Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
---------
*) Republicatã în temeiul <>art. VI din Legea nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, dându-se textelor o nouã numerotare.
<>Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001 şi ulterior a mai fost modificatã şi completatã prin:
- <>Legea nr. 489/2002 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 5 august 2002;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea <>Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 9 septembrie 2003, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 280/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004;
- <>Legea nr. 201/2004 privind completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 28 mai 2004;
- <>Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004;
- <>Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 507/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004, cu modificãrile ulterioare;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor mãsuri necesare în procesul de integrare europeanã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 332/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, respinsã prin <>Legea nr. 81/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 10 mai 2010.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercitã numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumitã în continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatatã şi din oficiu.
ART. 2
(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
(2) Avocatul promoveazã şi apãrã drepturile, libertãţile şi interesele legitime ale omului.
(3) Avocatul are dreptul sã asiste şi sã reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autoritãţii judecãtoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia sã permitã şi sã asigure avocatului desfãşurarea nestingheritã a activitãţii sale, în condiţiile legii.
(4) Orice persoanã are dreptul sã îşi aleagã în mod liber avocatul.
(5) În exercitarea dreptului de apãrare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stãrui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.
ART. 3
(1) Activitatea avocatului se realizeazã prin:
a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
b) asistenţã şi reprezentare juridicã în faţa instanţelor judecãtoreşti, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitãţii pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autoritãţi publice cu posibilitatea atestãrii identitãţii pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
e) apãrarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autoritãţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoanã românã sau strãinã;
f) activitãţi de mediere;
g) activitãţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupã încheierea procedurii succesorale sau a lichidãrii, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activitãţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporarã a sediului pentru societãţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale sau a acţiunilor societãţilor astfel înregistrate;
i) activitãţile prevãzute la lit. g) şi h) se pot desfãşura în temeiul unui nou contract de asistenţã juridicã;
j) orice mijloace şi cãi proprii exercitãrii dreptului de apãrare, în condiţiile legii.
(2) Activitãţile prevãzute la alin. (1) se exercitã numai de avocat, dacã legea nu prevede altfel.
ART. 4
În exercitarea profesiei şi în legãturã cu aceasta avocatul este protejat de lege.
ART. 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societãţi civile profesionale sau societãţi profesionale cu rãspundere limitatã.
(2) În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreunã cu alţi avocaţi colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi pãstreazã caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzãtor cabinetele individuale se pot asocia şi cu societãţile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilitãţi tehnico-economice în vederea exercitãrii profesiei şi îşi pãstreazã individualitatea în relaţiile cu clienţii.
(5) Societatea civilã profesionalã se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilã profesionalã îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilã profesionalã şi avocaţii care profeseazã în cadrul ei nu pot acorda asistenţã juridicã persoanelor cu interese contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societãţile civile profesionale şi societãţile profesionale cu rãspundere limitatã pot avea şi proprietate comunã.
(7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrãinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calitãţii, cu respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege.
ART. 6
(1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã este o societate civilã cu personalitate juridicã, constituitã în condiţiile prevãzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacã deţin sau nu ori dacã aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobândirea personalitãţii juridice a societãţii profesionale cu rãspundere limitatã are loc la data înregistrãrii la barou a deciziei emise de cãtre consiliul baroului în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul ei principal.
(3) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã deţine un patrimoniu de afectaţiune.
(4) Obligaţiile şi rãspunderea societãţii profesionale cu rãspundere limitatã sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Asociaţii rãspund personal, numai în limita aportului social al fiecãruia.
(5) În situaţia în care societatea profesionalã cu rãspundere limitatã se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmã pot sã nu fie supuse lichidãrii, dacã asociaţii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacã este cazul, îşi înceteazã activitatea profesionalã desfãşuratã în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, dupã caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesionalã cu rãspundere limitatã. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi înceteazã activitatea din aceastã cauzã, în Tabloul avocaţilor se menţioneazã corespunzãtor situaţia privind încetarea activitãţii, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(7) În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţã şi reprezentare juridicã la instanţe, parchete, organe de cercetare penalã sau alte autoritãţi, societatea profesionalã cu rãspundere limitatã are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau acceptat/acceptaţi de client sã asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, dupã caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã conduce contabilitatea în partidã simplã şi este supusã regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de cãtre fiecare asociat, pentru venitul sãu propriu.
ART. 7
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sã încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societãţile civile profesionale şi societãţile profesionale cu rãspundere limitatã pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor.
ART. 8
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupã cum urmeazã:
a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c) în cazul societãţilor civile profesionale şi al societãţilor profesionale cu rãspundere limitatã - numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilã de avocaţi sau, dupã caz, societate profesionalã de avocaţi cu rãspundere limitatã;
d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecãrui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizatã potrivit alin. (1), poate fi pãstratã şi dupã decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, dupã caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formã autenticã.
(3) Denumirile prevãzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societãţilor, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.
(4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de cãtre avocaţii strãini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţarã sau din strãinãtate, în condiţiile prezentului articol.
ART. 9
(1) Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societãţilor civile profesionale de avocaţi şi a societãţilor profesionale cu rãspundere limitatã, precum şi convenţiile prevãzute la art. 7 se încheie în formã scrisã, cu respectarea condiţiilor de fond prevãzute de lege şi de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verificã îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lunã de la înregistrarea cererii.
(3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept sau interes legitim al sãu poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesionalã, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(4) Barourile ţin evidenţa separatã a avocaţilor pentru fiecare formã de exercitare a profesiei.
ART. 10
(1) Barourile şi U.N.B.R. asigurã exercitarea calificatã a dreptului de apãrare, competenţa şi disciplina profesionalã, protecţia demnitãţii şi onoarei avocaţilor membri.
(2) În fiecare judeţ existã şi funcţioneazã un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţã a judeţului.
(3) Fiecare barou organizeazã şi asigurã funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţã judiciarã pe lângã fiecare judecãtorie. Consiliul baroului rãspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu.
ART. 11
Avocatul este dator sã pãstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţatã, cu excepţia cazurilor prevãzute expres de lege.
CAP. II
Dobândirea calitãţii de avocat
SECŢIUNEA 1
Condiţiile de înscriere în avocaturã
ART. 12
(1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b) este licenţiat al unei facultãţi de drept cu durata stabilitã de lege;
c) nu se gãseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Îndeplinirea condiţiei prevãzute la lit. d) a alin. (1) trebuie doveditã cu certificat medical de sãnãtate, eliberat pe baza constatãrilor fãcute de o comisie medicalã constituitã în condiţiile prevãzute în statutul profesiei.
