Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicata*) privind frontiera de stat a Romaniei*)
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 98/2000 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României. <>Legea nr. 56/1992 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 iunie 1992, şi a mai fost modificatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 55 din 19 august 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994 (aprobatã prin <>Legea nr. 129 din 20 decembrie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 21 decembrie 1994) şi prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80 din 4 iunie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 16 iunie 1999 (aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 98 din 2 iunie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 8 iunie 2000).
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului roman de teritoriile statelor vecine şi marea teritorialã a României de zona contigua. Totodatã, frontiera de stat delimiteaza în plan vertical spaţiul aerian şi subsolul statului roman de spaţiul aerian şi subsolul statelor vecine. ART. 2 (1) Frontiera de stat a României se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale şi ale înţelegerilor încheiate între statul roman şi statele vecine şi nu poate fi modificatã decât prin lege. (2) Frontiera de stat a României este inviolabilã. ART. 3 (1) Frontiera de stat a României este marcata, de regula, în teren, prin semne de frontiera, ale cãror date topogeodezice sunt prevãzute în documentele de demarcare încheiate între statul roman şi statele vecine. (2) În scopul menţinerii vizibilitatii şi asigurãrii protecţiei semnelor de frontiera se constituie culoarul de frontiera, a cãrui latime se convine de cãtre statul roman cu fiecare dintre statele vecine. Activitãţile de curatare şi întreţinere a culoarelor de frontiera se efectueazã sub supravegherea nemijlocitã a politistilor de frontiera. ART. 4 (1) Pentru executarea pazei, supravegherii şi controlul trecerii frontierei de stat se constituie: a) Fasia de protecţie a frontierei de stat, cu o latime de 20 m începând de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, cãtre interior. Se excepteazã litoralul Marii Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunare, cãile de comunicaţie şi lucrãrile hidrotehnice situate la frontiera. În locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlastinoase, supuse erodarilor sau avalanselor, fasia de protecţie a frontierei de stat se constituie mai în adancime. Suprafeţele de teren cuprinse între fasia de protecţie a frontierei de stat şi culoarul de frontiera sau malul apelor se administreazã de cãtre persoanele fizice sau juridice cãrora le aparţin, cu respectarea normelor prezentei legi. Fasia de protecţie a frontierei de stat face parte din domeniul public de interes naţional şi se administreazã de cãtre Poliţia de Frontiera Romana. Limitele interioare ale fasiei de protecţie a frontierei de stat vor fi marcate prin grija Poliţiei de Frontiera Romane. b) Zona de frontiera, alcãtuitã din teritoriul comunelor, oraşelor, municipiilor, care, potrivit organizãrii administrative a teritoriului României, sunt situate în apropierea frontierei de stat, litoralului Marii Negre, sectorului lagunar pe o adancime de 20 km fata de acestea cãtre interior. Localitãţile incluse în zona de frontiera, cu excepţia staţiunilor turistice de pe litoralul Marii Negre, vor avea înscrisã, pe panourile cu denumirea acestora, menţiunea în limba romana "Localitate de frontiera" şi vor fi aduse la cunostinta populaţiei prin grija prefecţilor. (2) În fasia de protecţie a frontierei de stat şi în zona de frontiera poliţia de frontiera are dreptul sa circule, sa instaleze posturi de paza şi mijloace pentru asigurarea pazei, a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, cu excepţia terenurilor cu regim de drept privat. În situaţii deosebite poliţia de frontiera îşi poate extinde atribuţiile în zonele exceptate, cu înştiinţarea prealabilã a celor care le au în proprietate sau în administrare.
CAP. 2 Regimul juridic al frontierei de stat a României
ART. 5 (1) Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea normelor prevãzute în legislaţia interna, care privesc frontiera de stat, desfãşurarea diferitelor activitãţi în zona de frontiera, apele de frontiera, apele maritime interioare şi în marea teritorialã. (2) Asigurarea respectãrii regimului juridic al frontierei de stat a României, a drepturilor suverane ale statului roman în zona contigua şi în zona economicã exclusiva revine Ministerului de Interne prin Poliţia de Frontiera Romana şi altor instituţii abilitate prin lege, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie. (3) Poliţia de Frontiera Romana are în structura Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, ca unitate centrala, cuprinzând Garda de coasta şi structuri teritoriale subordonate. ART. 6 (1) Trecerea frontierei de stat a României de cãtre persoane, mijloace de transport, mãrfuri şi alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internaţional, denumite în continuare puncte de control. (2) Trecerea frontierei de stat romane se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi statele vecine. (3) Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporarã ori definitiva a celor existente se aproba prin hotãrâre a Guvernului. (4) Guvernul României va da publicitãţii lista cuprinzând punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internaţional, punctele de mic trafic şi treceri simplificate. (5) Deschiderea ocazionala a unor puncte de control, în vederea desfãşurãrii unor activitãţi cu caracter festiv sau religios, precum şi închiderea acestora sunt de competenta Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 7 (1) În punctele de control se organizeazã şi se efectueazã controlul de frontiera al persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi al altor bunuri care intra sau ies din ţara. (2) Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizeazã în condiţiile prevãzute în prezenta lege. ART. 8 (1) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat romane are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor stabilite de lege pentru intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri. (2) Organele de control la trecerea frontierei de stat romane poarta intreaga rãspundere pentru aplicarea şi respectarea stricta a prevederilor referitoare la intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, a mãrfurilor şi altor bunuri, precum şi pentru buna desfãşurare a traficului internaţional şi servirea cãlãtorilor, în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 9 Regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, cãile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele de frontiera care intersecteazã linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin înţelegeri încheiate de statul roman cu statele vecine. ART. 10 Pentru soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontiera se numesc, prin hotãrâre a Guvernului, reprezentanţii/împuterniciţii de frontiera, loctiitorii şi ajutorii acestora, precum şi delegaţii romani în comisiile mixte interguvernamentale din rândul ofiţerilor Poliţiei de Frontiera Romane şi al funcţionarilor altor instituţii interesate.
