LEGE nr. 56 din 9 iulie 1993*) *** Republicat privind organizarea, conducerea, functionarea si competenta Curtii Supreme de Justitie

─────────────-   
    *) Republicatã în temeiul <>art. IV din Legea nr. 153/1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 17 iulie 1998, dându-se textelor o noua numerotare.
    <>Legea nr. 56 din 9 iulie 1993  a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 13 iulie 1993 şi a mai fost modificatã prin <>Legea nr. 79/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, şi prin <>Legea nr. 142/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997.

    TITLUL I 
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    Justiţia în România se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în legile tarii.
    Curtea Suprema de Justiţie urmãreşte aplicarea corecta şi unitarã a legilor de cãtre toate instanţele.
    În România exista o singura Curte Suprema de Justiţie, cu sediul în capitala tarii.
     ART. 2
    Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiţie deciziile curţilor de apel, precum şi alte hotãrâri stabilite prin lege.
     ART. 3
    Curtea Suprema de Justiţie judeca recursurile în interesul legii şi recursurile în anulare declarate impotriva hotãrârilor şi actelor judecãtoreşti, în condiţiile şi pentru motivele stabilite prin lege.
     ART. 4
    Curtea Suprema de Justiţie are şi o competenta specialã de judecata în fond, în cazurile prevãzute de lege.
     ART. 5
    Curtea Suprema de Justiţie sesizeazã Curtea Constituţionalã pentru a se pronunţa asupra constituţionalitãţii legilor înainte de promulgarea acestora.
     ART. 6
    Judecãtorii Curţii Supreme de Justiţie, în activitatea lor de judecata, sunt independenţi şi se supun numai legii.

    TITLUL II
    Organizarea, conducerea, funcţionarea şi competenta Curţii Supreme de Justiţie

     CAP. 1
    Organizarea şi conducerea Curţii Supreme de Justiţie
     ART. 7
    Curtea Suprema de Justiţie se compune din: un preşedinte, un vicepreşedinte, 4 presedinti de secţii şi cel mult 80 de judecãtori.
    Curtea este organizatã în 4 secţii - civilã, penalã, comercialã şi de contencios administrativ -, Completul de 9 judecãtori şi Secţiile Unite, fiecare având competenta proprie.
     ART. 8
    Conducerea administrativã a Curţii Supreme de Justiţie se exercita de preşedintele Curţii, ajutat de vicepreşedinte.
    Preşedintele reprezintã Curtea Suprema de Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
     ART. 9
    În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţioneazã magistraţi asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
     ART. 10
    Curtea Suprema de Justiţie mai cuprinde Direcţia de studii, documentare, informatica, economicã şi administrativã, Cancelaria şi Biroul de relaţii externe, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
     ART. 11
    Pentru menţinerea ordinii, Curtea Suprema de Justiţie dispune în mod gratuit de poliţia pusã în servi ciul ei de cãtre Ministerul de Interne. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de preşedintele Curţii, cãruia îi sunt subordonate aceste cadre.
    Paza sediului Curţii Supreme de Justiţie este asigurata de trupele de jandarmi, în mod gratuit.

     CAP. 2
    Judecãtorii Curţii Supreme de Justiţie
     ART. 12
    Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, facuta la recomandarea ministrului justiţiei, pe o perioada de 6 ani.
    În cazul în care mandatul preşedintelui, al vicepreşedintelui, al preşedintelui de secţie sau al unui judecãtor al Curţii Supreme de Justiţie a încetat înainte de expirarea duratei pentru care acesta a fost numit, în funcţia respectiva va fi numita, cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege, o alta persoana. Mandatul preşedintelui, al vicepreşedintelui, al preşedintelui de secţie sau al judecãtorului astfel numit înceteazã la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut predecesorul pe care l-a înlocuit.
     ART. 13
    Pentru a fi numiţi la Curtea Suprema de Justiţie judecãtorii trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 92/1992  pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, şi sa aibã o vechime de cel puţin 15 ani în magistratura pentru preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii şi de cel puţin 12 ani pentru judecãtori.
    Se considera vechime în magistratura, în sensul alin. 1, şi perioada în care o persoana a îndeplinit funcţiile de cadru didactic la Facultatea de drept, cercetator ştiinţific la Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei, judecãtor la Curtea Constituţionalã, consilier în Ministerul Justiţiei ori de avocat.
     ART. 14
    Judecãtorii nu vor putea depãşi în funcţie varsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionaţi dupã împlinirea vârstei de 62 de ani bãrbaţii şi 57 de ani femeile.
     ART. 15
    Înainte de a începe sa îşi exercite funcţia, judecãtorii vor depune urmãtorul jurãmânt în fata Preşedintelui României: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fãrã partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
     ART. 16
    Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecãtorii sunt demnitari de stat şi sunt inamovibili pe durata mandatului.