ART. 13
(1) Membrul unui barou dintr-o altã ţarã poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevãzute de prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanţã juridicã privind dreptul românesc, avocatul strãin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbã românã, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul strãin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevãzute la art. 5.
(4) Avocatul strãin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecãtoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strãin se vor înregistra şi se vor plãti integral în România.
(6) Avocatul strãin care exercitã profesia în România este obligat sã se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.
ART. 14
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotãrâre judecãtoreascã la pedeapsa cu închisoare pentru sãvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a sãvârşit abuzuri prin care au fost încãlcate drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotãrâre judecãtoreascã, sau a sãvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu mãsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinarã;
c) cel cãruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã sau disciplinarã;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
ART. 15
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilã cu:
a) activitatea salarizatã în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupaţiile care lezeazã demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocitã de fapte materiale de comerţ.
ART. 16
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilã cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b) activitãţi şi funcţii didactice în învãţãmântul juridic superior;
c) activitatea literarã şi publicisticã;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectualã, consilier în proprietate industrialã, traducãtor autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciarã, în condiţiile legii.
ART. 17
(1) Primirea în profesie se realizeazã numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.
(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfãşoarã în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bazã o metodologie elaboratã şi aprobatã de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unicã la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţionalã de examen.
(4) Comisia naţionalã de examen este formatã cu precãdere din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentã a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Dispoziţiile <>art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor, precum şi judecãtorilor de la instanţele internaţionale.
ART. 18
(1) La începutul exercitãrii profesiei avocatul efectueazã în mod obligatoriu un stagiu de pregãtire profesionalã cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Condiţiile efectuãrii stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumãtor, precum şi ale baroului faţã de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumãtor, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formãrii profesionale iniţiale, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspendã în caz de lipsã motivatã din profesie ori în caz de încetare a îndrumãrii profesionale fãrã culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuatã se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
(5) Dupã efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
ART. 19
Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumatã numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în aceastã calitate şi care se bucurã de o reputaţie profesionalã neştirbitã.
ART. 20
(1) Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfãşoarã în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bazã o metodologie elaboratã şi aprobatã de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unicã la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţionalã de examen.
(4) Comisia naţionalã de examen este formatã, cu precãdere, din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentã a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care pânã la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fãrã susţinerea examenului de definitivare prevãzut la alin. (1), cu condiţia promovãrii examenului de definitivat în profesia din care provine.
(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplicã şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean, dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocaţii - foşti judecãtori nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţã juridicã la unitatea de urmãrire penalã la care şi-au desfãşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.
ART. 21
(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitatã la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângã acestea, inclusiv la Direcţia Naţionalã Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul sãu pânã la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfãşoarã activitatea.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi avocatului al cãrui soţ, rudã ori afin pânã la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor la Curtea Constituţionalã ori funcţia de judecãtor financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanţele Curţii de Conturi.
(3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplicã cabinetului asociat, societãţii civile sau societãţii profesionale cu rãspundere limitatã în care este asociat ori angajat cel cãruia i se aplicã interdicţia menţionatã la alin. (1) şi (2).
(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesionalã ori de raporturile de conlucrare profesionalã stabilite în condiţiile legii în scopul eludãrii acestor interdicţii.
ART. 22
(1) La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, urmãtorul jurãmânt: "Jur sã respect şi sã apãr Constituţia şi legile ţãrii, drepturile şi libertãţile omului şi sã exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Jurãmântul poate fi depus şi fãrã formula religioasã, în acest caz, jurãmântul va începe cu formula: "Jur pe onoare şi conştiinţã!"
ART. 23
(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecãtorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevãzute la art. 3.
(2) Avocaţii stagiari, dupã înscrierea în barou, au obligaţia sã urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu.
(3) Avocatul definitiv are dreptul sã punã concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacã are o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
(4) Avocatul definitiv este obligat sã frecventeze formele de pregãtire profesionalã continuã organizate de barou, Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
ART. 24
(1) Baroul are obligaţia sã întocmeascã anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabeticã, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul sã punã concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societãţile civile profesionale şi societãţile profesionale cu rãspundere limitatã, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificãrile intervenite sunt comunicate la începutul fiecãrui an instanţelor judecãtoreşti, organelor de urmãrire penalã şi autoritãţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R.
ART. 25
(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupã încetarea stãrii de incompatibilitate.
(2) În cazurile în care existã incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetãrii stãrii de incompatibilitate, care trebuie rezolvatã în termen de douã luni de la emiterea deciziei.
ART. 26
(1) Exercitarea oricãrei activitãţi de asistenţã juridicã specificã profesiei de avocat şi prevãzutã la art. 3 de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(2) Instanţele sunt obligate sã verifice şi sã se pronunţe asupra calitãţii de reprezentant al unei persoane care se prezintã ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoanã care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacã s-a produs o vãtãmare ce nu poate fi remediatã în alt mod, în afarã de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de naturã sã producã o eroare comunã cu privire la calitatea celui care le-a sãvârşit.
(4) În cazurile prevãzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despãgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercitã fãrã drept profesia de avocat.
(5) Sumele obţinute cu titlu de despãgubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activitãţii de pregãtire profesionalã a avocaţilor, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 2-a
Încetarea şi suspendarea calitãţii de avocat
ART. 27
Calitatea de avocat înceteazã:
a) prin renunţarea scrisã la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacã împotriva avocatului s-a luat mãsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinarã;
d) dacã avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptã prevãzutã de legea penalã şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
ART. 28
Calitatea de avocat este suspendatã:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stãri;
b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã sau disciplinarã;
c) în caz de neplatã totalã sau parţialã a taxelor şi a contribuţiilor profesionale cãtre barou, cãtre U.N.B.R. şi cãtre sistemul propriu de asigurãri sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi pânã la lichidarea integralã a datoriilor;
d) la cererea scrisã a avocatului.
CAP. III
Drepturile şi îndatoririle avocatului
SECŢIUNEA 1
Drepturile avocaţilor
ART. 29
(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sã asiste şi sã reprezinte orice persoanã fizicã sau juridicã, în temeiul unui contract încheiat în formã scrisã, care dobândeşte datã certã prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţã.
(2) Avocatul, precum şi clientul au dreptul sã renunţe la contractul de asistenţã juridicã sau sã îl modifice de comun acord, în condiţiile prevãzute de statutul profesiei. Renunţarea unilateralã a clientului nu constituie cauzã de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
ART. 30
Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevãzute în prezenta lege şi în statut.
ART. 31
(1) Pentru activitatea sa profesionalã avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul procesual al clientului sãu.
(2) În acest scop, avocatul poate sã îşi deschidã un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul sãu, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevãzute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistenţã juridicã, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulã executorie este de competenţa judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului sãu se recupereazã potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.
