Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE Nr. 51 din 7 iunie 1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 116 din 9 iunie 1995
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Profesia de avocat este libera şi independenta, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor.
ART. 2
În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului şi regulilor eticii profesionale.
Avocatul promoveazã şi apara drepturile şi libertãţile omului.
Avocatul are dreptul sa asiste şi sa reprezinte persoanele fizice şi juridice în fata tuturor instanţelor, autoritãţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane, care au obligaţia sa permitã şi sa asigure desfãşurarea nestingherita a activitãţii avocatului, în condiţiile legii.
Orice persoana are dreptul sa-şi aleagã în mod liber avocatul.
În exercitarea dreptului de apãrare, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stãrui pentru realizarea liberului acces la justiţie şi pentru un proces echitabil.
ART. 3
Activitatea avocatului se realizeazã prin:
- consultaţii şi cereri cu caracter juridic, asistenta şi reprezentare juridicã în fata organelor de jurisdicţie, de urmãrire penalã şi de notariat;
- apãrarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu autoritãţile publice, instituţiile şi orice persoana romana sau strãinã;
- redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitãţii pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor;
- orice alte mijloace şi cai proprii exercitãrii dreptului de apãrare, în condiţiile legii.
ART. 4
În exercitarea profesiei şi în legatura cu aceasta, avocatul este protejat de lege.
ART. 5
Profesia de avocat se exercita, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societãţi civile profesionale.
În cabinetul individual îşi exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreunã cu alţi avocaţi colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei, drepturile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate pastrindu-şi caracterul personal şi neputind fi cedate.
Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilitãţi economice comune, pastrindu-şi individualitatea în relaţiile cu clienţii.
Societatea civilã profesionalã este constituitã din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi asociaţi, care pot angaja avocaţi colaboratori. Societatea civilã profesionalã şi avocaţii sãi nu pot acorda asistenta juridicã persoanelor cu interese contrare.
Condiţiile asocierii şi colaborãrii sînt convenite între pãrţi, potrivit legii civile. Raportul civil se naşte între client şi societatea civilã profesionalã, indiferent care dintre membrii acesteia îndeplineşte serviciul profesional.
Cabinetele grupate, cabinetele asociate şi societãţile civile profesionale pot avea şi patrimoniu comun.
Avocatul poate schimba, oricind, forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.
ART. 6
Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, precum şi actele de constituire a societãţilor civile profesionale se încheie în forma scrisã, cu respectarea condiţiilor de fond prevãzute de lege şi de statutul profesiei.
Consiliul baroului sesizat verifica îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatind îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei şi a contractelor societãţilor civile profesionale în termen de o luna de la înregistrarea cererii.
Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana interesatã poate formula plîngere la organele de jurisdicţie profesionalã, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
Barourile ţin evidenta separatã a avocaţilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
ART. 7
Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România asigura exercitarea calificatã a dreptului de apãrare, competenta şi disciplina profesionalã, protecţia demnitãţii şi onoarei membrilor sãi.
ART. 8
Avocatul este dator sa pãstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţatã, cu excepţia cazurilor prevãzute expres de lege.
CAP. 2
Dobindirea calitãţii de avocat
Secţiunea I
Condiţiile de înscriere în avocatura
ART. 9
Poate fi membru al barourilor din România cel care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este cetãţean roman şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b) este licenţiat al unei facultãţi de drept sau doctor în drept;
c) nu se gãseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute de prezenta lege.
ART. 10
Membrul unui barou din alta ţara poate exercita profesia de avocat în România, dacã îndeplineşte condiţiile prevãzute de prezenta lege, mai puţin cele cu privire la cetãţenia romana, în condiţiile stabilite fie prin convenţia de reciprocitate încheiatã între Uniunea Avocaţilor din România şi organizaţia avocaţilor din ţara respectiva, fie ocazional, împreunã cu un avocat roman, cu înştiinţarea decanului baroului din care face parte avocatul.