CAP. 3 Atribuţiile Poliţiei de Frontiera Romane
ART. 11 Paza, supravegherea, controlul trecerii frontierei de stat, precum şi supravegherea, controlul şi jurisdicţia în apele interioare ale Dunãrii, Delta Dunãrii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contigua şi în zona economicã exclusiva a României se exercita de cãtre Poliţia de Frontiera Romana. ART. 12 Poliţia de Frontiera Romana are urmãtoarele atribuţii principale: a) executa paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat a României, previne şi combate trecerile ilegale peste granita, contrabanda şi orice încãlcare a regimului juridic al frontierei de stat; b) supravegheazã apele de frontiera, apele interioare ale Dunãrii, Delta Dunãrii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, asigura drepturile şi jurisdicţia statului roman în zona contigua şi în zona economicã exclusiva; c) supravegheazã spaţiul aerian adiacent frontierei de stat şi marii teritoriale; d) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontiera, încheiate de România cu statele vecine; e) asigura supravegherea, controlul şi întreţinerea semnelor de frontiera; f) organizeazã şi realizeazã cooperarea pentru paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat cu organele similare ale statelor vecine, conform înţelegerilor bilaterale; g) face propuneri cu privire la numirea reprezentanţilor/ imputernicitilor de frontiera şi a loctiitorilor acestora, precum şi a delegaţilor romani, în comisiile mixte interguvernamentale de frontiera; h) acţioneazã pentru descoperirea, reţinerea şi cercetarea, în condiţiile legii, a persoanelor care savarsesc infracţiuni ori contravenţii la regimul juridic al frontierei de stat; i) ia mãsuri pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei de frontiera; j) coordoneazã activitãţile personalului celorlalte instituţii care, potrivit legii, îşi desfãşoarã activitatea în legatura cu trecerea frontierei de stat şi asigura îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de cãtre întregul personal din punctul de control pentru trecerea frontierei; k) realizeazã controlul documentelor de cãlãtorie pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de control, punctele de mic trafic şi treceri simplificate, eliberate de autoritãţile romane, precum şi al celor eliberate de autoritãţile strãine, recunoscute sau acceptate de statul roman, concomitent cu derularea fluenta, corecta şi civilizata a traficului de cãlãtori şi de mãrfuri; l) asigura controlul trecerii peste frontiera de stat, în condiţiile legii, a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi de autoaparare, muniţiilor aferente acestora, substanţelor explozive şi a dispozitivelor încãrcate cu substanţe toxice ori radioactive; m) interzice trecerea peste frontiera de stat a persoanelor date în urmãrire generalã sau internationala, în baza informaţiilor şi solicitãrilor transmise de organele în drept, inclusiv a celor de colaborare în plan extern; n) acorda, cu titlu de excepţie, viza de intrare şi de tranzit, în funcţie de scopul cãlãtoriei persoanelor, cu sau fãrã scutire de taxa ori cu reducerea acesteia, conform reglementãrilor în materie; o) previne şi combate faptele specifice infractionalitatii transfrontaliere; p) asigura controlul şi supravegherea mijloacelor de transport şi apara ordinea publica în punctele de control; r) executa orice alte atribuţii stabilite prin lege. ART. 13 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Poliţia de Frontiera Romana coopereazã cu celelalte unitãţi şi formaţiuni ale Ministerului de Interne, cu unitãţile Ministerului Apãrãrii Naţionale şi cu alte instituţii cu competente în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. De asemenea, realizeazã cooperarea cu celelalte ministere şi autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asigurãrii respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, regimului juridic al apelor maritime interioare, marii teritoriale, zonei contigue şi al zonei economice exclusive, precum şi cu autoritãţile vamale, pentru efectuarea unor acţiuni specifice în zona vamalã specialã. Totodatã poate colabora, pe baza acordului prealabil, cu orice persoana juridicã sau fizica. (2) În cazul unor acţiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Garzii de coasta cu cele ale Marinei militare din Ministerul Apãrãrii Naţionale, acestea din urma vor avea la bord un ofiţer al Garzii de coasta şi vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. În aceste condiţii, navei Marinei militare i se conferã autoritatea şi drepturile Garzii de coasta. (3) Capitaniile portuare şi autoritãţile vamale vor informa structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera despre navele care au aprobãrile legale de ieşire/intrare în porturile în care acestea îşi desfãşoarã activitatea. ART. 14 În zona de frontiera, poliţiştii de frontiera aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul: a) sa controleze actele de identitate ale persoanelor şi sa procedeze, la nevoie, la identificarea acestora; b) sa opreascã şi sa controleze mijloacele de transport; c) sa cerceteze suprafeţele de teren, cãile de comunicaţie şi construcţiile izolate; d) sa opreascã, sa conducã la sediul structurilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane şi sa cerceteze, în condiţiile legii, persoanele despre care exista informaţii sau probe ca au sãvârşit fapte penale sau contravenţionale în legatura cu frontiera de stat şi sa controleze îmbrãcãmintea şi bagajele acestora; e) sa stabileascã, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, mãsuri specifice obligatorii, cu caracter temporar, referitoare la paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, care nu contravin legii şi care vor fi aduse la cunostinta cetãţenilor prin grija prefecţilor şi a primarilor; f) sa foloseascã orice mijloc de transport şi de telecomunicaţie, indiferent de proprietar sau deţinãtor - persoana fizica sau juridicã -, cu excepţia celor aparţinând Corpului diplomatic sau consular, pentru luarea unor mãsuri legale ce nu suferã amânare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi achitate, ulterior, la cererea proprietarilor şi vor fi suportate din fondurile Poliţiei de Frontiera Romane, urmând sa fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat intervenţia. ART. 15 Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în apele de frontiera, apele interioare ale Dunãrii, Delta Dunãrii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contigua şi în zona economicã exclusiva, personalul Poliţiei de Frontiera Romane are dreptul: a) sa verifice respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României; b) sa supravegheze activitãţile ce se desfãşoarã în apele de frontiera, apele interioare ale Dunãrii, Delta Dunãrii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contigua, zona economicã exclusiva şi în spaţiul aerian adiacent acestora; c) sa previnã şi sa combata incercarile de trecere ilegala şi contrabanda peste frontiera de stat în apele de frontiera, apele maritime interioare şi în marea teritorialã; d) sa descopere şi sa împiedice acţiunile de piraterie; e) sa controleze periodic poziţia şi integritatea