ART. 32
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţioneazã de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacatã la consiliul baroului, a cãrui hotãrâre este definitivã.
ART. 33
(1) Avocaţii au propriul sistem de asigurãri sociale.
(2) Sistemul de asigurãri sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazeazã pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevãzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor.
(3) Timpul servit în avocaturã este considerat vechime în muncã.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitãţii de muncã, în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
ART. 34
Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de judecãtor, procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea exercitãrii unei funcţii de demnitate publicã sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publicã.
ART. 35
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrãrile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul sãu sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sãu sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi fãcutã decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.
(2) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptatã şi înregistratã corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege.
ART. 36
(1) Contactul dintre avocat şi clientul sãu nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.
(2) În cazul în care clientul se aflã în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua mãsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevãzute la alin. (1).
ART. 37
Avocatul care profeseazã individual, cabinetele asociate, societatea civilã profesionalã şi societatea profesionalã cu rãspundere limitatã au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţarã sau din strãinãtate unde sunt luaţi în evidenţã.
ART. 38
Ministerul Justiţiei este obligat sã asigure spaţiile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii avocaţilor în sediul instanţelor judecãtoreşti.
ART. 39
(1) În exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fãrã a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
(2) Ameninţarea sãvârşitã împotriva avocatului în timpul exercitãrii profesiei şi în legãturã cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã.
(3) Lovirea sau alte acte de violenţã sãvârşite împotriva avocatului în condiţiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(4) Acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a pãrţii vãtãmate, iar pentru faptele prevãzute la alin. (3), şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împãcarea pãrţilor înlãturã rãspunderea penalã.
(5) În cazul infracţiunilor prevãzute la alin. (2) şi (3), sãvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de rãzbunare în legãturã cu exercitarea de cãtre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsã prevãzute de lege se majoreazã cu jumãtate.
(6) Avocatul este obligat sã respecte solemnitatea şedinţei de judecatã, sã nu foloseascã cuvinte sau expresii de naturã a aduce atingere autoritãţii, demnitãţii şi onoarei completului de judecatã, procurorului, celorlalţi avocaţi şi pãrţilor ori reprezentanţilor acestora din proces.
(7) Avocatul nu rãspunde penal pentru susţinerile fãcute oral sau în scris, în forma adecvatã şi cu respectarea prevederilor alin. (6), în faţa instanţelor de judecatã, a organelor de urmãrire penalã sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi numai dacã aceste susţineri sunt în legãturã cu apãrarea în acea cauzã şi sunt necesare stabilirii adevãrului.
(8) Avocatul nu rãspunde penal pentru recomandãrile şi opiniile profesionale pe care le comunicã clientului sãu şi nici pentru actele juridice pe care le propune clientului sãu, urmate de sãvârşirea de cãtre client a unei fapte prevãzute de legea penalã. Prezentul alineat nu se aplicã în cazul infracţiunilor prevãzute de Codul penal la art. 155-173, art. 174-192, art. 197-204, art. 205-206, art. 236-244, art. 273-277, art. 279-281, art. 303-307, art. 308-313, art. 314-316, art. 317-330, art. 331-347, art. 348-352, art. 353-355, art. 356-361.
(9) Nerespectarea de cãtre avocat a prevederilor alin. (6) şi (7) constituie abatere disciplinarã gravã. Rãspunderea disciplinarã nu exclude rãspunderea juridicã penalã sau civilã, dupã caz.
SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle avocaţilor
ART. 40
Avocatul este dator sã studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, sã se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecatã sau la organele de urmãrire penalã ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, sã manifeste conştiinciozitate şi probitate profesionalã, sã pledeze cu demnitate faţã de judecãtori şi de pãrţile din proces, sã depunã concluzii scrise sau note de şedinţã ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecatã dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilã a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinarã.
ART. 41
Avocatul este obligat sã acorde asistenţã juridicã în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de cãtre barou.
ART. 42
Avocatul este obligat sã se asigure pentru rãspunderea profesionalã, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
ART. 43
Avocatul este obligat sã participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activitãţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetatã şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinarã.
ART. 44
(1) Avocatul este obligat sã ţinã evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi sã achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurãri a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.
(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţã de terţi a calitãţii de reprezentant au forţa probantã deplinã pânã la înscrierea în fals.
ART. 45
Avocatul este obligat sã restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.
ART. 46
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta pãrţi cu interese contrare în aceeaşi cauzã sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva pãrţii care l-a consultat mai înainte în legãturã cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autoritãţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţatã, decât dacã are dezlegarea prealabilã, expresã şi scrisã din partea tuturor clienţilor sãi interesaţi în cauzã.
(3) Calitatea de martor are întâietate faţã de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurãrile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apãrãtor sau reprezentant al vreunei pãrţi în cauzã.
(4) Dacã a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfãşura nicio activitate profesionalã în acea cauzã.
(5) Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducãtor în cauza în care este angajat apãrãtor.
ART. 47
(1) Avocatul este obligat sã poarte robã în faţa instanţelor judecãtoreşti.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecãtoreşti este interzisã, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de cãtre organele profesiei sã reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune aceastã ţinutã.
ART. 48
(1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sã foloseascã procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului sã foloseascã mijloace de reclamã sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi mãsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
CAP. IV
Organizarea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1
Baroul
ART. 49
(1) Profesia de avocat este organizatã şi funcţioneazã în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevãzute în prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotãrâri numai prin vot deschis. Deliberãrile şi votul constituie secret profesional.
ART. 50
(1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţã al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
(2) Baroul are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu.
(3) Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilitã de consiliul baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii.
ART. 51
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generalã;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) În cadrul baroului îşi desfãşoarã activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplinã. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
ART. 52
(1) Adunarea generalã este formatã din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generalã are urmãtoarele competenţe:
a) stabileşte mãsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
b) alege şi revocã decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplinã. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singurã datã. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;
c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
d) aprobã proiectul de buget al baroului şi dã descãrcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.
ART. 53
(1) Adunarea generalã ordinarã se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţã din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã.
(3) Adunarea generalã extraordinarã poate fi convocatã de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sã convoace adunarea generalã extraordinarã în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocãrii va fi efectuatã cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilitã.
(5) Şedinţa adunãrii generale este condusã de decan împreunã cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusã de cel mai în vârstã membru prezent.
ART. 54
(1) Adunarea generalã este legal constituitã cu participarea majoritãţii membrilor sãi.
(2) În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusã alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunãrii generale, de faţã cu cei prezenţi, stabileşte o nouã adunare generalã în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocãri. Consiliul baroului are obligaţia sã îndeplineascã procedura convocãrii cu cel puţin 7 zile înainte de data fixatã.
