stat incluzîndu-se şi în acesta.
    (2) Consiliul de Miniştri şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigură şi răspund de aplicarea întocmai a prevederilor prezentei legi.

    CAP. 2
    Reglementări privind retribuirea ce se aplică în toate ramurile de activităţi economice şi sociale

    A. FORME DE MĂSURARE A MUNCII ŞI DE RETRIBUIRE
    ART. 11
    (1) Măsurarea muncii personalului de toate categoriile, în vederea stabilirii retribuţiei, se face pe baza normelor de muncă, în conformitate cu reglementările legale.
    (2) În funcţie de natura activităţii, normele de muncă pot fi: norme de timp, norme de producţie, atribuţii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzătoare muncii respective.
    ART. 12
    (1) Formele de retribuire sînt următoarele:
    a) în acord sau cu bucata, cînd retribuţia cuvenită rezultă din înmulţirea tarifului pe unitatea de produs sau pe lucrare cu numărul produselor sau al lucrărilor realizate. În funcţie de condiţiile concrete de organizare a muncii şi de interesul stimulării mai puternice a unor laturi cantitative sau calitative ale activităţii, se pot aplica următoarele variante ale acordului:
    - acord direct, cînd tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare este constant, retribuţia fiind direct proporţională cu numărul produselor sau al lucrărilor executate;
    - acord progresiv, cînd la un anumit nivel de realizare a sarcinilor dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majorează în anumite proporţii - după caz - fie pentru partea de produse realizate peste nivelul dinainte stabilit, fie pentru toată producţia realizată;
    - acord global, cînd o formaţie de lucru, un colectiv dintre subunitate sau întregul colectiv al subunităţii încheie cu unitatea un contract cuprinzînd angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce-i revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări, sau pentru obţinerea unei anumite producţii. În contract se prevăd lucrările care urmează a fi executate, condiţiile în care acestea vor trebui realizate, sumele cuvenite drept retribuţie. În acord global pot lucra toate categoriile de personal ale subunităţii, inclusiv cadrele de conducere ale acesteia. Sumele corespunzătoare valorii lucrărilor executate lunar se plătesc - sub formă de avans - din care se reţine o garanţie de 10-20% . Plata sumelor reţinute se face la terminarea lucrărilor, în raport de îndeplinirea condiţiilor şi la termenele convenite în contract;
    - acord indirect, cînd personalul care deserveşte nemijlocit mai mulţi lucrători retribuiţi în acord - ale căror realizări sînt condiţionate de felul cum sînt deserviţi - primeşte retribuţia proporţional cu nivelul mediu de îndeplinire a normelor realizat de lucrătorii respectivi;
    b) în regie sau după timp, cînd retribuţia tarifară stabilită pe oră, zi sau lună se acordă personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu:
    - la muncitori, sarcinile de serviciu se exprimă fie sub forma unei norme de producţie zilnică sau lunară, fie sub formă de atribuţii concrete ce se stabilesc pe o zonă de deservire precizată, fie sub alte forme specifice ramurii, subramurii sau activităţii în care lucrează;
    - pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază, sarcinile de serviciu, atribuţiile şi răspunderile se stabilesc concret pentru fiecare loc de muncă şi pentru fiecare executant. Numărul de lucrători din această categorie de personal trebuie să fie determinat pe baza unei fundamentări ştiinţifice, prin normative şi norme de muncă;
    c) forma de retribuire pe bază de tarife sau cote procentuale din valoarea achiziţiilor, desfacerilor sau prestărilor de servicii, cînd veniturile cuvenite se calculează asemănător acordului direct proporţional cu nivelul de realizare a sarcinilor stabilite pentru fiecare lucrător. Tarifele şi cotele procentuale se determină în corelare cu retribuţia tarifară de încadrare a personalului cu atribuţii şi răspunderi similare; la depăşirea sau nerealizarea sarcinilor, venitul este, ca şi în cazul retribuirii în acord, direct proporţional cu nivelul de realizare a sarcinilor.
    (2) În scopul creşterii eficienţei activităţii atît în cazul retribuirii în acord, cît şi al celei în regie, retribuţia cuvenită pe baza indicatorilor cantitativi se poate majora sau diminua în funcţie de îndeplinirea a 1-2 indicatori suplimentari, specifici activităţii respective.
    ART. 13
    (1) Corespunzător organizaţii proceselor de muncă şi modului de stabilire a normelor de muncă, formele de retribuire se aplică individual sau colectiv.
    (2) În cazul acordului colectiv, repartizarea sumelor cuvenite fiecărui lucrător se face în raport cu retribuţia tarifară de încadrare şi cu timpul lucrat. Organul colectiv de conducere al unităţii poate aproba, prin excepţie, acolo unde este mai eficient, ca repartizarea sumelor cuvenite în acord să se facă în raport cu timpul lucrat şi cu categoria locului de muncă sau a postului prevăzut în formaţia normată. Retribuţia individuală poate fi majorată sau diminuată cu pînă la 20%, în funcţie de contribuţia efectivă a fiecărui membru al formaţiei la realizarea lucrărilor şi în limita sumei cuvenite pe întreaga formaţie, cu consimţămîntul majorităţii membrilor formaţiei de lucru şi al conducerii subunităţii de producţie din care face parte această formaţie.
    ART. 14
    Pe baza prevederilor acestei legi, Consiliul de Miniştri stabileşte formele de retribuire a muncii ce se pot aplica, pe fiecare ramură, subramură sau activitate, precum şi condiţiile de aplicare a acestora.

    B. RETRIBUŢIA TARIFARĂ A MUNCITORILOR
    ART. 15
    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor calificaţi se stabileşte pe categorii de încadrare sau pe funcţii. Categoriile de încadrare sînt prevăzute în reţelele tarifare. În cazurile în care nu se justifică elaborarea unor reţele tarifare, muncitorii sînt încadraţi pe funcţii. Categoriile de încadrare şi funcţiile se stabilesc în raport cu cunoştinţele, nivelul de calificare şi experienţa necesară pentru executarea în bune condiţii a lucrărilor de diferite grade de complexitate, aşa cum sînt prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare.
    (2) Retribuţia tarifară pentru muncitorii necalificaţi se stabileşte pe trei categorii de lucrări: obişnuite, grele şi foarte grele. Categoriile de lucrări grele şi foarte grele se stabilesc pe baza unor liste de lucrări necalificate, de această natură.
    (3) Indicatoarele tarifare de calificare pe meserii, specialităţi şi funcţii şi listele de lucrări necalificate se întocmesc pe baza normelor aprobate de Consiliul de Miniştri, de către ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care coordonează ramura sau activitatea respectivă, împreună cu uniunile sindicatelor pe ramuri de activitate, în colaborare cu celelalte organe centrale interesate şi cu acordul Ministerului Muncii şi al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.
    ART. 16
    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor se stabileşte diferenţiat, pentru fiecare categorie sau funcţie, pe un nivel de bază şi trei trepte de retribuire.
    (2) Prin treptele de retribuire, în cadrul categoriei de încadrare, retribuţia se diferenţiază în funcţie de calităţile personale ale muncitorilor, reflectate în rezultatele obţinute în muncă.
    ART. 17
    (1) Muncitorii pot fi trecuţi în treptele prevăzute la categoria sau funcţia respectivă ţinînd seama de calităţile personale şi de rezultatele obţinute în activitatea profesională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971 privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat. Trecerea de la nivelul de bază la treapta I se poate face numai pentru personalul care are o vechime minimă de un an în categoria sau funcţia respectivă, iar trecerea de la o treaptă la alta se poate face numai pentru cei care au o vechime minimă de 2 ani în treapta în care sînt încadraţi.
    (2) În cursul unui an, în cadrul fiecărei unităţi, pot fi trecuţi în trepte superioare de retribuire - o dată pe an - în condiţiile prevăzute de Legea nr. 12/1971, pînă la cel mult 40% din numărul total al muncitorilor. Reducerea vechimii celor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru trecerea de la o treaptă de retribuire la altă nu va depăşi 1/3 din vechimea de un an necesară pentru trecerea de la nivelul de bază la treapta I şi de 2 ani pentru trecerea la treapta următoare. Totodată, reducerea totală a vechimii minime necesare trecerii pînă la ultima treaptă în cadrul aceleiaşi categorii nu poate depăşi 1/5, potrivit Legii nr. 12/1971. Muncitorii care beneficiază de creşterea retribuţiei tarifare, ca urmare a majorării generale a acesteia, nu vor putea fi trecuţi în trepte superioare timp de 6 luni de la data majorării retribuţiei.
    (3) Muncitorii încadraţi pe reţele, care sînt promovaţi într-o categorie superioară de calificare, se încadrează la nivelul de bază al noii categorii. Muncitorii încadraţi pe funcţii şi cei necalificaţi, atunci cînd sînt trecuţi la o funcţie sau o categorie superioară, se încadrează la retribuţia de bază; dacă această retribuţie este egală sau mai mică decît cea avută vor fi încadraţi la noua funcţie sau categorie, astfel încît să beneficieze de o creştere corespunzătoare unei trepte.
    (4) Retribuţia tarifară de încadrare stabilită pe trepte de retribuire constituie un drept cîştigat, atît timp cît personalul este încadrat în aceeaşi categorie tarifară sau funcţie ori în funcţii echivalente în aceeaşi unitate sau, prin transfer în interesul serviciului, în altă unitate unde, pentru meseria sau funcţia respectivă, se aplică acelaşi nivel de retribuire.
    (5) Absolvenţii şcolilor profesionale care au obţinut în şcoală rezultate foarte bune la învăţătură şi la practică, după 3 luni de la încadrarea lor ca muncitori vor putea fi trecuţi în una din treptele categoriei 1, de către organul colectiv de conducere al unităţii, ţinînd seama de rezultatele în producţie.
    (6) Muncitorii necalificaţi, care execută lucrări grele şi foarte grele, atunci cînd se califică şi lucrează în aceeaşi unitate, pot fi încadraţi de la început în una din treptele primei categorii de muncitori calificaţi.
    ART. 18
    (1) Reţelele tarifare se stabilesc pe ramuri, subramuri sau activităţi din cadrul economic.
    (2) Retribuţia tarifară se diferenţiază, în unele ramuri, subramuri sau activităţi, pe mai multe niveluri de retribuire, în raport de:
    a) complexitatea procesului tehnologic;
    b) gradul de înzestrare tehnică;
    c) importanţa ramurii, subramurii sau întreprinderii pentru dezvoltarea economiei naţionale;
    d) forma de retribuire utilizată, în acord sau în regie.
    (3) Retribuţia minimă şi maximă din categoriile cuprinse în reţelele tarifare pentru muncitorii calificaţi este următoarea:


───────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.  Reţeaua şi nivelul   Număr de    Retribuţia tarifară
 crt.                      categorii     - lei/lună -
                           în reţea    --------------------
                                        minimă      maximă
───────────────────────────────────────────────────────────
             1                 2           3          4
───────────────────────────────────────────────────────────
 1. Mine subteran A            5         1798        3302
 2. Mine subteran B            5         1594        2945
 3. Mine subteran C            5         1530        2665
 4. Mine subteran D            5         1517        2588
 5. Siderurgie A               6         1510        2621
 6. Construcţii de maşini
    nivel A0 pentru munca
    în acord                   6         1510        2621
 7. Siderurgie B               6         1479        2489
 8. Foraj                      6         1479        2336
 9. Construcţii maşini
    nivel A pentru munca
    în acord                   6         1479        2417
 10. Construcţii maşini
     nivel A0 pentru munca
     în regie                  6         1479        2417
 11. Construcţii maşini
     nivel B pentru munca
     în acord                  6         1448        2305
 12. Construcţii A pentru
     munca în acord            5         1448        2305
 13. Construcţii maşini
     nivel A pentru munca
     în regie                  6         1428        2295
 14. Mecanici agricoli -
     pentru munci în
     atelier -                 6         1428        2295
 15. Energie electrică A       6         1428        2295
 16. Chimie A0                 6         1428        2295
 17. Metalurgie neferoasă      6         1428        2356
 18. Poligrafie A              6         1428        2306
 19. Mine suprafaţă A          6         1428        2060
 20. Construcţii A pentru
     munca în regie            5         1408        2213
 21. Construcţii maşini
     nivel B pentru munca
     în regie                  6         1408        2203
 22. Energie electrică B       6         1408        2203
 23. Chimie A                  6         1408        2203
 24. Petrol A                  6         1408        2101
 25. Construcţii B pentru
     munca în acord            5         1408        2213
 26. Poligrafie B              6         1408        2234
 27. Tăbăcărie                 5         1408        2020
 28. Petrol B                  6         1387        2050
 29. Chimie B                  6         1387        2050
 30. Mine suprafaţă B          6         1387        1928
 31. Sticlă                    7         1387        2111
 32. Prelucrare lemn
     nivel A pentru munca
     în acord                  6         1387        2050
 33. Exploatări forestiere A   6         1387        2050
 34. Energie electrică C       6         1387        2122
 35. Materiale refractare      5         1387        1958
 36. Materiale construcţii A   5         1387        1958
 37. Confecţii piele           5         1387        1958
 38. Alimentară A              5         1387        1958
 39. Construcţii B pentru
     munca în regie            5         1387        2091
 40. Textile                   6         1387        2040
 41. Prelucrare lemn nivel B
     pentru munca în acord     6         1367        1999
 42. Mine suprafaţă C -
     cariere                   6         1367        1877
 43. Gospodăria comunală A     5         1367        1897
 44. Alimentară B              5         1367        1897
 45. Prelucrare lemn nivel
     A pentru munca în regie   6         1367        1969
 46. Prelucrare lemn nivel
     B pentru munca în regie   6         1346        1997
 47. Exploatare forestieră B   6         1946        1938
 48. Industria locală          6         1346        1938
 49. Gospodăria comunală B     5         1346        1856
 50. Materiale construcţii B   5         1346        1856
 51. Alimentară C              5         1346        1856
 52. Silvicultură              4         1346        1693
───────────────────────────────────────────────────────────

    ART. 19
    (1) Muncitorii din ultima categorie de calificare prevăzută în indicatorul tarifar de calificare pentru meseria ce exercită, care execută la un înalt nivel calitativ o gamă largă de lucrări deosebit de complexe, pot fi retribuiţi atît în acord cît şi în regie ca muncitori specialişti. În cazul meseriilor sau funcţiilor la care indicatorul tarifar de calificare nu cuprinde lucrări pînă la ultima categorie a reţelei, muncitorii specialişti primesc retribuţia tarifară prevăzută pentru categoria imediat superioară celei în care sînt încadraţi.
    (2) Numărul muncitorilor specialişti se stabileşte de către ministere, celelalte organe centrale, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru unităţile subordonate, în limita a 1% din numărul muncitorilor calificaţi existenţi. În limita numărului aprobat de organele ierarhic superioare, centralele stabilesc numărul muncitorilor specialişti pentru unităţile subordonate şi unităţile componente.
    (3) În cazuri deosebite, pentru lucrări de mare tehnicitate şi complexitate, Consiliul de Miniştri poate aproba, pentru unele subramuri şi activităţi, încadrarea ca muncitori specialişti, în limita a cel mult 2% din numărul muncitorilor calificaţi.
    ART. 20
    (1) La munca în acord, retribuirea muncii se face după categoria de încadrare a lucrărilor.
    (2) Muncitorii care execută, în acord individual, lucrări de categorii superioare încadrării lor sînt retribuiţi corespunzător tarifelor lucrărilor efectuate. Muncitorilor care execută temporar, în acord individual, lucrări inferioare cu două sau mai multe categorii decît cea a încadrării lor, li se poate plăti, în raport cu timpul lucrat, şi diferenţa dintre retribuţia tarifară corespunzătoare categoriei lor de încadrare şi retribuţia tarifară a categoriei cu care sînt tarifate lucrările, ambele la nivel de bază.
    (3) Încadrarea lucrărilor calificate în categorii tarifare se face pe baza prevederilor din indicatoarele tarifare de calificare, iar a celor necalificate, pe baza listelor de lucrări necalificate; încadrarea lucrărilor în trepte de retribuire se face ţinînd seama de diferenţierea existentă în gradul de complexitate şi de dificultatea lucrărilor din cadrul aceleiaşi categorii.
    ART. 21
    Retribuţia tarifară a personalului operativ, a cărui activitate este asemănătoare cu cea a muncitorilor calificaţi, se diferenţiază, în cadrul aceleiaşi funcţii şi calificări, pe un nivel de bază şi trei trepte de retribuire; la stabilirea retribuţiei acestei categorii de personal se aplică toate reglementările referitoare la retribuirea muncitorilor.
    ART. 22
    (1) Retribuţia tarifară pentru muncitori este prevăzută în anexele legii, la ramurile respective.
    (2) Consiliul de Miniştri aprobă modul de utilizare a reţelelor tarifare şi de stabilire a retribuţiei tarifare în diferite situaţii specifice, ţinînd seama de principiile cuprinse în prezenta lege.

    C. RETRIBUŢIA TARIFARĂ A PERSONALULUI TEHNIC, ECONOMIC DE ALTĂ SPECIALITATE, ADMINISTRATIV, DE DESERVIRE ŞI DE PAZĂ
    ART. 23
    (1) Retribuţia tarifară a personalului tehnic economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază din toate ramurile, subramurile şi activităţile economice şi sociale se stabileşte pe 41 clase de retribuire. Retribuţia tarifară corespunzătoare fiecărei clase este următoarea:


───────────────────────────────────
 Clasa de        Retribuţia
 retribuire       tarifară
───────────────────────────────────
      1          1140
      2          1170
      3          1205
      4          1240
      5          1290
      6          1340
      7          1395
      8          1450
      9          1505
     10          1560
     11          1615
     12          1670
     13          1725
     14          1780
     15          1835
     16          1890
     17          1945
     18          2000
     19          2060
     20          2160
     21          2260
     22          2370
     23          2480
     24          2610
     25          2740
     26          2880
     27          3025
     28          3180
     29          3340
     30          3500
     31          3675
     32          3885
     33          4100
     34          4315
     35          4530
     36          4750
     37          4975
     38          5225
     39          5500
     40          5775
     41          6050
───────────────────────────────

    (2) Prima clasă corespunde retribuţiei minime pe economie, iar clasa 41 retribuţiei tarifare maxime a personalului din unităţile de stat.
    1. Retribuţia tarifară a maiştrilor
    ART. 24
    (1) Retribuţia tarifară a maiştrilor se stabileşte corespunzător cu răspunderea şi rolul lor în producţie.
    (2) Retribuţia tarifară a maiştrilor este stabilită pe 2 funcţii: maistru şi maistru principal. În cadrul fiecărei funcţii, retribuţia tarifară este stabilită pe un nivel de bază şi 6 gradaţii, fiind diferenţiată pe ramuri, subramuri şi activităţi, după cum urmează:


───────────────────────────────────────────────────────────
 Ramura, subramura                  Clasele de retribuire
 sau activitatea                     la nivelul de bază
                                   - minim - şi la ultima
                                      gradaţie - maxim -
                                     ale funcţiilor de:
                                   ----------------------
                                    maistru      maistru
                                                principal
───────────────────────────────────────────────────────────
        1                                2         3
───────────────────────────────────────────────────────────
                  Grupa I
 Mine subteran                  A     26-32      28-34
 Mine subteran                  B     24-30      26-32
 Mine subteran                  C     23-29      25-31
 Mine subteran                  D     22-28      24-30

                  Grupa II

 Metalurgie feroasă             A     22-28      24-30
 Metalurgie feroasă             B     21-27      23-29
 Foraj                                21-27      23-29
 Metalurgie neferoasă                 21-27      23-29

                  Grupa III

 Construcţii maşini        A0 şi A    20-26      22-28
 Energie electrică             A      20-26      22-28

                  Grupa IV

 Mine suprafaţă                A      19-25      21-27
 Construcţii maşini            B      19-25      21-27
 Energie electrică             B      19-25      21-27
 Construcţii-montaj                   19-25      21-27
 Poligrafie                    A      19-25      21-27
 Petrol                        A      19-25      21-27
 Chimie                    A0 şi A    19-25      21-27

                  Grupa V
 Mine suprafaţă                B      18-24      20-26
 Energie electrică             C      18-24      20-26
 Poligrafie                    B      18-24      20-26
 Sticlă şi ceramică fină              18-24      20-26
 Chimie                        B      18-24      20-26
 Petrol                        B      18-24      20-26
 Tăbăcărie,
 prelucrare cauciuc                   18-24      20-26
 Prelucrare lemn               A      98-24      20-26
 Exploatări forestiere         A      18-24      20-26

                  Grupa VI

 Mine suprafaţă                C      17-23      19-25
 Materiale refractare                 17-23      19-25
 Confecţii piele                      17-23      19-25
 Textile                              17-23      19-25
 Materiale de construcţii      A      17-23      19-25
 Prelucrare lemn               B      17-23      19-25
 Alimentară                    A      17-23      19-25

                  Grupa VII

 Alimentară                 B şi C    16-22      18-24
 Industrie locală                     16-22      18-24
 Gospodărie comunală           A      16-22      18-24
 Exploatări forestiere         B      16-22      18-24

                  Grupa VIII

 Cariere-balastiere                   15-21      17-23
 Materiale de construcţii      B      15-21      17-23
 Gospodărie comunală           B      15-21      17-23
───────────────────────────────────────────────────────────

    (3) În scopul unei corelaţii juste a retribuţiei maiştrilor cu a muncitorilor din subordinea lor, în cadrul formaţiilor de muncă vor putea fi cuprinşi numai muncitorii a căror retribuţie tarifară este inferioară celei a maistrului respectiv.
    (4) Absolvenţii şcolilor de maiştri, muncitorii şi tehnicienii, care sînt încadraţi în funcţii de maiştri în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971, vor primi retribuţia tarifară la nivelul de bază sau la o gradaţie care să le asigure două clase mai mult decît retribuţia ce o primeau ca muncitori sau tehnicieni.
    2. Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate
    ART. 25
    Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate se stabileşte pe funcţii şi, în cazurile prevăzute de lege, şi pe grade profesionale. Pentru fiecare funcţie retribuţia tarifară se stabileşte pe un nivel de bază şi 5-6 gradaţii.
    ART. 26
    (1) Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate din întreprinderi se diferenţiază pe 7 grupe de ramuri, în ordinea priorităţii ce se acordă ramurilor, subramurilor şi activităţilor din economia naţională.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţionarilor, desenatorilor şi altor funcţii prevăzute în anexele legii este aceeaşi în toate grupele de ramuri.
    (3) Ramurile, subramurile şi activităţile reprezentative pentru cele şapte grupe sînt următoarele:
    Grupa I
    - Industria minieră: unităţi pentru extracţia subterană a cărbunelui şi a minereurilor care aplică la muncitori nivelul A de retribuire.
    Grupa II
    - Industria metalurgiei feroase şi neferoase;
    - Foraj, explorări şi prospecţiuni geologice;
    - Industria minieră: unităţi pentru extracţia subterană a cărbunelui şi a minereurilor care aplică la muncitori nivelul B sau C de retribuire.
    GRUPA III
    - Industria construcţiilor de maşini: unităţi care aplică la muncitori nivelul A0 sau A de retribuire;
    - Industria energiei electrice şi termice: unităţi care aplică la muncitori nivelul A de retribuire:
    - Construcţii-montaj: trusturi sau întreprinderi de gradul special şi gradul I:
    - Transporturi căi ferate;
    - Transporturi aeriene.
    Grupa IV
    - Industria chimică: întreprinderi chimice şi petrochimice, precum şi alte unităţi importante din industria chimică;
    - Industria petrolului şi gazului metan: schele de extracţie, rafinării;
    - Agricultură: unităţi agricole de stat, unităţi de mecanizarea agriculturii şi alte unităţi importante;
    - Industria materialelor de construcţii: unităţi producătoare de ciment, de prefabricate din metal şi beton armat şi autoclavizat;
    - Industria de prelucrare a lemnului: unităţi de prelucrare a lemnului care produc plăci aglomerate, fibrolemnoase melaminate şi emailate;
    - Transporturi navale.
    Grupa V
    - Industria uşoară: unităţi de tăbăcărie, unităţi producătoare de sticlă şi ceramică fină, unităţi mari şi complexe producătoare de textile şi confecţii cu nivel tehnic deosebit, unităţi producătoare de bunuri metalice şi electrice de consum;
    - Transporturi auto;
    - Exploatarea forestieră;
    - Industria alimentară: unităţi mari şi complexe producătoare de ulei, fabrici de zahăr, întreprinderi piscicole;
    - Gospodăria comunală: unităţi pentru distribuţia gazelor naturale, uzinele de apă şi termoficare;
    - Circulaţia mărfurilor: unităţi mari şi complexe sau cu caracter prezentativ din comerţ, turism şi alimentaţie publică, baze ori întreprinderi mari de aprovizionare tehnico-materială.
    Grupa VI
    - Industria uşoară: unităţi producătoare de textile, de confecţii din textile, din piele, blănuri şi cauciuc;
    - Industria alimentară: unităţi de industrializare a cărnii şi a laptelui, unităţi de vinificaţie, producătoare de bere şi alcool, unităţi frigorifice, unităţi importante producătoare de conserve;
    - Industria locală: unităţi de produse din lemn, de produse chimice, textile, piele, unităţi de morărit şi panificaţie cu mecanizare complexă;
    - Circulaţia mărfurilor: unităţi mari de comerţ, alimentaţie publică şi hotelieră.
    Grupa VII
    - Industria materialelor de construcţii: cariere, balastiere;
    - Industria locală: unităţi cu activităţi specifice locale;
    - Circulaţia mărfurilor: unităţi mici de comerţ şi alimentaţie publică.
    (4) Încadrarea în grupe a ramurilor, subramurilor şi activităţilor economice necuprinse în alin. (3) este prevăzută în anexa nr. III.
    ART. 27
    (1) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de execuţie tehnice, economice şi de altă specialitate din întreprinderi este diferenţiată, în raport cu grupa de ramuri, după cum urmează:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Grupa de           Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
 ramuri             şi la ultima gradaţie - maxim - ale funcţiilor de:
           ───────────────────────────────────────────────────────────────────
               Inginer         Economist,      Tehnician        Planificator,
                               chimist,                         contabil,
                               fizician                         statistician,
                                                                merciolog
          ────────────────  ──────────────── ──────────────── ────────────────
          simplu principal  simplu principal simplu principal simplu principal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    I
 subteran   27-33   29-36                     18-24   23-30
    I
 suprafaţă  24-30   26-33    21-27   23-30    15-21   20-27      9-15    14-21
    II      23-29   25-32    21-27   93-30    14-20   19-26      9-15    14-21
    III     22-28   24-31    21-27   23-30    13-19   18-25      9-15    14-21
    IV      21-27   23-30    20-20   22-29    12-18   17-24      9-15    14-21
    V       20-26   22-29    19-25   21-28    11-17   16-23      8-14    13-20
    VI      19-25   21-28    18-24   20-27    10-16   15-22    7 1/2-13  12-19
    VII     18-24   20-27    17-23   19-26     9-15   14-21    7 1/2-13  11-18
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie tehnice, economice şi de altă specialitate din centrale este, în cadrul fiecărei grupe de ramuri, cu o clasă de retribuire mai mare ca cea a funcţiilor corespunzătoare din întreprinderi - cu excepţia celei din grupa I, cu care de regulă, este egală.
    (3) La centrale se vor utiliza şi funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I şi principal II. Retribuţia tarifară a acestor funcţii se diferenţiază după gradul de organizare a centralelor. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 4% şi cel de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal II, de cel mult 6% din numărul total de posturi cu studii superioare existente în cadrul centralei. La fiecare centrală pot exista cel mult 10 posturi la funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I şi II, luate împreună.
    (4) La centralele şi unităţile asimilate, constituite pe structura unor întreprinderi, retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie este cea stabilită pentru funcţiile respective din întreprinderi corespunzătoare grupei de ramuri în care este clasificată centrală. Ministerele şi celelalte organe centrale pot aproba ca la aceste unităţi să se folosească unele funcţii de execuţie prevăzute la centrale în alin. (2) şi (3), cu retribuţia respectivă, pentru cei care au sarcini şi atribuţii legate de coordonarea şi îndrumarea activităţii tuturor unităţilor subordonate centralei respective.
    3. Retribuţia tarifară a personalului de conducere
    ART. 28
    Retribuţia tarifară a personalului de conducere se diferenţiază atît în raport cu funcţia ocupată, nivelul de studii, grupa de ramuri din care face parte unitatea, cît şi cu gradul de organizare a unităţii, stabilit în conformitate cu prevederile art. 29.
    ART. 29
    (1) Unităţile economice se încadrează, în raport de mărimea şi complexitatea activităţii ce o desfăşoară, în mai multe grade de organizare, al căror număr pentru fiecare ramură, subramură sau activitate în parte se stabileşte în anexele legii.
    (2) Gradul de organizare a unităţilor se determină pe baza următoarelor criterii:
    a) volumul şi complexitatea activităţii;
    b) gradul de automatizare şi de mecanizare a proceselor de producţie:
    c) tipul producţiei exprimat prin mărimea seriei şi tehnicitatea produselor;
    d) volumul activităţii de pregătire a fabricaţiei;
    e) ponderea producţiei destinată exportului;
    f) coeficientul de schimburi;
    g) răspîndirea subunităţilor, precum şi alte criterii specifice.
    (3) Încadrarea în grade de organizare a unităţilor, cu sau fără personalitate juridică, precum şi a subunităţilor - secţii şi ateliere de producţie, şantiere şi loturi sau altele similare - se face, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (2), la înfiinţare, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Modificarea gradului de organizare a unităţilor şi subunităţilor se va putea face - acolo unde este cazul - odată cu aprobarea planului de stat anual.
    ART. 30
    (1) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere a unităţilor - director, inginer şef, contabil şef şi funcţii echivalente - este stabilită, în afara cazurilor prevăzute în mod expres prin lege, în sume fixe. La această retribuţie se adaugă o indemnizaţie de conducere stabilită în mod diferenţiat, pe ramuri şi activităţi, după mărimea unităţii şi complexitatea sarcinilor; indemnizaţiile pe tipuri sînt prevăzute în anexa nr. I.
    (2) La încadrarea în funcţii de conducere prevăzute cu indemnizaţie se acordă indemnizaţia minimă, iar la promovarea personalului care a ocupat asemenea funcţii, în funcţii de conducere imediat superioare, se stabileşte o indemnizaţie mai mare cu 5% decît cea avută anterior. Indemnizaţia de conducere se poate majora treptat, între limitele prevăzute de lege, ţinîndu-se seama de calităţile personale şi de vechimea în funcţii de conducere a fiecăruia. Se vor putea acorda indemnizaţii spre limita maximă reprezentînd peste 90% din indemnizaţia cea mai mare la cel mult 25% din numărul cadrelor cu aceleaşi funcţii sau cu funcţii echivalente din unităţile subordonate organelor respective. Indemnizaţia de conducere nu face parte din retribuţia tarifară, dar se include în calculul retribuţiei medii.
    (3) Retribuţia tarifară a funcţiilor de director de întreprindere, director adjunct tehnic şi de producţie, inginer şef, contabil şef, este diferenţiată pe grupe de ramuri şi grade de organizare, astfel:


─────────────────────────────────────────────────────────────────
 Gradul de        Clasele de retribuire ale funcţiei de director
 organizare al    ───────────────────────────────────────────────
 întreprinderii                  Grupa de ramuri
                  ───────────────────────────────────────────────
                   I     II     III     IV     V     VI     VII
─────────────────────────────────────────────────────────────────
 Special           40    39     38      37     36    35     34
    I              39    38     37      36     35    34     33
   II              38    37     36      35     34    33     32
  III              37    36     35      34     33    32     31
   IV              35    34     33      32     31    30     29
    V              33    32     31      30     29    28     27
   VI              31    30     29      28     27    26     25
─────────────────────────────────────────────────────────────────

Retribuţia tarifară a funcţiei de director adjunct tehnic şi producţie, respectiv inginer şef, este mai mică cu o clasă, iar a funcţiei de contabil şef este mai mică cu două clase decît retribuţia prevăzută pentru funcţia de director.
(4) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere ale compartimentelor şi subunităţilor din cadrul unităţilor - şef serviciu, şef secţie producţie, şef birou, şef atelier şi funcţiile echivalente acestora - se stabileşte pe un nivel de bază şi 5-6 gradaţii. Retribuţia tarifară a funcţiilor de şef secţie producţie coordonator, şef serviciu tehnic, şef serviciu economic este diferenţiată pe grupe de ramuri şi grade de organizare, astfel:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Gradul de        Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la
 organizare al                   ultima gradaţie - maxim -
 întreprinderii  ─────────────────────────────────────────────────────────────
 sau secţiei                     Grupa de ramuri
                 ─────────────────────────────────────────────────────────────
                   I       II       III       IV       V       VI      VII
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Special*)    a   34-39   33-38    39-37     31-36   30-35    29-34   28-33
              b   33-38   32-37    31-36     30-35   29-34    28-33   27-32
              c   30-35   30-35    30-35     29-34   28-33    27-32   26-31
              a   33-28   32-37    31-36     30-35   29-34    28-33   27-32
    I         b   32-37   31-36    30-35     29-34   28-33    27-32   26-31
              c   29-34   29-34    29-34     28-33   27-32    26-31   25-30
              a   32-37   31-36    30-35     29-34   28-33    27-32   26-31
   II         b   31-36   30-35    29-34     28-33   27-32    26-31   25-30
              c   28-33   28-33    28-33     27-32   26-31    25-30   24-29
              a   31-36   30-35    29-34     28-33   27-32    26-31   25-30
  III         b   30-35   29-34    28-33     27-32   26-31    25-30   24-29
              c   27-32   27-32    27-32     26-31   25-30    24-29   23-28
              a   29-34   28-33    27-32     26-31   25-30    24-29   23-28
   IV         b   28-33   27-32    26-31     25-30   24-29    23-28   22-27
              c   25-30   25-30    25-30     24-29   23-28    22-27   21-26
              a   27-32   26-31    25-30     24-29   23-28    22-27   21-26
    V         b   26-31   25-30    24-29     23-28   22-27    21-26   20-25
              c   23-28   23-28    23-28     22-27   21-26    20-25   19-24
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) a - şef secţie producţie coordonator
       b - şef serviciu tehnic
       c - şef serviciu economic
──────────

    (5) Retribuţia tarifară a personalului de conducere din centrale se diferenţiază pe grupe de ramuri şi trei grade de organizare - special, I şi II. Retribuţia acestui personal, în cadrul fiecărei grupe de ramuri şi pentru acelaşi grad de organizare, este mai mare cu o clasă de retribuire în cazul centralelor decît cea a funcţiilor corespunzătoare din întreprinderi, cu excepţia celei din grupa I de ramuri, la care de regulă este egală.
    4. Retribuţia tarifară a personalului administrativ
    ART. 31
    (1) Retribuţia tarifară a personalului administrativ este stabilită pe un nivel de bază şi, de regulă, pe 3-5 gradaţii, potrivit anexelor prezentei legi, fiind diferenţiată, pe funcţii, în raport de calificarea cerută pentru realizarea sarcinilor încredinţate, iar în cazurile prevăzute de lege, şi de importanţa locului de muncă. Retribuţia tarifară a acestui personal este aceeaşi în toate unităţile din economie, cu unele excepţii prevăzute în anexele legii.
    (2) Retribuţia tarifară a unor funcţii din această categorie de personal, în întreprinderi, este următoarea:


─────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia               Clasele de retribuire corespunzătoare
                              nivelului de bază
                      - minim - şi ultimei gradaţii
                      - maxim - ale retribuţiei tarifare a
                        unor funcţii administrative
                      ───────────────────────────────────────
                           Simplu            Principal
─────────────────────────────────────────────────────────────
 Stenodactilograf         9-14               13-18
 Magaziner                7-11               10-15
 Dactilograf              8-13               11-16
 Arhivar                  3- 6                6-10
─────────────────────────────────────────────────────────────

    5. Retribuţia tarifară a personalului de deservire şi de pază
    ART. 32
    (1) Retribuţia tarifară a personalului de deservire şi de pază este diferenţiată pe funcţii, în raport de atribuţiile ce îi revin, fiind stabilită pe un nivel de bază şi, de regulă, 3-5 gradaţii. Retribuţia tarifară a acestui personal este aceeaşi în toate unităţile din economie, în afara unor cazuri prevăzute în anexele legii, în care retribuţia este mai mare, avînd în vedere importanţa locului de muncă.
    (2) Retribuţia tarifară a unor funcţii de deservire şi de pază este următoarea:


────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Funcţia                 Clasele de retribuire corespunzătoare
                                     nivelului de bază
                              - minim - şi ultimei gradaţii
                              - maxim - ale retribuţiei tarifare
────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Personal de pază
 Şef formaţie-pază, pompieri     I           13-18
                                 II          11-16
                                 III          9-14
 Controlor poartă                             6-10
 Paznic, portar, pompier                       2-5
  Personal de deservire
 Curier                                        2-5
 Îngrijitor                                    1-4

────────────────────────────────────────────────────────────────────

    6. Prevederi comune articolelor 23-32
    ART. 33
    (1) Personalul încadrat în funcţii tehnice, economice, de altă specialitate, administrative, de deservire şi de pază, pînă la şef de serviciu sau şef de secţie de producţie inclusiv, ori altele echivalente, poate fi trecut, în cadrul fiecărei funcţii, în gradaţiile prevăzute la acestea, pe baza calităţilor personale şi a rezultatelor obţinute în activitatea profesională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971. Trecerea de la nivelul de bază la gradaţia 1 se poate face numai pentru personalul care are o vechime minimă de 2 ani în funcţia respectivă, iar trecerea de la o gradaţie la alta se poate face numai pentru cei care au o vechime minimă de 3 ani în gradaţia în care sînt încadraţi.
    (2) În cursul unui an, în cadrul fiecărei unităţi, pot fi trecuţi în gradaţii superioare de retribuire - o dată pe an - cel mult 30% din totalul personalului încadrat pe gradaţii, din care cel mult 10% în gradaţiile 4, 5 şi 6. Trecerea în gradaţia ultimă - gradaţia a 5-a sau a 6-a după caz - se va face în mod excepţional cu confirmarea organului ierarhic superior al unităţii. Vechimea minimă de 2 ani pentru trecerea de la nivelul de bază la gradaţia 1 şi de 3 ani pentru trecerea de la o gradaţie inferioară la cea imediat superioară se poate reduce pentru cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege cu cel mult 1/3, iar reducerea totală a vechimii minime necesare trecerii pînă la ultima gradaţie în cadrul aceleiaşi funcţii nu poate depăşi 1/5, potrivit Legii nr. 12/1971. Persoanele care beneficiază de creşterea retribuţiei tarifare, ca urmare a majorării generale a acesteia, nu vor putea fi trecute în gradaţii superioare timp de 6 luni de la data majorării retribuţiei.
    (3) Personalul promovat în funcţii superioare se încadrează la nivelul de bază. În cazul în care retribuţia tarifară, la nivelul de bază, este mai mică sau egală cu cea avută, acest personal va fi încadrat la o gradaţie care să-i asigure o creştere a retribuţiei tarifare cu o clasă.
    (4) Retribuţia tarifară de încadrare stabilită pe gradaţii constituie un drept cîştigat atît timp cît personalul este încadrat în aceeaşi funcţie, ori în funcţii echivalente, în aceeaşi unitate sau, prin transfer în interesul serviciului, în altă unitate unde, la funcţia respectivă, se aplică acelaşi nivel de retribuire.
    ART. 34
    (1) Promovarea personalului, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, în funcţiile de inginer principal, economist principal, tehnician principal, contabil principal, funcţionar principal şi altele echivalente, se va putea face numai cu respectarea normativelor aprobate de organele competente.
    (2) Promovarea personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază şi trecerea acestuia în gradaţii superioare se fac în cadrul fondului de retribuire planificat unităţii respective pentru acest personal.
    (3) Economiştii, geologii, chimiştii şi alţi specialişti cu studii universitare de profil apropiat din compartimente tehnice, tehnico-economice, secţii şi ateliere de proiectare şi din subunităţi de producţie care efectuează aceleaşi lucrări ca şi inginerii, pot fi încadraţi cu retribuţia tarifară prevăzută pentru funcţiile de ingineri, cu aprobarea miniştrilor, conducătorilor organelor centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
    ART. 35
    Absolvenţii învăţămîntului superior şi ai învăţămîntului de subingineri, precum şi absolvenţii învăţămîntului postliceal şi mediu care anterior absolvirii studiilor au avut activitate retribuită, după promovarea examenului de diplomă sau licenţă se încadrează după cum urmează:
    a) cei care au avut o activitate retribuită de cel puţin 12 luni se încadrează cu retribuţia tarifară pentru al doilea an de activitate stabilită pentru absolvenţii de învăţămînt superior sau ai învăţămîntului de subingineri, respectiv la nivelul de bază al funcţiilor în cazul absolvenţilor învăţămîntului postliceal şi mediu;
    b) muncitorii, maiştrii şi cei care ocupă o funcţie pentru care se cer studii medii sau postliceale şi absolvă cu diplomă sau licenţă cursurile serale sau fără frecvenţa ale învăţămîntului superior sau ale învăţămîntului de subingineri se încadrează în funcţia corespunzătoare studiilor absolvite, la nivelul de bază sau cu o retribuţie tarifară care să le asigure o clasă în plus faţă de cea avută, în cazul în care retribuţia tarifară pentru al doilea an de activitate este mai mică sau egală cu cea avută. Această prevedere se aplică şi absolvenţilor învăţămîntului mediu şi postliceal, cursuri serale sau fără frecvenţă, în cazul în care nivelul de bază al funcţiilor medii în care vor fi încadraţi este mai mic sau egal cu retribuţia tarifară de încadrare avută anterior absolvirii studiilor;
    c) cei care la data promovării examenului de diplomă sau licenţă în învăţămîntul superior au o vechime de cel puţin 4 ani ca muncitori, maistru, sau în funcţii medii în specialitatea corespunzătoare studiilor superioare absolvite, precum şi absolvenţii cu diplomă ai învăţămîntului superior tehnic care la data absolvirii acestor studii au o vechime de cel puţin 3 ani în funcţii de subingineri, se încadrează cu retribuţia tarifară la nivelul de bază al funcţiei corespunzătoare studiilor absolvite sau cu o retribuţie tarifară care să le asigure o clasă în plus faţă de cea avută la categoria sau funcţia ocupată anterior.
    ART. 36
    (1) Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie ocupate de absolvenţi ai institutelor pedagogice de 3 ani, conform reglementărilor în vigoare, va fi mai mică cu 2 clase faţă de retribuţia prevăzută pentru cadrele cu studii superioare, cu excepţia unităţilor de presă, unde retribuţia este mai mică cu o clasă.
    (2) Pentru funcţiile de execuţie care pot fi ocupate de cadre cu studii medii sau şcoală generală, retribuţia tarifară nu se diferenţiază.
    (3) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere ocupate, potrivit reglementărilor în vigoare, de cadre cu alt nivel de pregătire, va fi mai mică decît cea prevăzută pentru cadrele cu studii superioare, astfel:
    - cu o clasă pentru absolvenţii învăţămîntului de subingineri sau institutelor pedagogice de 3 ani;
    - cu 2 clase pentru cei care au studii medii sau postliceale.
    (4) Retribuţia tarifară a personalului care nu îndeplineşte condiţiile de studii cerute de indicatorul de studii şi vechime dar care, pe baza reglementărilor în vigoare, este menţinut pe funcţii, se stabileşte - în afara cazurilor în care legea dispune altfel - cu 1-3 clase de retribuire mai mică decît cea prevăzută în nomenclator pentru funcţiile respective în condiţiile stabilite de Consiliul de Miniştri.
    ART. 37
    Retribuţia tarifară a personalului operativ care desfăşoară activitate asemănătoare cu cea a personalului tehnic, economic, de altă specialitate sau cu aceea a personalului administrativ, se stabileşte conform reglementărilor prevăzute pentru retribuirea acestor categorii de personal.
    ART. 38
    (1) Nomenclatorul unic al funcţiilor tehnice, economice, de altă specialitate administrative, de deservire şi de pază din economie, precum şi clasele de retribuire minimă şi maximă a fiecărei funcţii, sînt prevăzute în anexa nr. II.
    (2) Clasa de retribuire la nivel de bază pentru fiecare funcţie în parte, precum şi indemnizaţia de conducere, acolo unde este cazul, sînt prevăzute în anexele legii la ramurile respective, iar pentru funcţiile comune pe economie, în anexa nr. VII.
    (3) Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Muncii, vor putea include în nomenclatorul de funcţii ce se aplică în unităţile pe care le coordonează unele funcţii aprobate pentru alte ramuri sau sectoare de activitate, dar care se dovedesc a fi necesare şi unităţilor respective.

    D. CONDIŢIILE DE ACORDARE A RETRIBUŢIEI
    ART. 39
    Pentru fiecare persoană, indiferent de funcţia pe care o deţine într-o întreprindere, centrală industrială, minister, alte unităţi economice sau instituţii, ţinînd seama de rolul ce-i revine la locul de muncă sau în funcţia încredinţată, se stabilesc sarcini precise a căror îndeplinire este obligatorie. Retribuţia tarifară integrală - şi după caz, indemnizaţia de conducere - se acordă în funcţie de îndeplinirea tuturor sarcinilor încredinţate, atît a celor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului în care lucrează persoana respectivă, cît şi a sarcinilor proprii de muncă. Depăşirea sarcinilor ce decurg din planul unităţii atrage după sine mărirea corespunzătoare a retribuţiei dacă organul ierarhic superior a constatat că s-a ţinut seama la aprobarea planului de folosirea completă a capacităţilor de producţie; neîndeplinirea integrală a sarcinilor atrage după sine acordarea unei retribuţii diminuate în mod corespunzător.
    ART. 40
    (1) Retribuţia muncitorilor şi a celorlalte categorii de personal, care lucrează în acord, se stabileşte în funcţie de gradul de realizare a normelor de muncă.
    (2) Pentru muncitorii care lucrează în regie, retribuţia tarifară se acordă în raport cu realizarea sarcinilor de muncă concrete - stabilite individual, pe echipă, pe linie de fabricaţie, pe sector de maistru, atelier sau secţie de producţie - privind cantitatea şi calitatea produselor pe care trebuie să le execute, cu respectarea consumurilor normate de materii prime şi materiale. Pentru muncitorii din cadrul activităţilor auxiliare, retribuţia tarifară se acordă, în raport de îndeplinirea sarcinilor de muncă, privind fie realizarea unui anumit volum de lucrări, fie asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii unei grupe de muncitori de bază, a unui atelier, a unei secţii sau a întregii întreprinderi.
    ART. 41
    (1) Pentru personalul încadrat în funcţii de conducere a unităţilor economice, retribuţia tarifară se acordă potrivit specificului activităţii, în raport cu îndeplinirea a 2 pînă la 4 indicatori sau sarcini de plan care trebuie să reflecte în mod sintetic activitatea unităţii. La unităţile care au sarcini de plan de export sau de încasări din prestaţii de servicii internaţionale, unul dintre indicatorii de care este condiţionată acordarea retribuţiei va fi realizarea acestor sarcini.
    (2) Pentru personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate şi pentru personalul de conducere din secţii, ateliere, laboratoare sau alte subunităţi de producţie de bază sau auxiliare, retribuţia tarifară se acordă în raport de realizarea a 2 pînă la 4 indicatori de plan stabiliţi la nivelul subunităţii respective sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, la nivelul întreprinderii.
    (3) Pentru personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, cît şi pentru personalul de conducere din compartimentele funcţionale, retribuţia tarifară se acordă în raport de realizarea unor indicatori sau sarcini de plan - dintre cei stabiliţi pentru conducerea unităţii sau alţi indicatori de plan - asupra îndeplinirii cărora aceştia au posibilitatea de a acţiona cît mai direct. Pentru personalul din activităţi cu sarcini specifice, cum sînt cele de controlul calităţii, de protecţia muncii, de control financiar intern, juridic şi altele similare, retribuţia tarifară se acordă în funcţie de realizarea indicatorilor şi sarcinilor specifice, care trebuie să reflecte rezultatele activităţii acestor compartimente, în ce priveşte respectarea strictă a normelor şi reglementărilor din domeniul lor de activitate, precum şi asigurarea unui control riguros.
    ART. 42
    Pentru personalul prevăzut la art. 40 şi 41 acordarea retribuţiei tarifare este condiţionată şi de realizarea sarcinilor proprii de muncă; la neîndeplinirea acestor sarcini retribuţia se diminuează în mod corespunzător.
    ART. 43
    Pentru personalul administrativ, de deservire şi de pază din toate compartimentele şi pentru alte categorii de personal care nu contribuie nemijlocit la realizarea sarcinilor ce decurg din planul unităţii, acordarea retribuţiei tarifare se poate face numai în funcţie de realizarea sarcinilor proprii de muncă.
    ART. 44
    (1) În cazul depăşirii indicatorilor sau a sarcinilor prevăzute pentru personalul retribuit după timpul lucrat, mărimea adaosului retribuţiei tarifare în unităţile economice este de:
    a) la muncitori 1% din retribuţia tarifară pentru fiecare procent de depăşire a sarcinilor de muncă stabilite;
    b) la personalul de conducere al unităţii, pînă la 4%, iar pentru personalul de execuţie pînă la 2%, din retribuţia tarifară, pentru fiecare procent de depăşire a indicatorilor stabiliţi, luaţi împreună.
    Cu aceleaşi procente se diminuează retribuţia tarifară a personalului, în cazul nerealizării indicatorilor sau a sarcinilor prevăzute.
    (2) În cazul în care acordarea integrală a retribuţiei este condiţionată de realizarea unor sarcini ce nu sînt pe deplin măsurabile, diminuările individuale se stabilesc de către organul de conducere colectivă al unităţii, ţinînd seama de efectele acestor nerealizări asupra desfăşurării activităţii unităţii, precum şi de gradul de răspundere ce revine fiecărui membru al colectivului de muncă, corespunzător funcţiei îndeplinite.
    Pentru personalul de conducere al unităţii, diminuarea retribuţiei tarifare se stabileşte în astfel de situaţii de către organul ierarhic superior.
    (3) Adaosul maxim ce se poate acorda personalului pentru depăşirea sarcinilor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului în care lucrează, precum şi diminuarea maximă ce poate fi aplicată în cazul nerealizării acestor sarcini sînt de 20% din retribuţia tarifară cuvenită pentru timpul lucrat şi, după caz, şi din indemnizaţia de conducere.
    (4) La recuperarea nerealizării, suma cu care a fost diminuată retribuţia se poate restitui parţial sau total în funcţie de efectele acestei nerealizări şi de durata recuperării.
    (5) În cazul indicatorilor la care se recuperează nerealizările din perioadele anterioare, adaosul la retribuţia tarifară pentru depăşirea sarcinilor de plan se acordă numai pentru depăşirea rămasă după compensarea nerealizărilor.
    (6) Totalitatea sumelor acordate potrivit prevederilor prezentului articol, peste retribuţia tarifară de încadrare corespunzătoare timpului lucrat în cursul unui an calendaristic, împreună cu premiul anual - gratificaţia - şi cu premiile plătite în cursul anului pentru realizări deosebite, conform art. 59 şi 60, nu va fi mai mare de 3 retribuţii tarifare lunare de încadrare. Consiliul de Miniştri va putea aproba, de la caz la caz, depăşirea acestei limite numai dacă au fost obţinute rezultate cu totul deosebite.
    ART. 45
    Diminuările aplicate pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă pot ajunge pînă la 1/3 din retribuţia tarifară de încadrare şi din indemnizaţia de conducere, după caz, indiferent de funcţie. Suma corespunzătoare diminuărilor pentru nerealizarea sarcinilor proprii de muncă nu se restituie. Diminuarea totală pentru nerealizarea atît a sarcinilor ce decurg din planul unităţii sau al compartimentului, cît şi a sarcinilor proprii de muncă, nu va depăşi 1/3 din retribuţia tarifară şi din indemnizaţia de conducere, după caz.
    ART. 46
    (1) Suma cuvenită în conformitate cu prevederile art. 12, 39 şi 41 peste retribuţia tarifară aferentă timpului efectiv lucrat personalului tehnic, economic şi de altă specialitate se suportă din fondul de retribuire planificat unităţilor pentru retribuirea acestor categorii de personal, corectat, conform art. 44, în raport cu gradul de depăşire a indicatorilor şi a sarcinilor de plan stabilite.
    La ministerele şi celelalte organe centrale, la care acordarea retribuţiei se face în raport de îndeplinirea unor sarcini din planul de stat, suma cuvenită trimestrial, peste fondul de retribuire planificat, pentru depăşirea acestor sarcini, se asigură în primul rînd din economiile la fondul de retribuire al aparatului propriu. Completarea fondului necesar se face, la ministerele şi celelalte organe centrale economice, din beneficiile peste plan realizate pe ansamblul activităţii, după acoperirea celorlalte destinaţii prevăzute prin lege, iar la celelalte ministere şi organe centrale, din beneficiile peste plan pe total economie.
    (2) Se interzice folosirea fondului de retribuire destinat muncitorilor pentru retribuirea personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază.
    (3) Modul de stabilire a indicatorilor şi sarcinilor în funcţie de care se acordă retribuţia tarifară, a procentelor de majorare sau de diminuare a retribuţiei pe funcţii, în raport de realizarea acestor indicatori, proporţia restituirii sumelor cu care a fost diminuată retribuţia la recuperarea nerealizărilor, precum şi criteriile de stabilire a depăşirii indicatorilor şi sarcinilor de plan, care dau dreptul la majorarea retribuţiei, se aprobă de Consiliul de Miniştri. Acesta va putea stabili, de asemenea, indicatori şi sarcini specifice pentru unele activităţi sau unităţi, la care nu sînt aplicabili indicatorii şi sarcinile nominalizate în lege.
    ART. 47
    (1) Pentru indicatorii sau sarcinile de plan al căror nivel de îndeplinire se urmăreşte trimestrial, cota de majorare sau de diminuare se determină la sfîrşitul trimestrului şi, pe această bază, se acordă adaosul cuvenit sau se aplică diminuarea corespunzătoare a retribuţiei. Suma corespunzătoare nerealizării indicatorilor se reţine, în mod eşalonat, din retribuţia cuvenită în următoarele 3 luni.
    (2) În cazul indicatorilor sau sarcinilor de plan a căror realizare se urmăreşte pe perioade mai mari de un trimestru, se vor efectua reţineri lunare de 5-20% din retribuţia tarifară, care se restituie după încheierea perioadei, în raport cu gradul de realizare a indicatorilor sau sarcinilor de plan.
    ART. 48
    (1) În situaţia în care nerealizarea sarcinilor sau a indicatorilor de plan este determinată de cauze independente de unitate, centralele - pentru unităţi subordonate şi pentru unităţi componente - ministerul, organul central, comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti - pentru unităţile direct subordonate şi pentru centrale - ţinînd seama de influenţa acestor cauze asupra nerealizării sarcinilor, pot autoriza conducerea unităţii să aprobe reducerea pînă la anulare a diminuării retribuţiei pentru personalul din aceste unităţi şi pot dispune reducerea pînă la anulare a diminuării retribuţiei pentru cadrele de conducere ale unităţilor subordonate.
    (2) Cauzele care pot fi considerate ca independente în sensul alineatului precedent sînt următoarele:
    a) neprimirea la termenele stabilite prin contracte a unor materii prime sau materiale, utilaje tehnologice, subansamble, aparataje, a altor produse importante sau a documentaţiilor cuprinzînd caracteristicile tehnologiilor şi utilajelor tehnologice, provenite din import, numai în măsura în care neprimirea acestora nu este din vina personalului respectiv;
    b) întreruperi importante în alimentarea cu energie, ca urmare a unor avarii sau deranjamente ale instalaţiilor unităţii furnizoare;
    c) neintrarea în funcţiune a unor capacităţi noi de producţie la termenele stabilite în contracte, din vina constructorului;
    d) calamităţi naturale;
    e) reducerea sarcinilor de producţie, de livrare, de intrare în fondul de stat, de contractări-achiziţii, desfacere, aprovizionare şi preluare, fără modificarea corespunzătoare a sarcinilor de plan, dacă această reducere este urmarea unor acte normative sau a unor dispoziţii scrise date de organul competent să modifice planul;
    f) reducerea sarcinilor de export sau import, ca urmare a aprobării organelor superioare, fără modificarea corespunzătoare a sarcinilor de plan;
    g) modificarea unor sarcini de export sau import, cu acordul Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi a Comitetului de Stat al Planificării, ca urmare a conjuncturii pe piaţa externă în perioada respectivă, cu condiţia ca această modificare să nu diminueze planul anual de încasări valutare;
    h) neînceperea sau sistarea lucrărilor din dispoziţia beneficiarilor sau a unor organe de stat competente, numai dacă întîrzierea sau întreruperea acestora depăşeşte 10% din durata normată sau cea stabilită prin contracte pentru executarea lucrărilor.
    (3) Conducerile unităţilor care, cu toate măsurile luate, nu pot asigura funcţionarea normală a procesului de producţie - din lipsa materiilor prime, din cauza unor defecţiuni tehnologice sau din alte cauze - sînt obligate să reţină în activitatea de bază numai personalul strict necesar şi să repartizeze personalul disponibil la alte activităţi, în vederea folosirii depline a capacităţii sale de muncă. Acest personal are obligaţia, în conformitate cu prevederile Codului muncii, să execute sarcinile ce-i sînt încredinţate, urmînd a fi retribuit de unităţile la care îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile prevăzute de lege.
    ART. 49
    (1) Pentru personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate şi personalul de conducere din instituţiile finanţate de la bugetul de stat, indiferent de funcţia deţinută, acordarea retribuţiei tarifare depinde - după natura atribuţiilor ce îi revin - de realizarea unor indicatori stabiliţi prin planul de stat asupra îndeplinirii cărora pot acţiona cît mai direct, de realizarea în întregime a celorlalte sarcini, individuale sau colective, care decurg din planul de stat sau din alte acte normative, precum şi din planurile de muncă ale unităţilor respective şi din regulamentele de organizare şi funcţionare.
    (2) Cadrele cu experienţă, transferate în interesul serviciului sau detaşate pentru punerea în funcţiune a noilor obiective economice productive, pentru asigurarea funcţionării noilor capacităţi de producţie la nivelul proiectat sau pentru recuperarea rămînerilor în urmă, la întreprinderi de importanţă deosebită pentru economia naţională, pot fi exceptate pe o perioadă de pînă la 1 an de la diminuarea retribuţiei tarifare şi, după caz, a indemnizaţiei de conducere, pentru nerealizarea indicatorilor de plan, atunci cînd aceasta nu s-a produs ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a unor sarcini din vina lor. Consiliul de Miniştri aprobă nominal cadrele care beneficiază de această prevedere şi perioada de exceptare.