semnelor de frontiera; f) sa opreascã, sa retina, sa controleze şi sa conducã pentru cercetãri, în porturile României, navele, ambarcatiunile şi persoanele care au încãlcat regimul juridic al frontierei de stat, drepturile suverane ale României în zona contigua sau în zona economicã exclusiva; g) sa acţioneze pentru oprirea şi controlul oricãrei nave suspecte, la solicitare sau din proprie initiativa, în situaţia în care se deţin informaţii privind implicarea navei în activitãţi ilegale desfãşurate în apele de frontiera, apele interioare ale Dunãrii, Delta Dunãrii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contigua şi în zona economicã exclusiva a României, informand de îndatã celelalte instituţii cu competente în domeniu. Intreaga rãspundere privind consecinţele ce decurg din oprirea nejustificatã a navei revine solicitantului; h) sa previnã şi sa combata orice activitate ilegala desfasurata în apele de frontiera, apele interioare ale Dunãrii, Delta Denarii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contigua şi în zona economicã exclusiva, care ar afecta interesele şi suveranitatea statului roman, informand de îndatã autoritãţile romane competente. ART. 16 Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, personalul Poliţiei de Frontiera Romane poate folosi nave, ambarcatiuni, elicoptere, autovehicule şi alte mijloace de transport. Acestea vor purta semnul şi inscripţia armei pe bordurile navelor şi pe lateralele autovehiculelor, care vor fi prevãzute şi cu girofaruri. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripţii pe rezervorul de benzina şi vor fi prevãzute cu girofaruri. ART. 17 (1) Pentru combaterea fenomenului infractional personalul specializat al Poliţiei de Frontiera Romane are dreptul, în condiţiile legii, sa culeagã, sa stocheze, sa prelucreze, sa foloseascã şi sa facã schimb de date şi informaţii necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu cu celelalte autoritãţi de stat cu atribuţii în domeniul apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale. (2) De asemenea, organizeazã şi realizeazã schimbul de date, de informaţii şi colaboreazã cu autoritãţile de frontiera ale altor state sau cu organizaţii internaţionale, pe baza înţelegerilor bi-sau multilaterale încheiate în acest sens. (3) Pentru îndeplinirea misiunilor de paza, supraveghere şi control al trecerii frontierei de stat, personalul Poliţiei de Frontiera Romane poate retine şi cerceta, în condiţiile legii, persoanele care au sãvârşit infracţiuni sau despre care exista indicii temeinice ca au sãvârşit astfel de fapte şi în afarã zonei de frontiera. ART. 18 Personalul Poliţiei de Frontiera Romane, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate sa retina, în condiţiile legii - în zona de frontiera, apele de frontiera, apele interioare ale Dunãrii, Delta Dunãrii cuprinsã în zona de frontiera, apele maritime interioare, marea teritorialã, zona contigua şi zona economicã exclusiva - persoanele care au sãvârşit alte fapte penale sau contravenţionale decât cele prevãzute la art. 14 lit. d) şi la art. 15 lit. c) şi d), predandu-le de îndatã organelor competente, împreunã cu obiectele reţinute, mijloacele materiale de proba şi lucrãrile efectuate. ART. 19 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul Poliţiei de Frontiera Romane, în raport cu natura şi cu gradul de împotrivire a persoanei care a sãvârşit o fapta ilegala, poate utiliza, dupã caz, forta fizica, mijloacele specifice din dotare, inclusiv cainii de serviciu, şi ia mãsurile prevãzute de lege impotriva acesteia, în legatura cu stabilirea identitãţii, reţinerea, descoperirea şi conservarea mijloacelor de proba. (2) Atunci când utilizarea altor mijloace de împiedicare sau de constrângere nu este posibila, personalul Poliţiei de Frontiera Romane poate folosi armamentul din dotare, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 20 Pentru oprirea şi reţinerea navelor şi a ambarcatiunilor care au încãlcat legislaţia interna a României în apele naţionale navigabile, în zona contigua şi în zona economicã exclusiva, precum şi a celor care incearca sa fuga de sub escorta, navele şi ambarcatiunile Garzii de coasta pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, în urmãtoarele situaţii: a) pentru somarea de oprire şi reţinere a navelor şi a ambarcatiunilor; b) direct, fãrã somaţie, impotriva navelor şi ambarcatiunilor în anumite situaţii prevãzute în prezenta lege. ART. 21 (1) Executarea focului cu armamentul de bord, cu somaţie, se efectueazã astfel: a) dupã ce au fost epuizate somatiile legale transmise prin toate mijloacele de comunicare radio, optico-vizuale şi acustice, iar nava sau ambarcatiunea urmãritã continua sa le ignore, comandantul navei Garzii de coasta procedeazã la executarea focului de avertisment, în condiţiile stabilite prin prezenta lege; b) în cazul în care, dupã executarea somaţiei legale şi a focului de avertisment, nava în cauza nu se supune, se va folosi armamentul de bord, dupã ce în prealabil a fost avertizat echipajul acesteia sa se deplaseze spre partea din fata a navei, prin somaţia: "Parasiti pupa, vom deschide foc în plin!". Dupã ce s-a convins ca avertismentul a fost înţeles, nava Garzii de coasta va deschide foc în plin de la distanta mica asupra partii din spate a navei urmãrite, cautandu-se pe cat posibil lovirea aparatului propulsor. (2) Intreaga rãspundere pentru nesupunerea la somaţie şi pentru consecinţele ce decurg din ignorarea avertismentelor navelor Garzii de coasta revine comandantului sau înlocuitorului legal al comandantului navei urmãrite. ART. 22 Navele Garzii de coasta pot executa foc cu armamentul de bord, fãrã somaţie, în urmãtoarele situaţii: a) impotriva navelor strãine care ataca nave româneşti; b) impotriva navelor urmãrite care riposteaza cu foc de arma sau manevreaza astfel încât securitatea navei Garzii de coasta este pusã în pericol; c) impotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile strãine care navigheaza în marea teritorialã în imersiune sau la cota periscopica; d) impotriva navelor strãine care ataca alte nave în apele naţionale navigabile; e) impotriva navelor strãine care desfãşoarã acţiuni ce pun în pericol securitatea insulelor artificiale, a conductelor şi cablurilor submarine, a instalaţiilor portuare, a localitãţilor şi obiectivelor economice de pe litoral şi a celor situate pe malurile apelor de frontiera; f) impotriva grupurilor inarmate care patrund în apele naţionale navigabile ale României şi riposteaza sau incearca sa riposteze cu arme de foc. ART. 23 (1) Navele Garzii de coasta executa focul de avertisment şi focul în plin, astfel încât sa evite încãlcarea prin foc de arma a teritoriului unui stat vecin. (2) Dupã executarea focului în plin sau în caz de abordaj, comandantul navei Garzii de coasta se va conformã întocmai reglementãrilor internaţionale privind salvarea vieţii omeneşti pe mare sau pe fluviu. ART. 24 În cazul ambarcatiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni reduse, executarea focului cu sau fãrã somaţie va fi efectuatã cu respectarea reglementãrilor privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor şi a dispoziţiilor prezentei legi.