(3) Adunarea generalã convocatã în condiţiile alin. (2) este legal constituitã cu participarea a cel puţin unei treimi din numãrul total al membrilor sãi.
(4) Hotãrârile adunãrii generale se iau cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţã şi de vot.
ART. 55
(1) Adunãrile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritãţii membrilor adunãrii generale a baroului.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţã mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numãrul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, dispoziţiile art. 54 alin. (2) şi (3).
(3) Participarea la adunarea generalã de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului sãu de vot unui alt avocat.
ART. 56
(1) Consiliul baroului este format din 5 pânã la 15 membri, aleşi pe o perioadã de 4 ani şi care au o vechime continuã în profesie de minimum 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest numãr.
(2) Consiliul baroului are urmãtoarele atribuţii:
a) adoptã hotãrâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunãrii generale a baroului;
c) întocmeşte, modificã şi dã publicitãţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunicã celor în drept;
d) adoptã mãsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizãrilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei;
e) verificã şi constatã îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobã primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen;
f) hotãrãşte asupra stãrii de incompatibilitate şi asupra încetãrii acesteia;
g) soluţioneazã cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei;
h) verificã şi constatã dacã actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesionalã îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei; organizeazã şi ţine evidenţa acestora;
i) coordoneazã activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurãri a Avocaţilor din raza de competenţã;
j) organizeazã conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editeazã publicaţiile baroului;
k) organizeazã şi îndrumã activitatea serviciilor de asistenţã juridicã din judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei;
l) sesizeazã comisia de disciplinã cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor;
m) suspendã din exercitarea profesiei, pe durata neplãţii taxelor, avocatul care nu achitã taxele şi contribuţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacã a fost avertizat despre neplatã şi nu s-a conformat obligaţiei;
n) soluţioneazã contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile;
o) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
p) acceptã donaţiile şi legatele fãcute baroului;
q) aprobã statul de funcţii şi angajeazã personalul baroului;
r) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunãrii generale şi administreazã patrimoniul baroului;
s) prezintã anual adunãrii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curentã şi de gestionare a patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) soluţioneazã plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului;
v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau hotãrâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
ART. 57
Consiliul baroului lucreazã legal în prezenţa a douã treimi din numãrul membrilor sãi şi ia hotãrâri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 58
(1) Decanul baroului are urmãtoarele competenţe:
a) reprezintã baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţarã şi din strãinãtate;
b) convoacã şi prezideazã şedinţele consiliului baroului;
c) aprobã cererile de asistenţã juridicã gratuitã;
d) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor comisiei de disciplinã şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevãzute cãi de atac;
e) ordonanţeazã cheltuielile baroului;
f) ia mãsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunãrii generale sau a consiliului baroului;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau hotãrâte de organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competenţa sa.
(2) Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenţa acestuia.
(3) Dacã decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporarã de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului.
(4) La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de cãtre prodecanul pe care îl desemneazã în scris.
ART. 59
Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.
SECŢIUNEA a 2-a
Uniunea Naţionalã a Barourilor din România - U.N.B.R.
ART. 60
(1) Uniunea Naţionalã a Barourilor din România - U.N.B.R. este formatã din toate barourile din România şi are sediul în capitala ţãrii, municipiul Bucureşti.
(2) U.N.B.R. este persoanã juridicã de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeazã din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii.
(4) Baroul de avocaţi se constituie şi funcţioneazã numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.
(6) Folosirea fãrã drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţionalã a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de cãtre orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã, indiferent de obiectul activitãţii desfãşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevãzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.
ART. 61
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocaţilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanentã a U.N.B.R.;
d) preşedintele U.N.B.R.
(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţioneazã:
a) Comisia centralã de cenzori;
b) Comisia centralã de disciplinã;
c) aparatul tehnic-administrativ.
ART. 62
(1) Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecãrui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R.
(2) Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinarã, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel puţin unei treimi din numãrul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sã convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinarã.
ART. 63
(1) Convocarea congresului se face cu cel puţin o lunã înainte de data stabilitã, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sã afişeze data convocãrii şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecãtoreşti din raza acestora.
(2) Barourile sunt obligate sã îşi aleagã delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
(3) Congresul este legal constituit în prezenţa a douã treimi din numãrul membrilor sãi şi adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 64
(1) Congresul avocaţilor are urmãtoarele atribuţii:
a) analizeazã şi aprobã raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia centralã de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurãri a Avocaţilor;
c) face propuneri autoritãţilor cu drept de iniţiativã legislativã privind profesia de avocat;
d) adoptã şi modificã statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e) adoptã hotãrâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregãtirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege şi revocã membrii Comisiei centrale de disciplinã. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centralã de disciplinã. Competenţa şi procedura de judecatã ale Comisiei centrale de disciplinã se stabilesc prin statut;
g) aprobã bugetul anual al Casei de Asigurãri a Avocaţilor şi execuţia bugetarã anualã;
h) aprobã bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetarã anualã a acestuia şi stabileşte cota de contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizãrii congreselor se suportã de cãtre fiecare barou în funcţie de numãrul reprezentanţilor sãi.
(2) Hotãrârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.
ART. 65
(1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.
(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul încetãrii mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul sãu executã diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(3) În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul sãu. Celelalte vacanţe sunt completate la proximul congres al avocaţilor.
(4) Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.
(5) La cererea a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau în situaţii excepţionale, preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. în şedinţã extraordinarã, în cel mult 10 zile de la data solicitãrii sau a evenimentului justificativ.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucreazã în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor sãi şi adoptã hotãrâri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 66
Consiliul U.N.B.R. are urmãtoarele atribuţii:
a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigurã activitatea permanentã a U.N.B.R.;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Congresului avocaţilor;
c) rezolvã orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivã a Congresului avocaţilor;
d) exercitã controlul asupra activitãţii şi asupra hotãrârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e) organizeazã examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba românã ale avocaţilor strãini;
f) organizeazã şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregãtire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoanã juridicã de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;
g) adoptã hotãrâri în toate problemele privind pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a avocaţilor, precum şi recomandãri privind relaţiile dintre barouri;
h) organizeazã examenul de primire în profesia de avocat şi de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condiţiile art. 17 şi cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;
i) organizeazã şi supravegheazã serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeazã şi editeazã publicaţiile U.N.B.R. şi sprijinã publicaţiile barourilor;
k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetarã anualã a bugetului U.N.B.R.;
l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;
m) stãruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de cãtre barouri a hotãrârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege şi revocã preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sãi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verificã legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de cãtre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anuleazã hotãrârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvã plângerile şi contestaţiile fãcute împotriva hotãrârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevãzute de lege şi de statutul profesiei;
q) înfiinţeazã Casa Centralã de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controleazã activitatea acesteia;
r) coordoneazã activitatea Casei de Asigurãri a Avocaţilor şi adoptã regulamentul acesteia;
s) îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege şi adoptã hotãrâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acordã, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.