     CAP. 3
    Completele de judecata
     ART. 17
    Completele de judecata se constituie cu 3 judecãtori din aceeaşi secţie.
    Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecãtori de la celelalte secţii, desemnaţi de cãtre preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
     ART. 18
    În afarã completelor de judecata ale secţiilor funcţioneazã şi un complet constituit din 9 judecãtori, prezidat de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În lipsa vicepreşedintelui, completul va fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecãtor desemnat în acest scop.
     ART. 19
    Preşedintele prezideazã Curtea Suprema de Justiţie în Secţii Unite, iar la secţii, orice complet, când acesta participa la judecata.
    În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie sa ia parte vor fi prezidate de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie sau de un preşedinte de secţie.
    Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecata, iar ceilalţi judecãtori prezideazã prin rotaţie.
     ART. 20
    În cazul în care Curtea Suprema de Justiţie judeca în Secţii Unite, vor trebui sa ia parte la judecata cel puţin trei pãtrimi din numãrul membrilor în funcţie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

     CAP. 4
    Competenta secţiilor Curţii Supreme de Justiţie şi a Completului de 9 judecãtori
     ART. 21
    Secţiile Curţii Supreme de Justiţie au urmãtoarele competente:
    Secţia civilã judeca recursurile:
    a) în cauzele civile, determinate de Codul de procedura civilã, în afarã de cele date în competenta altor secţii prin prezenta lege sau prin legi speciale;
    b) contra hotãrârilor pronunţate în litigii de munca, în cazurile determinate de lege;
    c) în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competenta celorlalte secţii.
    Secţia penalã judeca recursurile:
    a) în materie penalã, în cazurile determinate de Codul de procedura penalã sau de legi speciale;
    b) contra hotãrârilor pronunţate în materie penalã de instanţele militare.
    Secţia comercialã judeca recursurile contra hotãrârilor pronunţate în materie comercialã, în cazurile determinate de lege.
    Secţia de contencios administrativ judeca recursurile:
    a) în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege;
    b) în materie de expropriere;
    c) în materie fiscalã, cu excepţia litigiilor care sunt date prin legi speciale în competenta altor instanţe.
     ART. 22
    Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenta fiecãreia, judeca recursurile în anulare declarate impotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorii, tribunale şi curţile de apel.
     ART. 23
    Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenta fiecãreia, soluţioneazã:
    a) cererile de strãmutare pentru motivele prevãzute în codurile de procedura;
    b) conflictele de competenta, în cazurile prevãzute de lege;
    c) orice alte cereri prevãzute de lege.
     ART. 24
    Completul de 9 judecãtori judeca recursurile în cauzele judecate în prima instanta de secţiile Curţii Supreme de Justiţie şi recursul în anulare în cauzele în care secţiile Curţii au pronunţat sentinţe rãmase definitive prin nerecurare ori decizii în soluţionarea recursurilor ordinare.

     CAP. 5
    Competenta Curţii Supreme de Justiţie în prima instanta
     ART. 25
    În prima instanta Curtea Suprema de Justiţie judeca procesele penale şi alte cauze prevãzute de lege, privind pe:
    a) senatori, deputaţi şi membri ai Guvernului;
    b) maresali, amirali şi generali;
    c) judecãtorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, judecãtorii de la curţile de apel şi Curtea Militarã de Apel, precum şi procurorii de la parchetul de pe lângã aceste instanţe;
    d) judecãtorii Curţii Constituţionale;
    e) membrii Curţii de Conturi, judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari de la aceasta Curte;
    f) preşedintele Consiliului Legislativ;
    g) şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri ai Inaltului Cler, cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;
    h) alte cauze prevãzute de lege.
    Cauzele în prima instanta se judeca de cãtre Secţia penalã.