CAP. 4 Organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei
ART. 25 Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat romane, punctele de mic trafic şi treceri simplificate se organizeazã şi funcţioneazã în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera. ART. 26 (1) În punctele de control îşi desfãşoarã activitatea şi personal aparţinând Ministerului Finanţelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sãnãtãţii, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Industriei şi Comerţului, Autoritãţii Naţionale pentru Turism şi altor organe centrale cãrora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri. (2) Atribuţiile personalului din subordinea ministerelor şi organelor prevãzute la alin. (1) se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea. ART. 27 Ministerele şi organele centrale cãrora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaboreazã şi rãspund, în limitele competentelor legale, de desfãşurarea în bune condiţii a traficului de cãlãtori, mijloacelor de transport, mãrfurilor, altor bunuri, precum şi de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri. ART. 28 (1) Şeful punctului de control pentru trecerea frontierei este desemnat, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera Romane. Acesta conduce, coordoneazã şi rãspunde de intreaga activitate din punctul de control, potrivit legii. (2) Şeful punctului de control verifica şi ia mãsurile legale pentru îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de cãtre personalul din punctul de control. (3) Accesul în zona de responsabilitate destinatã efectuãrii controlului de frontiera este stabilit de şeful punctului de control. (4) Personalul cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera Romane şi şeful punctului de control pentru trecerea frontierei pot dispune efectuarea supracontrolului, dupã încheierea controlului de frontiera, atât la ieşirea, cat şi la intrarea în ţara. (5) Personalul Poliţiei de Frontiera Romane este obligat sa se sesizeze din oficiu asupra încãlcãrii atribuţiilor legale în domeniul controlului la trecerea frontierei de stat de cãtre persoanele aparţinând instituţiilor prevãzute la art. 26 alin. (1). ART. 29 Pentru controlul şi supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi şi militari în termen sau angajaţi pe baza de contract.
CAP. 5 Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei
ART. 30 (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat romane se efectueazã în echipe formate din personal al punctelor de control. Şeful echipei de control este ofiţer sau subofiţer din poliţia de frontiera. (2) În punctele de control portuare, din echipa de control face parte şi reprezentantul cãpitãniei portului. O data cu echipa de control au acces pe navele de mãrfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte persoane autorizate. (3) În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte şi un reprezentant al companiilor aeriene romane de transport. ART. 31 (1) Controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat romane, eliberate de autoritãţile romane, precum şi al celor eliberate de autoritãţile strãine, recunoscute sau acceptate de statul roman, potrivit legii, se face de cãtre ofiţerii şi subofiterii desemnaţi de şeful punctului de control. (2) În cazurile în care se constata ca documentele de cãlãtorie nu întrunesc condiţiile prevãzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora sa între ori sa iasa din ţara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de control va dispune de îndatã mãsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situaţiei persoanelor în cauza. (3) Şeful punctului de control poate întrerupe cãlãtoria persoanelor cu privire la care s-a fãcut constatarea ca nu sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat romane. ART. 32 Controlul vamal al mãrfurilor, bagajelor, coletelor şi al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, dupã efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de cãtre personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementãrilor legale referitoare la regimul vamal. ART. 33 (1) Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar şi fitosanitar se efectueazã, potrivit reglementãrilor legale, de personalul desemnat de Ministerul Sãnãtãţii şi, respectiv, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. (2) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreunã cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale şi vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifitiilor, de convenţiile sanitar-veterinare şi fitosanitare încheiate cu alte state. (3) În funcţie de situaţia epizootiilor şi epifitiilor, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate interzice traficul de animale, precum şi de produse animale şi vegetale peste frontiera de stat, informand despre aceasta celelalte organe centrale interesate. (4) Mãsurile pentru protecţia sanitarã la frontiera de stat se aplica, potrivit reglementãrilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienta şi destinaţia lor. Persoanelor care nu se supun acestor mãsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat romane. (5) În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferã amânare, Ministerul Sãnãtãţii ia primele mãsuri de prevenire şi combatere, pe care le comunica de îndatã Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Industriei şi Comerţului, Autoritãţii Naţionale pentru Turism, Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Transporturilor. (6) Controlul sanitar-uman al navelor şi aeronavelor trebuie sa preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat şi controlul vamal. ART. 34 (1) Trecerea frontierei de stat de cãtre persoane fizice a armelor de vanatoare, de tir şi a muniţiilor pentru acestea, precum şi a armelor de panoplie este permisã numai dacã aceste arme şi muniţii sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de cãtre organele care le-au eliberat sau au acordat viza romana ori de organele din punctele de control. (2) Cãlãtorii care vin în România şi au asupra lor arme şi muniţii, altele decât cele prevãzute la alin. (1), au obligaţia sa le depunã la poliţia de frontiera. (3) Insotitorii delegatiilor strãine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi pot introduce în ţara arme de autoaparare şi munitiile aferente, pe baza de reciprocitate, dacã acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul de Interne. ART. 35 (1) Armele de vanatoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum şi armele de panoplie aflate asupra cãlãtorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în ţara de cãtre personalul vamal. (2) Pe timpul tranzitarii, cãlãtorilor le este interzis sa înstrãineze armele şi munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieşirea din ţara se verifica integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacã datele de identificare a armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacã sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele şi munitiile au fost înstrãinate integral ori în parte, cãlãtorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea prealabilã a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera. (3) Tranzitarea prin România a armelor de vanatoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzãtoare, aparţinând unor persoane juridice strãine, se face cu aprobarea prealabilã a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera. ART. 36 (1) Armele şi munitiile prevãzute la art. 34 alin. (1) şi (2), care nu au fost declarate, precum şi alte arme sau muniţii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se reţin în vederea confiscãrii şi se predau, pe baza de proces-verbal, inspectoratului de poliţie al judeţului pe a cãrui raza se afla punctul de control. (2) Continuarea cãlãtoriei persoanei asupra cãreia s-au descoperit armele şi munitiile supuse confiscãrii se poate face cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, în condiţiile legii. ART. 37 Dispoziţiile art. 34-36 se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul altor substanţe explozive, al materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masa, al substanţelor stupefiante şi