ART. 67
Comisia permanentã a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţarã. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul executã diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentã a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
ART. 68
(1) Comisia permanentã a U.N.B.R. are urmãtoarele atribuţii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentã şi de legãturã cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supravegheazã executarea acestor hotãrâri de cãtre barouri, adoptând decizii corespunzãtoare;
c) organizeazã serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajeazã personalul acestora;
d) asigurã execuţia bugetarã şi urmãreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
e) acceptã donaţiile şi legatele fãcute U.N.B.R.;
f) în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii;
g) aprobã propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susţinerea examenului de intrare şi definitivare în profesia de avocat.
(2) Comisia permanentã a U.N.B.R. este condusã de preşedintele U.N.B.R. şi lucreazã valabil în prezenţa majoritãţii membrilor sãi şi tot astfel adoptã deciziile.
(3) Comisia permanentã a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
ART. 69
(1) Preşedintele U.N.B.R. are urmãtoarele atribuţii:
a) reprezintã U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţarã şi din strãinãtate;
b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c) convoacã şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;
d) ordonanţeazã cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;
e) semneazã actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f) supravegheazã relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;
g) acordã sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autoritãţile centrale şi locale;
h) vegheazã la asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de desfãşurare a activitãţii avocaţilor la instanţele judecãtoreşti şi la organele de urmãrire penalã.
(2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de cãtre vicepreşedintele pe care îl desemneazã în acest scop.
ART. 70
Consiliul U.N.B.R. stabileşte personalul necesar îndeplinirii atribuţiilor funcţiei pentru preşedintele U.N.B.R.
CAP. V
Asistenţa judiciarã
SECŢIUNEA 1
Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare
ART. 71
(1) În cazurile prevãzute de lege, barourile asigurã asistenţa judiciarã în urmãtoarele forme:
a) în cauzele penale, în care apãrarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã penalã;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
c) asistenţa judiciarã prin avocat, acordatã la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(2) În cazuri de excepţie, dacã drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridicã.
ART. 72
(1) În cazul în care, potrivit <>art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţatã cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreunã cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndatã decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.
(2) Decanul baroului sau avocatul cãruia decanul i-a delegat aceastã atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţã judiciarã, cãruia îi transmite, odatã cu înştiinţarea desemnãrii, încheierea prevãzutã la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţãmântul acestuia, în condiţiile legii.
ART. 73
(1) Avocatul desemnat potrivit art. 72 alin. (2) sã acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceastã sarcinã profesionalã decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinarã, în condiţiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilateralã şi nejustificatã a acestuia la asistenţa acordatã de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat.
ART. 74
(1) Asistenţa extrajudiciarã prevãzutã la <>art. 35 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 193/2008, se acordã de Serviciul de asistenţã judiciarã constituit la nivelul fiecãrui barou, pe baza unei cereri al cãrei model se aprobã de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitãrii de asistenţã, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materialã ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de platã. Cererea va fi însoţitã şi de o declaraţie pe propria rãspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacã în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formã, pentru ce cauzã, precum şi cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada stãrii materiale a solicitantului se face, în principal, cu urmãtoarele documente:
a) adeverinţã eliberatã de autoritãţile competente sau de cãtre angajator, dupã caz, din care sã rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevãzutã de legislaţia privind ajutorul public judiciar, sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurãri sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadã;
b) livretul de familie şi, dupã caz, certificatele de naştere ale copiilor;
c) certificatul de persoanã cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupã caz;
d) declaraţie pe propria rãspundere din care sã reiasã cã solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiazã de alte venituri suplimentare;
e) declaraţie pe propria rãspundere privind situaţia patrimonialã a solicitantului şi a familiei sale;
f) declaraţie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã solicitantul şi/sau celãlalt pãrinte natural ori adoptiv sau, dupã caz, o altã persoanã cãreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgenţã ori a fost numitã tutore se ocupã de creşterea şi îngrijirea copilului şi cã acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
g) dovada eliberatã de autoritãţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupã caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţã judiciarã, potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţã judiciarã şi se soluţioneazã în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii, prin decizie de admitere ori de respingere, dupã caz.
(4) În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţã judiciarã va cuprinde urmãtoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana cãreia i se acordã asistenţa extrajudiciarã;
e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f) data eliberãrii, funcţia şi semnãtura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneazã un avocat din Registrul de asistenţã judiciarã al baroului.
(6) Dupã posibilitãţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de cãtre un avocat ales de persoana cãreia i se acordã asistenţa judiciarã.
(7) Decizia prevãzutã la alin. (3) se comunicã solicitantului în termen de 5 zile lucrãtoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestatã la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţioneazã de consiliul baroului, cu caracter de urgenţã la prima şedinţã a consiliului baroului.
ART. 75
Avocatul care acordã asistenţã judiciarã potrivit prezentului capitol nu are dreptul sã primeascã de la client sau de la cel apãrat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensã, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea activitãţii de acordare a asistenţei judiciare
ART. 76
(1) În cadrul U.N.B.R. se organizeazã Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentã, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatoricã a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevãzute de Statutul profesiei de avocat.
ART. 77
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercitã, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) desfãşoarã conducerea metodologicã a activitãţii de acordare a asistenţei judiciare;
b) elaboreazã proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã;
c) propune sau, dupã caz, avizeazã proiecte de protocoale ce se încheie cu autoritãţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã;
d) organizeazã Registrul naţional de asistenţã judiciarã pe baza registrelor întocmite de barouri;
e) organizeazã şi coordoneazã metodologia de platã a onorariilor pentru asistenţa judiciarã acordatã;
f) efectueazã controlul asupra asistenţei judiciare acordate;
g) elaboreazã proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovãrii;
h) stabileşte, împreunã cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statisticã a sistemului de asistenţã judiciarã şi analizeazã informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectã a sistemului de asistenţã judiciarã;
i) colaboreazã cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţã judiciarã;
j) popularizeazã sistemul de asistenţã judiciarã;
k) stabileşte formularistica utilizatã de barouri pentru organizarea activitãţii de asistenţã judiciarã şi extrajudiciarã, în condiţiile legii;
l) reprezintã U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborãrii internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
ART. 78
În vederea organizãrii activitãţii de asistenţã judiciarã, barourile îndeplinesc urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã serviciile de asistenţã judiciarã atât la nivelul fiecãrui barou, cât şi la sediul fiecãrei instanţe judecãtoreşti;
b) organizeazã şi actualizeazã Registrul de asistenţã judiciarã al fiecãrui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;
c) desemneazã avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţã judiciarã pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesionalã şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnãri ale acestuia potrivit prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;
d) efectueazã controlul asupra acordãrii asistenţei judiciare de cãtre avocaţii din cadrul baroului;
e) organizeazã şi executã programe de popularizare a sistemului de asistenţã judiciarã;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã.