În cazul convenţiei de reciprocitate, avocatul strãin va fi înscris în baroul roman în raza cãruia îşi stabileşte sediul profesional, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care rezulta din prezenta lege şi din statutul profesiei.
Avocaţii strãini sau birourile de avocatura strãine pot inregistra în România societãţi civile profesionale de consultanţa juridicã pentru activitãţi cu caracter comercial numai în asociere cu avocaţi romani, în condiţiile art. 5 din prezenta lege.
Avocatul strãin nu poate pune concluzii orale şi nici scrise în fata instanţelor judecãtoreşti şi a celorlalte organe de jurisdicţie din România, cu excepţia instanţelor de arbitraj comercial.
ART. 11
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotãrîre judecãtoreascã la pedeapsa cu închisoare pentru sãvîrşirea unei infracţiuni intenţionate, de natura sa aducã atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a savirsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotãrîre judecãtoreascã;
c) cel cãruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilitã prin hotãrîre judecãtoreascã sau disciplinarã;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
ART. 12
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilã cu:
a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocitã de fapte materiale de comerţ.
ART. 13
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b) activitatea didactica universitarã şi de cercetare de specialitate juridicã;
c) activitatea literarã şi publicistica;
d) funcţia de arbitru, mediator sau conciliator, în condiţiile legii.
ART. 14
Dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei.
Poate fi primit în profesie cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor în drept;
b) licentiatul unei facultãţi de drept, dacã în cel mult 6 luni de la promovarea examenului de licenta solicita înscrierea ca avocat stagiar;
c) cel care înainte de solicitarea înscrierii în profesia de avocat a fost judecãtor, procuror sau notar timp de cel puţin 4 ani.
ART. 15
La începutul exercitãrii profesiei, avocatul efectueazã în mod obligatoriu un stagiu de pregãtire profesionalã cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
Condiţiile efectuãrii stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, precum şi ale baroului fata de acesta sînt reglementate prin statut.
Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii ori în cazuri de lipsa motivatã din profesie. Perioada de stagiu anterior efectuatã se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
Dupã efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
ART. 16
Dobîndeşte calitate de avocat definitiv, în condiţiile art. 14, cel care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani.
Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenta juridicã la organele de urmãrire penalã din localitate, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective.
ART. 17
Profesia de avocat nu poate fi exercitatã la instanta de judecata sau la parchetul unde soţul avocatului sau ruda ori afinul sau pînã la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de magistrat.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor şi avocatului al cãrui soţ sau ruda ori afin pînã la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecãtor financiar, consilier de conturi sau procuror financiar, la instanţele Curţii de Conturi.
ART. 18
La înscrierea în barou avocatul depune în fata consiliului baroului, într-un cadru solemn, urmãtorul jurãmînt:
"Jur sa respect şi sa apar Constituţia şi celelalte legi ale tarii, drepturile şi libertãţile omului, sa exercit profesia de avocat în mod demn, independent şi cu probitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
ART. 19
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecãtorii.
Avocatul definitiv are dreptul sa punã concluzii la tribunale, ca instanţe de fond, dupã 2 ani de la definitivare, la tribunale, ca instanţe de recurs, şi la curţile de apel, dupã 3 ani de la definitivare, şi la Curtea Suprema de Justiţie, la Curtea de Conturi sau la Curtea Constituţionalã, dupã 8 ani de la definitivare.
ART. 20
Baroul are obligaţia sa întocmeascã anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetica, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul sa punã concluzii.
A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate şi societãţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi.
Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificãrile intervenite sînt comunicate instanţelor judecãtoreşti, organelor de urmãrire penalã şi autoritãţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi Uniunii Avocaţilor din România.
ART. 21
Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupã încetarea stãrii de incompatibilitate.
Decizia de primire în profesie va fi anulatã de consiliul baroului, dacã cel primit nu renunţa în termen de doua luni la situaţia care constituie caz de incompatibilitate.