psihotrope, precum şi al dispozitivelor încãrcate cu substanţe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor sau, dupã caz, în mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale sau aeriene, care trec frontiera de stat romana. ART. 38 Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor şi al celorlalte mijloace de transport rutier, care intra sau ies din ţara, se efectueazã la punctele de control rutiere. ART. 39 Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectueazã în statia de frontiera sau pe parcurs între statia de frontiera şi o statie interioarã. ART. 40 (1) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile româneşti în curse externe se efectueazã în punctele de control portuare. Fac excepţie de la control navele militare româneşti şi strãine, precum şi echipajele acestora, comunicate de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne. (2) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmeazã sa opreascã în porturile situate pe Dunare, în care nu funcţioneazã puncte de control, se efectueazã în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcţioneazã un punct de control. La ieşire controlul se efectueazã în portul de unde pleacã nava în cursa externa, în situaţia când în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa opreascã pentru control în unul dintre porturile Galaţi, Sulina sau Moldova Veche. (3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion strãin, care navigheaza în sectorul Dunãrii de Jos, între porturile Sulina şi Brãila, se efectueazã, la intrare, în portul Sulina, iar la ieşire, în unul dintre porturile Brãila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacã din aceste porturi navele pleacã direct în curse externe. Controlul navelor care navigheaza prin Canalul Dunare-Marea Neagra se efectueazã la intrarea în Portul Constanta-Sud, iar la ieşire, în ultimul port romanesc din care navele pleacã direct în cursa. (4) În portul Cernavoda se controleazã numai acele nave care sosesc sau pleacã în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda. (5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã asupra tuturor navelor care navigheaza prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului navele româneşti şi strãine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port romanesc, precum şi navele de mãrfuri şi pasageri sub pavilion romanesc care navigheaza între porturile Constanta-Sulina-Galaţi şi Brãila la intrarea şi ieşirea din sectorul Dunãrii de Jos. (6) Navele sub pavilion strãin care navigheaza în aval pe Dunarea interioarã vor opri pentru control la intrarea în ţara în portul Giurgiu, cele care navigheaza în amonte vor opri în portul Galaţi, iar pentru ieşire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacã. (7) Navele sub pavilion strãin care navigheaza în tranzit fãrã oprire pe Dunarea interioarã sau pe Canalul Dunare-Marea Neagra nu sunt supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încãlcare a regimului de frontiera. ART. 41 (1) În cazul în care în rada portului a eşuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la cunostinta şefului punctului de control de cãtre cãpitãnia portului. (2) Când în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranta navelor, acestora li se permite ieşirea din port în rada, fãrã a li se efectua control la trecerea frontierei. ART. 42 1) Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectueazã prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul şi lista de echipaj prezentate de comandantul navei. (2) Marinarii strãini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de şeful punctului de control. (3) Controlul şi identificarea marinarilor pe locul de munca se fac de ofiţeri şi subofiteri ai punctului de control. (4) În cazul navelor româneşti de transport de mãrfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staţioneze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea şefului punctului de control. În acest caz controlul navelor se executa dupã intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueazã la coborârea pe uscat. ART. 43 (1) Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cãrora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenta medicalã cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava şi cu aprobarea şefului punctului de control. (2) În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor strãini, în vederea internãrii în unul din spitalele oraşului portuar, se aproba de şeful punctului de control, la cererea cãpitãniei portului. ART. 44 (1) Marinarilor strãini aflaţi pe nave în unul dintre porturile româneşti, care urmeazã a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legatura cu misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular al statului cãruia îi aparţine, li se acorda, la cerere, viza de intrare-ieşire. Cererea de viza se rezolva prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de şefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state se acorda viza de tranzit. (2) Vizele prevãzute la alin. (1) nu sunt necesare în cazul marinarilor cetãţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor sau de recunoaştere a carnetelor de marinar ca documente de cãlãtorie internationala. ART. 45 (1) Marinarii rãmaşi pe teritoriul României dupã plecarea navei se vor prezenta la agenţia de navigaţie a statului respectiv, pentru a li se rezolva situaţia. Dacã în localitatea portuara nu exista agenţie de navigaţie, şeful punctului de control permite marinarilor plecarea din ţara cu alte nave. (2) Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sunt înscrişi în echipajul altei nave strãine, aflatã în unul dintre porturile româneşti, se face de cãpitãnia portului sau de agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava care solicita transferul, cu înştiinţarea şefului punctului de control. ART. 46 (1) La navele de pasageri sub pavilion romanesc sau sub pavilion strãin, precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mãrfuri care vin sau pleacã din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectueazã asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, imbarcarea pe nave. (2) Accesul pasagerilor strãini la uscat este permis dupã obţinerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia cetãţenilor aparţinând statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor. ART. 47 Şefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentantelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care statul roman este parte, au acces la bordul navelor de comerţ strãine aflate în porturile sau apele teritoriale româneşti în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 48 Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti, care navigheaza între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche, se poate face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de control, în aceleaşi condiţii ca şi marinarilor de pe nava. ART. 49 (1) În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi sosirea aeronavelor în şi din curse internaţionale. Când din cauza de forta majorã o aeronava de transport internaţional nu îşi poate continua cursa şi cãlãtorii în tranzit nu au alte legãturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraş pana la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, dupã caz, de formaţiunile teritoriale de paşapoarte. (2) Dacã aeronavele care efectueazã curse internaţionale aterizeaza din cauza de forta majorã pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internaţional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de formaţiunile teritoriale de paşapoarte. (3) Cãlãtorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectueazã controlul paşapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara. Acestora li se înmâneazã, de cãtre organele competente ale companiilor aeriene româneşti, cãrţi de imbarcare pentru cursa cu care continua cãlãtoria. ART. 50 (1) Avioanele militare româneşti şi strãine şi echipajele lor, când aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaţionale, se supun aceloraşi reguli de control. (2) Vor fi exceptate de la control persoanele şi avioanele militare comunicate de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne.