ART. 79
(1) Baroul organizeazã serviciile de asistenţã judiciarã la sediile tuturor instanţelor judecãtoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfãşurãrii acestei activitãţi, care se pun la dispoziţie, în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, dupã caz, de autoritãţile administraţiei publice locale.
(2) Serviciile de asistenţã prevãzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţã judiciarã se realizeazã potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
ART. 80
(1) Fiecare barou organizeazã Registrul de asistenţã judiciarã în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pãstreazã pe suport hârtie şi în format electronic şi se publicã pe pagina de internet a fiecãrui barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistenţã judiciarã pentru urmãtorul an calendaristic se efectueazã pânã la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) În cazuri excepţionale, în Registrul de asistenţã judiciarã pot fi operate modificãri şi în cursul anului, potrivit procedurii prevãzute pentru înscrierea în registru.
(5) U.N.B.R. organizeazã Registrul naţional de asistenţã judiciarã, constituit din registrele de asistenţã judiciarã ale tuturor barourilor.
(6) Registrul naţional de asistenţã judiciarã se publicã pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizeazã în mod automat odatã cu actualizarea datelor din registrul fiecãrui barou.
ART. 81
(1) Pentru înscrierea în Registrul de asistenţã judiciarã, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevãzutã la alin. (1) se completeazã conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţã judiciarã se efectueazã în baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sã refuze înscrierea în registru sau sã radieze din registru un avocat în urmãtoarele cazuri:
a) dacã avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinarã;
b) dacã avocatul este învinuit pentru sãvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c) dacã s-a constatat încãlcarea repetatã a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioarã a asistenţei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusã pentru o perioadã de un an, iar dacã se constatã sãvârşirea consecutivã a trei sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevãzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadã de pânã la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi mãsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevãzute la cap. VI din prezenta lege.
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţã publicului prin afişare pe pagina de internet a baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R.
ART. 82
(1) Pentru asistenţa judiciarã acordatã, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activitãţii desfãşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dupã acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţialã efectivã, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmãrii organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activitãţii desfãşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularitãţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înainteazã baroului, în vederea efectuãrii formalitãţilor prevãzute de lege pentru plata onorariilor.
(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 86 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul în asigurarea asistenţei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.
ART. 83
(1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciarã acordatã se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevãzute la art. 82 alin. (2), avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupã caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciarã se vireazã, lunar, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de cãtre barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
ART. 84
U.N.B.R. şi barourile conlucreazã cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecãtoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângã acestea, în vederea desfãşurãrii în bune condiţii a activitãţii de acordare a asistenţei judiciare prevãzute de prezentul capitol.
ART. 85
(1) Onorariile pentru asistenţa judiciarã acordatã în oricare dintre formele prevãzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevãzute la alin. (1) se asigurã potrivit <>art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionãrii serviciilor de asistenţã judiciarã din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciarã, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vãrsate. Reţinerea procentului de 1% se face la achitarea efectivã a onorariului cãtre avocatul îndreptãţit.
(4) Onorariile pentru asistenţa judiciarã acordatã în oricare dintre formele prevãzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordã din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevãzut la art. 82 alin. (1).
CAP. VI
Rãspunderea disciplinarã
ART. 86
(1) Avocatul rãspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte sãvârşite în legãturã cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de naturã sã prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.
(2) Avocatul care conduce asistenţa judiciarã de pe lângã fiecare instanţã este obligat sã sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1).
(3) Instanţele judecãtoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate sã înainteze consiliului baroului orice plângere fãcutã împotriva unui avocat şi sã îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmãrire penalã sau de judecatã pornitã împotriva unui avocat.
ART. 87
(1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetatã sau trimisã în judecatã disciplinarã nu participã la luarea hotãrârii.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
(4) În toate cazurile acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii.
ART. 88
(1) În cadrul fiecãrui barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplinã care judecã, în primã instanţã şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvârşite de avocaţii din acel barou.
(2) În cadrul U.N.B.R. este organizatã şi funcţioneazã Comisia centralã de disciplinã, care judecã:
a) ca instanţã de fond, în complet de 3 membri, abaterile sãvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;
b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
(3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplinã, ca instanţã de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţã disciplinarã în plenul sãu, în afarã de persoana implicatã în cauzã.
(4) Împotriva hotãrârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3), partea interesatã poate declara recurs la secţia de contencios a Curţii de Apel Bucureşti, a cãrei hotãrâre este definitivã şi irevocabilã.
(5) Procedura judecãrii abaterilor disciplinare este stabilitã în statutul profesiei şi se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã.
ART. 89
(1) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amendã de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, pânã la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeazã periodic de cãtre Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei.
d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadã de la o lunã la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nicio formã asistenţã juridicã, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3) Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesatã, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
ART. 90
(1) În caz de abatere evidentã şi gravã, instanţa disciplinarã poate lua mãsura suspendãrii avocatului din exerciţiul profesiei pânã la judecarea definitivã a cauzei.
(2) Împotriva încheierii prin care s-a luat aceastã mãsurã se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenţã.
CAP. VII
Casa de Asigurãri a Avocaţilor
ART. 91
(1) În cadrul U.N.B.R. este organizatã şi funcţioneazã Casa de Asigurãri a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordãrii pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevãzute de legea specialã.
(2) Organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurãri a Avocaţilor se stabilesc de Congresul avocaţilor prin statutul acesteia.
ART. 92
(1) Sunt membri ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale.
(2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sã contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai micã decât suma stabilitã de Consiliul U.N.B.R., astfel încât sã acopere nevoile curente de platã ale Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurãri sociale.
ART. 93
(1) Casa de Asigurãri a Avocaţilor are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu. Sediul sãu este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul sãu poate fi folosit în activitãţi economice producãtoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurãri a Avocaţilor poate înfiinţa sucursale sau filiale, în condiţiile şi cu procedura prevãzute în statutul de organizare şi funcţionare a acesteia.
ART. 94
(1) Casa de Asigurãri a Avocaţilor este condusã şi administratã de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, aleşi de congres pe o perioadã de 4 ani.
(2) Consiliul alege din rândurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte. Unul dintre membri, desemnat de preşedinte, îndeplineşte şi funcţia de secretar al consiliului.