    E. SISTEMUL PREMIAL
    ART. 50
    Personalul din unităţile de stat poate beneficia de premii anuale - gratificaţii - pentru rezultatele de ansamblu obţinute în anul respectiv, precum şi de premii în cursul anului, pentru rezultate deosebite în activitatea desfăşurată.
    1. Premii anuale - gratificaţii
    ART. 51
    (1) În unităţile economice, premiile anuale - gratificaţiile - se acordă din beneficiul realizat.
    (2) Fondul de premiere se constituie prin aplicarea unei cote asupra beneficiului realizat anual de fiecare unitate, în cadrul sarcinii prevăzute prin plan.
    (3) În cazul depăşirii beneficiului planificat, fondul de premiere se majorează cu o parte de pînă la 20% din beneficiul obţinut peste plan.
    (4) În cazul nerealizării beneficiului planificat, fondul de premiere cuvenit prin aplicarea cotei stabilite asupra beneficiului realizat se diminuează cu cîte 1% pentru fiecare procent de nerealizare.
    ART. 52
    Fondul de premiere constituit conform prevederilor art. 51 alin. (2), (3) şi (4) se acordă integral, cu condiţia îndeplinirii sarcinilor ce revin fiecărei unităţi la 2 până la 4 indicatori ce caracterizează activitatea acesteia. În cazul nerealizării acestor indicatori, fondul de premiere se reduce cu 1% pentru fiecare procent de nerealizare a fiecărui indicator în parte. Reducerea pentru nerealizarea unuia dintre aceşti indicatori nu va fi mai mare de 15% din fondul de premiere. Indicatorii care condiţionează constituirea fondului de premiere se stabilesc pe ramuri, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    ART. 53
    Fondul total de premiere de la sfîrşitul anului nu va depăşi fondul de retribuire mediu lunar planificat unităţii în anul pentru care se face premierea.
    ART. 54
    (1) Cotele de constituire a fondului de premiere corespunzător beneficiului ce se realizează în cadrul sarcinii planificate se aprobă prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, pe ministere, celelalte organe centrale şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, astfel încît pe ansamblul economiei fondul de premiere să reprezinte pînă la 3% din beneficiile planificate.
    (2) Cotele cu care se poate majora fondul de premiere din beneficiul obţinut peste cel planificat se stabilesc, odată cu aprobarea planului anual al unităţii, în mod diferenţiat, pe unităţile economice, stimulîndu-se cu precădere reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea productivităţii muncii.
    (3) Defalcarea cotelor de constituire a fondului de premiere din beneficiul realizat în cadrul sarcinilor planificate, precum şi stabilirea cotelor cu care se poate majora fondul de premiere din beneficiul peste plan, se fac de către ministere, celelalte organe centrale şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru unităţile economice subordonate, conform metodologiei aprobate de Consiliul de Miniştri.
    ART. 55
    La unităţile economice fără personalitate juridică, premiile anuale din beneficii se acordă independent de rezultatele obţinute pe ansamblul unităţii din care fac parte, dacă se urmăresc şi se evidenţiază distinct rezultatele activităţii economice proprii şi s-au îndeplinit sarcinile prevăzute în plan privind obligaţiile financiare faţă de organul ierarhic superior.
    ART. 56
    (1) Fondul de premiere cuvenit la finele anului pentru realizarea beneficiului în cadrul sarcinii prevăzute în plan, precum şi jumătate din cel cuvenit pentru depăşirea acestuia, se repartizează întregului personal al unităţii, proporţional cu retribuţia tarifară de încadrare, corespunzătoare timpului pentru care a fost retribuit de unitate. Adunarea generală a oamenilor muncii poate aproba ca, la repartizarea acestei părţi a fondului de premiere, personalul care a fost distins pentru activitatea din anul respectiv cu titlul de fruntaş în întrecere să primească premii pe baza unei cote mai mari cu pînă la 20% decît aceea stabilită pentru restul personalului, în cadrul fondurilor cuvenite.
    (2) Cealaltă jumătate a fondului de premiere cuvenită pentru depăşirea beneficiului planificat se repartizează, în mod diferenţiat, celor care au contribuit la realizarea de beneficii peste plan, ţinînd seama de aportul fiecărui compartiment şi al fiecărei persoane la rezultatele obţinute.
    (3) Premiul se poate reduce sub valoarea ce rezultă potrivit prevederilor de la alin. (1) sau poate să nu fie acordat, în cazul persoanelor care, în cursul anului, au avut deficienţe în activitate sau au săvîrşit unele abateri disciplinare.
    ART. 57
    (1) Personalul din aparatul ministerelor economice şi celorlalte organe centrale, care coordonează activitatea unor ramuri economice, beneficiază de premii anuale - gratificaţii - conform prevederilor art. 51-56, pe baza rezultatelor obţinute de totalitatea unităţilor economice din subordine. Acoperirea financiară a premiilor anuale - gratificaţiilor - corespunzătoare realizării beneficiului, în cadrul sarcinii prevăzute prin plan, se asigură în limita fondului prevăzut în acest scop în planurile de cheltuieli ale acestor organe, iar majorarea fondului de premiere se asigură din beneficiile peste plan realizate pe ansamblul activităţii acestora, după acoperirea celorlalte destinaţii stabilite prin lege.
    (2) Personalul din aparatul celorlalte ministere şi al organelor centrale de sinteză economică sau al celor care coordonează activităţi cu caracter social-cultural, cel din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi personalul din celelalte instituţii finanţate de la bugetul de stat, beneficiază de premii anuale - gratificaţii - dintr-un fond ce se constituie în limita fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fondului de retribuire realizat anual. Fondul de premiere se repartizează proporţional cu retribuţia tarifară, conform celor prevăzute la art. 56 alin. (1) şi (3).
    ART. 58
    La unităţile care realizează venituri din mijloace extrabugetare, fondul de premiere anual constituit potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) se poate completa cu o parte de pînă la 20% din veniturile nete realizate peste cele planificate, în condiţiile prevăzute în reglementările în vigoare. Fondul total de premiere astfel majorat nu va depăşi 3% din fondul de retribuire planificat anual al acestor unităţi. Fondul de premiere din veniturile nete realizate peste cele planificate se repartizează celor care au contribuit la realizarea de venituri peste cele planificate, ţinîndu-se seama de aportul fiecăruia la rezultatele obţinute.
    2. Premii în cursul anului pentru realizări deosebite
    ART. 59
    (1) Personalul din cadrul unităţilor economice care obţin realizări deosebite în muncă poate fi premiat în cursul anului, dintr-un fond de premiere ce se poate constitui în cadrul fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de pînă la 1% asupra fondului planificat, separat pentru muncitori şi separat pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază. Fondul de premiere astfel constituit se utilizează în cadrul fiecărei unităţi, fără a putea fi trecut de la o unitate la alta. Sumele neconsumate din acest fond pot fi reportate în lunile următoare, pînă la sfîrşitul anului. Prevederile prezentului alineat se aplică şi de unităţile economice fără personalitate juridică - fabrici, uzine, exploatări şi alte unităţi similare.
    (2) Din fondul de premiere constituit conform prevederilor alin. (1) nu se pot acorda premii personalului ce ocupă funcţii de director general şi director pe funcţiuni, director, inginer şef, contabil şef sau alte funcţii similare.
    ART. 60
    (1) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot constitui un fond de premiere de pînă la 0,05% din fondul de retribuire planificat anual pentru unităţile economice în subordine. Din fondul astfel constituit se pot acorda premii în cursul anului muncitorilor şi altor categorii de personal din cadrul unităţilor economice subordonate, inclusiv personalului de conducere al acestor unităţi, care, prin realizările obţinute, au adus o contribuţie deosebită la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor unităţii în care lucrează.
    (2) La dispoziţia conducerii centralelor se poate constitui un fond de premiere, a cărui mărime poate fi de pînă la 0,05% din fondul de retribuire planificat anual pe total centrală. Din acest fond se pot acorda premii în cursul anului personalului din aparatul centralei, precum şi muncitorilor şi altor categorii de personal al unităţilor economice în subordine, inclusiv personalului de conducere a acestor unităţi care au obţinut rezultate deosebite în muncă. Directorul general şi directorii pe funcţii ai centralei nu pot fi premiaţi din acest fond.
    (3) Premiile individuale ce se acordă din fondurile constituite conform prevederilor alin. (1) şi (2) se aprobă de către biroul executiv al organului la nivelul căruia se constituie fondul de premiere.
    ART. 61
    Totalitatea premiilor ce pot fi acordate individual, la sfîrşitul anului, sub formă de gratificaţii, conform art. 56, şi în cursul anului, conform art. 59 şi 60, pentru activitatea unui an calendaristic, nu va fi mai mare de 3 retribuţii tarifare lunare de încadrare.
    3. Premii pentru economii de materiale şi forţă de muncă
    ART. 62
    (1) Personalul poate beneficia de premii în cursul anului pentru realizarea de economii faţă de normele de consum stabilite la materii prime, materiale, combustibil şi energie. Mărimea premiilor poate fi de pînă la 30% din valoarea economiei realizate. În cazul unor materiale importante sau deficitare, premiul poate fi de pînă la 50% din valoarea economiilor realizate.
    (2) Premiile pentru economiile realizate se plătesc în limita fondului de retribuire cuvenit unităţii. În cazul în care se realizează economii la unele materii prime şi materiale de importanţă deosebită pentru economia naţională, iar economiile realizate la fiecare din acestea reprezintă economii nete la nivelul întreprinderii, pe baza confirmării organului ierarhic superior, fondul necesar pentru plata premiilor se eliberează de bancă, din fondurile ce se prevăd în acest scop în planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială.
    ART. 63
    Personalul poate beneficia şi de premii în cursul anului pentru economii de forţă de muncă, la obţinerea cărora contribuie nemijlocit. În primul an de la data aplicării măsurilor care au determinat economia respectivă, mărimea premiului poate fi de pînă la 30% din valoarea economiei realizate, în al doilea an de 10% şi în al treilea an de 50% .
    4. Premii pentru export peste plan şi reducerea importului
    ART. 64
    (1) Personalul întreprinderilor şi centralelor poate fi premiat pentru realizarea unui export peste cel stabilit în plan, precum şi pentru reducerea importului, pe baza unor tarife în lei - la 1000 lei valută realizată din export, respectiv la 1000 lei economisită ca urmare a reducerii importului - în limita fondului aprobat prin bugetul de stat şi în condiţiile stabilite de Consiliul de Miniştri.
    (2) Pentru realizări deosebite în cadrul unor operaţiuni de export, import şi de prestări de servicii cu plata în valută, care reprezintă un aport valutar mai ridicat şi determină îmbunătăţirea cursului de revenire, personalul din unităţile economice, precum şi cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti poate fi premiat în cursul anului dintr-un fond stabilit la dispoziţia Consiliului de Miniştri.
    Prevederi comune articolelor 50 - 64
    ART. 65
    (1) Premiile individuale se aprobă de către conducerea unităţii, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele încadrate în funcţii de conducere a unităţii, premiile individuale se aprobă de către conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzător. Personalul care se face vinovat de producerea unor accidente de muncă mortale sau care au provocat invaliditate ori a unor avarii ale utilajelor şi instalaţiilor care produc pagube importante nu va beneficia de premii.
    (2) Condiţiile de acordare a premiilor pentru economii de materii prime, materiale, combustibili, energie şi forţă de muncă, lista materiilor prime şi materialelor de importanţă deosebită pentru economia naţională prevăzute la art. 62 alin. (2), formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum şi alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acordă personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc de Consiliul de Miniştri

    F. ALTE DREPTURI DE RETRIBUIRE
    1. Sporul de vechime
    ART. 66
    (1) Personalul din toate sectoarele de activitate beneficiază, în raport cu vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, de un spor la retribuţie, după cum urmează:


─────────────────────────────────────────────────────────
 Tranşe de vechime neîntreruptă    Cotele din retribuţia
                                   tarifară
─────────────────────────────────────────────────────────
  între 5-10 ani                      3%
  de la 10-15 ani                     5%
  de la 15-20 ani                     7%
  peste 20 ani                       10%
─────────────────────────────────────────────────────────

(2) Pentru personalul unităţilor din industria minieră, pentru muncitorii, mecanicii de locomotivă şi personalul operativ din unităţile de exploatare a căilor ferate subordonate Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a căror activitate este direct legată de siguranţa circulaţiei, precum şi pentru docheri, conducători de utilaje portuare şi operatori de dană, sporul se calculează în următoarele cote:


──────────────────────────────────────────────────────────
 Tranşe de vechime     Cotele din retribuţia tarifară
 neîntreruptă          ──────────────────────────────────
                       Pentru            Pentru
                       personalul        personalul
                       din unităţile     din celelalte
                       din industria     unităţi
                       minieră, care     prevăzute în
                       lucrează la       în acest
                       suprafaţă         alineat
───────────────────────────────────────────────────────────
 între 1-5 ani             2%               3%
 de la 5-10 ani            3%               5%
 de la 10-15 ani           5%               7%
 de la 15-20 ani           7%               9%
 peste 20 ani             10%              12%
───────────────────────────────────────────────────────────

    (3) Personalul din alte sectoare de activitate, retribuit pe baza reţelelor de retribuire aprobate pentru industria minieră, beneficiază, după caz, de sporul de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, după cum lucrează la suprafaţă sau în subteran.
    ART. 67
    Cei care au, în cursul unei luni, una sau mai multe absenţe nemotivate pierd sporul de vechime neîntreruptă pentru acea lună.
    2. Sporul pentru muncă în condiţii deosebite
    ART. 68
    (1) Personalul care lucrează la locuri de muncă la care cu toate măsurile luate continuă să existe condiţii nocive determinate de acţiunea unor agenţi fizici, chimici, biologici ori de suprasolicitare fizică sau condiţii periculoase ce prezintă un risc deosebit de accidentare sau contagiune, are dreptul la un spor de retribuţie.
    (2) Consiliul de Miniştri stabileşte anual categoriile de locuri de muncă cu condiţii nocive sau periculoase la care se acordă sporul prevăzut în alin. (1), precum şi cuantumul şi criteriile de diferenţiere a acestuia.
    (3) Personalul care lucrează la locuri cu condiţii grele de muncă, la care atragerea forţei de muncă - din această cauză - se face cu greutate, poate beneficia de retribuţie tarifară mai mare cu pînă la 15% . Consiliul de Miniştri stabileşte anual unităţile şi locurile de muncă, categoriile de personal, precum şi procentele de majorare a retribuţiei tarifare la care se acordă retribuţia majorată.
    3. Sporul de şantier
    ART. 69
    Personalului nelocalnic care îşi desfăşoară activitatea la lucrări de prospecţiuni şi explorări geologice, studii şi cercetări hidrologice, topografice, în unele unităţi petroliere noi sau în dezvoltare, ori în alte unităţi cu condiţii similare şi personalului nelocalnic de pe şantierele de construcţii-montaj, precum şi personalului aparţinînd altor unităţi care este trimis să execute lucrările de montaj, punere în funcţiune la obiectivele de importanţă deosebită, i se poate acorda un spor la retribuţia tarifară. Unităţile, precum şi cuantumul sporului diferenţiat pe categorii de personal, se vor stabili, anual, de către Consiliul de Miniştri, odată cu aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    4. Alte sporuri
    ART. 70
    Şeful de echipă sau de brigadă, care, pe lîngă activitatea sa de muncitor, conduce o formaţie de lucru, primeşte retribuţia cuvenită pentru munca prestată ca muncitor şi o indemnizaţie tarifară pentru activitatea efectuată ca şef de echipă sau de brigadă, reprezentînd cel mult 10% din retribuţia sa tarifară. Pentru unele activităţi specifice, cuantumul acestei indemnizaţii este prevăzut în anexa nr. IV.
    ART. 71
    (1) Personalul care lucrează peste durata normală a zilei de muncă sau în zilele de repaos săptămînal ori în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, are dreptul să fie retribuit conform prevederilor alin. (2) şi (3), dacă nu i s-a asigurat, în compensare, timpul liber corespunzător.
    (2) Munca prestată peste durata normală a zilei de lucru necompensată cu timp liber corespunzător se retribuie, pe lîngă retribuţia tarifară cuvenită conform reglementărilor în vigoare, cu un spor de 50% din retribuţia tarifară de încadrare pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi de 100% pentru orele următoare.
    (3) Sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaos săptămînal sau în alte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, este egal cu retribuţia tarifară de încadrare, dacă munca astfel prestată n-a putut fi compensată cu timp liber corespunzător, potrivit legii.
    (4) Personalul cu funcţii de execuţie şi cel operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi, în locul retribuţiei pentru ore suplimentare, o retribuţie tarifară mai mare cu 5 - 25%, care se stabileşte în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru.
    ART. 72
    Personalul care lucrează în schimbul de noapte şi are program de lucru de 7 ore primeşte retribuţia cuvenită pentru 8 ore. Atunci cînd programul de lucru în timpul nopţii este de 8 ore, pentru munca prestată se acordă un spor de 15% din retribuţia tarifară de încadrare, dacă timpul lucrat noaptea reprezintă cel puţin jumătate din programul de lucru. La unele întreprinderi, sporul pentru munca în timpul nopţii poate fi de pînă la 25% din retribuţia tarifară.
    5. Prevederi comune sporurilor
    ART. 73
    Lista meseriilor şi funcţiilor din exploatarea căilor ferate prevăzute la art. 66 alin. (2), activităţile, categoriile de personal, procentul cu care se majorează retribuţia tarifară, conform art. 71 alin. (4), precum şi reglementările privind situaţiile de excepţie cuprinse la art. 72, se stabilesc de Consiliul de Miniştri.
    6. Drepturile celor numiţi temporar
    ART. 74
    (1) Cel care a fost numit temporar într-un post de conducere vacant sau în locul unei persoane cu funcţie de conducere ce lipseşte o anumită perioadă din unitate, are dreptul să primească, în locul retribuţiei funcţiei pe care este încadrat, retribuţia prevăzută pentru funcţia pe care temporar o îndeplineşte. Persoana numită temporar beneficiază de noua retribuţie numai dacă nu este locţiitorul de drept al persoanei titulare. Atunci cînd retribuţia tarifară a funcţiei pe care a fost numit temporar este stabilită pe nivel de bază şi gradaţii, persoana respectivă va primi retribuţia la nivel de bază; în cazul cînd această persoană are deja o retribuţie care depăşeşte nivelul de bază al funcţiei pe care o ocupă temporar, va primi gradaţia care îi asigură o clasă de retribuire în plus.
    (2) Diferenţa de retribuţie prevăzută la alin. (1) se acordă pentru întreaga perioadă de înlocuire, numai dacă această perioadă depăşeşte 30 de zile calendaristice. Pentru perioade mai mici de 30 de zile, precum şi în cazul înlocuirii celor aflaţi în concediu de odihnă sau în delegaţie, indiferent de durată, nu se plăteşte această diferenţă.
    7. Drepturile de transferare
    ART. 75
    (1) Personalul transferat în interesul serviciului în altă localitate, precum şi personalul mutat în cadrul aceleiaşi unităţi, dar în altă localitate, are dreptul la:
    a) rambursarea costului transportului pentru el şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa;
    b) diurna de deplasare pe durata călătoriei;
    c) plata unei indemnizaţii egală cu retribuţia sa medie lunară;
    d) plata unei indemnizaţii egală cu 1/4 din retribuţia sa medie lunară pentru fiecare membru de familie;
    e) un concediu plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa.
    (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) se plăteşte numai în cazul mutării efective în localitatea în care a fost transferat, iar drepturile de la lit. a) şi d), numai în cazul schimbării domiciliului celui transferat şi - după caz - al membrilor săi de familie în acea localitate.
    (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) se suportă de către unitatea la care a avut loc transferul, costul transportului prevăzut la lit. a) se avansează de unitatea de la care se transferă şi se rambursează acesteia de către unitatea la care transferul se efectuează.
    (4) Transferul în altă localitate se va putea face, în toate cazurile, numai cu asigurarea suprafeţei locative corespunzătoare.
    (5) Condiţiile de stabilire a retribuţiei tarifare pentru personalul care este transferat sau trecut în interesul serviciului în aceleaşi categorii tarifare sau funcţii, ori în funcţii echivalente, în unităţi sau compartimente la care se aplică niveluri de retribuire mai mici sau mai mari decît acelea de unde a fost trecut sau transferat, se stabilesc de Consiliul de Miniştri. Tot astfel se stabileşte şi modul de încadrare a persoanelor care, din motive independente de activitatea lor, au fost trecute sau transferate, în interesul serviciului, în categorii tarifare sau în funcţii cu niveluri mai mici de retribuire.