ART. 22
Exercitarea oricãrei activitãţi de asistenta juridicã specifica profesiei de avocat, de cãtre persoana care nu este înscrisã în tabloul avocaţilor, constituie infracţiune şi se sancţioneazã potrivit legii penale.
Secţiunea a II-a
Încetarea şi suspendarea calitãţii de avocat
ART. 23
Calitatea de avocat înceteazã:
a) prin renunţare scrisã la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin dobindirea calitãţii de pensionar;
d) dacã impotriva avocatului s-a luat mãsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinarã;
e) dacã avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevãzutã de legea penalã şi care-l face nedemn de a fi avocat, conform legii.
ART. 24
Calitatea de avocat este suspendatã:
a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusã prin hotãrîre judecãtoreascã sau disciplinarã;
c) în caz de neplata a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora pînã la lichidarea lor integrala.
CAP. 3
Drepturile şi îndatoririle avocatului
Secţiunea I
Drepturile avocaţilor
ART. 25
Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoana fizica sau juridicã, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisã, care dobîndeşte data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta.
Atît avocatul cît şi clientul au dreptul sa renunţe la contractul de asistenta juridicã, în condiţiile prevãzute în statut.
ART. 26
Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevãzute în prezenta lege şi în statut.
ART. 27
Pentru activitatea sa profesionalã, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul clientului sau.
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţioneazã de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plîngere la Comisia permanenta, a carei soluţie este definitiva.
ART. 28
Avocatul este îndreptãţit la asigurare socialã în condiţiile prevãzute de legea Casei de Asigurãri a Avocaţilor.
Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.
ART. 29
În scopul asigurãrii secretului profesional, actele şi lucrãrile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sînt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decît de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lîngã tribunalul judeţean.
Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistratã corespondenta sa cu caracter profesional, decît în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege.
ART. 30
Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stînjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
ART. 31
Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat şi societatea civilã profesionalã au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sînt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţara sau din strãinãtate unde sînt luati în evidenta.
Consiliul baroului stabileşte localitatea în care avocatul va avea sediul profesional, în scopul asigurãrii asistenţei juridice la toate instanţele judecãtoreşti şi la organele de urmãrire penalã din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti.
ART. 32
Ministerul Justiţiei asigura spaţiile necesare desfãşurãrii activitãţii avocaţilor în sediul instanţelor judecãtoreşti.
ART. 33
În exercitarea profesiei, avocaţii sînt ocrotiţi de lege, fãrã a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
Insulta, calomnia ori ameninţarea sãvîrşite impotriva avocatului în timpul exercitãrii profesiei şi în legatura cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Lovirea sau alte acte de violenta sãvîrşite impotriva avocatului în condiţiile alin. 2 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Acţiunea penalã se pune în mişcare la plîngerea prealabilã a partii vãtãmate, iar pentru faptele prevãzute la alin. 3, şi din oficiu. Retragerea plingerii prealabile sau împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea şedinţelor de judecata şi sa nu foloseascã expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalţi avocaţi sau fata de pãrţile din proces.
Avocatul nu rãspunde penal pentru susţinerile fãcute, oral sau în scris, în fata instanţei de judecata sau a altor organe, dacã aceste sustineri sînt în legatura cu apãrarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţatã.
Secţiunea a II-a
Îndatoririle avocaţilor
ART. 34
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecata sau la organele de urmãrire penalã ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, sa manifeste conştiinciozitate şi probitate profesionalã, sa pledeze cu demnitate fata de judecãtori şi de pãrţile din proces, sa depunã concluzii scrise sau note de şedinţa ori de cîte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecata dispune în acest sens.
ART. 35
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridicã în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de cãtre barou.
ART. 36
Avocatul este obligat sa participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activitãţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetatã şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinarã.
ART. 37
Avocatul este obligat sa ţinã evidentele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi sa achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocaţilor din România şi bugetului Casei de Asigurãri a Avocaţilor.