ART. 95
(1) Controlul financiar al Casei de Asigurãri a Avocaţilor se exercitã de cãtre comisia de cenzori, compusã din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar.
(2) Barourile şi avocaţii sunt obligaţi sã punã la dispoziţie comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor toate datele privind veniturile asupra cãrora se reţine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale.
CAP. VIII
Exercitarea în România a profesiei de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 96
(1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplicã avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercitã profesia pe teritoriul României:
a) în mod independent sau în asociere;
b) ca avocaţi salariaţi în România;
c) prin prestare de servicii.
(2) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesionalã în Confederaţia Elveţianã, care îşi exercitã profesia pe teritoriul României în oricare dintre modalitãţile prevãzute la alin. (1).
ART. 97
În sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezintã orice persoanã provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care este autorizatã sã-şi desfãşoare activitãţile profesionale sub titlul profesional corespunzãtor obţinut într-un stat membru;
b) stat membru de origine reprezintã statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevãzute la lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezintã titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România;
d) grupare reprezintã orice entitate, cu sau fãrã personalitate juridicã, organizatã potrivit legislaţiei unui stat membru, în cadrul cãreia avocaţii îşi desfãşoarã activitãţile profesionale împreunã, sub nume comun;
e) titlu profesional din România reprezintã titlul profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul avocaţilor din România;
f) autoritatea românã competentã este structura din cadrul U.N.B.R., desemnatã potrivit statutului.
ART. 98
Avocaţii care profeseazã în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfãşura aceleaşi activitãţi profesionale ca şi avocaţii care profeseazã sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda asistenţã juridicã şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internaţional, precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedurã aplicabile în faţa instanţelor române.
ART. 99
(1) Avocaţii care profeseazã în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care îşi desfãşoarã profesia în statul membru de origine, exprimatã în limba oficialã sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
(2) Pe lângã denumirea prevãzutã la alin. (1), în denumire se va menţiona, alãturi de forma juridicã de exercitare a profesiei în România, şi forma juridicã a grupãrii din statul membru de origine.
(3) Autoritatea românã competentã poate cere unui avocat care profeseazã sub titlul profesional obţinut în statul membru de origine sã indice gruparea profesionalã din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciarã în cadrul cãreia este admis sã-şi exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
(4) Avocatul care obţine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 100 sau 109 are dreptul sã foloseascã titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficialã sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alãturi de titlul profesional corespunzãtor profesiei de avocat din România.
ART. 100
(1) Indiferent de forma de exercitare a activitãţii pe teritoriul României, avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicãrii acesteia sub titlul profesional din România.
(2) În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sã susţinã, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau sã efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.
(3) U.N.B.R. va stabili componenţa comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfãşurare ale examenului sau ale stagiului, dupã caz.
(4) La depunerea cererii de recunoaştere a diplomei, în vederea determinãrii conţinutului şi modului de desfãşurare ale examenului sau ale perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacã experienţa profesionalã dobânditã de solicitant este de naturã sã acopere în tot sau în parte diferenţele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obţinutã diploma, în vederea exceptãrii parţiale sau totale de la îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completeazã cu dispoziţiile legislaţiei-cadru privind recunoaşterea reciprocã a calificãrilor profesionale.
ART. 101
(1) Autoritatea competentã românã şi autoritãţile competente din statele membre de origine colaboreazã în vederea aplicãrii corespunzãtoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborãri fiind confidenţiale. Colaborarea se poate realiza şi prin intermediul sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 68/2010.
(2) Autoritatea competentã din statul membru de origine poate formula observaţii în cadrul procedurilor disciplinare care se desfãşoarã împotriva unui avocat care profeseazã sub titlul profesional din acel stat.
SECŢIUNEA a 2-a
Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
ART. 102
(1) În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii prevãzuţi la art. 97 lit. a) poate desfãşura pe teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activitãţile prevãzute la art. 98.
(2) Avocaţii care îşi exercitã în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie în condiţiile prevãzute la art. 100, fie potrivit art. 109.
ART. 103
(1) Avocatul care doreşte sã profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesionalã se înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile prezentului articol, ale art. 13 alin. (6) şi ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea românã competentã înscrie avocatul solicitant pe baza prezentãrii unui certificat care atestã înregistrarea lui la autoritatea competentã din statul membru de origine. Autoritatea românã competentã informeazã autoritatea competentã din statul membru de origine despre înscriere.
(3) Certificatul prevãzut la alin. (2) trebuie sã fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de înscriere în Tabloul avocaţilor din România.
(4) La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea românã competentã va publica şi numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei secţiuni.
ART. 104
(1) Avocaţilor care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigurã reprezentarea corespunzãtoare în asociaţiile profesionale ale avocaţilor din România, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociaţii.
(2) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligaţi fie sã se asigure pentru rãspundere profesionalã, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie sã devinã membri ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor, în condiţiile prevãzute la cap. VII.
(3) Avocaţii pot fi scutiţi de obligaţiile prevãzute la alin. (2), dacã fac dovada unei asigurãri plãtite sau a unei alte garanţii date în condiţiile legii statului membru de origine, în mãsura în care asigurarea sau garanţia este echivalentã din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacã acoperirea este doar parţialã, avocaţii trebuie sã încheie o asigurare suplimentarã pentru a acoperi aspectele care nu se regãsesc în asigurarea sau în garanţia datã potrivit reglementãrilor din statul membru de origine.
ART. 105
Avocaţii înscrişi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariaţi în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocaţii care profeseazã sub titlul profesional obţinut în România.
ART. 106
Avocaţii care profeseazã în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun aceloraşi reguli de conduitã profesionalã prevãzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi avocaţii care profeseazã sub titlul profesional obţinut în România, pentru activitãţile desfãşurate pe teritoriul ţãrii.
ART. 107
(1) Avocaţii prevãzuţi în prezentul capitol rãspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2) Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea românã competentã informeazã în cel mai scurt timp autoritatea competentã din statul membru de origine, furnizând orice informaţii utile în cauzã.
(3) Autoritatea românã competentã coopereazã cu autoritatea competentã din statul membru de origine pe tot parcursul desfãşurãrii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanentã sau temporarã de cãtre autoritatea competentã din statul membru de origine a autorizaţiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdicţia temporarã sau permanentã ca avocatul în cauzã sã profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.
ART. 108
(1) Unul sau mai mulţi avocaţi din aceeaşi grupare ori din acelaşi stat membru, care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu secundar al grupãrii respective, organizat în orice formã de exercitare a profesiei de avocat prevãzutã de legea românã.