    CAP. 3
    Reglementări specifice pe ramuri şi activităţi din economia naţională

    ART. 76
    Reglementările privind sistemul de retribuire, în toate ramurile de activitate prevăzute la capitolul II din prezenta lege, se aplică în mod corespunzător pe ramuri, subramuri şi activităţi din economia naţională, cu adaptările şi completările cerute de specificul acestora, avîndu-se în vedere îndeosebi următoarele:
    I. Activităţi economice

    A. INDUSTRIE
    ART. 77
    Aplicarea sistemului de retribuire în industrie trebuie să stimuleze în mod deosebit:
    a) realizarea şi depăşirea planului de producţie fizic şi valoric, în sortimentele stabilite;
    b) îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor în concordanţă cu cerinţele tot mai exigente ale beneficiarilor şi corespunzător condiţiilor de competitivitate de pe piaţa externă;
    c) asigurarea unui ritm susţinut de creştere a productivităţii muncii, prin promovarea metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii, prin introducerea largă a progresului tehnic şi aplicarea în producţie a realizărilor obţinute în cercetarea ştiinţifică;
    d) folosirea intensivă şi extensivă a capacităţilor de producţie, prin încărcarea completă a maşinilor şi instalaţiilor şi utilizarea cît mai deplină a timpului lor disponibil, prin generalizarea schimbului 2 şi extinderea schimbului 3;
    e) reducerea continuă a consumurilor specifice şi valorificarea superioară a resurselor materiale, folosindu-se norme de consum fundamentate tehnic;
    f) ridicarea calificării profesionale, asigurarea necesarului de cadre calificate la nivelul cerinţelor ramurii şi preocuparea de raţionalizare a consumului de muncă;
    g) gospodărirea cu maximă eficienţă a tuturor mijloacelor materiale, în vederea creşterii rentabilităţii şi a volumului de beneficii.
    ART. 78
    (1) Organele de conducere colectivă vor lua măsuri să se aplice, peste tot unde este posibil şi se justifică economic, forma de retribuire în acord.
    (2) În unităţile în care depăşirea producţiei planificate prezintă un interes deosebit pentru economia naţională, se poate aplica forma de retribuire în acord progresiv. Coeficientul de majorare a tarifelor pe unitatea de produs va fi, în acest caz, de pînă la 1,2 şi se stabileşte diferenţiat, conform prevederilor art. 14, în raport cu importanţa produselor realizate, precum şi cu nivelul de depăşire a sarcinilor cantitative de producţie.
    (3) Pentru personalul care, datorită specificului activităţii, este retribuit în regie, întreprinderile au obligaţia de a stabili sarcini precise de muncă, determinînd în mod fundamentat, pe bază de norme, numărul necesar de lucrători din această categorie de personal. Acolo unde procesul muncii constă în supravegherea şi deservirea utilajelor sau a aparaturii, cum ar fi deservirea instalaţiilor în industria chimică, producerea energiei electrice şi altele, se vor stabili norme de muncă exprimate prin zone de deservire, număr de personal sau alte forme de măsurare a muncii, corespunzător activităţii desfăşurate.
    (4) La unele unităţi industriale se pot aplica forme de retribuire în care retribuţia cuvenită în raport cu realizarea sarcinilor cantitative se majorează sau se diminuează în funcţie de gradul de îndeplinire a unor indicatori suplimentari, cum sînt nivelul calităţii produselor sau consumul normat de materii prime şi materiale.
    ART. 79
    (1) În unele ramuri şi activităţi din industrie, în funcţie de complexitatea producţiei, a instalaţiilor, de tehnicitatea şi importanţa produselor executate sau de condiţiile generale de muncă, reţelele tarifare de retribuire pentru muncitori se diferenţiază, potrivit art. 18, pe mai multe niveluri de retribuire.
    (2) Nivelul A0 al reţelei construcţii de maşini va fi utilizat, în limita fondului de retribuire planificat, la cel mult 30% din totalul muncitorilor din întreprinderile de acest profil, subordonate ministerelor constructoare de maşini.
    (3) Muncitorii energeticieni, autorizaţi să lucreze în anumite locuri de muncă ale instalaţiilor importante şi complexe ale unităţilor energetice subordonate Ministerului Energiei Electrice, vor fi retribuiţi - în limita a 20% din totalul muncitorilor energeticieni - pe reţeaua construcţii maşini, nivel A0, prevăzută pentru munca în regie.
    (4) Nivelul A0 al reţelei chimie va fi utilizat, în limita fondului de retribuire planificat, la unele unităţi cu o producţie mai complexă de importanţă mai mare şi cu condiţii generale de muncă deosebite.
    (5) Muncitorii încadraţi pe baza reţelelor tarifare specifice ramurilor construcţii de maşini şi prelucrarea lemnului care lucrează în acord vor fi încadraţi pe reţelele stabilite pentru această formă de retribuire, cu o retribuţie mai mare decît la munca în regie.
    ART. 80
    (1) În unităţile industriale, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul de conducere a unităţii, se vor stabili în mod obligatoriu:
    a) realizarea planului producţiei marfă ori a producţiei marfă vîndută şi încasată sau a producţiei nete;
    b) nedepăşirea cheltuielilor planificate la 1000 lei producţie marfă sau beneficiul planificat.
    (2) La unităţile din ramura energiei electrice, în locul indicatorului privind planul producţiei marfă, retribuţia tarifară se acordă la centralele electrice, în raport de respectarea graficului zilnic de putere la dispoziţia sistemului energetic naţional şi de încadrarea în consumul specific net planificat pentru producerea energiei şi condiţionat de realizarea gradului de continuitate planificat în alimentarea consumatorilor de energie electrică şi termică, iar la întreprinderile de reţele electrice, în raport de încadrarea în normele de consum tehnologic pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi condiţionat de gradul de continuitate planificat în alimentarea consumatorilor de energie electrică.
    ART. 81
    Personalul din echipele de salvare minieră primeşte pentru timpul prestat în această calitate o retribuţie tarifară specială, diferenţiată după funcţia îndeplinită în echipă şi caracterul activităţii desfăşurate, în condiţiile stabilite de Consiliul de Miniştri.
    ART. 82
    Retribuţia personalului din industrie este prevăzută în anexa nr. IV.

    B. CONSTRUCŢII
    ART. 83
    Retribuirea muncii personalului în unităţile de construcţii-montaj trebuie să asigure îndeosebi cointeresarea acestuia în accelerarea ritmului de execuţie pentru predarea la termen sau înainte de termen a lucrărilor, pentru mecanizarea proceselor de producţie şi industrializarea construcţiilor, în scopul creşterii productivităţii muncii şi scăderii preţului de cost, precum şi al îmbunătăţirii calităţii lucrărilor.
    ART. 84
    În unităţile de construcţii-montaj, forma de retribuire în acord global se aplică pe obiecte, părţi de obiecte sau părţi de lucrări de specialitate, la nivelul unei formaţii, al unui lot, şantier sau grup de şantiere.
    ART. 85
    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor constructori este diferenţiată pe două niveluri de retribuire - A şi B - în raport de importanţa obiectivelor pentru dezvoltarea economiei naţionale. Nivelul A va putea fi utilizat pentru retribuirea muncitorilor de la obiectivele de importanţă deosebită pentru dezvoltarea economiei naţionale, stabilite, ca atare, la aprobarea investiţiei. Aplicarea acestui nivel se face în limita fondului de retribuire planificat, la cel mult 30% din totalul muncitorilor constructori.
    (2) În scopul stimulării mai accentuate a creşterii productivităţii muncii, muncitorii constructori care lucrează în acord pot fi încadraţi pe reţelele specifice acestei forme de retribuire cu o retribuţie tarifară mai mare decît la munca în regie.
    (3) Retribuţia personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate şi a personalului de conducere este stabilită după grupa III de ramuri pentru aparatul întreprinderilor de gradul special şi I şi după grupa IV de ramuri pentru celelalte unităţi.
    ART. 86
    (1) În unităţile şi subunităţile de construcţii-montaj, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul de conducere a unităţii se vor cuprinde în mod obligatoriu:
    a) predarea la termenele contractuale pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor totale sau parţiale, prevăzute cu termen prin planul de stat şi departamental cu condiţia respectării calităţii prescrise a lucrărilor;
    b) realizarea producţiei de construcţii-montaj; la obiectivele predate, la care s-au realizat economii faţă de valoarea planificată - dacă au fost respectate prevederile proiectelor şi calitatea prescrisă a lucrărilor - se consideră realizată valoarea planificată.
    (2) Terminarea lucrărilor care nu au fost predate la termenul contractual constituie, pentru şantiere, condiţie pentru acordarea integrală a retribuţiei tarifare şi în lunile următoare din anul în curs pînă la predarea lor de către şantierele respective. La grupurile de şantiere, la trusturi sau întreprinderi, precum şi la unele şantiere, care au un număr mare de lucrări cu termen de predare în cursul anului, retribuţia tarifară se diminuează în luna în care nu s-a realizat predarea la termen, urmînd ca organul central ierarhic superior să stabilească, în funcţie de condiţiile concrete, data de la care realizarea lucrărilor respective urmează să constituie din nou o condiţie pentru acordarea integrală a retribuţiilor.
    (3) Suma reţinută ca urmare a nerealizărilor înregistrate la producţia de construcţii-montaj planificată se restituie integral dacă aceste nerealizări au fost recuperate în întregime, cumulat trimestrial sau pînă la sfîrşitul anului.
    (4) Suma reţinută ca urmare a diminuării retribuţiei tarifare pentru nerealizarea indicatorului privind predarea la termenul contractual pentru punerea în funcţiune a lucrărilor sau a capacităţilor totale sau parţiale nu se restituie.
    ART. 87
    (1) Pentru predarea înainte de termenul planificat a obiectivelor de investiţii, inclusiv a lucrărilor de foraj, montaj turle şi instalaţii foraj, de prospecţiuni şi de explorări geologice, la care se obţine o eficienţă economică sporită prin reducerea perioadei de imobilizare a fondurilor de investiţii aferente acestor obiective, se pot acorda recompense personalului din unităţile de execuţie şi deservire, furnizoare de utilaje tehnologice şi elemente de construcţii, de proiectare şi beneficiare care au avut o contribuţie efectivă la realizarea acestor obiective.
    (2) Recompensele se acordă numai la obiectivele predate înainte de termen - cu condiţia respectării calităţii lucrărilor - astfel:
    a) cu cel puţin 2% din durata planificată pentru obiectivele industriale;
    b) cu cel puţin 3% pentru celelalte categorii de investiţii.
    (3) Fondul de recompense poate fi de cel mult 50% din valoarea eficienţei economice obţinute, fără a depăşi 1% din valoarea investiţiei; se constituie la beneficiarul de investiţii şi se eliberează de organele bancare din:
    - pînă la 50% din economiile realizate faţă de devizul general;
    - pînă la 50% din beneficiile efectiv realizate ca urmare a punerii în funcţiune înainte de termen a capacităţii de producţie respective.
    ART. 88
    Personalul şantierelor, care a contribuit nemijlocit la obţinerea unor economii la fondul anual de retribuire planificat şantierelor de construcţii-montaj, poate beneficia de premii dintr-un fond constituit dintr-o cotă de pînă la 25% din economiile realizate. Constituirea fondului de premiere se face cu condiţia predării la termen şi cu respectarea calităţii prescrise a lucrărilor, realizării producţiei de construcţii-montaj planificată anual, nedepăşirii cheltuielilor la 1000 lei producţie, precum şi îndeplinirii beneficiului planificat.
    ART. 89
    Retribuţia personalului din construcţii-montaj este prevăzută în anexa nr. IV.

    C. AGRICULTURĂ
    ART. 90
    În unităţile agricole de stat, retribuirea muncii trebuie să asigure cointeresarea tuturor lucrătorilor în creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale şi îmbunătăţirea calităţii acesteia, sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, ridicarea eficienţei economice a activităţii în agricultură, corespunzător bazei tehnico-materiale în continuă dezvoltare, în vederea satisfacerii necesităţilor de consum tot mai mari ale populaţiei şi ale industriei, precum şi pentru creşterea exportului.
    ART. 91
    (1) Mecanicii agricoli, cînd lucrează în atelier, se încadrează pe baza reţelei tarifare prevăzute la art. 18 alin. (3). Pentru lucrările agricole în cîmp şi alte lucrări executate mecanizat, aceştia sînt retribuiţi în acord pe baza a 4 tarife stabilite pe zi de muncă, diferenţiate în raport de complexitatea şi importanţa lucrărilor.
    (2) Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din cadrul unităţilor agricole de stat primesc în cursul anului, atunci cînd lucrează în acord, 80% din retribuţia cuvenită lunar pentru lucrările executate. Sumele reţinute se restituie integral la sfîrşitul anului sau ciclului de producţie, cu condiţia realizării producţiei planificate.
    (3) În cazul nerealizării producţiei planificate, la culturile sau activităţile la care s-au executat lucrări mecanizate, retribuţia realizată se diminuează cu cîte 1% pentru fiecare procent de nerealizare a producţiei planificate la cooperativele agricole de producţie deservite, respectiv la fermele sau sectoarele de deservire ale unităţilor agricole de stat; aceste diminuări se scad din suma reţinută în cursul anului, iar diferenţa se restituie personalului respectiv.
    (4) Muncitorii din ateliere şi mecanicii de întreţinere din secţii, sectoare şi ferme, repartizaţi în perioadele de lucru în cîmp pentru întreţinerea şi repararea maşinilor agricole, primesc retribuţia medie lunară pentru munca în acord realizată de mecanicii agricoli, multiplicată cu un coeficient de pînă la 1,35, a cărui mărime concretă se stabileşte de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, în raport cu numărul tractoarelor şi al celorlalte unităţi deservite. Muncitorii care lucrează pe maşini şi agregate tractate, pentru executarea lucrărilor agricole, se retribuie cu 2/3 din tariful de plată stabilit pentru mecanicii agricoli.
    (5) Mecanicii agricoli şi celălalt personal din secţiile şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor primi o retribuţie suplimentară, în limita unei cote de pînă la 20% din volumul producţiei obţinute peste plan de cooperativele agricole de producţie deservite, la culturile şi suprafeţele angajate în acord global, în raport cu gradul de mecanizare a lucrărilor. În acest scop, cooperativele agricole de producţie vor vărsa în contul staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii fondul corespunzător, în bani şi în natură.
    ART. 92
    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor agricoli din sectoarele vegetal şi zootehnic se stabileşte pe 5 grupe de lucrări, diferenţiată în raport de nivelul de calificare cerut pentru executarea lor şi de complexitatea acestora, separat pentru producţia vegetală şi separat pentru zootehnie; în grupa a 5-a este prevăzută retribuţia pentru muncitorii specialişti.
    (2) Încadrarea lucrărilor pe grupe pentru sectoarele vegetal şi zootehnic cît şi diferenţierea lucrărilor pe categorii pentru mecanicii agricoli se aprobă de Consiliul de Miniştri. Pentru lucrările necalificate din sectoarele vegetal şi zootehnic se acordă retribuţia tarifară prevăzută pentru lucrările primei grupe din sectorul vegetal.
    (3) Muncitorii încadraţi pe durată determinată vor putea fi retribuiţi, în funcţie de condiţiile naturale în care se execută lucrările şi de specificul acestora, cu o retribuţie mai mare sau mai mică cu pînă la 20% faţă de cea prevăzută pentru lucrările respective în anexa nr. IV. Majorarea sau micşorarea retribuţiei între aceste limite se stabileşte de către şeful fermei, şeful secţiei sau şeful sectorului de deservire, în cadrul fondului de retribuţie planificat al unităţii.
    ART. 93
    (1) Retribuţia personalului de execuţie, tehnic, economic şi de altă specialitate şi a personalului de conducere din unităţile agricole de stat este cea prevăzută pentru grupa IV de ramuri.
    (2) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere, precum şi a inginerilor şi medicilor veterinari - din întreprinderile agricole de stat - este următoarea:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia          Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim - şi la
                  ultima gradaţie - maxim - ale unor funcţii
                 ───────────────────────────────────────────────────────────
                                Gradul de organizare al întreprinderii
                 ───────────────────────────────────────────────────────────
                   Special      I       II       III       IV       V
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director*)          36         35      34        32       30       28
 Director
 adjunct
 tehnic*)            35         34      -          -        -        -
 Inginer şef*)        -          -      33        31       29       27
 Contabil şef*)      34         33      32        30       28       26
 Epizootolog
 şef*)               33         32      31         -        -       -
 Şef fermă         29-34       28-33   27-32      25-30    23-28    -
 Şef serviciu
 tehnic            29-34       28-33   27-32      25-30    23-28   21-26
 Şef serviciu
 economic          28-33       27-32   26-31      24-29    22-27   20-25
 Medic primar
 veterinar         27-32       27-32   27-32        -       -       -
 Inginer;
 medic veterinar   21-27       21-27   21-27      21-27    21-27   21-27
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţia tarifară fixă, la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    (3) Numărul posturilor de medici primari veterinari poate fi de cel mult 8% din numărul total al medicilor veterinari.
    ART. 94
    În unităţile agricole de stat se vor lua măsuri pentru generalizarea formei de retribuire în acord global; în această formă va fi cuprins şi personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, precum şi personalul de conducere al unităţii.
    ART. 95
    (1) Principalii indicatori în raport de care se acordă retribuţia pentru personalul de conducere al unităţilor sînt: la întreprinderile agricole de stat - realizarea planului de venituri totale şi nedepăşirea cheltuielilor planificate la 1000 lei producţie marfă, iar la staţiunile pentru mecanizarea agriculturii - realizarea planului de producţie la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite şi a volumului total planificat al lucrărilor, exprimat valoric.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1) şi personalul de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, inclusiv cel din cooperativele agricole de producţie retribuit de stat, primeşte lunar 80-90% din retribuţia tarifară corespunzătoare timpului lucrat. Plata diferenţei de retribuţie se va face la finele anului sau trimestrului, după caz, în raport cu gradul de realizare a indicatorilor stabiliţi.
    ART. 96
    Retribuţia personalului din unităţile agricole de stat este prevăzută în anexa nr. IV.
    ART. 97
    Clasele de retribuire la nivel de bază şi indemnizaţiile de conducere, acolo unde este cazul, ale specialiştilor agricoli şi contabililor şefi retribuiţi de stat din cooperativele agricole de producţie sînt cuprinse în anexa nr. IV.

    D. TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII
    ART. 98
    Aplicarea sistemului de retribuire în transporturi şi telecomunicaţii trebuie să asigure cointeresarea lucrătorilor în efectuarea transportului intern şi extern la nivelul exigenţelor dezvoltării economice şi sociale a ţării, prin folosirea la maximum a capacităţilor de transport, sporirea vitezei şi siguranţei în circulaţie, modernizarea mijloacelor de transport, eliminarea transporturilor neraţionale şi efectuarea prestărilor de servicii de poştă şi telecomunicaţii, astfel încît să se satisfacă cerinţele economiei naţionale şi ale oamenilor muncii, sporind continuu eficienţa economică.
    ART. 99
    (1) Retribuţia tarifară a muncitorilor din exploatarea căilor ferate şi a personalului operativ a cărui activitate este asemănătoare cu a muncitorilor calificaţi este stabilită pe 10 grupe de funcţii, diferenţiată în cadrul aceleiaşi grupe de funcţii, pe un nivel de bază şi 3 trepte de retribuire.
    (2) Retribuţia tarifară a mecanicilor de locomotivă-automotor se diferenţiază în raport de puterea locomotivelor şi sistemul de tracţiune pe 5 grupe, pentru fiecare grupă corespunzînd un nivel de bază şi 3 trepte şi pe clase de calificare. Clasele de calificare III, II sau I se pot acorda succesiv, pe baza obţinerii cel puţin a calificativului "bine" la examenul susţinut în faţa unei comisii special constituite, cu condiţia unei vechimi minime în funcţia de mecanic de locomotivă-automotor, de 3 ani pentru clasa a III-a, de 6 ani pentru clasa a II-a şi de 10 ani pentru clasa I şi a aprecierii colectivului de conducere al unităţii că a obţinut rezultate bune în muncă în ultimii 2 ani înaintea prezentării la examen. Încadrarea locomotivelor pe grupe se aprobă de Consiliul de Miniştri.
    (3) Retribuţia tarifară a muncitorilor, mecanicilor de locomotivă şi a personalului operativ este prevăzută în anexa nr. IV. La căile ferate uzinale, retribuţia tarifară a muncitorilor şi personalului operativ încadrat pe trepte este la nivelul grupei imediat inferioare, iar cea a mecanicilor şi personalului operativ încadrat pe gradaţii, mai mică cu o clasă de retribuire în combinatele siderurgice şi cu 2 clase de retribuire în celelalte unităţi.
    (4) Retribuţia tarifară pentru mecanicii de locomotivă-automotor - pe trepte -, precum şi pentru unele funcţii operative reprezentative - pe gradaţii -, din transporturile feroviare, este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia              Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
                            şi la ultima treaptă sau gradaţie - maxim
                      ────────────────────────────────────────────────────
                            Grupa de locomotive sau nivelul de încadrare
                      ───────────────────────────────────────────────────
                                I       II       III       IV       V
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                  Grupa de locomotive
 Mecanic de
 locomotivă-automotor         24-27    22-25    21-24    19-22    17-20
 - cu clasa III de
   calificare                 25-28    23-26    22-25    20-23      -
 - cu clasa II
   de calificare              26-29    24-27    23-26    21-24      -
 - cu clasa I de
   calificare                 27-30    25-28    24-27    22-25      -