ART. 38
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.
ART. 39
Avocatul nu poate asista sau reprezenta pãrţi cu interese contrare în aceeaşi cauza sau în cauze conexe şi nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai înainte în legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autoritãţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţatã, decît dacã are dezlegarea prealabilã, expresã şi scrisã din partea tuturor clienţilor sãi interesaţi în cauza.
Calitatea de martor are intiietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurãrile pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apãrãtor sau reprezentant al vreunei pãrţi în cauza.
Dacã a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesionalã în acea cauza.
Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducãtor în cauza în care este angajat apãrãtor.
ART. 40
Dupã 6 luni de la adoptarea statutului, avocatul este obligat sa poarte roba în fata instanţelor judecãtoreşti, cu excepţia judecãtoriilor.
Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
Purtarea robei în afarã incintei instanţei judecãtoreşti este interzisã, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocaţilor din România sa reprezinte profesia într-o ocazie care impune aceasta ţinuta.
ART. 41
Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseascã procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobîndirii clientelei.
De asemenea, este interzis avocatului sa foloseascã mijloace de reclama sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi mãsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
CAP. 4
Organizarea profesiei de avocat
Secţiunea I
Baroul
ART. 42
Profesia de avocat este organizatã şi funcţioneazã în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevãzute în prezenta lege.
Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotãrîri numai prin vot deschis. Deliberãrile şi votul constituie secret profesional.
ART. 43
Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de resedinta al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
Baroul are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu.
Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilitã de consiliul baroului.
Patrimoniul baroului poate fi folosit în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii.
ART. 44
Organele de conducere ale baroului sînt:
a) adunarea generalã;
b) consiliul;
c) decanul.
ART. 45
Adunarea generalã este formatã din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
Adunarea generalã are urmãtoarele competente:
a) stabileşte mãsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
b) alege şi revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului şi da descãrcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.
ART. 46
Adunarea generalã ordinarã se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afişare la sediul baroului şi al tuturor instanţelor judecãtoreşti din raza acestuia, precum şi prin publicare într-un ziar local, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã.
Adunarea generalã extraordinarã poate fi convocatã de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului, consiliul este obligat sa convoace adunarea generalã extraordinarã în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz, procedura convocãrii va fi efectuatã cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilitã.
Şedinţa adunãrii generale este condusã de decan împreunã cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului, nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusã de cel mai în virsta membru prezent.
ART. 47
Adunarea generalã este legal constituitã cu participarea majoritãţii membrilor sãi.
În cazul cînd numãrul legal nu este întrunit, prezidiul adunãrii generale, de fata cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generalã în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia sa îndeplineascã procedura convocãrii cu cel puţin 7 zile înainte de data fixatã.
Adunarea generalã convocatã în aceste condiţii este legal constituitã cu participarea a cel puţin o treime din numãrul total al membrilor sãi.
În toate cazurile, hotãrîrile se iau cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 48
Consiliul baroului este format din 5 pînã la 15 membri, aleşi pe o perioada de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest numãr.
Consiliul baroului are urmãtoarele competente:
a) adopta mãsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului de cãtre toţi membrii baroului;
b) aduce la îndeplinire hotãrîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor din România şi ale adunãrii generale a baroului;
c) întocmeşte, modifica şi da publicitãţii tabloul anual al avocaţilor, comunicindu-l celor în drept împreunã cu modificãrile intervenite în cursul anului;
d) organizeazã controlul deontologic profesional;
e) verifica şi constata îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de înscriere în profesie;
f) avizeazã cererile de primire în profesie cu scutire de examen;
g) decide asupra ridicãrii stãrii de incompatibilitate;
h) ia act de cererile de transfer sau de detaşare în cadrul baroului;
i) verifica îndeplinirea condiţiilor prevãzute în prezenta lege şi în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizeazã şi tine evidenta acestora;
j) ia act de convenţiile de grupare sau de asociere a cabinetelor şi de contractele de constituire a societãţilor civile profesionale;
k) organizeazã cercurile de studii şi editeazã publicaţiile baroului;
l) organizeazã activitatea de asistenta juridicã în cazurile prevãzute de lege şi statut;
m) sesizeazã comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocaţilor;
n) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plãteşte taxele şi contribuţiile prevãzute de lege şi de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, dacã i s-a dat avertisment pentru neplata acestora şi nu s-a conformat;
o) soluţioneazã contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
p) supune aprobãrii adunãrii generale cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
r) accepta donaţiile şi legatele fãcute baroului;
s) aproba statul de funcţii şi angajeazã personalul baroului;
t) întocmeşte proiectul de buget şi administreazã patrimoniul baroului;
u) prezintã anual adunãrii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate şi de gestiune;
v) alege pe prodecanul baroului.