CAP. 6 Accesul, circulaţia şi alte activitãţi în zona de frontiera
ART. 51 (1) Accesul în zona de frontiera al cetãţenilor romani şi al strãinilor este permis în baza actelor de identitate. (2) Accesul persoanelor în fasia de protecţie a frontierei de stat pana la linia de frontiera este permis în baza actelor de identitate, cu aprobarea prealabilã a şefului/comandantului formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Romane. (3) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãţi dincolo de fasia de protecţie a frontierei de stat, în situaţiile în care aceasta se constituie mai în adancime, precum şi în insulele şi în ostroavele aparţinând statului roman, situate în apele de frontiera, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de şeful/comandantul formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Romane. (4) Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontiera nu este permis pana la determinarea apartenentei acestora pe baza înţelegerilor încheiate bilateral între statul roman şi statele vecine. ART. 52 Accesul persoanelor la bordul navelor, precum şi cel al marinarilor strãini la uscat sunt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control. ART. 53 În porturile României în care nu exista formaţiuni ale Poliţiei de Frontiera Romane accesul persoanelor la bordul navelor şi accesul marinarilor strãini la uscat sunt permise de cãtre organele de poliţie şi de capitaniile de port. ART. 54 (1) Circulaţia persoanelor în zona de frontiera este permisã ziua pana la fasia de protecţie a frontierei de stat, iar pe timpul nopţii, în afarã vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, cu sau fãrã mijloace de transport, numai de la distanta de 500 m de la fasia de protecţie a frontierei de stat cãtre interior, cu excepţia circulaţiei pe drumurile publice şi în condiţiile stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al şefului/comandantului formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Romane. (2) Rãmânerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor pe timpul nopţii în zona de frontiera, pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecţie a frontierei de stat cãtre interior, în afarã vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, sunt permise în condiţiile stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al şefului/comandantului formatiunii locale a Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 55 Zborurile planificate şi aprobate ale aeronavelor ce executa activitãţi utilitare, de agrement sau sportive în spaţiul aerian aferent zonei de frontiera vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, dupã caz, de cãtre Statul Major al Aviaţiei şi Apãrãrii Antiaeriene sau de Autoritatea Aeronautica Civilã, în termenele prevãzute de regimul de zbor în spaţiul aerian al României. ART. 56 (1) Plantarea pomilor şi a arbustilor în fasia de protecţie a frontierei de stat este interzisã. (2) Pentru consolidarea terenului este permisã plantarea de arbori în fasia de protecţie a frontierei de stat, atunci când aceasta se constituie la malul apei, cu avizul formatiunilor locale ale Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 57 Orice lucrãri de construcţii în extravilanul comunelor, oraşelor şi municipiilor pe o adancime de 500 m de la linia de frontiera, pentru frontiera de uscat, şi de la malul apei, pentru frontiera de apa, cãtre interior, cu excepţia litoralului Marii Negre, se vor efectua dupã obţinerea tuturor aprobãrilor legale, inclusiv a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera. ART. 58 Cu acordul prealabil al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, pe adâncimea de 500 m de la linia de frontiera cãtre interior, se pot executa activitãţi cum sunt: mineritul, exploatãrile de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatãrile forestiere, balastiere sau de cariere, lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare şi irigaţii, indiguirile, lucrãrile sau construcţiile pe cursurile de apa, construcţiile şi amenajãrile turistice sau de agrement, cercetãrile şi prospectarile geologice. ART. 59 Modul de folosire a apelor de frontiera pentru activitãţi economice, agrement, pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare şi pentru adapatul animalelor se stabileşte de autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 60 Pescuitul industrial şi sportiv în apele de frontiera şi în marea teritorialã se efectueazã, în condiţiile legii, în locurile şi în sectoarele stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale, cu aprobarea prealabilã a formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 61 (1) Barcile, precum şi orice alte ambarcatiune, cu sau fãrã propulsie, de agrement, sportive, pescaresti şi "Salvamar" vor fi înregistrate la cãpitãnia portului sau la autoritãţile administraţiei publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port. (2) Barcile şi ambarcatiunile se pãstreazã în locurile stabilite de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul sefilor/comandantilor formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane, luându-se mãsuri de cãtre cei care le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau la practicarea contrabandei. ART. 62 Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice, situate în fasia de protecţie a frontierei de stat, cele de agrement şi concursurile nautice în apele de frontiera se pot efectua cu aprobarea prealabilã a formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 63 În apele de frontiera şi în marea teritorialã navele cu excursionisti, precum şi orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majorã, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul romanesc, anunţându-se cea mai apropiatã formaţiune teritorialã a Poliţiei de Frontiera Romane sau de poliţie. Dispoziţiile acestui articol nu se aplica cetãţenilor romani posesori de barci. ART. 64 (1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 m de la fasia de protecţie a frontierei de stat cãtre interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisã. (2) Vânãtoarea organizatã a animalelor de prada, pe adâncimea prevãzutã la alin. (1), este admisã numai ziua, de la fasia de protecţie a frontierei de stat cãtre interior, pe baza hotãrârilor consiliilor locale şi cu acordul prealabil al şefului/comandantului formatiunii teritoriale a Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 65 Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei pana la fasia de protecţie a frontierei de stat, iar noaptea pana la 500 m fata de aceasta, cãtre interior, în locurile stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale, împreunã cu formaţiunile teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane. ART. 66 Persoanelor care se deplaseaza sau desfãşoarã diferite activitãţi în apropierea frontierei de stat le este interzis: a) sa treacã frontiera de stat fãrã documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afarã celor stabilite; b) sa traga cu arma peste frontiera de stat; c) sa deterioreze ori sa distruga semnele de frontiera, instalaţiile sau mijloacele tehnice de paza ale politistilor de frontiera; d) sa ilumineze teritoriul statului vecin; e) sa producã sau sa extindã incendii în limita fasiei de protecţie a frontierei de stat; f) sa fotografieze, sa filmeze sau sa execute lucrãri de pictura în limita fasiei de protecţie a frontierei de stat, care sa redea porţiuni din teritoriul statelor vecine; g) sa facã schimb de obiecte şi de corespondenta peste frontiera de stat, în afarã punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege; h) sa desfãşoare activitãţi prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontiera şi marea teritorialã; i) sa poarte convorbiri neautorizate, prin viu grai, peste linia de frontiera, sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãţenilor acestuia. ART. 67 În situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale Poliţiei de Frontiera Romane şi ale formatiunilor teritoriale subordonate, se pot opri temporar accesul şi desfãşurarea unor activitãţi în apropierea frontierei de stat, în afarã localitãţilor. Aceste mãsuri vor fi aduse la cunostinta autoritãţilor administraţiei publice locale, populaţiei şi unitãţilor economice şi sociale interesate, în timp util.