     CAP. 6
    Competenta Curţii Supreme de Justiţie în Secţii Unite
     ART. 26
    Curtea Suprema de Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
    a) judecarea recursurilor în anulare în cazurile în care Completul de 9 judecãtori a pronunţat decizii în recurs ordinar;
    b) judecarea recursurilor în interesul legii;
    c) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie;
    d) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalitãţii legilor înainte de promulgare.

    TITLUL III
    Dispoziţii de procedura

     ART. 27
    La secţiile Curţii Supreme de Justiţie, dupã competenta fiecãreia, pãrţile pot declara recurs şi impotriva hotãrârilor nedefinitive sau actelor judecãtoreşti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în fata curţilor de apel.
     ART. 28
    Recursul cu care a fost sesizatã Curtea Suprema de Justiţie nu suspenda executarea hotãrârii, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege.
     ART. 29
    La fixarea termenului de judecare a recursului preşedintele poate desemna un judecãtor sau magistrat asistent pentru întocmirea unui raport asupra cauzei în procesele pe care le considera mai complicate.
    Raportul va fi prezentat în şedinţa de judecãtor înainte de a se da cuvântul pãrţilor.
     ART. 30
    Recursul în interesul legii şi recursul în anulare pot fi introduse chiar dacã pentru aceleaşi temeiuri s-a pronunţat instanta în recursul declarat de pãrţi.
     ART. 31
    Dacã o secţie a Curţii Supreme de Justiţie considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptã şi vor fi sesizate Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, care judeca cu citarea pãrţilor din dosarul a cãrui judecata a fost întreruptã. Dupã ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudenţei, judecata va continua.
     ART. 32
    Curtea Suprema de Justiţie suspenda judecata în cazul în care înaintea sa se ridica excepţia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicatã şi sesizeazã, potrivit legii, Curtea Constituţionalã pentru a hotãrî asupra exceptiei.
    Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiţie dupã primirea hotãrârii definitive a Curţii Constituţionale.
     ART. 33
    Când Curtea Suprema de Justiţie caseazã hotãrârea atacatã şi dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanta a carei hotãrâre a fost casatã.
    În interesul bunei administrãri a justiţiei sau dacã instanta a carei hotãrâre a fost casatã nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanţe de acelaşi grad.
     ART. 34
    În caz de casare cu trimitere, soluţiile pronunţate în drept de Curtea Suprema de Justiţie sunt obligatorii, dacã în urma rejudecarii nu se schimba situaţia de fapt.
     ART. 35
    În cazul în care Curtea Suprema de Justiţie admite recursul şi soluţioneazã definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanta de fond.
    Hotãrârile pronunţate în prima instanta la Curtea Suprema de Justiţie se executa potrivit regulilor din Codul de procedura penalã.

    TITLUL IV
    Magistraţii asistenţi

     ART. 36
    Prim-magistratul asistent, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi fac parte din Corpul Magistraţilor şi se bucura de stabilitate. Condiţiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcţia de magistrat, conform <>Legii nr. 92/1992 , republicatã.
     ART. 37
    Prim-magistratul asistent are grad de judecãtor de curte de apel. El este numit dintre magistraţii asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceasta funcţie. Dupã un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de preşedinte de curte de apel.
    Magistraţii asistenţi şefi au grad de preşedinte de tribunal şi sunt numiţi dintre magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 3 ani în aceasta funcţie. Dupã un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent şef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecãtor de curte de apel şi, dupã alţi 5 ani, la gradul de preşedinte de curte de apel.
    Magistraţii asistenţi sunt numiţi dintre judecãtorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puţin 4 ani. Dupã un stagiu de 4 ani în aceasta funcţie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de preşedinte de tribunal şi, dupã alţi 2 ani, la gradul de judecãtor de curte de apel.
    Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate reduce cu o pãtrime vechimea în specialitate pentru magistraţii asistenţi care au avut rezultate deosebite în activitatea desfasurata.
     ART. 38
    Prim-magistratul asistent şi magistraţii asistenţi şefi pot fi numiţi şi dintre judecãtori sau procurori, care au vechimea prevãzutã la art. 37.
    Magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi pot fi numiţi şi dintre avocaţi, consilieri juridici şi cadre didactice din învãţãmântul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileşte potrivit <>Legii nr. 92/1992 , republicatã.
     ART. 39
    Prim-magistratul asistent are urmãtoarele atribuţii:
    a) coordoneazã activitatea magistraţilor asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie;
    b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie şi ale completului disciplinar;
    c) coordoneazã activitatea Biroului de relaţii externe.
     ART. 40
    Magistraţii asistenţi şefi au urmãtoarele atribuţii:
    a) participa la şedinţele de judecata ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecãtori;
    b) repartizeazã magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecata;
    c) se ingrijesc de ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi de realizarea la timp a tuturor lucrãrilor.
     ART. 41
    Magistraţii asistenţi participa la şedinţele de judecata ale secţiilor.
     ART. 42
    Magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecata ale Curţii Supreme de Justiţie iau note de susţinerile fãcute, redacteazã încheierile, participa cu vot consultativ la deliberãri şi redacteazã decizii, conform repartiţiei fãcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecata.
     ART. 43
    Magistraţii asistenţi vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele sectiei.