ART. 49
Consiliul baroului lucreazã legal în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor sãi şi ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 50
Decanul baroului are urmãtoarele competente:
a) reprezintã baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din strãinãtate;
b) convoacã şi prezideazã şedinţele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridicã gratuita;
d) exercita cãile de atac impotriva hotãrîrilor comisiei de disciplina şi impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sînt prevãzute cai de atac;
e) ordonanţeazã cheltuielile baroului;
f) ia mãsuri privind conducerea baroului care nu sînt de competenta adunãrii generale sau a consiliului baroului.
Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.
Dacã decanul şi prodecanul sînt în imposibilitate temporarã de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile decanului.
ART. 51
Avocatul nemulţumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, potrivit legii şi statutului.
Secţiunea a II-a
Uniunea Avocaţilor din România
ART. 52
Uniunea Avocaţilor din România este formatã din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în municipiul Bucureşti.
Uniunea are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu. Bugetul uniunii se formeazã din contribuţia barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii.
Nici un barou nu poate funcţiona în afarã uniunii.
ART. 53
Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sînt:
a) Congresul avocaţilor;
b) consiliul;
c) comisia permanenta;
d) preşedintele.
ART. 54
Congresul avocaţilor este constituit din cîte un delegat pentru 30 de avocaţi din fiecare barou, decanii barourilor şi ceilalţi membri ai consiliului uniunii.
Congresul ordinar se întruneşte anual, la convocarea consiliului uniunii.
La cererea majoritãţii barourilor, consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul în şedinţa extraordinarã.
ART. 55
Convocarea congresului se face cu cel puţin o luna înainte de data stabilitã, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sînt obligate sa afiseze data convocãrii şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecãtoreşti din raza acestora.
Barourile sînt obligate sa-şi aleagã delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
Congresul este legal constituit în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrîri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 56
Congresul avocaţilor are urmãtoarele competente:
a) analizeazã şi aproba raportul anual al consiliului uniunii;
b) alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurãri a Avocaţilor;
c) face propuneri autoritãţilor cu drept de initiativa legislativã cu privire la profesia de avocat;
d) stabileşte liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
e) adopta hotãrîri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregãtirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege şi revoca pe membrii consiliului uniunii care nu au funcţia de decan;
g) alege şi revoca pe membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou avînd dreptul la cîte un reprezentant.
Competenta şi procedura de judecata se stabilesc prin statut;
h) aproba bugetul uniunii şi al Casei de Asigurãri a Avocaţilor şi stabileşte cotele de contribuţii ale barourilor.
Hotãrîrile congresului sînt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.
ART. 57
Consiliul uniunii este format din decanii barourilor şi cîte un membru la 100 de avocaţi de la fiecare barou care depãşeşte acest numãr.
Membrii consiliului uniunii sînt aleşi pe timp de 4 ani.
În caz de schimbare a decanului unui barou, noul decan înlocuieşte de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sînt completate la proximul Congres al avocaţilor.