CAP. 7 Raspunderi şi sancţiuni
ART. 68 Încãlcarea dispoziţiilor prevãzute în prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a persoanei vinovate. ART. 69 Intrarea sau ieşirea din ţara prin trecerea frauduloasã a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. ART. 70 Dacã trecerea frauduloasã a frontierei de stat a fost sãvârşitã în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. ART. 71 (1) Fapta persoanei care racoleaza, indruma sau calauzeste o alta persoana în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi a celei care organizeazã aceasta activitate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani. (2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) priveşte doua sau mai multe persoane ori a urmãrit obţinerea de bani sau alte foloase, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 7 ani. (3) Tentativa se pedepseşte. (4) Valorile sau bunurile materiale obţinute ca urmare a sãvârşirii acestei infracţiuni se confisca. ART. 72 (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava, trecerea frauduloasã a frontierei de stat sãvârşitã: a) prin forta sau prin atacarea politistilor de frontiera, politistilor sau a lucrãtorilor vamali; b) de cãtre doua sau mai multe persoane împreunã sau de cãtre persoane inarmate; c) în scopul scoaterii din ţara a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional sau de valoare deosebita, al traficarii de arme, muniţii, materiale explozive sau radioactive, a produselor şi substanţelor stupefiante, psihotrope ori toxice. (2) Tentativa se pedepseşte. ART. 73 Sunt contravenţii, dacã, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) încercarea de ieşire din ţara prin trecerea frauduloasã a frontierei de stat; b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontiera, a instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de paza, supraveghere şi control ale Poliţiei de Frontiera Romane, producerea sau extinderea de incendii în limita fasiei de protecţie a frontierei de stat; c) aducerea în România de cãtre transportorii aerieni, navali sau rutieri a cetãţenilor strãini fãrã documente de cãlãtorie, cu documente sau vize false ori ascunsi în mijloacele de transport; d) refuzul sub orice forma de a permite autoritãţilor de frontiera vizitarea aeronavelor, navelor romane sau strãine, a magaziilor, hambarelor şi altor locuri ce prezintã interes pentru controlul de frontiera; e) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identitãţii sale, de a se legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de transport, la cererea organelor Poliţiei de Frontiera Romane; f) încãlcarea dispoziţiilor art. 42 alin. (2) şi (4), ale art. 45 şi 48; g) încãlcarea dispoziţiilor art. 51, 54, 56-58, 60-65 şi ale art. 66 lit. d), f) şi i). ART. 74 (1) Contravenţiile prevãzute la art. 73 se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu închisoare contravenţionalã de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele de la lit. a) şi b); b) cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele de la lit. c); c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele de la lit. f); d) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele de la lit. d) şi e); e) cu amenda de la 100.000 lei la 500.000 lei, cele de la lit. g). (2) Prevederile prezentei legi se completeazã cu dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu completãrile şi modificãrile ulterioare. Fac excepţie contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c), cãrora nu li se aplica dispoziţiile art. 25-27. ART. 75 (1) Contravenţiile prevãzute la art. 73 se constata şi sancţiunile se aplica, potrivit legii, de cãtre cadrele Poliţiei de Frontiera Romane. (2) În cazul sancţiunilor cu amenda, contravenientul poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la instanta de judecata, potrivit legii. (3) În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 73 lit. a) şi b), dacã agentul constatator apreciazã ca sancţiunea amenzii este îndestulãtoare, aplica amenda. (4) În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndatã judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvârşitã contravenţia; impotriva hotãrârii pronunţate de instanta se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacã contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacã a fost lipsa. ART. 76 Din sumele rezultate din amenzile aplicate potrivit art. 74, precum şi din valorificarea bunurilor de contrabanda supuse confiscãrii, o cota de 50% va reveni formatiunii teritoriale a Poliţiei de Frontiera Romane din care face parte agentul constatator. Aceasta suma se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, şi va fi repartizata astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit sãvârşirea faptei, iar 80% pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi de capital. ART. 77 Amenzile aplicate persoanelor fizice strãine pot fi plãtite şi în valuta convertibilã, prin transformarea amenzilor din lei în valuta convertibilã, la cursul valutar oficial în vigoare la data sãvârşirii contravenţiei. ART. 78 (1) Transportorii aerieni, navali sau rutieri, care aduc în România persoane fizice în condiţiile prevãzute la art. 73 lit. b), vor suporta cheltuielile efectuate de statul roman pentru întreţinerea şi returnarea acestora din urma în ţãrile de origine ori de unde au fost imbarcati spre statul roman. (2) Returnarea sau imbarcarea persoanelor fizice prevãzute la alin. (1) se va face, dupã caz, pe cheltuiala statului de pe al cãrui teritoriu aceste persoane au patruns ilegal pe teritoriul României sau pe cheltuiala companiilor de transport care au acceptat imbarcarea acestora pe mijloacele de transport ce le aparţin, fãrã a avea forme legale, dacã reglementãrile bilaterale nu prevãd altfel.