(2) Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevãzute de legea românã, astfel:
a) mai mulţi avocaţi din diferite state membre, care profeseazã sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
b) unul sau mai mulţi avocaţi dintre cei prevãzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocaţi din România.
(3) Avocatul care intenţioneazã sã profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informeazã autoritatea românã competentã despre faptul cã este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul membru de origine şi furnizeazã toate detaliile relevante despre acea grupare.
ART. 109
(1) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfãşoarã activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadã de cel puţin 3 ani în România, în domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admişi în profesia de avocat în România, fãrã a fi necesarã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate.
(2) În faţa autoritãţii române competente solicitanţii trebuie sã facã dovada desfãşurãrii cu regularitate a activitãţii în România pe o perioadã de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar. În acest scop:
a) avocaţii trebuie sã prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numãrul de cauze în care au acordat asistenţã juridicã, precum şi cu privire la natura acestora;
b) autoritatea românã competentã poate sã verifice caracterul efectiv şi regularitatea activitãţii desfãşurate şi poate cere avocatului, dacã este necesar, sã ofere clarificãri, în scris sau verbal, cu privire la informaţiile şi documentele prevãzute la lit. a).
(3) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot oricând sã cearã ca diplomele sã le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 100, în vederea obţinerii admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitãrii acesteia sub titlul profesional astfel obţinut.
(4) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfãşurat în mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesionalã în România pe o perioadã de cel puţin 3 ani, dar pe o perioadã mai scurtã în domeniul dreptului românesc, pot obţine admiterea în profesia de avocat şi dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fãrã a fi necesarã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, dupã urmãtoarea procedurã:
a) autoritatea românã competentã ia în considerare desfãşurarea efectivã şi cu regularitate a activitãţii în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienţa profesionalã dobândite în România, precum şi orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informaţie şi documentaţie relevantã, în special despre cauzele în care a acordat asistenţã juridicã.
(5) Decizia autoritãţii române competente de a nu acorda înscrierea automatã în cazul în care nu s-a prezentat dovada cã cerinţele prevãzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivatã, comunicatã solicitantului şi baroului şi supusã cãilor de atac prevãzute de statutul profesiei.
(6) Desfãşurarea efectivã şi cu regularitate a activitãţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu susţinut cu comisia de evaluare prevãzutã la art. 100.
(7) Autoritatea românã competentã poate, printr-o decizie motivatã şi supusã cãilor de atac prevãzute de statutul profesiei, sã refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacã se considerã cã aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plângeri şi incidente de orice fel.
(8) Reprezentanţii U.N.B.R. sunt obligaţi sã pãstreze confidenţialitatea informaţiilor primite cu ocazia examinãrii cererii de acordare a titlului profesional în România.
SECŢIUNEA a 3-a
Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de cãtre avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
ART. 110
(1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European pot desfãşura în România activitãţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestãrii de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevãzutã la alin. (1) se exercitã în România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autoritãţilor publice, în condiţiile prevãzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fãrã a fi necesarã înscrierea în barou.
(3) Pentru exercitarea altor activitãţi decât cele menţionate la alin. (2), avocatul respectã condiţiile şi regulile de conduitã profesionalã ale statului membru de origine, precum şi legislaţia românã privind profesia, în special cu privire la incompatibilitãţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la interdicţia ca acelaşi avocat sã reprezinte douã pãrţi având interese contrarii, precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de respectarea acestor reguli numai în mãsura în care respectarea lor este justificatã obiectiv pentru asigurarea exercitãrii corecte a activitãţilor de avocat, a demnitãţii profesiei şi a respectãrii regulilor privind incompatibilitatea.
ART. 111
(1) Autoritatea românã competentã cere avocatului care presteazã servicii dovedirea calitãţii sale de avocat.
(2) În cazul nerespectãrii obligaţiilor prevãzute la art. 110, autoritatea românã competentã stabileşte prin statut consecinţele acestei nerespectãri.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevãzute la art. 110, autoritatea românã competentã poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care presteazã servicii.
(4) Autoritatea românã competentã va informa autoritatea competentã din statul membru de origine despre orice decizie luatã. Comunicãrile prevãzute de prezentul alineat au caracter confidenţial.
CAP. IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 112
Prezenta lege va fi pusã în aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile, potrivit legii şi statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga duratã a mandatului pentru care au fost alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei şi îl va adopta în termen de cel mult 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza şi vor funcţiona numai dupã intrarea în vigoare a noului statut al profesiei.
ART. 113
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotãrâri judecãtoreşti sã desfãşoare activitãţi de consultanţã, reprezentare sau asistenţã juridicã, în orice domenii, îşi înceteazã de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitãţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi înceteazã de drept efectele oricãrui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activitãţi de consultanţã, reprezentare şi asistenţã juridicã contrare dispoziţiilor prezentei legi.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplicã profesiei de consilier juridic, care va fi exercitatã potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completãrile ulterioare.
(4) Consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea sã urmãreascã ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) şi (2) şi sã ia mãsurile legale în acest sens.
ART. 114
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, denumirea Uniunea Avocaţilor din România se înlocuieşte cu denumirea Uniunea Naţionalã a Barourilor din România, în toate actele normative.*)
----------
*) Fost <>art. 83, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2004.
ART. 115
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogã.**)
----------
**) Fost <>art. 84, introdus prin Legea nr. 255/2004.
ART. 116
Procedurile şi formalitãţile de autorizare prevãzute de prezenta lege pot fi îndeplinite şi prin intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 68/2010. Prevederile prezentului articol se aplicã de la data operaţionalizãrii punctului de contact unic.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederi care nu sunt încorporate în forma republicatã a <>Legii nr. 51/1995 şi care se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:
1. <>Art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:
"Art. II. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
(2) Dispoziţiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeanã, referitoare la restricţionarea pentru o perioadã de maximum 7 ani a libertãţii de circulaţie a avocaţilor, se aplicã pe bazã de reciprocitate."
2. <>Art. II-V din Legea nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:
"Art. II. - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) În termenul prevãzut la alin. (1), Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptã Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã prevãzut la <>art. 68^6***) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.
----------
***) Art. 68^6 a devenit prin renumerotare art. 77.
Art. III. - Dispoziţiile referitoare la societãţile profesionale cu rãspundere limitatã din <>Legea nr. 51/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, intrã în vigoare dupã intrarea în vigoare a modificãrilor Statutului profesiei de avocat, prevãzute la art. II.
Art. IV. - Dispoziţiile art. I pct. 7-9 se aplicã şi pentru examenele aflate în desfãşurare la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
<>Art. V. - În tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sintagma «societate civilã profesionalã cu rãspundere limitatã» se înlocuieşte cu sintagma «societate profesionalã cu rãspundere limitatã»."
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