ART. 58
Consiliul uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie. El are urmãtoarele atribuţii:
a) aduce la îndeplinire hotãrîre Congresului avocaţilor;
b) dezbate, adopta şi modifica statutul profesiei;
c) adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere în profesie şi definitivare;
d) alege şi revoca pe preşedintele uniunii, vicepreşedinţii şi membrii comisiei permanente. Preşedintele şi vicepreşedinţii sînt aleşi pentru un mandat de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.
e) stabileşte tarifele minime de onorarii unice pe ţara;
f) întocmeşte proiectul de buget al uniunii şi al Casei de Asigurãri a Avocaţilor şi le supune spre aprobare congresului;
g) aproba primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevãzute de lege;
h) soluţioneazã contestaţiile impotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
i) soluţioneazã contestaţiile impotriva deciziilor consiliilor barourilor prin care s-au respins cererile de transfer şi de detaşare.
ART. 59
Consiliul uniunii lucreazã legal în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor sãi şi ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 60
Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucureşti şi 10 din celelalte barouri din ţara. Preşedintele şi vicepreşedinţii se includ în acest numãr.
Comisia permanenta are urmãtoarele competente:
a) asigura activitatea permanenta a uniunii;
b) elaboreazã proiectele statutului şi ale regulamentelor examenelor de primire în profesie şi de definitivare;
c) organizeazã examenele de intrare în profesie şi de definitivare;
d) acorda scutire de examen juristilor care îndeplinesc condiţiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
e) organizeazã serviciul statistic general al avocaţilor;
f) organizeazã, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative şi editeazã publicaţiile uniunii;
g) înfiinţeazã Casa Centrala de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi îi coordoneazã activitatea;
h) accepta donaţiile şi legatele fãcute uniunii;
i) angajeazã personalul şi asigura executarea bugetului uniunii;
j) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobãrii consiliului uniunii.
ART. 61
Comisia permanenta lucreazã legal în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor sãi şi ia hotãrîri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 62
Preşedintele uniunii are urmãtoarele atribuţii:
a) reprezintã uniunea în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţara şi din strãinãtate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
c) convoacã şi conduce şedinţele consiliului uniunii şi ale comisiei permanente;
d) ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale uniunii.
Vicepreşedinţii uniunii sînt inlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilitã de consiliul uniunii.
CAP. 5
Asistenta judiciarã
ART. 63
Baroul asigura asistenta judiciarã în toate cazurile în care apãrarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecata, a organelor de urmãrire penalã sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciazã ca persoanele se gãsesc în imposibilitate vãditã de a plati onorariul.
În cazuri de excepţie, dacã drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intirziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta gratuita.
Baroul organizeazã servicii de asistenta judiciarã la sediile tuturor instanţelor de judecata din judeţ, care asigura asistenta juridicã şi la organele de urmãrire penalã locale, conduse de cîte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.
ART. 64
În cauzele în care asistenta judiciarã este acordatã din oficiu la cererea instanţelor de judecata sau a organelor de urmãrire penalã, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei.
În cauzele în care asistenta judiciarã este acordatã din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.
CAP. 6
Rãspunderea disciplinarã
ART. 65
Avocatul rãspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte sãvîrşite în legatura cu profesia sau în afarã acesteia, care sînt de natura a prejudicia onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.
Avocatul care conduce asistenta juridicã de pe lîngã fiecare instanta este obligat sa sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor primului alineat.
Instanţele judecãtoreşti şi parchetele Ministerului Public sînt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plîngere facuta impotriva unui avocat şi sa-l înştiinţeze despre orice acţiune de urmãrire penalã sau de judecata pornitã impotriva unui avocat.
ART. 66
Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sînt de competenta consiliului baroului.
Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii şi pe decanii barourilor sînt de competenta comisiei permanente a uniunii.
Membrii comisiei permanente care sînt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
În toate cazurile, acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvîrşirii abaterii.
ART. 67
În cadrul fiecãrui barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplina care judeca, în prima instanta şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvîrşite de avocaţii din acel barou.