                  Nivelul de încadrare
 Operator
 circulaţie mişcare           24-30    23-29    22-28
 Impiegat de mişcare          21-27    18-24    17-23
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (5) Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului de conducere al regionalelor de căi ferate trebuie să cuprindă şi tonele expediate, precum şi beneficiul sau cheltuielile pe 1 000 t.km convenţionale.
    ART. 100
    (1) În transporturile auto retribuţia tarifară a şoferilor este stabilită pe grupe de autovehicule, iar în cadrul fiecărei grupe, pe 3 categorii de calificare. Retribuţia tarifară este diferenţiată şi pe 2 niveluri - A şi B. Nivelul A se aplică şoferilor din unităţile care au plan de transport, precum şi şoferilor de pe autovehicule pentru transportul de persoane. Retribuţia tarifară a personalului operativ din transporturile auto este stabilită pe funcţii, cu un nivel de bază şi 5 - 6 gradaţii.
    (9) Retribuţia tarifară pentru unele funcţii operative reprezentative din transporturile auto este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia                Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
                                   şi la ultima gradaţie - maxim
                     ─────────────────────────────────────────────────────
                                      Nivelul de încadrare
                     ─────────────────────────────────────────────────────
                               I             II            III
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Şef coloană auto            18-24          16-21           -
 Şef autogară                15-20          13-18         11-16
 Impiegat auto               13-18          10-15           -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (3) Criteriile de încadrare a autovehiculelor pe grupe, stabilite în raport de capacitatea de încărcare, numărul de locuri şi complexitatea acestora, se aprobă de Consiliul de Miniştri. Cu retribuţia tarifară prevăzută la grupele de autovehicule I A şi I B vor fi încadraţi şoferii care au o pregătire şi experienţă profesională temeinică pe baza verificării cunoştinţelor.
    24) Indicatorii sintetici în raport cu îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului de conducere al unităţilor de transporturi auto trebuie să cuprindă şi tone expediate sau planul de venituri, precum şi beneficiul ori cheltuielile pe 1 000 t.km convenţionale sau cheltuielile la 1000 lei venituri.
    ART. 101
    (1) În transporturile navale, retribuţia tarifară pentru personalul navigant este stabilită pe funcţii diferenţiată pe grupe de nave măritime sau fluviale, în raport de natura, capacitatea sau puterea acestora şi în cadrul fiecărei funcţii pe un nivel de bază şi 3 trepte, în cazul personalului a cărui activitate este asemănătoare cu a muncitorilor calificaţi şi pe un nivel de bază şi 5-6 gradaţii, pentru restul personalului, conform prevederilor anexei nr. IV.
    (2) Retribuţia tarifară pentru unele funcţii reprezentative ale personalului navigant din transporturile maritime este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia               Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
                                şi la ultima gradaţie - maxim
                        ──────────────────────────────────────────────────
                                         Grupa de nave maritime
                        ──────────────────────────────────────────────────
                           I       II       III       IV       V       VI
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Comandant navă         23-29    25-31    27-33     29-35    30-36   31-37
 Ofiţer maritim I       20-26    22-28    23-29     24-30    25-31   26-32
 Ofiţer maritim II      17-23    18-24    19-25     20-26    21-27   22-28
 Ofiţer maritim III     14-20    15-21    16-22     17-23    18-24   19-25
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (3) Retribuirea personalului de pe navele de pescuit oceanic în perioada de pescuit se face pe bază de tarife, diferenţiate pe sortimente şi produse din peşte.
    (4) Personalul navigant de pe navele fluviale care efectuează transportul pe Dunăre în timpul nopţii beneficiază de un spor calculat asupra retribuţiei tarifare la nivelul de bază al funcţiei în care este încadrat, după cum urmează: pînă la 45% pentru comandanţi şi piloţi, pînă la 25% pentru ofiţeri şi cîrmaci şi pînă la 15% pentru restul personalului, corespunzător orelor lucrate în timpul nopţii, în raport de condiţiile de navigaţie. Cotele concrete se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.
    (5) Retribuţia tarifară a personalului operativ din activitatea portuară se stabileşte pe funcţii şi, la fiecare funcţie, pe un nivel de bază şi un număr de 5 - 6 gradaţii.
    (6) Indicatorii sintetici obligatorii, în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului de conducere al unităţilor de transporturi navale, trebuie să includă:
    a) în transporturile maritime: planul de venituri brute în lei-valută şi beneficiul;
    b) în transporturile fluviale: tone km sau trafic portuar şi beneficiul;
    c) la registrul naval român: planul de venituri şi beneficiul;
    d) la unităţile de transport naval finanţate de la buget: sarcini proprii stabilite de organul central.
    ART. 102
    (1) Retribuţia tarifară a docherilor este stabilită pe 3 clase de calificare, fiind diferenţiată în cadrul fiecărei clase, pentru munca în acord sau regie, pe trei categorii de porturi.
    (2) Personalul care contribuie direct la reducerea timpului de staţionare a navelor sub operaţiuni de încărcare-descărcare poate fi premiat:
    a) la navele maritime - la care reducerea timpului de staţionare faţă de normele portuare este de cel puţin 8 ore - dintr-un fond constituit lunar cumulat de la începutul anului, în cadrul fondului de retribuire admisibil, în limita a 1,60 lei/tona de mărfuri operată la navele respective. De aceste premii pot beneficia docherii, conducătorii de utilaje portuare şi operatorii de dană care au avut o contribuţie deosebită la reducerea timpului de staţionare a navelor;
    b) la restul navelor, cu pînă la 1% din retribuţia tarifară realizată pe timpul efectiv lucrat la nava respectivă, pentru fiecare procent de reducere a timpului de staţionare.
    ART. 103
    (1) În transporturile aeriene retribuţia tarifară a personalului navigant şi a personalului operativ de la dirijarea circulaţiei şi activitatea comercială se stabileşte pe funcţii, în raport cu calificarea şi răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor. Retribuţia tarifară este stabilită pe un nivel de bază şi un număr de 5 - 6 gradaţii. Retribuţia tarifară a personalului navigant aerian este diferenţiată pe grupele de aeronave şi pe condiţiile de zbor, prevăzute în anexa nr. IV.
    (9) Retribuţia tarifară pentru unele funcţii reprezentative din transporturile aeriene este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia                Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
                                     şi la ultima gradaţie - maxim
                      ────────────────────────────────────────────────────
                            Grupe de avioane şi elicoptere
                      ────────────────────────────────────────────────────
                          I       II       III       IV       V       VI
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Pilot comandant
 cu brevet
      minima I          20-26    22-28    23-29     24-31   25-32   26-33
 Navigator              15-21    17-23    19-25     21-27   21-27   22-28
 Mecanic navigant       14-19    16-21    17-22     19-24     -     21-26
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (3) Personalul navigant, precum şi alte categorii de personal care însoţeşte personalul navigant aerian în timpul zborului, pe lîngă retribuţia tarifară, primesc pentru timpul de zbor o indemnizaţie care are caracter de retribuţie tarifară.
    (4) Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară a personalului de conducere al unităţilor de aviaţie civilă trebuie să fie:
    a) în transporturile aeriene: călători km convenţionali şi beneficiul;
    b) în aviaţia utilitară: plan prestaţii în ore zbor convenţionale şi beneficiul.
    ART. 104
    (1) Retribuţia tarifară a personalului operativ din unităţile de poştă şi telecomunicaţii se stabileşte pe funcţii şi la fiecare funcţie, diferenţiată pe un nivel de bază şi un număr de 3 - 5 gradaţii, corespunzător retribuţiei tarifare pe clase de retribuire, conform celor prevăzute în anexa nr. IV.
    (2) Agenţii poştali din agenţiile P.T.T.R. sînt retribuiţi pe baza unei forme de retribuire mixtă, după cum urmează:
    a) o parte fixă egală cu 30 - 60% din retribuţia tarifară de bază prevăzută pentru funcţia de factor poştal;
    b) o parte variabilă, pînă la 25%, din veniturile agenţiei P.T.T.R. realizate de agentul poştal.
    (3) Mărimea cotelor pentru partea fixă şi variabilă se stabileşte de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, cu acordul Ministerului Muncii.
    (4) Printre indicatorii sintetici în raport de îndeplinirea cărora se acordă retribuţia tarifară personalului de conducere al unităţilor de poştă şi telecomunicaţii trebuie să fie:
    a) la unităţile de radio şi televiziune: realizarea planului de venituri, funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor de emisie conform normelor de exploatare;
    b) la unităţile de poştă şi telecomunicaţii: planul de venituri şi planul de cheltuieli;
    c) la unităţile de transporturi poştale, controlul mandatelor, editarea şi distribuirea timbrelor, expedierea presei: planul de activităţi exprimat valoric sau în unităţi convenţionale şi planul de cheltuieli.
    (5) Retribuţia personalului din unităţile de transporturi şi poştă-telecomunicaţii este prevăzută în anexa nr. IV.

    E. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR ŞI PRESTĂRI DE SERVICII
    ART. 105
    În activitatea de comerţ interior, retribuirea muncii trebui să cointereseze lucrătorii în sporirea continuă a volumului desfacerilor de mărfuri şi prestărilor de servicii, satisfacerea în condiţii din ce în ce mai bune a cerinţelor populaţiei, realizarea unei serviri civilizate şi pline de solicitudine faţă de consumatori, păstrarea şi gospodărirea raţională a fondului de mărfuri, modernizarea continuă a procesului de vînzare a mărfurilor, precum şi sporirea eficienţei economice a întregii activităţi comerciale.
    ART. 106
    (1) Retribuţia personalului operativ din unităţile de comerţ interior, a cărui activitate este similară cu cea a muncitorilor, se stabileşte pe funcţii, pe un nivel de bază şi 3 trepte de retribuire şi se diferenţiază pe niveluri de calificare, iar cea a personalului operativ a cărui activitate este similară cu cea a personalului tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ şi de deservire se stabileşte pe un nivel de bază şi 4 gradaţii se diferenţiază pe trepte de rulaj, categorii de unităţi sau niveluri de calificare.
    (2) În funcţie de condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea în unităţile comerciale, retribuţia tarifară este superioară cu 1 - 5 clase de retribuire pentru lucrătorii operativi care desfac mărfuri ce necesită calificare mai ridicată, încasează direct banii de la consumatori, coordonează activitatea altor unităţi, conduc o formaţie de lucrători avînd şi răspundere gestionară, au o calificare profesională deosebită - specialişti -, activează în unităţi de categorie specială sau cu un volum superior de activitate, ori în unităţi cu un înalt grad de organizare care servesc turişti străini sau desfac mărfuri pe valută, aşa cum se arată în anexa nr. IV. În aceeaşi anexă se prevede şi o retribuţie inferioară cu 1 - 2 clase de retribuire pentru unele locuri de muncă, ţinînd seama de calificarea mai redusă necesară pentru îndeplinirea sarcinilor.
    (3) Retribuţia tarifară pentru funcţiile operative reprezentative din circulaţia mărfurilor este următoarea:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia                Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
                             şi la ultima treaptă sau gradaţie - maxim
                      ─────────────────────────────────────────────────────
                         Niveluri de calificare sau trepte de rulaj
                      ─────────────────────────────────────────────────────
                        I       II       III       IV       V       VI
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    1                   2        3        4         5       6        7
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                  Funcţii pe niveluri de calificare

 Vînzător              5-8      8-11
 Ospătar               5-8      8-11     11-14

                  Funcţii pe trepte de rulaj

 Lucrător
 gestionar raion     11-15     13-17     15-19
 Şef magazin,
 lucrător
 gestionar
 magazin             10-14     13-17     15-19    17-21    19-23
 Şef unitate
 alimentaţie
 publică,
 lucrător
 gestionar
 unitate
 alimentaţie
 publică             12-16     14-18     16-20    18-22    20-24    22-26
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    ART. 107
    (1) Forma de bază a retribuirii personalului operativ şi a muncitorilor din comerţul cu amănuntul, alimentaţia publică şi unităţile hoteliere o constituie retribuirea prin remiză, exprimată prin cote la 10 000, 1000 sau 100 lei desfacere. Cotele se stabilesc ţinînd seama de tipul unităţii şi volumul de activitate planificat, diferenţiat pe unităţi, grupe de produse sau produse, pe sezoane sau perioade mai îndelungate. Această formă de retribuire poate fi aplicată în mod corespunzător şi în activităţile de contractări-achiziţii, de prestări sau altele similare. Muncitorii şi personalul operativ din unităţile comerciale cu ridicata vor fi retribuiţi prin cote parţiale, la care retribuţia este constituită dintr-o parte fixă, de cel mult 50% din retribuţia tarifară, ce se acordă în regie, iar diferenţa dintr-o parte variabilă ce se acordă pe bază de cote la 10 000 lei desfacere prin depozit.
    (2) La punctele comerciale şi de alimentaţie publică mici încadrate cu 1-2 lucrători, gestionarii pot fi ajutaţi, în activitate, de membrii lor de familie, care vor fi retribuiţi pe bază de tarife în cadrul cotelor stabilite unităţii respective.
    (3) În unităţile de alimentaţie publică cu un înalt nivel de prezentare şi organizare se aplică forma de retribuire pe bază de remiză adăugată la nota de plată. Cota de remiză este de 10% sau 12%, din care 2% în medie pe întreprindere se poate utiliza pentru recuperarea pierderilor la inventarul de servire. În cazuri excepţionale, cu aprobarea Consiliului de Miniştri, la unele unităţi hoteliere cu cel mai înalt nivel de servire, cota de remiză va putea fi de pînă la 15% .
    ART. 108
    (1) În activităţile de prestări de servicii, contractări-achiziţii şi altele similare, precum şi în cele de desfacere cu activitate restrînsă sau cu caracter sezonier, se aplică forma de retribuire pe bază de cote procentuale, în limita unor cote maxime stabilite pe feluri de prestări servicii sau produse. În aceste cote pot fi incluse unele cheltuieli ale unităţii care se suportă de lucrători din veniturile realizate. Personalul retribuit în baza acestei forme, care lucrează în condiţiile prevăzute pentru ceilalţi lucrători din comerţ, încadraţi cu contracte de muncă pe duratĂ nedeterminată, are toate drepturile şi îndatoririle personalului permanent din unităţile de stat.
    (2) În cazurile în care activităţile prevăzute la alin. (1) au un caracter întîmplător sau ocazional, se aplică retribuirea cu tarife, stabilite la valoare sau cantitate. Persoanele retribuite în baza acestei forme beneficiază numai de retribuţia pentru munca prestată, fără a avea şi celelalte drepturi de care beneficiază persoanele cu contracte de muncă. Retribuirea pe bază de tarife se va putea aplica şi personalului organizaţiilor socialiste care pe lîngă activitatea de bază desfăşoară şi o activitate comercială.
    (3) În activitatea de prestări servicii se poate aplica retribuirea pe bază de vărsăminte în cote fixe sau în sume antecalculate, în care retribuţia lucrătorului reprezintă diferenţa dintre cheltuielile pentru materiile prime, materiale, energie, amortismente, plus beneficiul unităţii, faţă de valoarea prestărilor realizate.
    ART. 109
    (1) În activitatea de alimentaţie publică şi de prestări servicii poate fi utilizat personal operativ care administrează unităţile pe bază de contract. Retribuţia acestora constă din suma rămasă din venitul realizat după achitarea către unitatea comercială la care sînt încadraţi a tuturor obligaţiilor, cum sînt amortismentele pentru inventarul pus la dispoziţie de unitate, beneficiul şi impozitul.
    (2) Personalul de conducere şi cel de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate din unităţile comerciale cu amănuntul, de alimentaţie publică şi de turism, care contribuie direct la creşterea volumului de activitate, poate fi retribuit în acord direct proporţional cu gradul de îndeplinire a planului. Personalul de conducere şi cel de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate din unităţile cu ridicata se retribuie în acord direct proporţional cu gradul de îndeplinire a planului de desfacere cu ridicata al unităţii. Acest personal, precum şi şefii de depozite din unităţile cu ridicata, pe lîngă retribuţia cuvenită conform celor prevăzute mai sus vor primi în plus şi 0,5% din retribuţia tarifară de încadrare pentru fiecare procent de depăşire a planului de desfacere cu amănuntul al principalelor unităţi pe care le aprovizionează, iar în cazul nerealizării planului de desfacere cu amănuntul, retribuţia cuvenită se va diminua cu 0,5% din retribuţia tarifară de încadrare pentru fiecare procent de nerealizare. Consiliul de Miniştri va putea stabili perioadele şi produsele la care această prevedere nu are aplicabilitate. La unele funcţii de conducere din unităţile comerciale, retribuţia se majorează sau se diminuează cu 1% din retribuţia tarifară, pentru fiecare procent de depăşire sau nerealizare a beneficiului planificat, în limita a 10% din retribuţia tarifară corespunzătoare timpului lucrat.
    (3) La unităţile de comerţ interior şi la unităţile de aprovizionare tehnico-materială, printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul încadrat pe funcţii de conducere a unităţilor, în mod obligatoriu sînt volumul de aprovizionare sau de desfacere planificat şi beneficiul planificat.
    (4) La unităţile de comerţ interior şi turism o parte din sporul anual al vînzărilor sau prestărilor se va realiza pe seama creşterii volumului de activitate pe un lucrător, iar creşterea retribuţiei medii a personalului operativ şi muncitorilor va fi corelată cu volumul desfacerilor şi prestărilor. Această corelaţie va fi prevăzută în planurile anuale ale ministerelor cu activitate comercială, indicatorul planului de muncă şi retribuire pentru aceste ministere fiind fondul de retribuire la 1000 lei desfacere şi prestări.
    (5) Pentru personalul din ramura circulaţia mărfurilor, retribuit pe bază de cote, cu remiză adăugată la nota de plată şi în acord direct proporţional, se va asigura un minim garantat de 75% din retribuţia tarifară de încadrare, în cazul cînd în anumite perioade volumul de activitate obţinut, datorită unor cauze independente de munca personalului, duce la realizarea unor retribuţii sub minimul garantat. Diferenţa între sumele cuvenite în raport cu volumul de activitate şi minimul garantat acordat va fi recuperată în perioadele următoare din drepturile realizate peste retribuţia tarifară.
    ART. 110
    (1) În comerţul exterior retribuirea muncii are drept scop cointeresarea personalului în sporirea continuă a exporturilor de mărfuri şi încasărilor valutare, realizarea importurilor necesare economiei naţionale, creşterea eficienţei comerţului exterior, lărgirea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice a României cu alte ţări şi asigurarea unei balanţe de plăţi externe echilibrate.
    (2) La unităţile de comerţ exterior printre indicatorii în raport de care se acordă retribuţia tarifară pentru personalul încadrat pe funcţii de conducere a unităţilor, în mod obligatoriu sînt volumul de export valoric pe relaţii şi volumul de import exprimat valoric în preţuri de plan.
    (3) Retribuţia tarifară a personalului din aparatul întreprinderilor de comerţ exterior este cea prevăzută pentru grupa III de ramuri, la gradele special, I, II şi III.
    (4) Retribuţia tarifară de încadrare în lei a personalului întreprinderilor de comerţ exterior şi din centralele industriale, trimis în misiune permanentă în străinătate, este cea prevăzută în nomenclatorul unităţilor respective, pentru funcţiile îndeplinite în străinătate.
    (5) În afară de premiile anuale - gratificaţii - şi cele ce se acordă în cursul anului pentru realizări deosebite, potrivit reglementărilor generale, personalul întreprinderilor de comerţ exterior mai poate beneficia de premii pentru încadrarea de operaţiuni de export-import şi prestări de servicii, care prezintă o eficienţă valutar-financiară ridicată pentru economia naţională.
    ART. 111
    (1) Modul de încadrare a lucrătorilor operativi, condiţiile de aplicare a retribuţiilor tarifare superioare sau inferioare, treptele de rulaj, categoriile de unităţi, utilizarea funcţiei de şef depozit - lucrător gestionar - şi la alte unităţi economice decît cele din circulaţia mărfurilor, precum şi atribuţiile ce revin lucrătorilor comerciali şi clasele de retribuire în care aceştia se încadrează, se stabilesc de ministerele şi organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii.
    (2) Retribuţia personalului din circulaţia mărfurilor este prevăzută în anexa nr. IV.

    F. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI PROIECTAREA
    ART. 112
    (1) Sistemul de retribuire din unităţile de cercetare şi proiectare asigură cointeresarea materială a personalului pentru efectuarea de cercetări care contribuie la promovarea continuă a progresului tehnico-ştiinţific, la scurtarea ciclului cercetare-proiectare-producţie, la introducerea tehnologiilor noi, moderne, la cunoaşterea şi folosirea legilor naturii şi ale societăţii, în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare economică şi socială a ţării.
    (2) În aceste activităţi, sistemul de retribuire asigură, totodată, cointeresarea personalului în aplicarea celor mai eficiente soluţii economice şi funcţionale, care conduc la obţinerea de produse de calitate superioară, reducerea costului investiţiilor şi a ponderii construcţiilor în valoarea acestora, la extinderea tipizării construcţiilor, la proiectarea de maşini şi utilaje moderne, mărirea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, precum şi la realizarea şi predarea proiectelor la termenele stabilite.
    1. Cercetarea ştiinţifică şi proiectarea tehnologică
    ART. 113
    (1) Retribuţia tarifară a personalului atestat, de cercetare ştiinţifică şi de proiectare tehnologică, se diferenţiază pe 4 grade profesionale şi - corespunzător încadrării unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea - pe 3 niveluri de retribuire.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor şi gradelor profesionale de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică este următoarea:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                            Număr      Clasele de retribuire la nivelul de
 Funcţia şi gradul          gradaţii   bază - minim - şi la ultima
 profesional                                   gradaţi - maxim
                            -----------------------------------------------
                                            Nivel de retribuire
                            -----------------------------------------------
                                         I          II        III
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Cercetător ştiinţific
 principal, inginer
 proiectant principal
  - gradul I                5          33-38       32-37      31-36
  - gradul II               5          30-35       29-34      28-33
  - gradul III              6          25-32       24-31      23-30
 Cercetător ştiinţific,
 inginer proiectant         6          23-29       22-28      21-27
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (3) Încadrarea unităţilor de cercetare şi de proiectare tehnologică pe cele 3 niveluri de retribuire se aprobă de Consiliul de Miniştri la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale sau consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, pe baza următoarelor criterii:
    a) importanţa lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică, pentru promovarea progresului tehnic, economic şi social, contribuţia efectivă adusă la dezvoltarea economiei şi culturii;
    b) eficienţa economică a fiecărei unităţi, caracterizată prin volumul şi complexitatea lucrărilor desfăşurate pe bază de contracte, organizarea activităţii de microproducţie, efectuarea de lucrări care să conducă la realizarea de produse noi, de calitate superioară, pentru satisfacerea nevoilor interne şi pentru export, introducerea tehnologiilor proprii care reduc importul de licenţe şi instalaţii, precum şi alte lucrări care să se concretizeze în obţinerea unor importante beneficii în economie;
    c) mărimea unităţii, caracterizată prin număr de secţii, de ateliere de producţie, staţii pilot, filiale, precum şi prin numărul personalului şi alte criterii specifice.
    ART. 114
    (1) Încadrarea şi promovarea personalului de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică se fac pe grade profesionale, funcţii şi, în cadrul acestora, pe gradaţii, în raport cu rezultatele obţinute, contribuţia personală adusă la realizarea şi depăşirea planului unităţii, valoarea lucrărilor efectuate şi eficienţa lor economică, disciplina în muncă şi respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege.
    (2) Încadrarea şi promovarea personalului de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică pe grade profesionale şi funcţii se fac pe bază de concurs, în condiţiile prevăzute de Statutul pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare.
    (3) Promovarea personalului de cercetare şi proiectare tehnologică pe gradaţii se face cu respectarea prevederilor art. 33 din prezenta lege.
    (4) În cadrul gradelor profesionale de cercetător ştiinţific principal I şi II şi inginer proiectant principal I şi II, personalul de cercetare şi de proiectare tehnologică poate fi promovat pe 5 gradaţii, iar în cele de cercetător ştiinţific principal III, cercetător ştiinţific, inginer proiectant principal III şi inginer proiectant, pe 6 gradaţii, aşa cum se prevede în anexa nr. IV.
    (5) Personalului de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică încadrat la ultima gradaţie, cu o vechime de cel puţin 25 ani în specialitate, care are merite deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică, concretizate în lucrări cu o înaltă eficienţă economică sau socială, i se poate conferi gradaţia de merit care dă dreptul la o retribuţie tarifară lunară majorată cu 2 clase de retribuire.
    (6) Personalului de conducere din activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică i se acordă, pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare gradului profesional obţinut, o indemnizaţie diferenţiată pe nivelurile prevăzute la art. 113 alin. (1), în raport cu funcţia de conducere pe care o deţine. Personalul de conducere al institutelor centrale de cercetare are următoarele indemnizaţii:


                                                   lei/lună
────────────────────────────────────────────────────────────────
                                   Indemnizaţia de conducere
                              ----------------------------------
 Funcţia de conducere                 Nivel de retribuire
                              ----------------------------------
                                I            II          III
────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director general de
 institut central            1200-2500    1000-2000    800-1500
 Director general
 adjunct de institut
 central                     1000-1800     700-1400    600-1100
────────────────────────────────────────────────────────────────

Personalul de conducere al institutelor de cercetare şi proiectare tehnologică are următoarele indemnizaţii:


                                            lei/lună
───────────────────────────────────────────────────────────────────
                                            Mărimea unităţii
                                 ----------------------------------
 Funcţia de conducere              mare        mijlocie      mică
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director institut            1000-1800    700-1400      600-1100
 Director adjunct
 ştiinţific - tehnic -
 institut                      600-1200    500- 900      400- 700
 Director centru                  -           -          400- 700
 Şef de secţie                 400- 700    300- 600      250- 500
 Şef laborator,
 sector, atelier               250- 400    200- 350      200- 325
───────────────────────────────────────────────────────────────────

    Indemnizaţiile prevăzute în tabelul de mai sus se acordă în condiţiile stabilite la art. 30 alin. (2).

    (7) Profesorii, conferenţiarii şi lectorii - şefii de lucrări - titulari din învăţămîntul superior, numiţi în funcţii de conducere în unităţile de cercetare şi proiectare tehnologică, primesc retribuţia tarifară a funcţiei didactice de bază şi indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere pe care o ocupă în unitatea de cercetare şi proiectare tehnologică.
    (8) Şefii programelor de cercetare şi de introducere a tehnologiilor care prezintă importanţă economică deosebită pot fi echivalaţi cu şefii secţiilor de cercetare şi de proiectare tehnologică, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. Pentru activitatea desfăşurată pe durata realizării programelor, pe lîngă retribuţia tarifară a funcţiei de bază, aceştia primesc o indemnizaţie corespunzătoare şefului de secţie, în raport cu importanţa şi complexitatea programelor.
    (9) Acordarea indemnizaţiei prevăzute la alin. (6), (7) şi (8) exclude primirea altor indemnizaţii de conducere.
    (10) Pentru unele cadre de cercetare şi proiectare tehnologică cu un înalt nivel de pregătire profesională, de valoare excepţională, recunoscute pe plan intern şi internaţional, se poate acorda, pe durată determinată, retribuţia tarifară mai mare cu pînă la 25% . Numărul celor cărora li se acordă o asemenea retribuţie nu va depăşi 1% din totalul cadrelor de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică şi se aprobă nominal de Consiliul de Miniştri.
    ART. 115
    Consiliul de Miniştri, odată cu aprobarea încadrării unităţilor de cercetare şi proiectare tehnologică pe cele 3 niveluri de retribuire, stabileşte şi grupa de ramuri, precum şi gradul unităţii după care se face retribuirea personalului de cercetare şi proiectare tehnologică cu studii superioare neatestat şi a personalului din activitatea de cercetare ştiinţifică şi de proiectare tehnologică fără studii superioare.
    ART. 116
    (1) Acordarea retribuţiei tarifare personalului de execuţie cu studii superioare atestat şi neatestat, precum şi personalului de conducere din cercetarea ştiinţifică şi proiectarea tehnologică, se face raport cu îndeplinirea calitativă şi cantitativă a sarcinilor de plan care se exprimă prin respectarea termenelor finale şi intermediare ale fazelor de cercetare şi de proiectare tehnologică, atingerea parametrilor prevăzuţi, respectarea clauzelor din contractele încheiate şi aplicarea în practică a rezultatelor cercetărilor terminate.
    (2) Din retribuţia tarifară a personalului atestat şi neatestat din unităţile de cercetare şi proiectare tehnologică se efectuează reţineri lunare de 5-20%, pe toată durata de execuţie a temelor. Sumele astfel reţinute se restituie cu condiţia respectării termenelor intermediare, stabilite pe faze de cercetare şi proiectare tehnologică, şi a termenelor finale.
    (3) Pentru personalul din activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică, încadrat pe funcţii de conducere, acordarea retribuţiei tarifare şi a indemnizaţiei de conducere se face ţinîndu-se seama de realizarea sarcinilor stabilite pe ansamblul unităţii sau al compartimentului pe care îl conduce, precum şi de realizarea sarcinilor ce îi revin în calitate de executant direct la temele sau proiectele la care participă, potrivit prevederilor din Statutul pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare.
    ART. 117
    Finanţarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unităţile de cercetare şi proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unităţi, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 118
    (1) În activitatea de cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică se poate aplica forma de retribuire în acord global, în condiţiile stabilite la art. 120 din prezenta lege.
    (2) Personalului de proiectare din unităţile de cercetare şi proiectare tehnologică, care nu desfăşoară activitate de proiectare tehnologică, i se aplică reglementările din prezenta lege, stabilite pentru personalul din celelalte unităţi de proiectare.
    2. Proiectarea*)
──────────
    *) Proiectare de investiţii şi alte forme de proiectare, diferite de cele de la pct. 1.
──────────

    ART. 119
    (1) Încadrarea şi promovarea personalului din activitatea de proiectare se fac pe funcţii şi grade profesionale, iar în cadrul lor, pe gradaţii. Promovarea personalului de proiectare în funcţii se face prin examen sau concurs - cu respectarea prevederilor Legii nr. 12/1971, iar promovarea în gradaţii se face în condiţiile art. 33 din prezenta lege.
    (2) Institutele de proiectare sînt grupate pe patru grade, în funcţie de mărimea lor şi de complexitatea activităţii. Încadrarea fiecărui institut într-unul din cele patru grade se face de Consiliul de Miniştri.
    (3) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de execuţie este următoarea:


────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia                     Număr    Clasele de retribuire la
                           gradaţii   nivelul de bază - minim -
                                      - şi la ultima gradaţie -
                                     maxim - funcţii de execuţie
────────────────────────────────────────────────────────────────
 Inginer - arhitect -
 proiectant principal
 - gradul I                    5               31-36
 - gradul II                   5               28-33
 - gradul III                  6               24-31
 Inginer - arhitect -
 proiectant                    6               22-28
────────────────────────────────────────────────────────────────

    Retribuţia tarifară a inginerului - arhitectului - proiectant şi a celui principal este aceeaşi pentru toate gradele institutelor de proiectare, cu excepţia retribuţiei inginerului - arhitectului - proiectant principal I, care la institutele de gradele III şi IV este cu cîte o clasă mai mică faţă de cea de la institutele de gradele I şi II.
    (4) Retribuţia tarifară a funcţiilor de chimişti, fizicieni, geologi, matematicieni, economişti etc., utilizate în secţiile sau atelierele de proiectare, din institute şi centre, este cea aprobată pentru funcţiile corespunzătoare din unităţile din grupa III de ramuri.
    (5) Personalului de conducere din activitatea de proiectare i se acordă, pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare gradului profesional obţinut, o indemnizaţie diferenţiată după gradul de organizare a unităţilor, ţinînd seama de funcţia pe care a deţine.
    (6) Indemnizaţia de conducere a funcţiilor de conducere din institutele şi centrele de proiectare este următoarea:


                                                         lei/lună
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                          Indemnizaţia de conducere
                                 -----------------------------------------
 Funcţia                                       Gradul unităţii
                                 -----------------------------------------
                                    I        II         III         IV
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director institut             1000-1800   700-1400    600-1000    400-700
 Director adjunct
 tehnic institut                600-1200   500- 900    400- 700       -
 Director centru                   -          -           -        400-700
 Şef de secţie                  400- 700   300- 600    250- 500    250-500
 Şef de atelier                 250- 400   200- 350    200- 325    200-325
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    ART. 120
    (1) În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanţilor de toate specialităţile se vor stabili, de regulă, pe bază de unităţi fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primeşte, pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării, avansuri lunare, reprezentînd 80% din retribuţia tarifară de încadrare. Avansurile cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau lucrare.
    (2) La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcţie de contribuţia acestora. Din suma cuvenită fiecăruia se reţine o parte de 10% care se restituie după intrarea în funcţiune a lucrării respective şi realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi în proiect, iar cealaltă parte de 90% se plăteşte proiectantului respectiv, după ce în prealabil s-au scăzut avansurile primite pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării.
    (3) În locul reţinerilor pe proiect ce se fac pînă la realizarea lucrărilor şi atingerea parametrilor se poate reţine personalului de proiectare o sumă fixă sub forma unei cote din retribuţia tarifară pentru constituirea unei garanţii reprezentînd pînă la o retribuţie tarifară lunară, dar nu mai puţin de 20% din aceasta.
    ART. 121
    Retribuirea şefilor de proiecte şi a proiectanţilor de specialitate, pe perioadele de timp în care acordă asistenţă tehnică pe şantiere, în baza contractelor încheiate în acest scop cu beneficiarii, se face cu retribuţia medie realizată în ultimele 12 luni premergătoare plecării pe şantier, dar nu mai puţin de retribuţia tarifară de încadrare şi sporul de vechime.
    ART. 122
    Acordarea retribuţiei tarifare personalului de proiectare de execuţie şi personalului de conducere din proiectare se face în raport cu îndeplinirea calitativă şi cantitativă a sarcinilor de plan, care se exprimă prin predarea la termen a proiectelor şi calitatea acestora, realizarea indicatorilor tehnico-economici prevăzuţi în proiectul lucrării, reducerea importurilor pentru investiţie şi producţie prin promovarea concepţiei proprii şi folosirea maşinilor, utilajelor şi materiilor prime indigene, reducerea consumurilor specifice la principalele materiale.
    ART. 123
    Pentru personalul care nu lucrează în acord, indicatorul în funcţie de care se calculează mărimea adaosului la retribuţia tarifară, conform prevederilor art. 44, este volumul total al activităţii de proiectare.
    ART. 124
    (1) Pentru retribuirea personalului de proiectare - de execuţie şi de conducere - din secţiile, atelierele şi colectivele de proiectare, organizate în subordinea centralelor industriale, altor unităţi asimilate acestora, întreprinderilor sau altor unităţi economice, potrivit normelor de structură aprobate pentru unităţile de cercetare şi proiectare, se aplică prevederile art. 119 - 123.
    (2) Pentru personalul din secţiile, atelierele şi colectivele de proiectare organizate pe baza normelor unitare de structură stabilite pentru unităţi economice, retribuirea se face în aceleaşi condiţii ca şi pentru personalul din unitatea în care funcţionează.
    3. Prevederi comune
    ART. 125
    Retribuţia tarifară a personalului din aparatul funcţional este cea aprobată pentru funcţiile corespunzătoare din unităţile din grupa V de ramuri. La unităţile de cercetare şi de proiectare tehnologică, precum şi la unităţile de proiectare, la care sînt organizate secţii şi ateliere de producţie, retribuţia personalului acestor subunităţi este cea prevăzută pentru grupa de ramuri corespunzătoare.
    ART. 126
    Prevederile art. 39-49 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi activităţii de cercetare ştiinţifică şi proiectare, în condiţiile stabilite de Consiliul de Miniştri.
    ART. 127
    (1) Sursele de constituire a fondurilor pentru premierea în cursul şi la sfîrşitul anului a personalului din unităţile de cercetare ştiinţifică şi proiectare, precum şi modalităţile de acordare a premiilor, sînt cele prevăzute la art. 50-65 din prezenta lege, pentru unităţile economice.
    (2) Totalitatea premiilor de care poate beneficia personalul din unităţile de cercetare şi proiectare sub formă de gratificaţii şi premii în cursul anului, conform art. 50-61 din prezenta lege, nu va depăşi, în cursul unui an calendaristic, trei retribuţii tarifare lunare de încadrare.
    ART. 128
    Retribuţia personalului din unităţile de cercetare şi de proiectare este prevăzută în anexa nr. IV.

    G. UNITĂŢILE DE OPERAŢIUNI BANCARE ŞI DE ASIGURĂRI
    ART. 129
    Retribuirea muncii personalului din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări trebuie să cointereseze acest personal la realizarea în bune condiţii a sarcinilor legate de finanţarea şi creditarea producţiei şi investiţiilor, de perfecţionarea controlului prin leu a eficienţei activităţii economice, de asigurarea unei circulaţii băneşti normale, precum şi de atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei.
    ART. 130
    (1) Retribuţia tarifară a personalului încadrat în funcţii de execuţie şi de conducere în unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări se diferenţiază pe categorii de unităţi, fiind corelată cu retribuţia din următoarele grupe de ramuri:
    a) sucursalele băncilor: grupa IV de ramuri;
    b) sucursalele ADAS şi C.E.C.: grupa V de ramuri;
    c) sucursalele LOTO-PRONOSPORT: grupa VI de ramuri.
    (2) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări este următoarea:


───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Funcţia                                 Clasele de retribuire la
                                             nivelul de bază
                                         - minim - şi la ultima
                                           gradaţie - maxim
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director la sucursalele judeţene
 ale băncilor, gradul I*)                           34
 Director la sucursalele judeţene
 ADAS şi C.E.C.,  gradul I*)                        32
 Şef serviciu specialitate, revizor şef la
 sucursalele judeţene ale băncilor, gradul I      27 - 32
 Şef serviciu specialitate la sucursalele
  judeţene ADAS şi C.E.C., gradul I               25 - 30
 Inspector principal la sucursalele
 judeţene ale băncilor
                    - inginer                     24 - 31
                    - economist                   23 - 30
 Inspector la sucursalele băncilor
                    - inginer                     22 - 28
                    - economist                   21 - 27
──────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţie tarifară fixă la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    ART. 131
    Acordarea retribuţiei tarifare pentru personalul din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări se face în raport de realizarea unor indicatori de plan, condiţionată de realizarea în întregime a sarcinilor individuale sau colective, care decurg din planul de stat, din alte acte normative, din planul de muncă al unităţii, precum şi din regulamentele de organizare şi funcţionare.
    ART. 132
    La unităţile de operaţiuni bancare, inclusiv administraţiile centrale ale băncilor, premiile anuale - gratificaţiile - se acordă dintr-un fond ce se constituie prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de retribuire realizat anual şi se eliberează în limita sumelor prevăzute în acest scop în planul de venituri şi cheltuieli. Fondul de premiere anuală se repartizează întregului personal, proporţional cu retribuţia tarifară de încadrare corespunzătoare timpului pentru care a fost retribuit de unitate. Premiul maxim ce se poate acorda este de o retribuţie tarifară lunară.
    ART. 133
    Casa de Economii şi Consemnaţiuni va putea acorda premii persoanelor încadrate în alte unităţi, care au obţinut cele mai bune rezultate în acţiunea de atragere a disponibilităţilor băneşti ale populaţiei, în limita unui fond anual prevăzut în planul de cheltuieli aprobat.
    ART. 134
    Retribuţia personalului din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări este prevăzută în anexa nr. IV.

    II. Activităţi social-culturale

    A. ÎNVĂŢĂMÎNT
    ART. 135
    Sistemul de retribuire a personalului din unităţile de învăţămînt trebuie să contribuie la cointeresarea materială a acestuia pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de instruire şi educare a tinerelor generaţii, de însuşire de către acestea a culturii generale, a cunoştinţelor de specialitate şi a deprinderilor practice necesare exercitării, la absolvire, a unor activităţi utile societăţii, în vederea integrării active în viaţa socială, precum şi de formare a concepţiei ştiinţifice despre natură şi societate, de cultivare a dragostei faţă de patrie şi popor, faţă de idealurile de pace, înţelegere între popoare şi progres social.
    ART. 136
    (1) Retribuţia tarifară a personalului didactic se diferenţiază, la fiecare funcţie şi grad didactic, în raport cu calitatea activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice şi cu vechimea în învăţămînt, printr-un număr de 5-6 gradaţii. La cadrele didactice retribuţia tarifară astfel stabilită cuprinde şi sporul pentru vechime. Pentru cadrele didactice definitivate, care îşi desfăşoară activitatea în localităţi rurale cu condiţii deosebite, vechimea pentru acordarea unei gradaţii se poate reduce la 3 ani. Pentru cadrele didactice cu rezultate deosebite în activitate, de la toate formele de învăţămînt, vechimea pentru acordarea gradaţiilor se poate reduce de la 5 la 4 ani.
    (2) Retribuţia tarifară a cadrelor didactice din învăţămîntul superior se diferenţiază şi în raport cu complexitatea şi importanţa disciplinei pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, pe trei niveluri - A, B şi C.
    (3) În învăţămîntul superior, la nivelul A se cuprind disciplinele fundamentale: matematica, fizica, chimia, ştiinţele biologice, ştiinţele geologice, limba şi literatura română, disciplinele tehnice de specialitate pentru învăţămîntul tehnic, agricol şi medico-farmaceutic; disciplinele de ştiinţe sociale, ştiinţele economice, juridice, pedagogia, istoria, geografia, limbile străine, la facultăţile sau secţiile de profil. La nivelul B se cuprind disciplinele de ştiinţe sociale, ştiinţele economice, juridice, pedagogia, istoria, geografia, limbile străine, la alte facultăţi sau secţii decît cele de profil, iar la nivelul C, disciplinele din învăţămîntul de educaţie fizică şi sport, din învăţămîntul de arte plastice, de teatru-cinematografie şi de muzică, disciplinele din institutele pedagogice de 3 ani şi din facultăţile pedagogice de 3 ani, precum şi desenul tehnic din învăţămîtul economic şi artistic. Încadrarea pe niveluri a disciplinelor ce nu sînt prevăzute la acest alineat se aprobă de Consiliul de Miniştri, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului.
    (4) Cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de director şi director adjunct de unitate şcolară şi de şef catedră în învăţămîntul superior precum şi profesorii care desfăşoară activitate de diriginte de clasă, învăţătorii şi institutorii care predau în acelaşi timp la 2-4 clase în învăţămîntul primar, primesc, pe lîngă retribuţia tarifară a funcţie didactice, indemnizaţii lunare, care fac parte din retribuţia tarifară.
    (5) Pentru îndeplinirea funcţiilor de rector, prorector, decan, prodecan şi director educativ de cămine studenţeşti, precum şi pentru îndeplinirea altor funcţii sau activităţi didactice, retribuirea se face cu indemnizaţii lunare care nu fac parte din retribuţia tarifară.
    ART. 137
    (1) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii didactice este următoarea:
    a) în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi tehnic:


                                                                  lei/lună
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                   Clasele de retribuire corespunzătoare       Indemnizaţiile
                   retribuţiei tarifare după vechimea în       lunare de
                   în învăţămînt                               conducere
 Funcţia         --------------------------------------------  pentru
                 3-5  5-10  10-15  15-20  20-23  23-26  peste  unităţile de
                 ani  ani    ani    ani    ani    ani   26 ani categoria I
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    1             2    3      4      5      6      7      8         9
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director        Retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei
                 didactice, gradului şi vechimii în învăţămînt,
                 la care se adaugă indemnizaţia de conducere
 - grupuri
   şcolare
   care au
   plan de
   producţie                                                        800
 - licee cu
   peste
   2000
   elevi                                                            650
 - şcoli
   generale
   cu clasele
   I-IV                                                             300
 Director
 adjunct         Retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei
                 didactice, gradului şi vechimii în învăţămînt,
                 la care se adaugă indemnizaţia de conducere
 - grupuri
   şcolare
   care au
   plan de
   producţie                                                        650
 - licee cu
   peste
   2000
   elevi                                                            550
 Profesor cu
 studii
 superioare
 universitare*)
 - gradul
   didactic I     -    24     26     27     29     30     31
 - gradul
   didactic
   II             -    21     23     24     26     27     28
 - definitiv      18   19     21     22     24     25     26
 Profesor cu
 institut
 pedagogic
 de 3 ani
 - gradul
   didactic I     -    20     22     23     25     26     27
 - gradul
   didactic II    -    17     19     20     22     23     24
 - definitiv      14   15     17     18     20     21     22
 Învăţător
 cu liceul
 pedagogic
 - gradul
   didactic I     -    17     18     19     21     23     26
 - gradul
   didactic II    -    14     15     16     18     20     23
 - definitiv      11   12     13     14     16     18     21
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
*) Se aplică la licee, şcoli de specializare postliceală, de maiştri şi profesorilor ingineri de la şcolile profesionale. Retribuţia tarifară a profesorilor de la disciplinele din specialitatea de bază a liceelor industriale, agricole, silvice, economice şi sanitare, a şcolilor de specializare postliceală şi a şcolilor de maiştri este mai mare cu o clasă, iar cea a profesorilor din învăţămîntul primar, gimnazial şi profesional, mai mică cu o clasă.
──────────

b) în învăţămîntul superior:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
             Clasele de retribuire           Indemnizaţiile de conducere
             corespunzătoare retribuţiei           - lei lunar -
             tarifare după vechimea în
             învăţămînt
 Funcţia                                  ------------------------------------
                                                categoria instituţiei
             -----------------------------------------------------------------
             3   5   10  15  20   peste
             -5  -10 -15 -20 -25  25
             ani  ani  ani   ani  ani      I         II       III       IV
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rector       Retribuţia tarifară       2300-2700 1900-2300 1600-1900 1300-1600
Prorector    corespunzătoare           1900-2200 1600-1900 1300-1600 1000-1300
Decan        funcţiei didactice        1250-1400 1075-1250  950-1075
Prodecan     şi vechimii în             950-1075  850-950
Şef          învăţămînt, la care se                   325 - 650
catedră      adaugă indemnizaţia de
             conducere

Profesor
universitar       34  35  36  37  38
Conferenţiar
universitar       31  32  33  34  35
Lector
universitar   25  26  27  29  30  32
Asistent
universitar   23  24  25  26  27  29
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    (2) Indemnizaţiile de conducere prevăzute în tabelul de mai sus se acordă în condiţiile stabilite la art. 30 alin. (2).
    (3) Retribuţia tarifară prevăzută la alin. (1) lit. b) se acordă cadrelor didactice care predau în învăţămîntul superior discipline încadrate la nivelul A. Profesorii şi conferenţiarii universitari au o retribuţie tarifară mai mică, faţă de cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu o jumătate de clasă de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul B, şi cu o clasă de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul C.
    (4) Lectorii - şefii de lucrări şi asistenţii universitari - inclusiv cei stagiari - au o retribuţie tarifară mai mică, faţă de cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu o clasă de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul B şi cu 2 clase de retribuire, dacă predau discipline cuprinse la nivelul C.
    (5) Reglementările prevăzute în prezenta lege pentru personalul din învăţămîntul superior se aplică şi personalului de la institutele şi centrele de perfecţionare a cadrelor didactice, inclusiv de la filialele acestora.
    ART. 138
    (1) Retribuţia tarifară prevăzută în lege pentru cadrele didactice din învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi tehnic este mai mare cu 2 clase de retribuire pentru personalul didactic care lucrează în casele de copii şi în şcolile speciale pentru copii cu deficienţe, cu excepţia profesorilor de la liceele organizate pentru copii cu deficienţe, la care retribuţia tarifară este mai mare cu o clasă de retribuire.
    (2) Persoanele numite în învăţămînt, cu o vechime recunoscută în învăţămînt de cel puţin 3 ani, precum şi cadrele didactice suplinitoare, sînt retribuite, potrivit funcţiei didactice îndeplinite, studiilor şi vechimii recunoscute în învăţămînt, cu retribuţia tarifară stabilită pentru personalul didactic definitiv, avînd obligaţia să obţină definitivarea în termenul prevăzut în Statutul personalului didactic.
    ART. 139
    Cadrelor didactice definitive sau titularizate în învăţămînt, încadrate la ultima gradaţie, care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de învăţămînt şi au o vechime de cel puţin 25 de ani în învăţămînt, li se poate acorda o gradaţie de merit, în limita fondului de retribuire planificat. Cadrele didactice cărora li se acordă gradaţia de merit vor primi o retribuţie tarifară majorată cu 2 clase de retribuire, faţă de cea prevăzută la ultima gradaţie.
    ART. 140
    Pentru cadrele didactice din învăţămîntul superior cu un înalt nivel de pregătire profesională, de valoare excepţională, dovedită în activitatea didactică şi de cercetare, recunoscute pe plan intern şi internaţional, se pot acorda, pe durata determinată, retribuţii tarifare mai mari cu pînă la 25% . Numărul celor cărora li se acordă o asemenea retribuţie nu va depăşi 1% din totalul cadrelor didactice din învăţămîntul superior şi se aprobă nominal de Consiliul de Miniştri.
    ART. 141
    Personalul din unităţile de învăţămînt beneficiază de premii anuale dintr-un fond ce se constituie prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de retribuire realizat anual. Fondul de premiere se repartizează în raport cu contribuţia fiecărei persoane la bunul mers al activităţii unităţii din care face parte.
    ART. 142
    Pentru cele mai bune rezultate obţinute în cadrul concursurilor de material didactic şi pentru stimularea manifestărilor didactice şi educative, personalul didactic poate fi premiat din fondurile speciale destinate acestui scop, conform reglementărilor în vigoare.
    ART. 143
    (1) Cadrele didactice, personalul de cercetare ştiinţifică, personalul auxiliar de specialitate, muncitorii, precum şi alte categorii de personal din învăţămîntul superior, care au participat în afara obligaţiilor de serviciu la lucrările de cercetare, proiectare, expertize, analize de laborator şi alte lucrări de acest fel, executate pe bază de contracte de colaborare, pot beneficia de premii, în limita unei cote de 10-15% din sumele încasate, dacă lucrările respective au fost predate la termen şi de calitate corespunzătoare. Premiile individuale nu pot depăşi 25% din retribuţia tarifară realizată în perioada pentru care se face premierea.
    (2) Maiştrii instructori pot fi premiaţi la sfîrşitul anului dintr-un fond constituit din veniturile nete încasate din valorificarea producţiei realizate în atelierele şcoală, în limita unei cote stabilite potrivit dispoziţiilor legale. Premiul individual din acest fond, împreună cu gratificaţia anuală, nu poate depăşi, pe un an calendaristic, trei retribuţii tarifare lunare de încadrare.
    ART. 144
    Cadrele didactice şi specialiştii din producţie sau din alte domenii de activitate pot fi retribuiţi prin plata cu ora, conform reglementării în vigoare, pentru activitatea didactică de predare, seminarii, lucrări practice, desfăşurată în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi. Totalul sumelor încasate pentru îndeplinirea de activităţi didactice plătite cu ora nu poate depăşi în medie pe an şcolar (universitar) 25% din retribuţia funcţiei didactice îndeplinite.
    ART. 145
    Retribuţia personalului din unităţile de învăţămînt de toate gradele şi din unităţile aparţinînd învăţămîntului este prevăzută în anexa nr. V.

    B. OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
    ART. 146
    Aplicarea sistemului de retribuire în unităţile sanitare trebuie să stimuleze sporirea continuă a eficienţei activităţii personalului din acest sector, îndreptată spre ridicarea nivelului de îngrijire a sănătăţii populaţiei, prin intensificarea şi ridicarea nivelului calitative al acţiunilor profilactice şi curative, printr-o înaltă ţinută profesională şi etică, solicitudine şi grijă faţă de om, prin continua îmbunătăţire a pregătirii de specialitate, prin perfecţionarea din toate punctele de vedere a ocrotirii sănătăţii publice în ţara noastră.
    ART. 147
    (1) Retribuţia tarifară a personalului sanitar se stabileşte pe funcţii şi grade profesionale, diferenţiată în raport de nivelul de pregătire şi condiţiile specifice de muncă. Pentru personalul sanitar cu pregătire superioară, precum şi pentru personalul mediu sanitar, retribuţia tarifară se stabileşte pe un nivel de bază şi 5-6 gradaţii, iar pentru personalul auxiliar sanitar, pe un nivel de bază şi 3 gradaţii.
    (2) Retribuţia tarifară a medicilor se diferenţiază şi în raport cu complexitatea şi dificultatea specialităţii şi locului de muncă pe două niveluri de retribuire I şi II. La nivelul I se încadrează:
    a) medicii primari şi principali care efectuează intervenţii chirurgicale cu un înalt grad de complexitate şi dificultate, în cadrul unor unităţi, secţii sau compartimente special constituite şi dotate, în specialităţile: neurochirurgie, chirurgie cardiacă, chirurgie toraco-pulmonară, urologie, oftalmologie şi otorinolaringologie; medicii primari şi principali care lucrează în unităţi şi secţii clinice universitare, institute şi centre medicale şi de cercetare ştiinţifică medicală, precum şi cei care îşi desfăşoară activitatea în specialităţile anestezie şi terapie intensivă, radiologie şi radioterapie;
    b) medicii de medicină generală încadraţi în dispensarele comunale, care prezintă probleme complexe în ocrotirea sănătăţii populaţiei respective, stabilite de Consiliul de conducere al Ministerului Sănătăţii. La nivelul II se încadrează medicii care lucrează în celelalte specialităţi şi locuri de muncă.
    (3) Retribuţia tarifară a personalului mediu şi auxilar sanitar se diferenţiază şi în raport cu dificultatea şi complexitatea locului de muncă, pe două tipuri de funcţii şi grade profesionale, I şi II.
    (4) Cadrele sanitare care îndeplinesc funcţii de conducere primesc, pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei sau gradului profesional, indemnizaţii de conducere lunare, diferenţiate în raport cu mărimea unităţii - secţiei - pe care o conduc. Aceste indemnizaţii fac parte din retribuţia tarifară.
    ART. 148
    (1) Diferenţierea retribuţiei tarifare a principalelor funcţii de specialitate sanitară, cu pregătire superioară şi medie, este următoarea:


                                                               - lei/lună -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                  Clasele de retribuire      Indemnizaţiii
                                  la nivelul de bază -       lunare
                  Număr           - minim - şi la            de conducere
 Funcţia          gradaţii        ultima gradaţie -
                                  maxim
                                  ----------------------    ----------------
                                   Nivelul de retribuire    minim   maxim
                                  ----------------------
                                       I         II
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    1                2                 3          4            5       6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                  Personal sanitar cu pregătire superioară

 Medic director   Retribuţia tarifară corespunzătoare
                  funcţiei şi gradului profesional            700    1500
 Medic şef
 secţie           Retribuţia tarifară corespunzătoare
                  funcţiei şi gradului profesional            225     550
 Medic primar
 gradul I             5
 - de
   specialitate                      32-37      30-35
 - de medicină
   generală                          30-35      29-34
 Medic primar
 gradul II            5
 - de
   specialitate                      30-35      28-33
 - de medicină
   generală                          28-33      27-32
 Medic primar
 gradul III           6
 - de
   specialitate                      28-34      26-32
 - de medicină
   generală                          26-32      25-31
 Medic principal      6
 - de
   specialitate                      25-32      23-30
 - de medicină
   generală                          23-30      22-29
 Medic                6              22-28      21-27
 Farmacist
 principal            6                   21-28
 Farmacist            6                   19-25
                                  Personal mediu sanitar
 Asistent
 medical
 principal            6
 - I*)                                    16-23
 - II                                     15-22
 Asistent
 medical              6
 - I*)                                    11-17
 - II                                     10-16
 Soră
 medicală
 - moaşă -
 principală           6
 - I*)                                    10-16
 - II                                      9-15
 Soră
 medicală -
 moaşă                6
 - I*)                                     8-14
 - II                                      7-13
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Se utilizează în unităţi, secţii sau compartimente de: chirurgie cardiacă, neurochirurgie, anestezie-terapie intensivă, psihiatrie şi neuropsihiatrie infantilă, radiologie şi radioterapie, anatomie patologică, medicină legală, pediatrie, obstetrică-ginecologie, bolnavi cronici, de traumatologie-ortopedie şi arşi, precum şi de igienă şi sănătate publică.
──────────

    (2) Retribuţia tarifară prevăzută în tabelul de mai sus pentru personalul sanitar este mai mare cu:
    a) 2 clase pentru: personalul sanitar, exclusiv tehnicienii sanitari, dentiştii şi medicii stomatologi, care lucrează în dispensarele medicale din mediul rural; personalul sanitar care lucrează în unităţile şi secţiile de urgenţă medico-chirurgicală şi staţiile de salvare; personalul mediu sanitar care lucrează în 3 ture în unităţile sanitare cu paturi;
    b) cu o clasă pentru: personalul sanitar superior care lucrează în spitale, sanatorii, policlinici şi alte unităţi sanitare, din mediul rural; personalul sanitar încadrat pe caravanele de radiografie medicală, de stomatologie şi de laborator, precum şi pentru medicii din reţeaua de igienă şi sănătate publică şi expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
    (3) În toate cazurile în care personalul sanitar beneficiază de o retribuţie tarifară mai mare, prin încadrarea în nivelul I şi în locurile de muncă prevăzute la alin. (2), retribuţia tarifară a acestui personal nu poate depăşi cu mai mult de 3 clase de retribuire pe cea prevăzută la nivelul II.
    (4) Numărul posturilor de medici primari gradul I poate fi de cel mult 3%, al medicilor primari gradul II de cel mult 5%, iar cel al medicilor primari gradul III de cel mult 16%, din numărul total al medicilor.
    ART. 149
    Pentru rezultate deosebite obţinute în asistenţă medicală a bolnavilor şi în activitatea ştiinţifică medicală se poate acorda, în limita fondului de retribuire planificat, gradaţia de merit, cadrelor sanitare încadrate la ultima gradaţie şi care au vechime în muncă sanitară de peste 25 de ani. Cadrele cărora li se acordă gradaţia de merit vor avea o retribuţie tarifară majorată cu 2 clase de retribuire.
    ART. 150
    Pentru unele cadre medicale cu înalt nivel de pregătire profesională, de valoare excepţională, recunoscute pe plan intern şi internaţional, se pot acorda, pe durata determinată, retribuţii tarifare mai mari cu pînă la 25% . Numărul medicilor cărora li se acordă o asemenea retribuţie nu va depăşi 1% din totalul cadrelor medicale şi se aprobă nominal de Consiliul de Miniştri.
    ART. 151
    Personalul din unităţile sanitare, care se evidenţiază în mod deosebit în acţiunile de îmbunătăţire continuă a stării de sănătate a populaţiei, de scădere a indicilor de morbiditate şi mortalitate, de îmbunătăţire continuă a condiţiilor igienico-sanitare, precum şi de introducere a unor noi metode de investigat şi tratament, poate fi premiat din fondul prevăzut în acest scop în planul de cheltuieli al Ministerului Sănătăţii.
    ART. 152
    În vederea acoperirii unor posturi vacante şi în limita posturilor normate la unitatea respectivă, personalul sanitar cu pregătire superioară poate fi retribuit cu ora pentru munca prestată în afara normei legale de muncă de la funcţia de bază, conform reglementării în vigoare. Totalul sumelor încasate pentru activitatea plătită cu ora nu va depăşi 25% din retribuţia tarifară lunară a funcţiei îndeplinite.
    ART. 153
    Pentru alte activităţi prestate în afara obligaţiilor de serviciu de la funcţia de bază, personalul sanitar este retribuit conform anexei nr. V. ART. 154
    Reglementările prevăzute în prezenta lege pentru personalul din unităţile sanitare se aplică şi personalului de la căminele de bătrîni, de pensionari, cămine atelier, casa orbilor şi de la alte unităţi similare.
    ART. 155
    Retribuţia personalului din unităţile sanitare este prevăzută în anexa nr. V.