    TITLUL V
    Activitatea Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie
     ART. 44
    Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii în Secţii Unite, precum şi la orice complet al Curţii, când considera necesar.
    În caz de împiedicare, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie îl poate delega pe unul dintre adjunctii sãi pentru a participa în locul sau la acele şedinţe.
     ART. 45
    Procurorii Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare şi a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participa ca parte principala, când legea o prevede, precum şi în cazul când considera necesar.
     ART. 46
    Procurorii exercita cãile de atac prevãzute de lege impotriva hotãrârilor Curţii Supreme de Justiţie.

    TITLUL VI
    Direcţia de studii, documentare, informatica, economicã şi administrativã, Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie şi Biroul de relaţii externe
     ART. 47
    Direcţia de studii, documentare, informatica, economicã şi administrativã este condusã de un director cu grad de magistrat asistent şef şi are urmãtoarele compartimente:
    a) studii, documentare şi informatica, compus din magistraţi asistenţi, alt personal de specialitate şi auxiliar;
    b) economic-financiar şi administrativ, compus din personal de specialitate, funcţionari, muncitori, personal de paza şi de serviciu.
     ART. 48
    Pentru numirea în funcţia de director este necesarã o vechime de cel puţin 10 ani în magistratura, iar pentru ceilalţi magistraţi asistenţi, o vechime de cel puţin 7 ani. Dispoziţiile art. 36-38 se aplica în mod corespunzãtor.
    Magistraţii asistenţi din Compartimentul de studii, documentare şi informatica asigura: evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei şi doctrinei; selectarea şi rezumarea deciziilor în vederea publicãrii lor în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie; activitatea de studii şi funcţionarea bibliotecii, precum şi orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii.
     ART. 49
    Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi şi alt personal prevãzut în statul de funcţii.
    Personalul cancelariei este repartizat la secţii, potrivit nevoilor serviciului, de cãtre preşedintele Curţii, iar în cadrul secţiilor, de cãtre preşedinţii acestora.
     ART. 50
    Biroul de relaţii externe este condus de un magistrat asistent şef şi este încadrat cu personal de specialitate şi auxiliar.

    TITLUL VII
    Vacanta judecãtoreascã
     ART. 51
    Vacanta judecãtoreascã anuala este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.
     ART. 52
    În perioada vacantei judecãtoreşti se vor judeca:
    a) în materie penalã, cauzele cu arestaţi;
    b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiţie.
     ART. 53
    În timpul vacantei judecãtoreşti va fi desemnat de cãtre preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, împreunã cu preşedinţii secţiilor, un numãr de judecãtori din fiecare secţie, necesar formãrii completelor de judecata.
    Modul de desemnare a judecãtorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.
    Preşedinţii de secţii, în timpul vacantelor, vor alterna între ei.
     ART. 54
    Concediile anuale de odihna ale personalului Curţii Supreme de Justiţie, stabilite potrivit legii, se efectueazã în perioada vacantei judecãtoreşti.
    Pentru motive temeinice, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihna şi în alta perioada decât cea a vacantei judecãtoreşti.