În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţioneazã Comisia Superioarã de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:
a) ca instanta de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii şi ale decanilor barourilor;
b) ca instanta de recurs, în complet de 5 membri.
Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta disciplinarã în plenul sau, mai puţin cel în cauza.
Procedura judecãrii abaterilor este prevãzutã în statut şi se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã.
ART. 68
Sancţiunile disciplinare sînt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei pînã la achitarea sumei;
d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din profesie.
În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridicã, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesatã, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
ART. 69
În caz de abatere evidenta şi grava, instanta disciplinarã poate lua mãsura suspendãrii avocatului din exerciţiul profesiei pînã la judecarea definitiva a cauzei.
Impotriva încheierii prin care s-a luat aceasta mãsura se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenta.
CAP. 7
Casa de Asigurãri a Avocaţilor
ART. 70
În cadrul Uniunii Avocaţilor din România este organizatã şi funcţioneazã Casa de Asigurãri a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordãrii pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevãzute de legea specialã.
ART. 71
Sînt membri ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale.
Avocatul înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, este obligat sa contribuie, în condiţiile legii, la constituirea fondului Casei de Asigurãri a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurãri sociale.
ART. 72
Perioada de timp în care un avocat este deputat sau senator este luatã în calcul la stabilirea vechimii în avocatura. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi bãneşti încasate se considera venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de cãtre Casa de Asigurãri a Avocaţilor.
Raporturile bãneşti între Casa de Asigurãri a Avocaţilor şi asigurãrile sociale de stat se reglementeazã potrivit legii.
ART. 73
Casa de Asigurãri a Avocaţilor are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu. Sediul sau este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul sau poate fi folosit în activitãţi economice producãtoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
ART. 74
Casa de Asigurãri a Avocaţilor este condusã şi administratã de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, aleşi de congres pe o perioada de 4 ani.
Consiliul alege din rindurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte.
ART. 75
Controlul financiar al Casei de Asigurãri a Avocaţilor se exercita de cãtre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar.
Barourile şi avocaţii sînt obligaţi sa punã la dispoziţia comisiei de cenzori şi a inspectorilor financiari ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor toate datele privind veniturile asupra cãrora se retine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale.
CAP. 8
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 76
Prezenta lege va fi pusã în aplicare astfel:
a) pînã la alegerea noilor organe, conducerea şi celelalte activitãţi privind exercitarea profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele existente;
b) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele şi documentele necesare înscrierii în baroul avocaţilor şi opţiunea pentru forma de exercitare a profesiei;
c) în acelaşi termen barourile vor organiza adunãri generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplina şi a delegaţilor la Congresul avocaţilor;
d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocaţilor în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi;
e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa.
De la data adoptãrii statutului, avocaţii vor exercita profesia în una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
Actualele birouri de avocaţi, prevãzute de <>Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele mãsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleaşi condiţii, pe o perioada de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 77
Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotãri şi alte utilitãţi, necesare cabinetelor de avocaţi şi celorlalte forme de exercitare a profesiei, care se înfiinţeazã în temeiul art. 5 din prezenta lege, se scad din veniturile impozabile pe o durata de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. 78
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice, care au fost autorizate în baza altor legi sa acorde consultanţa juridicã, îşi înceteazã aceasta activitate.
ART. 79
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Decretul nr. 281/1954 privind organizarea şi exercitarea avocaturii, publicat în Buletinul Oficial nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificãrile ulterioare, şi <>Decretul nr. 191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea plãţii onorariilor pentru asistenta juridicã acordatã persoanelor avînd domiciliul sau sediul în strãinãtate, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 29 iunie 1977, precum şi <>Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele mãsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 10 mai 1993 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României, şi a fost reexaminata de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 mai 1995 şi de Senat în şedinţa din 1 iunie 1995, potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţia României, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 45 din 2 mai 1995.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI
ADRIAN NASTASE prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
____________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