CAP. 8 Dispoziţii finale
ART. 79 (1) Imobilele în care funcţioneazã punctele de control şi terenurile aferente acestora, care constituie domeniul public al statului ori domeniu privat şi se administreazã de cãtre Ministerul de Interne sau, dupã caz, de alte instituţii centrale ori de persoane juridice cu capital de stat, mixt sau privat, se pun, în mod gratuit, la dispoziţia celorlalte organe şi autoritãţi cu competente în punctele de control. (2) În situaţia în care trecerea frontierei se efectueazã temporar prin alte puncte care nu sunt deschise traficului internaţional de persoane şi de mãrfuri, solicitantul asigura condiţii corespunzãtoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: transport, spaţii de cazare şi indemnizaţie de deplasare. ART. 80 Normele privind modul de efectuare a controlului şi de comportare a personalului cu atribuţii în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de cãtre Ministerul de Interne împreunã cu organele centrale interesate, ţinându-se seama de standardele internaţionale practicate în acest domeniu. ART. 81 Prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplica în mod corespunzãtor, în mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. ART. 82 (1) În scopul realizãrii functionarii sistemului profesionalizat al pazei, supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, Poliţia de Frontiera Romana îşi asigura personalul necesar din absolvenţii instituţiilor de învãţãmânt ale Ministerului de Interne, personal selecţionat şi transferat de la alte instituţii, precum şi din specialişti chemaţi în cadrele active. (2) Pe lângã Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera şi formaţiunile teritoriale subordonate pot funcţiona, potrivit legii, unitãţi sanitare, societãţi comerciale, cluburi, case de odihna, cãmine şi asociaţii cu caracter cultural-sportiv. ART. 83 (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul Poliţiei de Frontiera Romane este investit cu exerciţiul autoritãţii publice şi se bucura de protecţie deosebita potrivit prevederilor legii penale. (2) În cazul infracţiunilor sãvârşite impotriva soţului/sotiei ori copiilor personalului prevãzut la alin. (1), în scop de intimidare sau de rãzbunare pentru mãsurile luate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevãzute de Codul penal se majoreazã cu 2 ani. ART. 84 (1) Soţului/sotiei şi copiilor personalului Poliţiei de Frontiera Romane decedat în timpul sau în legatura cu serviciul li se acorda o pensie egala cu solda integrala pe care a avut-o la data decesului, precum şi, o singura data, o compensaţie bãneascã de 15 ori solda de baza neta avutã la data decesului. (2) În cazul în care personalul Poliţiei de Frontiera Romane nu a avut copii şi nici soţ/sotie supravieţuitor/ supravietuitoare şi a fost singurul sustinator al pãrinţilor sãi lipsiţi de mijloace suficiente de existenta, aceştia vor beneficia de jumãtate din pensia de urmaş stabilitã potrivit prevederilor alin. (1) şi, o singura data, de un ajutor în cuantum de şase solde lunare impozabile. (3) Personalul Poliţiei de Frontiera Romane care şi-a pierdut total capacitatea de munca în timpul şi în legatura cu serviciul va primi, în afarã drepturilor ce decurg din pensionare, o singura data, un ajutor banesc egal cu de 12 ori solda integrala avutã în ultima luna de activitate. (4) Personalul Poliţiei de Frontiera Romane care şi-a pierdut parţial capacitatea de munca în timpul sau în legatura cu serviciul şi nu mai poate exercita atribuţiile profesionale va beneficia de o pensie egala cu solda integrala avutã în ultima luna de activitate, de un ajutor banesc egal cu de 12 ori solda integrala avutã în ultima luna de activitate, precum şi de dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o alta activitate desfasurata. (5) În cazul militarilor în termen baza de calcul al pensiei o constituie solda de baza a militarului angajat pe baza de contract. ART. 85 Prevederile art. 84 se aplica şi în cazul personalului care a participat la acţiuni de cooperare, în vederea îndeplinirii unor misiuni. ART. 86 În cazul persoanelor prevãzute la art. 84, supuse unor ameninţãri sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau de rãzbunare, Ministerul de Interne are obligaţia de a le acorda operativ tot sprijinul în vederea inlaturarii pericolului, prinderii şi tragerii la rãspundere a vinovatilor. ART. 87 Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor suferite de personalul Poliţiei de Frontiera Romane şi de membrii de familie ai acestuia, în condiţiile art. 84, urmând sa le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii. ART. 88 Componentele forţelor armate care coopereazã cu Poliţia de Frontiera Romana şi care vor avea cazuri ce intra sub incidenta art. 84 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari şi de membrii familiilor lor. ART. 89 Personalul Poliţiei de Frontiera Romane, care îşi desfãşoarã activitatea în legatura cu paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, beneficiazã de o indemnizaţie de frontiera de pana la 20% din solda sau din salariul de baza. ART. 90 Personalul Poliţiei de Frontiera Romane, ambarcat pe nave sau pe aeronave în scopul îndeplinirii unor misiuni de paza, supraveghere şi control al trecerii frontierei de stat, beneficiazã de sporurile prevãzute de lege pentru personalul navigant. ART. 91 Personalul Poliţiei de Frontiera Romane, mutat în interesul serviciului într-o alta garnizoana decât cea în care îşi are domiciliul, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzãtor, are dreptul la o compensaţie lunarã pentru chirie. Valoarea acesteia se stabileşte de cãtre ministrul de interne. ART. 92 Ministerul Finanţelor va lua mãsuri pentru introducerea modificãrilor corespunzãtoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere. ART. 93 (1) Prezenta lege intra în vigoare la 15 zile de la publicare*). (2) Pe aceeaşi data se abroga <>art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedura penalã, <>Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
NOTA: Potrivit <>art. II - VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/1999 : ART. 2 O data cu intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta suprafeţele de uscat şi de apa, cheiurile, danele, construcţiile şi instalaţiile aferente, aparţinând domeniului public al statului, aflate în folosinta formatiunilor teritoriale ale Poliţiei de Frontiera Romane, trec în administrarea Ministerului de Interne. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se vor încheia protocoalele de predare-primire. ART. 3 La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se înfiinţeazã Poliţia de Frontiera Romana, condusã de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera, prin preluarea structurilor şi efectivelor Comandamentului Naţional al Granicerilor şi ale Direcţiei poliţiei de frontiera, din cadrul Direcţiei generale a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte, care îşi exercita atribuţiile conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta. La aceeaşi data se înfiinţeazã Garda de coasta în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera, prin preluarea unitãţilor de marina granicereasca maritime şi fluviale din cadrul Comandamentului Naţional al Granicerilor şi a posturilor Poliţiei transporturi navale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne. ART. 4 Structura organizatoricã a Poliţiei de Frontiera Romane se stabileşte prin ordin al ministrului de interne, în termen de 15 zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenta în Monitorul Oficial al României, cu respectarea dispoziţiilor <>Legii nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii. ART. 5 La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga dispoziţiile <>art. 17 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997. ART. 6 La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta termenul granicer din conţinutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma poliţist de frontiera, iar sintagma Direcţia generalã a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte se va înlocui cu sintagma Direcţia generalã de pasapoarte, strãini şi probleme de migrari.
────────── *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor modificatoare.
─────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