    TITLUL VIII
    Dispoziţii finale şi tranzitorii
     ART. 55
    În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecãtorilor, lucrãrile sale sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
     ART. 56
    La sfârşitul fiecãrui an Curtea Suprema de Justiţie, în Secţii Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunãtãţirea legislaţiei şi le va comunica ministrului justiţiei.
     ART. 57
    Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate incuviinta ca judecãtorii sa se informeze la sediul instanţelor asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitarã a legii, fãcând cunoscutã jurisprudenta Curţii, şi sa constate situaţiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei.
     ART. 58
    Reglementãrile din <>Legea nr. 92/1992 , republicatã, privind condiţiile de numire şi promovare a magistraţilor, drepturile, obligaţiile şi regimul disciplinar, precum şi celelalte dispoziţii care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzãtor Curţii Supreme de Justiţie, judecãtorilor şi magistraţilor asistenţi ai acestei Curţi.
    Sesizãrile privind abaterile disciplinare sãvârşite de magistraţii asistenţi se soluţioneazã de o comisie disciplinarã formatã din 5 judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie, aleşi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecãtorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte şi are ca secretar pe primul-magistrat asistent.
    Impotriva deciziilor pronunţate de comisia disciplinarã se poate declara contestaţie la Completul de 9 judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie, prevãzut de <>Legea nr. 92/1992 , republicatã.
    Ţinuta vestimentara a judecãtorilor este de culoare neagra în şedinţele de judecata ale secţiilor Curţii Supreme de Justiţie şi de culoare mov în şedinţele Secţiilor Unite, iar ţinuta vestimentara a magistraţilor asistenţi este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit.
    În cazurile în care prin <>Legea nr. 92/1992 , republicatã, se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite mãsuri sau activitãţi, acestea se vor face, pentru personalul Curţii Supreme de Justiţie, de cãtre preşedinte.
    Acţiunea disciplinarã impotriva judecãtorilor Curţii se exercita de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
     ART. 59
    Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecãtori ai acestei Curţi nu pot fi urmãriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fãrã autorizarea Preşedintelui României.
    Ministerul de Interne are obligaţia sa acorde, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sunt supuse unei ameninţãri.
     ART. 60
    Magistraţii asistenţi nu pot fi urmãriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fãrã autorizarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
     ART. 61
    Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie aproba statul de funcţii al Curţii, numeşte, promoveazã, suspenda şi dispune încetarea din funcţie a personalului Curţii, cu excepţia corpului judecãtoresc prevãzut la art. 12, indruma şi supravegheazã activitatea de propuneri privind legislaţia, de studii şi documentare şi de publicare a practicii judiciare a Curţii.
     ART. 62
    La Curtea Suprema de Justiţie vor putea fi numiţi în funcţii de magistraţi asistenţi şi foştii magistraţi, pensionari.
    Magistraţii asistenţi încadraţi în condiţiile prevãzute la alin.1 beneficiazã de salariu integral, corespunzãtor funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activitãţii aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate dupã reincadrare.
     ART. 63
    Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecãtorii aflaţi în exercitarea mandatului la data adoptãrii prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condiţiile pentru exercitarea acestei funcţii.
    Dupã încetarea funcţiei la Curtea Suprema de Justiţie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datoritã unor cauze neimputabile, judecãtorul îşi pãstreazã rangul dobândit în ierarhie şi are dreptul sa revinã la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.
     ART. 64
    Salarizarea personalului Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autoritãţi publice.
     ART. 65
    Curtea Suprema de Justiţie are buget propriu, care face parte din bugetul de stat.
    Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi execuţia bugetarã se aproba cu votul majoritãţii membrilor Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.
    Preşedintele va stabili numãrul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curţii Supreme de Justiţie.
     ART. 66
    Dispoziţiile prezentei legi cu privire la organizarea şi funcţionarea secţiilor şi compartimentelor de munca, precum şi la rãspunderea disciplinarã vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.
    Regulamentul se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I*).
     ART. 67
    Curtea Suprema de Justiţie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevãzute de legile în vigoare, pana la modificarea codurilor de procedura civilã şi de procedura penalã, precum şi a altor legi având prevederi cu caracter procedural.
     ART. 68**)
    Prezenta lege intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 2-4, 11***), 21, 22, 25, 26****)-31, 37, 38, titlului V, art. 55 şi 58, care intra în vigoare o data cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor <>Legii nr. 92/1992 .
     ART. 69
    Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 68, orice dispoziţii contrare se abroga.

────────────
    *) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999.
    **) Articolele la care face referire art. 68 sunt cele prevãzute în textul legii nemodificate.
    ***) <>Art. 11 a fost abrogat prin Legea nr. 142/1997 .
    ****) <>Art. 26 a fost abrogat prin Legea nr. 153/1998 .

                 ────────────