    C. ARTĂ, CULTURĂ, PRESĂ ŞI ALE ACTIVITĂŢI SOCIAL-CULTURALE
    ART. 156
    Sistemul de retribuire a personalului din unităţile de artă, cultură şi presă şi din alte activităţi social-culturale trebuie să stimuleze lucrătorii din aceste sectoare să-şi sporească continuu aportul lor la îmbunătăţirea activităţii unităţilor în care lucrează, îndreptată spre formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, un profil moral-politic înaintat şi un larg orizont de cultură.
    ART. 157
    În unităţile de artă şi cinematografie retribuţia funcţiilor de specialitate artistică se diferenţiază pe grade profesionale şi niveluri de retribuire, în raport de complexitatea genului şi de importanţa instituţiei artistice în care se desfăşoară activitatea, conform prevederilor din la anexa nr. V.
    ART. 158
    Pentru rezultate deosebite obţinute în activitate, cadrelor de specialitate artistică încadrate la ultima gradaţie li se poate conferi, limita fondului de retribuire planificat, de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale şi consiliilor populare care au în subordine unităţi artistice, gradaţia de merit, care dă dreptul la o retribuţie tarifară lunară majorată cu 2 clase de retribuire faţă de cea prevăzută la ultima gradaţie.
    ART. 159
    Pentru unele cadre artistice de valoare excepţională, se pot acorda, pe durată determinată, retribuţii tarifare mai mari cu pînă la 25% . Numărul acestor cadre cărora li se poate acorda o asemenea retribuţie nu va depăşi 1% din totalul cadrelor artistice şi se aprobă nominal de Consiliul de Miniştri.
    ART. 160
    Cadrele de specialitate artistică care, în afara obligaţiilor funcţiei artistice ce o deţin în aceeaşi unitate, îndeplinesc funcţii de conducere, primesc, pe lîngă retribuţia tarifară corespunzătoare funcţiei sau gradului profesional, indemnizaţii de conducere lunare, diferenţiat în raport cu mărimea unităţii şi complexitatea activităţii.
    ART. 161
    Cadrele artistice cu rezultate valoroase în activitate, care potrivit reglementărilor legale ocupă funcţii de specialitate artistică fără a avea studiile cerute, pot fi retribuite, pe baza aprobării date de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu retribuţia tarifară nemicşorată, stabilită pentru funcţiile respective.
    ART. 162
    (1) Retribuţia tarifară a personalului artistic din artă şi cinematografie se acordă la realizarea integrală a obligaţiilor individuale, exprimate în număr de apariţii sau participări la spectacole, concerte, manifestări artistice şi la realizarea de filme. Pentru personalul de conducere din unităţile de artă, retribuţia tarifară şi, după caz, indemnizaţiile de conducere se acordă la realizarea integrală a obligaţiilor privind asigurarea unor spectacole şi concerte de calitate corespunzătoare şi îndeplinirea planului de venituri al unităţii.
    (2) Atunci cînd obligaţiile cadrelor artistice din unităţile de spectacole şi concerte şi ale personalului de specialitate din echipele de filmare ale studiourilor cinematografic nu se realizează din vina acestora, cum ar fi refuzul de a fi distribuite, neparticiparea la spectacole, concerte, repetiţii şi altele similare, retribuţia tarifară lunară poate fi redusă sau chiar să nu fie acordată în raport direct de consecinţele nerealizării acestor obligaţii asupra activităţii unităţii.
    ART. 163
    Personalul din echipele de filmare, precum şi cel din atelierele şi secţiile de bază ale studiourilor cinematografice, care contribuie la realizarea filmelor poate beneficia de premii pentru realizarea de economii faţă de costul de deviz al filmului, dintr-o cotă de pînă la 30% din economia realizată, în funcţie de calitatea obţinută. Mărimea premiului individual pentru economii nu va depăşi pe an 3 retribuţii tarifare lunare de încadrare.
    ART. 164
    Personalul din unităţile de artă şi cinematografie mai poate beneficia şi de unele premii pentru realizări deosebit de importante în domeniul creaţiei artistice şi literare, al artelor interpretative şi al difuzării culturii, stabilite prin legea de organizare a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, din fondurile destinate acestui scop. Mărimea premiului individual inclusiv premiile de la sfîrşit de an şi în cursul anului nu poate depăşi anual 3 retribuţii tarifare lunare.
    ART. 165
    (1) În unităţile de presă retribuţia tarifară a personalului de specialitate se stabileşte diferenţiat pe 5 niveluri de retribuire în raport cu importanţa, complexitatea şi specificul activităţii unităţilor respective.
    (2) În edituri retribuţia tarifară a personalului de specialitate se stabileşte diferenţiat pe 2 niveluri de retribuire, în raport cu importanţa şi specificul activităţii acestora.
    (3) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de specialitate din unităţile de presă şi de editură este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                          Clasele de retribuire la nivelul de bază - minim -
 Funcţia                           şi la ultima gradaţie - maxim
                         -----------------------------------------------------
                              A        B         I           II        III
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Presă
 Redactor şef*)              39       38         36          34         32
 Publicist comentator,
 redactor de rubrică       30-37    29-36      27-34        25-32
 Redactor principal        25-32    24-31      23-30        21-28     20-27
 Redactor                  23-29    22-28      21-27        19-25     18-24
    Edituri
 Director*)                                      34          31
 Redactor
 - principal I                                25-32
 - principal II                               22-29        22-29
 Redactor                                     20-26        20-26
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţia tarifară fixă la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    (4) Personalul redacţional din presă este retribuit în acord pentru lucrările publicate la unitatea de presă unde este încadrat, cu tarife reprezentînd pînă la 40% din tariful de colaborare pentru genul respectiv. Retribuirea în acord se face pentru lucrările publicate în afara obligaţiilor stabilite în cadrul sarcinilor de serviciu. Pentru lucrările literar-artistice - poezii, nuvele, schiţe, fragmente de roman, reportaje literare şi altele -, precum şi pentru unele lucrări ştiinţifice din domeniul ştiinţelor politice, economiei, filozofiei şi altele similare, publicate la unitatea de presă unde este încadrat, autorul va fi retribuit în acord cu tarifele integrale aprobate conform reglementărilor în vigoare pentru genurile respective. Sumele încasate de personalul redacţional din acord vor reprezenta cel mult 40%, iar la Agerpres cel mult 60% din fondul destinat colaborărilor aprobat pentru fiecare organ de presă în parte. Sumele încasate din acest acord, inclusiv cele din premii, nu vor depăşi anual 3 retribuţii tarifare lunare.
    (5) Retribuţia tarifară a personalului din unităţile de presă se acordă la realizarea integrală şi de calitate corespunzătoare a obligaţiilor individuale.
    (6) Încadrarea unităţilor de presă pe nivelurile de retribuire prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
    ART. 166
    (1) În unităţile de cultură, de informare documentară, unităţile de educaţie fizică şi sport, retribuţia tarifară a personalului de specialitate se stabileşte pe funcţii sau grade profesionale, diferenţiată pe categorii de unităţi.
    (2) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de specialitate din muzee şi biblioteci este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                  Clasele de retribuire la nivelul de bază
                                  - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
 Funcţia                         --------------------------------------------
                                             Categoria unităţii
                                 --------------------------------------------
                                   I.A.      I       II      III      IV
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director muzeu, bibliotecă*)       33       29      25       23
 Muzeograf principal;
 bibliotecar principal            19-26    19-26    17-24    17-24
 Muzeograf; bibliotecar           17-23    17-23    15-21    15-21    15-21
 Restaurator principal            16-23    16-23    16-23    16-23
 Restaurator                      11-17    11-17    11-17    11-17    11-17
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţia tarifară fixă la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    ART. 167
    Prevederile art. 164 referitoare la premierea pentru unele realizări deosebit de importante în domeniul creaţiei artistice şi literare se aplică şi personalului din unităţile de cultură.
    ART. 168
    În unităţile de educaţie fizică şi sport se pot plăti cu ora, conform reglementărilor în vigoare, cadrele de specialitate pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, precum şi în cazurile în care activitatea nu justifică înfiinţarea unui post cu norma întreagă. Plata cu ora se face pentru munca prestată în afara programului de lucru de la funcţia de bază. Totalul sumelor care pot fi plătite nu va depăşi în medie pe an, pentru un cadru de specialitate 25% din retribuţia funcţiei îndeplinite.
    ART. 169
    La unităţile de artă fondul de premiere anuală se poate completa cu o parte de pînă la 50% din veniturile nete realizate peste cele planificate. Sumele cu care se completează fondul de premiere nu vor fi mai mari decît fondul de premiere anuală constituit şi se alocă din fondul de retribuire prevăzut în plan cu această destinaţie. În asemenea situaţii, premiile individuale maxime pot fi de pînă la 3 retribuţii tarifare lunare de încadrare. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi la unităţile de presă, edituri, unităţi de cultură, de informare documentară şi de educaţie fizică şi sport, finanţate de la buget, autofinanţate din mijloacele extrabugetare sau subvenţionate de la buget.
    ART. 170
    Retribuţia personalului din unităţile de artă, cinematografie, presă, edituri, unităţi de informare documentară, de cultură şi educaţie fizică şi sport este prevăzută în anexa nr. V.

    III. Organele puterii şi ale administraţiei de stat şi alte organe de stat

    A. ORGANELE CENTRALE DE STAT
    ART. 171
    Sistemul de retribuire trebuie să asigure atragerea în aparatul organelor supreme ale puterii şi administraţiei de stat, al ministerelor şi altor organe centrale de stat, a cadrelor cu calificare înaltă, cu experienţă în domeniul de activitate respectiv, cu capacitate organizatorică şi de sinteză, receptive la cerinţele progresului tehnic şi ştiinţific, cu temeinică pregătire politico-ideologică şi ridicat simţ de răspundere faţă de îndeplinirea sarcinilor, faţă de interesele statului. Totodată aplicarea sistemului de retribuire la organele centrale de stat trebuie să stimuleze în rîndurile personalului grijă şi solicitudine faţă de cerinţele şi propunerile cetăţenilor, combativitate faţă de manifestările de birocratism şi maximă operativitate în rezolvarea problemelor ridicate de unităţile subordonate.
    ART. 172
    (1) Retribuţia tarifară a personalului de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate, a şefilor de serviciu şi de birou şi a asimilaţilor lor, a personalului administrativ, de deservire şi de pază, din aparatul organelor centrale de stat, se diferenţiază, în cadrul aceleiaşi funcţii, pe un nivel de bază şi pe gradaţii.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere a direcţiilor şi a celor asimilate cu acestea, din aparatul organelor centrale de stat, se stabileşte în sume fixe. La această retribuţie se adaugă o indemnizaţie de conducere diferenţiată pe funcţii şi în raport de complexitatea şi importanţa activităţii respective.
    (3) Retribuţia tarifară a personalului din organele centrale nu se diferenţiază pe grupe de ramuri. Retribuţia funcţiilor de conducere este cea a funcţiilor corespunzătoare din centralele de grad special aparţinînd ramurilor cuprinse la grupa III, cu excepţia unor cazuri prevăzute în anexa nr. VI. Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie tehnice, economice şi de altă specialitate din organele centrale, cu excepţia unor cazuri prevăzute de lege, este mai mare cu o clasă de retribuire decît cea a funcţiilor corespunzătoare din centralele aparţinînd grupei a III-a de ramuri.
    (4) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din organele centrale este următoarea:


───────────────────────────────────────────────────────────────────
                               Clasele de retribuire la nivelul
 Funcţia                       de bază - minim - şi la ultima
                                      gradaţie - maxim
───────────────────────────────────────────────────────────────────
    1                                       2
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Director general*)                        39
 Director direcţii tehnice*)               38
 Director direcţii economice;
 personal învăţămînt*)                     37
 Şef serviciu tehnic sau din
 activitatea de bază                     32-37
 Şef serviciu economic                   31-36
 Inginer - economist, chimist
    - principal I                        32-37
    - principal II                       31-36
 Inginer - chimist -
 principal III                           26-33
 Economist principal III                 25-32
 Inginer                                 24-30
 Economist                               23-29
 Inspector general                       32-37
 Inspector principal                     27-34
 Inspector                               25-31
 Consilier juridic şef                   31-36
 Consilier juridic principal             26-33
 Consilier juridic                       23-30
 Jurisconsult principal                  22-29
 Jurisconsult                            20-26
 Tehnician principal                     20-27
 Tehnician                               15-21
 Planificator principal,
 contabil principal                      16-23
 Planificator, contabil                  11-17
───────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţia tarifară fixă la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    (5) Retribuţia personalului de conducere şi de execuţie din compartimentele de specialitate din aparatul organelor centrale ale puterii şi administraţiei de stat, al unor ministere, precum şi al altor organe centrale, prevăzute în anexa nr. VI, este mai mare cu o clasă. Pentru personalul de conducere şi de execuţie tehnic, economic şi de altă specialitate din aparatul unor instituţii, prevăzute în anexa nr. VI, retribuţia este mai mică cu 2 clase de retribuire.
    (6) În aparatul organelor centrale de stat se pot utiliza şi funcţiile de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I şi II. Numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal I, poate fi de cel mult 5%, iar numărul posturilor de inginer, economist, chimist, fizician şi altele asemenea, principal II, poate fi de cel mult 10% din numărul total de posturi la care se cer studii superioare, din aparatul organelor centrale respective. Numărul concret - în cadrul acestor limite - pentru fiecare organ central, se stabileşte anual prin statele de funcţiuni prevăzute la art. 207.
    (7) Retribuţia personalului administrativ, de deservire şi de pază este, de regulă, cu 1-2 clase mai mare ca cea a funcţiilor corespunzătoare din centrale şi întreprinderi.
    ART. 173
    (1) La personalul din administraţia centrală a ministerelor şi celorlalte organe centrale care coordonează activitatea unor ramuri economice, retribuţia tarifară se acordă în raport de realizarea a 2 pînă la 4 indicatori sau sarcini de plan, corespunzător specificului activităţii.
    (2) Pentru personalul din celelalte organe centrale acordarea retribuţiei tarifare, în funcţie de natura atribuţiilor ce îi revin, se face în raport de realizarea unor indicatori stabiliţi prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, asupra îndeplinirii cărora pot acţiona cît mai direct, condiţionat de realizarea, în întregime, a celorlalte obligaţii care decurg din planul naţional unic, din alte acte normative, precum şi din planurile de muncă şi din regulamentele de organizare şi funcţionare, ce revin fiecărui lucrător sau compartiment în îndeplinirea atribuţiilor instituţiei respective.
    (3) Indicatorii de care este condiţionată acordarea retribuţiei, astfel cum se arată la alin. (1) şi (2), se aprobă anual, pe organ central, prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (4) Indicatorii şi sarcinile de plan pe compartimente se stabilesc de către biroul executiv al consiliului de conducere al organului central respectiv, dintre cei aprobaţi pe ansamblul organului central, sau alţi indicatori ori sarcini de plan, corespunzători activităţii desfăşurate. La compartimentele care răspund de îndeplinirea unor indicatori prevăzuţi în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, retribuţia tarifară se acordă în raport de realizarea acestora.
    (5) Conducerile organelor centrale de stat sînt obligate să stabilească pentru fiecare compartiment şi pentru fiecare lucrător în parte atribuţii precise, în aşa fel încît, pe de o parte, să se asigure folosirea raţională şi distribuirea echilibrată a sarcinilor pentru întregul personal, iar pe de altă parte, să existe o posibilitate cît mai concretă de măsurare a muncii în vederea retribuirii în raport cu munca efectivă depusă de fiecare.
    (6) Totalitatea sumelor acordate în raport cu gradul de îndeplinire a indicatorilor sau sarcinilor stabilite, peste retribuţia tarifară de încadrare corespunzătoare timpului lucrat în cursul unui an calendaristic, împreună cu premiul anual - gratificaţia - şi cu celelalte premii prevăzute de lege, nu va fi mai mare de 3 retribuţii tarifare de încadrare.
    ART. 174
    Retribuţia personalului din aparatul organelor centrale este prevăzută în anexa nr. VI.
    ART. 175
    Retribuţia personalului de toate categoriile din inspectoratele teritoriale pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, pentru controlul gospodăririi combustibililor şi energiei şi pentru verificarea instalaţiilor sub presiune şi de ridicat; din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru controlul calităţii produselor; din inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii; din inspectoratele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru controlul preţurilor - din unităţile teritoriale de statistică; din filialele judeţene ale arhivelor statului; din oficiile şi birourile teritoriale de comerţ exterior; din Oficiul central pentru plata pensiilor şi din Oficiul de evidenţă a documentelor de asigurare, subordonate unor ministere şi altor organe centrale, este prevăzută în anexa nr. VI.

    B. ORGANELE LOCALE DE STAT
    ART. 176
    Prin aplicarea sistemului de retribuire la personalul din aparatul organelor locale de stat, trebuie să se asigure mobilizarea acestuia la continua îmbunătăţire a activităţii de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească a oraşelor şi comunelor, precum şi la întărirea răspunderii şi solicitudinii pentru rezolvarea tuturor problemelor ridicate de cetăţeni, la respectarea strictă a legislaţiei şi disciplinei socialiste.
    ART. 177
    (1) Retribuţia funcţiilor de conducere, de la şefi de oficiu - birou - inclusiv în sus, din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare municipale - exclusiv municipiul Bucureşti - orăşeneşti şi comunale, precum şi din organele locale de specialitate ale administraţiei de stat, de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, se diferenţiază pe 2 - 3 categorii, în raport cu mărimea şi complexitatea activităţii unităţilor, conform anexei nr. VI.
    (2) Încadrarea în categorii a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene se face în raport cu mărimea şi complexitatea acestora, de către Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii.
    ART. 178
    Retribuţia tarifară a funcţiilor de execuţie tehnice, economice şi de altă specialitate din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare şi din cadrul organelor locale de specialitate ale acestora este: la judeţe şi municipiul Bucureşti, cea aprobată prin prezenta lege pentru funcţiile corespunzătoare din grupa IV de ramuri, iar la municipii, oraşe şi sectoarele municipiului Bucureşti, cea aprobată pentru grupa V de ramuri.
    ART. 179
    Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale celorlalte municipii, este următoarea:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                           Clasele de retribuire la nivelul de bază
                           - minim - şi la ultima gradaţie - maxim -
 Funcţia              -------------------------------------------------------
                        Municipiul                      Municipii
                        Bucureşti    Judeţe  --------------------------------
                                              ctg. I    ctg. II    ctg. III
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Şef secţie tehnică;
 tehnico-economică*)      35           33       -          -          -
 Şef sector tehnic;
 tehnic-economic;
 de altă specialitate    28-34        27-32   26-31     25-30      24-29
 Şef oficiu tehnic;
 tehnic-economic;
 de altă specialitate    26-31        25-30   24-29     23-28      22-27
 Inspector principal
 - inginer               23-30        23-30
 - economist             22-29        22-29   21-28     21-28      21-28
 Inspector
 - inginer               21-27        21-27
 - economist             20-26        20-26   19-25     19-25      19-25
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţia tarifară fixă la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    ART. 180
    (1) Retribuţia tarifară a funcţiilor de medic director şi medic inspector din direcţiile sanitare, precum şi cele ale funcţiilor de inspector şcolar din inspectoratele şcolare subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare, se formează din retribuţia tarifară a funcţiei medicale, respectiv didactice, şi o indemnizaţie lunară. În acelaşi mod se formează şi retribuţia tarifară a instructorilor din cadrul comitetelor de cultură şi educaţie socialistă, care sînt cadre didactice şi provin din învăţămînt.
    (2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii comitetelor de cultură şi educaţie socialistă, cu funcţia de bază în alte unităţi, primesc pentru activitatea ce o desfăşoară în cadrul acestor comitete, o indemnizaţie, care nu face parte din retribuţia tarifară, prevăzută în anexa nr. VI.
    ART. 181
    (1) Retribuţia personalului de toate categoriile din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare şi din organele locale de specialitate ale administraţiei de stat de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare este prevăzută în anexa nr. VI.
    (2) Pentru personalul comitetelor executive ale consiliilor populare şi al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, acordarea retribuţiei se face conform prevederilor art. 173 din lege.

    IV. Justiţie, procuratură şi arbitraj

    ART. 182
    Sistemul de retribuire în unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj trebuie să stimuleze personalul în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în întărirea continuă a legalităţii socialiste, în activitatea de apărare a proprietăţii obşteşti, de prevenire şi de combatere a infracţiunilor de orice fel, în apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, în creştere operativităţii la soluţionarea cauzelor, precum şi în ridicarea rolului instanţelor judecătoreşti, al unităţilor de procuratură şi arbitraj în formarea şi promovarea unei atitudini corecte faţă de lege şi de îndatoririle cetăţeneşti.
    ART. 183
    (1) Retribuţia tarifară a personalului de specialitate de execuţie şi a personalului auxiliar din unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale, pe un nivel de bază şi gradaţii.
    (2) Retribuţia tarifară a funcţiilor de conducere a unităţilor de justiţie, procuratură şi arbitraj se diferenţiază pe categorii de unităţi şi se stabileşte în sume fixe. La această retribuţie se adaugă o indemnizaţie de conducere, diferenţiată pe funcţii, în raport cu complexitatea şi importanţa activităţii respective.
    (3) Retribuţia tarifară a principalelor funcţii de conducere şi de execuţie din unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj este următoarea:


───────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                    Clasele de
                                                    retribuire:
                                                    nivelul de
 Funcţia                 Denumirea unităţii         bază - minim
                                                    - şi ultima
                                                    gradaţie -
                                                    maxim
───────────────────────────────────────────────────────────────────
    1                      2                               3
───────────────────────────────────────────────────────────────────
 Preşedinte tribunal,    unităţi judeţene
 procuror şef            categoria I                   35*)
 Arbitru de stat şef     arbitraje interjudeţene
                         categoria I                   34*)
 Notar şef               notariate judeţene
                         categoria I                   30*)
 Judecător inspector,
 procuror inspector      unităţi judeţene             29-34
 Judecător gradul I,
 procuror gradul I       unităţi judeţene             27-33
 Arbitru de stat
 gradul I                arbitraje interjudeţene      26-32
 Judecător gradul II,
 procuror gradul II      unităţi judeţene             25-31
 Arbitru de stat
 gradul II               arbitraje interjudeţene      24-30
 Judecător gradul I,
 procuror gradul I       unităţi locale
                         categoria I şi II            24-30
 Judecător gradul II,
 procuror gradul II      unităţi locale
                         categoria I şi II            22-28
 Notar principal         unităţi judeţene
                         şi locale                    20-27
 Notar                   unităţi judeţene
                         şi locale                    18-24
──────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────
    *) Retribuţia tarifară fixă la care se adaugă indemnizaţia de conducere.
──────────

    ART. 184
    La unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj retribuţia tarifară se acordă integral, corespunzător timpului lucrat, la realizarea în întregime a obligaţiilor individuale sau colective care decurg din actele normative, din planurile de muncă ale unităţilor respective, precum şi din regulamentele de organizare şi funcţionare.
    ART. 185
    Retribuţia personalului din unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj este prevăzută în anexa nr. VI.

    CAP. 4
    Organizaţii cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti

    ART. 186
    (1) Retribuirea muncii lucrătorilor din organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti se face pe baza principiilor şi reglementărilor cu caracter general prevăzute în prezenta lege.
    (2) Persoanele încadrate pe bază de contract de muncă în organizaţiile cooperatiste şi obşteşti se retribuie pe baza prevederilor din prezenta lege, stabilite pentru lucrătorii din unităţile de stat cu profil similar.
    (3) Membrii organizaţiilor cooperatiste şi ai altor organizaţii obşteşti, care îşi asigură mijloace de existenţă prin activitatea desfăşurată în cadrul acestora, se retribuie pentru munca prestată pe baza reglementărilor proprii ale organizaţiei respective, aprobate prin lege.
    ART. 187
    (1) Retribuirea muncii membrilor cooperativelor agricole de producţie se face diferenţiat în raport cu funcţia pe care o îndeplinesc în cooperativă şi de rezultatele obţinute în producţie, folosind ca unitate de măsură norma de muncă. Retribuirea se poate face în bani sau în bani şi natură. Cu acordul direcţiei generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape şi al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, adunarea generală, în funcţie de condiţiile economice şi sociale specifice fiecărei cooperative, poate aproba ca, prin excepţie, pentru unele culturi sau lucrări efectuate, retribuirea să se facă numai în natură.
    (2) Acordul global este forma principală de retribuire folosită în cooperativele agricole de producţie. Alegerea formei de retribuire a muncii se aprobă de adunarea generală a membrilor cooperatori, pe baza propunerilor consiliului de conducere al cooperativei agricole. Tarifele stabilite pentru retribuirea muncii trebuie să se încadreze în fondul de retribuţii prevăzut în planul de producţie şi financiar al unităţii.
    (3) Pentru depăşirea producţiei planificate, cooperativa agricolă de producţie acordă membrilor săi şi mecanizatorilor, precum şi celor încadraţi pe bază de contract de muncă, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la această realizare, o retribuţie suplimentară. Retribuţia suplimentară pentru membrii cooperatori şi cei încadraţi pe bază de contract de muncă se acordă numai în cazul cînd adunarea generală a cooperatorilor a adoptat această formă de retribuire.
    (4) Pentru contribuţia adusă la realizarea planului de producţie, se recomandă cooperativelor agricole de producţie să acorde specialiştilor agricoli şi contabililor şefi retribuiţi de stat o retribuţie de 15% din valoarea normelor de muncă cuvenite preşedintelui. Specialiştii agricoli retribuiţi de stat, aleşi în funcţia de preşedinte al cooperativei agricole de producţie, vor primi retribuţia tarifară a funcţiei de inginer şef, iar la îndeplinirea sarcinilor de plan pot primi 25% din valoarea normelor de muncă calculate pentru funcţia de preşedinte. Pentru depăşirea planului de producţie, specialiştii agricoli şi contabilii şefi retribuiţi de stat pot primi din partea cooperativelor agricole de producţie o retribuţie suplimentară - premiu - care reprezintă, faţă de retribuţia suplimentară cuvenită preşedintelui:
    - 95% pentru inginerii şefi;
    - 80% pentru ceilalţi specialişti agricoli;
    - 75-90% pentru contabilii şefi.
    (5) Pentru îndeplinirea funcţiei de preşedinte, vicepreşedinte scos din producţie, şef de fermă sau şef de brigadă, membrii cooperatori, care nu sînt retribuiţi de stat, primesc o indemnizaţie lunară, din partea statului, de:
    - 400-500 lei - pentru preşedinte;
    - 200-250 lei - pentru vicepreşedintele scos din producţie, şefii de fermă şi şefii de brigadă.
    (6) Cooperativele agricole de producţie asigură membrilor lor un venit garantat cu condiţia obţinerii nivelurilor de producţie sau a volumului de lucrări prevăzute în angajament. Venitul garantat se acordă în proporţie de 80% din partea în bani lunar şi de pînă la 80% din drepturile cuvenite în natură, după recoltarea produsului respectiv, diferenţa urmînd a fi plătită la finele anului, corespunzător nivelului de îndeplinire a planului. În cazul nerealizării planului, drepturile cuvenite se reduc proporţional, dar nu sub 80% din venitul garantat.
    (7) Venitul maxim pe care-l poate primi un membru al cooperativei agricole de producţie, la realizarea sarcinilor de plan, nu poate depăşi pe cel al funcţiilor sau meseriilor similare din întreprinderile agricole de stat cu acelaşi volum de activitate şi în aceleaşi condiţii de muncă şi cu aceleaşi rezultate.
    (8) Membrii cooperatori care îndeplinesc funcţii de execuţie tehnică, economică, de altă specialitate, administrativă şi de deservire, cei care îndeplinesc funcţii de conducere, precum şi cooperatorii calificaţi în diferite meserii - şoferi, mecanici, electricieni, sudori şi altele similare - care lucrează permanent în tot cursul anului, sînt retribuiţi de cooperativă şi au vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, beneficiază de un spor de vechime de 2-8% calculat la retribuţia de bază lunară.
    (9) Membrii cooperatori care lucrează în asociaţiile intercooperatiste beneficiază de toate drepturile prevăzute în Statutul cooperativei agricole de producţie. Retribuirea în asociaţiile intercooperatiste se face în bani pe bază de acord global, pe formaţii de muncă sau individual, cu tarife pe unitatea de produs sau mia de lei producţie obţinută, potrivit normativelor în vigoare.
    ART. 188
    Personalul unităţilor cooperaţiei de consum este retribuit pe baza prevederilor cuprinse în prezenta lege, după cum urmează:
    a) la cooperative - pe baza reglementărilor specifice pentru organizaţiile şi întreprinderile comerciale de stat;
    b) la uniunile teritoriale şi întreprinderile economice judeţene - pe baza reglementărilor specifice pentru direcţiile comerciale judeţene şi întreprinderile sau organizaţiile comerciale de acelaşi nivel;
    c) la celelalte unităţi - pe baza reglementărilor pentru unităţile similare din sectorul de stat, iar pentru activitate de prestări servicii - pe baza reglementărilor din cooperativa meşteşugărească;
    d) la Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum - pe baza reglementărilor pentru ministere şi celelalte organe centrale.
    ART. 189
    (1) Personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de pază şi de deservire, precum şi unii muncitori din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste, încadraţi cu contracte de muncă conform legislaţiei în vigoare, se retribuie pe baza prevederilor stabilite pentru unităţile de stat.
    (2) Membrii cooperatori din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi din activităţile industriale ale cooperativelor agricole de producţie şi ale asociaţiilor intercooperatiste sînt retribuiţi după cum urmează:
    a) membrii cooperatori din activităţile industriale, confecţii-textile- tricotaje, încălţăminte, marochinărie, blănărie, lemn, cu retribuţia tarifară din reţeaua textile, iar cei din activităţile de prestări servicii neindustriale ca: frizerii, manichiură, pedichiură, munci casnice şi altele, pe baza reţelei tarifare industria locală - activităţi specifice;
    b) membrii cooperatori din activităţile meşteşugăreşti necuprinse la lit. a), pe baza reţelelor tarifare folosite în unităţile de stat din ramurile similare.
    (3) Membrii cooperatori beneficiază de o retribuţie suplimentară din beneficiul realizat de cooperativă, în raport cu munca depusă, pe baza normelor proprii, stabilite potrivit principiilor aprobate pentru unităţile de stat.
    (4) Personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ, de deservire şi de pază încadrat la uniunile judeţene şi cooperative este retribuit ca şi cel din unităţile economice de stat cu nivelurile stabilite pentru grupa de ramuri în care se încadrează activitatea respectivă. Preşedinţii şi vicepreşedinţii uniunilor judeţene şi cooperativelor sînt retribuiţi în acelaşi mod ca şi personalul de conducere al unităţilor economice de stat - director, director tehnic, respectiv inginer şef, director comercial.
    (5) Personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază din cadrul aparatului Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti este retribuit pe baza prevederilor stabilite pentru ministere şi celelalte organe centrale.
    (6) Unele prevederi cu caracter specific organizaţiilor cooperatiste sînt cuprinse în anexa nr. VIII.
    ART. 190
    (1) Drepturile membrilor uniunilor de creaţie, ca şi ale celorlalţi creatori decurg din valoarea ideologică, artistică, ştiinţifică şi socială a operelor lor, determinată de gradul în care acestea răspund cerinţelor spirituale şi necesităţilor dezvoltării societăţii, precum şi de calitatea şi cantitatea muncii de creaţie pe care o încorporează.
    (2) Autorii acestor opere beneficiază de drepturile morale şi materiale prevăzute în reglementările în vigoare şi de cele stabilite în reglementările proprii ale uniunilor respective aprobate prin lege.
    (3) Drepturile materiale ale artiştilor interpreţi, membri şi asociaţiilor din domeniul lor de activitate, se stabilesc pe baza aceloraşi principii prevăzute la alineatele precedente. Retribuirea creaţiei artiştilor interpreţi se poate face şi pentru colaborări, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
    (4) În domeniul artei şi cinematografiei, retribuirea se poate face şi pe bază de contract individual, cu tarife stabilite de organele competente, potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii, pe film, spectacol sau alte activităţi similare.
    (5) Pentru retribuirea personalului din filialele, asociaţiile teritoriale şi celelalte unităţi ale uniunilor de creaţie şi asociaţiilor obşteşti, organele ierarhic superioare ale acestora vor putea folosi funcţiile şi retribuţiile corespunzătoare prevăzute în prezenta lege pentru activităţi asemănătoare, cu avizul Ministerului Muncii.
    (6) Retribuirea avocaţilor, membri ai colegiilor, de avocaţi, se stabileşte potrivit legii.
    (7) Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport va elabora norme pentru retribuirea personalului din asociaţiile sportive, prin corelare cu cele aprobate pentru personalul din cluburile sportive.
    ART. 191
    Retribuţia personalului din aparatul uniunilor de creaţie şi din alte asociaţii obşteşti este prevăzută în anexa nr. VIII.

    CAP. 5
    Dispoziţii finale şi tranzitorii

    ART. 192
    (1) Plata retribuţiei se face periodic: săptămînal, chenzinal sau lunar.
    (2) Drepturile băneşti cu caracter de retribuţie în unităţile de stat se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti.
    (3) Retribuţia nu poate face obiectul unei tranzacţii, renunţări sau limitări, orice asemenea acte fiind nule de drept; aceasta nu poate fi urmărită sau reţinută decît în cazurile şi limitele prevăzute de lege.
    (4) La încetarea raporturilor de muncă, plata drepturilor băneşti, cuvenite pînă la această dată, se face în termen de cel mult 3 zile de la data încetării acestor raporturi.
    (5) În caz de deces drepturile băneşti se plătesc în următoare ordine: copiilor minori, soţului supravieţuitor, copiilor majori sau părinţilor, iar în lipsa acestora, altor moştenitori legali.
    ART. 193
    (1) Prin retribuţie tarifară de încadrare se înţelege retribuţia stabilită pe baza reţelelor tarifare sau a listelor de funcţii pentru muncitori şi personal operativ şi prin nomenclatoarele de funcţii pentru personalul de execuţie tehnic, economic, de altă specialitate, pentru personalul de conducere, precum şi pentru cel administrativ, de deservire şi de pază, la care se adaugă majorările, indemnizaţiile şi sporurile care potrivit dispoziţiilor legale, se includ în retribuţia tarifară de încadrare.
    (2) Pentru personalul retribuit pe bază de cotă procentuală, din unităţile unde, conform reglementărilor în vigoare, s-a stabilit o retribuţie tarifară de calcul, aceasta se ia în considerare la stabilirea drepturilor care se acordă pe baza retribuţiei tarifare de încadrare. Retribuţia tarifară de calcul a personalului retribuit pe bază de cote procentuale din unităţile de operaţiuni bancare şi de asigurări, din aparatul comitetelor executive ale consiliilor populare, instituţiile cultural-educative şi altele similare se stabileşte de Consiliul de Miniştri prin corelare cu cea prevăzută pentru personalul cu activitate asemănătoare.
    ART. 194
    Personalul trecut sau transferat, în interesul serviciului, sau cel promovat în muncă, căruia i se cuvine, potrivit legii, o clasă de retribuire tarifară la care nu corespunde nici o gradaţie la noul loc de muncă, întrucît se situează între două gradaţii consecutive, se încadrează la clasa de retribuire imediat următoare.
    ART. 195
    Determinarea veniturilor ce se includ în retribuţia medie, atunci cînd reglementările în vigoare prevăd acordarea unor drepturi pe baza acestei retribuţii, precum şi a perioadelor ce se iau în considerare, se face de Ministerul Muncii şi de Ministerul Finanţelor, de acord cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
    ART. 196
    Sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi sporul pentru muncă în condiţii deosebite se iau în calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
    ART. 197
    Retribuţia tarifară a nevăzătorilor este mai mare cu 20% decît a văzătorilor de la locurile de muncă respective.
    ART. 198
    Retribuirea în valută în străinătate şi în lei în ţară a personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi încadrarea - la revenirea în ţară - în funcţiile ocupate anterior plecării sau în altele echivalente, se stabilesc, pe baza principiilor prevăzute de prezenta lege, de Consiliul de Miniştri.
    ART. 199
    (1) Orice retribuire trebuie să corespundă unei munci socialmente utile, efectiv prestate, fiecare persoană avînd dreptul, în conformitate cu art. 4 din lege, la o singură retribuţie tarifară. În cazuri excepţionale, cînd cerinţele economiei o impun, în anumite sectoare de activitate economico-socială se va putea aproba efectuarea în afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau în raport de lucrările executate, în conformitate cu normele legale în vigoare.
    (2) În unităţile la care, pentru unele activităţi, volumul de muncă nu depăşeşte un sfert de normă şi nici nu există posibilitatea utilizării personalului din alte organizaţii de prestări specializate, se vor putea folosi persoane care vor fi retribuite cu sume fixe, reprezentînd cel mult un sfert din retribuţia tarifară a funcţiei îndeplinite, cu excepţia cazurilor stabilite de Consiliul de Miniştri, unde indemnizaţiile fixe depăşesc acest plafon. Aceste sume nu au caracter de retribuţie.
    ART. 200
    (1) Retribuţia tarifară a persoanelor al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie iniţiativă - demisie - şi se reîncadrează în muncă se stabileşte la nivelul de bază.
    (2) Persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din proprie iniţiativă, determinată de starea sănătăţii, de mutarea în altă localitate unde celălalt soţ este încadrat, de graviditate ori de necesitatea îngrijirii de către mamă a copilului în vîrstă de pînă la 7 ani, sînt retribuite, iniţial, la reîncadrarea în aceeaşi unitate sau în alte unităţi, în condiţiile păstrării vechimii neîntrerupte în muncă, cu retribuţia tarifară la nivelul de bază prevăzută la categoriile tarifare sau funcţiile în care se reîncadrează. După o perioadă de 30-90 zile de la încadrarea lor la nivelul de bază, vor putea fi încadrate, pe baza verificării calităţilor şi aptitudinilor lor profesionale, pe trepte sau gradaţii, ţinîndu-se seama de categoria tarifară avută sau de funcţia ocupată anterior şi de nivelul de retribuire al acestora, de vechimea în meserie sau în specialitate şi de necesitatea asigurării unei cît mai juste corelări cu retribuţia tarifară de încadrare a personalului din unitatea respectivă încadrat în aceleaşi categorii tarifare sau funcţii.
    (3) În acelaşi mod ca la alin. (2) se procedează şi în cazul:
    a) persoanelor transferate la cerere, celor ale căror contracte de muncă au încetat prin acord cu unitatea respectivă sau au fost desfăcute din iniţiativa unităţii pentru motive independente de activitatea desfăşurată la locul de muncă, precum şi personalului reîncadrat după pensionare;
    b) personalului de execuţie încadrat pe gradaţii, trecut în producţie - ca muncitori;
    c) membrilor uniunilor de creaţie, şi cooperativelor de producţie, cadrelor din activul retribuit al organizaţiilor obşteşti sau din colegiile de avocaţi şi cadrelor militare trecute în rezervă, care - cu acordul unităţilor de unde provin - trec în unităţi de stat;
    d) cadrelor didactice care revin prin transfer în interesul serviciului în unităţi economice.
    ART. 201
    (1) Toate sumele necesare retribuirii muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan sau a altor acţiuni stabilite prin dispoziţii legale se cuprind în fondul de retribuire planificat prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (2) Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive a consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele, precum şi întreprinderile şi instituţiile vor lua măsuri ca activitatea lor să se realizeze prin folosirea cît mai completă şi raţională, în primul rînd a personalului permanent, normat potrivit reglementărilor în vigoare. Ţinînd seama de nivelul retribuţiei tarifare aprobate pentru activităţi cu caracter similar, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale, pot stabili tarife pentru efectuarea unor lucrări sau pentru alte acţiuni prevăzute de reglementările în vigoare, care se plătesc din fondul de retribuire planificat anual, pe activităţi şi acţiuni, cuprins în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
    (3) Normele de retribuire a colaboratorilor din activităţile: presă, edituri, informare-documentare, artă-cinematografie şi radioteleviziune, precum şi tarifele de retribuire a acestora, se stabilesc prin lege.
    ART. 202
    Clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunităţilor de învăţămînt, sanitare, instituţiilor social-culturale, unităţilor de administrare a publicaţiilor şi a altor unităţi bugetare, precum şi diferenţierea indemnizaţiilor şi altor plăţi între limitele prevăzute în anexele legii, se face pe baza criteriilor aprobate de Consiliul de Miniştri, de către ministere şi celelalte organe centrale care coordonează activităţile respective, cu acordul Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor.
    ART. 203
    După acoperirea drepturilor care, potrivit dispoziţiilor legale, se pot plăti din fondul de retribuire planificat pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi pază, sumele rămase neconsumate din acest fond, ca urmare a lipsei personalului aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi de maternitate, ori în concediu fără plată sau din cauza absenţelor, a posturilor vacante, precum şi a altor cauze prevăzute la art. 2 din Legea nr. 18/1971 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea utilizării fondului de retribuire planificat pentru unităţile socialiste de stat, se preiau la bugetul de stat şi la rezerva de fond de retribuire.
    ART. 204
    Organele de conducere colectivă ale unităţilor de stat aprobă retribuţia tarifară de încadrare, premiile, sporurile la retribuţie şi celelalte drepturi legate de retribuirea muncii cuvenite personalului din unităţile respective şi stabilesc mărimea majorărilor şi a diminuărilor de retribuţii în cazul depăşirii sau nerealizării integrale a sarcinilor stabilite, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi celorlalte dispoziţii legale. Pentru cadrele care ocupă funcţii de conducere a unităţilor, aceste drepturi se stabilesc de organul ierarhic superior, care le-a numit în aceste funcţii.
    ART. 205
    Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare, organele colective de conducere ale centralelor, întreprinderilor, instituţiilor şi ale celorlalte unităţi de stat, precum şi conducerile organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, răspund de aplicarea prevederilor legale stabilite în domeniul retribuirii muncii, organizează controlul permanent al modului de aplicare a elementelor sistemului de retribuire a muncii şi iau măsuri pentru realizarea unei eficienţe maxime în utilizarea lor.
    ART. 206
    (1) Ministerul Muncii dă indicaţii metodologice în executarea prevederilor legii şi a celorlalte acte normative care se referă la retribuirea muncii.
    (2) Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificării, Banca Naţională a Republicii Socialiste România, băncile specializate şi cu celelalte organe împuternicite prin lege, în colaborare cu organele sindicale, ale U.T.C. şi cu comisiile de femei, controlează - în toate sectoarele de activitate - modul de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la retribuirea muncii, stabilesc măsurile ce se impun pentru eliminarea deficienţelor constatate şi informează periodic Consiliul de Miniştri asupra rezultatelor obţinute în aplicare sistemului de retribuire, asupra deficienţelor ivite, precum şi asupra măsurilor ce au fost luate.
    (3) În colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Ministerul Muncii efectuează studii şi cercetări şi elaborează, cu consultarea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, propuneri de perfecţionare a elementelor sistemului de retribuire.
    ART. 207
    (1) Statele de personal pe grupe de funcţii, cuprinzînd numărul maxim de posturi pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază, ce poate fi prevăzut în statele de funcţii ale unităţilor economice şi social-culturale se aprobă anual - prin decret prezidenţial - centralizat pe minister, organ central şi consiliu popular judeţean şi al municipiului Bucureşti.
    (2) Statele de funcţii pentru fiecare unitate economică sau social-culturală se aprobă anual de organul ierarhic superior respectiv. Pentru aparatul propriu al ministerelor şi celorlalte organe centrale, precum şi pentru aparatul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, statele de funcţii se aprobă de către organele colective de conducere ale acestora, cu avizul Ministerului Muncii şi al Ministerului Finanţelor. Întocmirea statelor de funcţii se face în limita numărului de posturi aprobat potrivit alin. (1) şi prin decrete de organizare, cu respectarea strictă a normelor unitare de structură în vigoare.
    ART. 208
    (1) Soluţionarea contestaţiilor personalului în caz de greşită aplicare a legii, în ceea ce priveşte retribuirea muncii, este de competenţa organelor de jurisdicţie a muncii.
    (2) Soluţionarea contestaţiilor împotriva modului în care au fost acordate treptele de retribuire ori gradaţiile, a modului în care a fost stabilită majorarea sau diminuarea retribuţiei tarifare în cazul depăşirii sau nerealizării integrale a sarcinilor, precum şi cu privire la acordarea premiilor, este de competenţa organului de conducere colectivă al unităţii sau al organului ierarhic superior dacă numirea personalului respectiv s-a făcut de către acest organ.
    ART. 209
    (1) În afara organelor împuternicite prin lege, fiecare în limitele competenţei sale, nimeni nu are dreptul să modifice sau să completeze reglementările privind elementele sistemului de retribuire.
    (9) Utilizarea altor funcţii decît cele stabilite prin lege este interzisă cu desăvîrşire.
    (3) Încălcarea cu vinovăţie a dispoziţiilor legale care stabilesc drepturile personalului sau acordarea unor drepturi necuvenite atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală, potrivit legii.
    ART. 210
    (1) Retribuirea cadrelor care îndeplinesc funcţii eligibile în organele centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat, a cadrelor din conducerea ministerelor şi celorlalte organe centrale, a cadrelor care îndeplinesc funcţii eligibile în uniunile de creaţie şi alte organizaţii obşteşti, precum şi a cadrelor cu funcţii eligibile din filiale şi unităţile teritoriale ale uniunilor de creaţie şi ale celorlalte organizaţii obşteşti se stabileşte prin lege.
    (2) Retribuirea personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale şi din Ministerul de Interne, precum şi unele reglementări specifice privind personalul unităţilor din sectorul special, se stabilesc prin lege pe baza principiilor generale ale sistemului de retribuire din prezenta lege.
    ART. 211
    (1) În conformitate cu principiul potrivit căruia la muncă egală retribuirea trebuie să fie egală, totalitatea veniturilor individuale nete realizate prin muncă de orice persoană în calitate de liber profesionist nu poate depăşi venitul maxim net pe care îl poate realiza o persoană încadrată în funcţia cea mai mare, retribuită potrivit prevederilor prezentei legi.
    (2) Organele competente, ţinînd seama de cantitatea şi calitatea muncii depuse, stabilesc tarife pentru lucrările efectuate sau activităţile desfăşurate de liber profesionişti în conformitate cu reglementările în vigoare.
    (3) Retribuirea muncii celor încadraţi în atelierele meşteşugăreşti, a personalului casnic şi altor categorii de personal angajat la persoane fizice, se face cu respectarea principiilor prevăzute în legea de faţă, adaptate în mod corespunzător specificului acestui personal. În vederea asigurării drepturilor ce li se cuvin, Ministerul Muncii, prin direcţiile judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, va exercita controlul de stat asupra modului cum se realizează aceste drepturi.
    ART. 212
    Termenii de salariu, salariu mediu, salariu tarifar de încadrare şi salariu total, utilizaţi în actele normative în vigoare la data aplicării prezentei legi, se înlocuiesc cu retribuţie, retribuţie medie, retribuţie tarifară şi retribuţie totală, după caz.
    ART. 213
    Trecerea mecanicilor de locomotivă-automotor de la retribuirea pe gradaţii la retribuirea pe trepte şi clase de calificare, modul de acordare a claselor de calificare, precum şi de retragere a acestora în caz de abateri grave privind circulaţia trenurilor, se stabilesc de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, cu acordul Ministerului Muncii.
    ART. 214
    Anexele nr. I-IX fac parte integrantă din prezenta lege.
    ART. 215
    (1) Prevederile prezentei legi intră în vigoare la 1 februarie 1975.
    (2) Consiliul de Miniştri va emite, în acelaşi termen, hotărîrile privind îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt atribuite prin legea de faţă.
    (3) Retribuţia tarifară aprobată prin legea de faţă se aplică eşalonat pe anii 1974-1975 pe baza decretelor emise de Consiliul de Stat. Pînă la aplicarea acestei retribuţii, se va aplica, în continuare, retribuţia prevăzută în reglementările existente la data intrării în vigoare a legii.
    (4) Odată cu intrarea în vigoare a legii se abrogă actele normative prevăzute în anexa nr. IX, precum şi orice alte dispoziţii care nu concordă cu prevederile legii.

                               -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Alte Institutii, LEGE nr. 57 din 1 noiembrie 1974

Comentarii

SCOALA GIMNAZIALA \"ANASTASIE PANU\" HUSI

16 Mai 2016

va rog tare mult sa-mi trimiteti si anexele la legea 57/1974, ne sunt necesare la completarea adeverintelor cadrelor didactice pentru casa de pensii. Multumesc !

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ LEGE nr. 57 din 1 noiembrie 1974 Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii

Comentarii

Atentie, Juristi!

LEGE nr. 57 din 1 noiembrie 1974 Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii