Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice
Obiectul legii ART. 1 (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilitãţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplica în domeniul elaborãrii, aprobãrii, executãrii şi raportarii: a) bugetului de stat; b) bugetului asigurãrilor sociale de stat; c) bugetelor fondurilor speciale; d) bugetului trezoreriei statului; e) bugetelor instituţiilor publice autonome; f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, dupã caz; g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigura din fonduri publice; i) bugetului fondurilor externe nerambursabile. Definiţii ART. 2 În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã: 1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie; 2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteazã fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate; 3. angajament legal - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice; 4. articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinata în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizeazã şi care desemneazã natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referã; 5. autorizare bugetarã - aprobare data ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau de a efectua plati, într-o perioada data, în limita creditelor bugetare aprobate; 6. buget - document prin care sunt prevãzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, dupã caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice; 7. buget general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg; 8. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective; 9. clasificatie bugetarã - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi dupã criterii unitare; 10. clasificatie economicã - gruparea cheltuielilor dupã natura şi efectul lor economic; 11. clasificatie funcţionalã - gruparea cheltuielilor dupã destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitãţi sau obiective care definesc necesitãţile publice; 12. contabil - denumire generica pentru persoana şi/sau persoanele care lucreazã în compartimentul financiar-contabil, care verifica documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plata a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice; 13. compartimentul financiar-contabil - structura organizatoricã din cadrul instituţiei publice, în care este organizatã execuţia bugetarã (serviciu, birou, compartiment); 14. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfãşoarã pe o perioada mai mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare; 15. credit de angajament - limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate; 16. credit bugetar - suma aprobatã prin buget, reprezentând limita maxima pana la care se pot ordonanta şi efectua plati în cursul anului bugetar pentru agajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exercitii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta şi efectua plati din buget pentru celelalte acţiuni; 17. cofinantare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenitã din surse externe; 18. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitãrii dublei evidentieri a acestora; 19. contribuţie - prelevare obligatorie a unei pãrţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fãrã posibilitatea obţinerii unei contraprestatii; 20. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depãşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar; 21. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicatã ordonatorului principal de credite de cãtre Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului, în limita cãreia se pot efectua repartizari de credite bugetare şi plati; 22. donaţie - fonduri bãneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publica de la o persoana juridicã sau fizica cu titlu nerambursabil şi fãrã contraprestatie; 23. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depãşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar; 24. execuţie bugetarã - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plãţii cheltuielilor aprobate prin buget; 25. execuţia de casa a bugetului - complex de operaţiuni care se referã la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare; 26. exerciţiu bugetar - perioada egala cu anul bugetar pentru care se elaboreazã, se aproba, se executa şi se raporteazã bugetul; 27. fonduri publice - sume alocate din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2); 28. fonduri speciale - venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc şi destinatiile acestora; 29. impozit - prelevare obligatorie, fãrã contraprestatie şi nerambursabila, efectuatã de cãtre administraţia publica pentru satisfacerea necesitãţilor de interes general; 30. instituţii publice - denumire generica ce include Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autoritãţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; 31. lege bugetarã anuala - lege care prevede şi autorizeaza pentru fiecare an bugetar veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementãri specifice exerciţiului bugetar; 32. lege de rectificare - lege care modifica în cursul exerciţiului bugetar legea bugetarã anuala; 33. lichidarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operaţiunile respective; 34. ordonanţarea cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirma ca livrãrile de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi realizatã; 35. plata cheltuielilor - faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publica achitã obligaţiile sale fata de terţi; 36. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia; 37. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referã la acelaşi ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care sa evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate; 38. sistem bugetar - sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) şi bugetele locale; 39. şeful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupa funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care rãspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plata a cheltuielilor sau, dupã caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe baza de contract, în condiţiile legii; 40. taxa - suma plãtitã de o persoana fizica sau juridicã, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de cãtre un agent economic, o instituţie publica sau un serviciu public; 41. varsamant - modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuatã de un agent economic sau de o instituţie publica ori financiarã; 42. venituri bugetare - resursele bãneşti care se cuvin bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2), în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte vãrsãminte; 43. virare de credite bugetare - operaţiune prin care se diminueazã creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei bugetare care prezintã disponibilitati şi se majoreazã corespunzãtor o alta subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective. Veniturile şi cheltuielile bugetare ART. 3 (1) Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcãtuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, dupã consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupã caz. (2) Creditele bugetare aprobate se utilizeazã pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevãzute în legi şi alte reglementãri, şi vor fi angajate şi folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Autorizarea bugetarã/Angajamentele multianuale ART. 4 (1) Legea bugetarã anuala prevede şi autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementãri specifice exerciţiului bugetar. (2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cãrora se angajeazã, se ordonanţeazã şi se efectueazã plati, reprezintã limite maxime care nu pot fi depasite. (3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. (4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag rãspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii. (5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare. (6) În vederea realizãrii acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Legile bugetare anuale ART. 5 În cadrul legilor bugetare anuale se includ urmãtoarele: a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat; b) legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurãrilor sociale de stat. Legile de rectificare ART. 6 Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar. Legile privind contul general anual de execuţie ART. 7 Rezultatele fiecãrui exerciţiu bugetar se aproba prin: a) legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat; b) legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat.
CAP. 2 Principii, reguli şi responsabilitãţi
SECŢIUNEA 1 Principii şi reguli bugetare
Principiul universalitatii ART. 8 (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donatiilor şi sponsorizarilor, care au stabilite destinaţii distincte. Principiul publicitãţii ART. 9 Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizandu-se prin: a) dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobãrii acestora; b) dezbaterea publica a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobãrii acestora; c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a acestora; d) mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele nepublicabile, prevãzute de lege. Principiul unitãţii ART. 10 (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta şi monitorizarea fondurilor publice. (2) Toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile acestui buget, cu excepţia celor prevãzute la art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 68, precum şi a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului. (3) Veniturile şi cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic şi ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specialã, urmând regulile şi principiile acestui buget. (4) În vederea respectãrii principiilor bugetare, în termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru desfiinţarea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specialã incluse în bugetul de stat. Principiul anualitatii ART. 11 (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exerciţiului bugetar. (2) Toate operaţiunile de încasãri şi plati efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzãtor de execuţie a bugetului respectiv. Principiul specializãrii bugetare ART. 12 Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aproba în buget pe surse de provenienta şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupã natura lor economicã şi destinaţia acestora, potrivit clasificatiei bugetare. Principiul unitãţii monetare ART. 13 Toate operaţiunile bugetare se exprima în moneda nationala. Reguli privind cheltuielile bugetare ART. 14 (1) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisa şi limitatã şi sunt determinate de autorizãrile conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. (2) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisã în bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) şi nici angajata şi efectuatã din aceste bugete, dacã nu exista baza legalã pentru respectiva cheltuiala. (3) Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta şi plãtitã dacã nu este aprobatã potrivit legii şi nu are prevederi bugetare. Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare ART. 15 (1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a cãror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia sa prevadã şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii trebuie sa elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate, fişa financiarã care însoţeşte expunerea de motive sau nota de fundamentare, dupã caz, şi care va fi actualizatã în concordanta cu eventualele modificãri intervenite în proiectul de act normativ. În aceasta fişa se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie sa aibã în vedere: a) schimbãrile anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru urmãtorii 5 ani; b) eşalonarea anuala a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale; c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorãrii cheltuielilor; d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri. (2) Dupã depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuãrii veniturilor sau a majorãrii cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
SECŢIUNEA a 2-a Competente şi responsabilitãţi în procesul bugetar
Aprobarea bugetelor ART. 16 (1) Bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel: a) bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege; b) bugetele instituţiilor publice autonome, de cãtre organele abilitate în acest scop prin legi speciale; c) bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetele prevãzute la lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite; d) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevãzute la lit. a), de cãtre ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora; e) bugetele instituţiilor publice care se finanţeazã integral din venituri proprii, de cãtre organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; f) bugetul trezoreriei statului, prin hotãrâre a Guvernului. (2) Bugetele prevãzute la alin. (1) lit. d) şi e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicãrii legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Rolul Parlamentului ART. 17 (1) Parlamentul adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta. (2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de cãtre Parlament pana cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referã proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta. (3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar. (4) Parlamentul adopta legile contului general anual de execuţie. Rolul Guvernului ART. 18 (1) Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice şi prioritãţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament. (2) Guvernul asigura: a) elaborarea raportului privind situaţia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv şi proiectia acesteia în urmãtorii 3 ani; b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevãzut de prezenta lege; c) exercitarea conducerii generale a activitãţii executive în domeniul finanţelor publice, scop în care examineazã periodic execuţia bugetarã şi stabileşte mãsuri pentru menţinerea sau îmbunãtãţirea echilibrului bugetar, dupã caz; d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anual de execuţie; e) utilizarea fondului de rezerva bugetarã şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe baza de hotãrâri. Rolul Ministerului Finanţelor Publice ART. 19 În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi anume: pregãtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie; b) dispune mãsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora; d) emite norme metodologice, precizãri şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea; e) solicita rapoarte şi informaţii oricãror instituţii care gestioneazã fonduri publice; f) aproba clasificatiile bugetare, precum şi modificãrile acestora; g) analizeazã propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; h) furnizeazã Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentarii proiectelor legilor bugetare anuale; i) asigura monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului mãsuri pentru reglementarea situaţiei; j) avizeazã, în faza de proiect, acordurile, memorandmurile, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative, care conţin implicaţii financiare; k) stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite; l) blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fãrã temei legal sau fãrã justificare în bugetele ordonatorilor de credite; m) dispune mãsurile necesare pentru administrarea şi urmãrirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţãrii în bani, rezultate din contribuţia financiarã externa acordatã Guvernului României; n) colaboreazã cu Banca Nationala a României la elaborarea balanţei de plati externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementãrilor în domeniul monetar şi valutar; o) prezintã semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi bãnci ale Parlamentului, împreunã cu Banca Nationala a României, informãri asupra modului de realizare a balanţei de plati externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanţei de plati externe; p) participa, în numele statului, în ţara şi în strãinãtate, dupã caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi, împreunã cu Banca Nationala a României, în probleme financiare, valutare şi de plati; r) îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de dispoziţiile legale. Categorii de ordonatori de credite ART. 20 (1) Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducãtorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducãtorii altor autoritãţi publice şi conducãtorii instituţiilor publice autonome. (2) Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegarii. (3) În cazurile prevãzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. (4) Conducãtorii instituţiilor publice cu personalitate juridicã din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, dupã caz. Rolul ordonatorilor de credite ART. 21 (1) Ordonatorii principali de credite repartizeazã creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai cãror conducatori sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, dupã caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (2) Ordonatorii secundari de credite repartizeazã creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai cãror conducatori sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (3) Ordonatorii terţiari de credite utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. (4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, dupã reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, dupã examinarea de cãtre Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru. (5) Toate instituţiile publice trebuie sa aibã bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi. Responsabilitãţile ordonatorilor de credite ART. 22 (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii de credite rãspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21; b) realizarea veniturilor; c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrãri de investiţii publice; g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora; h) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale. Controlul financiar preventiv şi auditul intern ART. 23 Controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercita asupra tuturor operaţiunilor care afecteazã fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementãrilor legale în domeniu. Controlul financiar preventiv propriu ART. 24 (1) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueazã de cãtre contabil. (2) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectueazã numai cu viza prealabilã de control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale. Controlul financiar preventiv delegat ART. 25 Controlul financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finanţelor Publice, conform legislaţiei în domeniu.
CAP. 3 Procesul bugetar
SECŢIUNEA 1 Proceduri privind elaborarea bugetelor
Conţinutul legilor bugetare anuale ART. 26 Legile bugetare cuprind: a) la venituri, estimarile anului bugetar; b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizãrile conţinute în legi specifice, în structura funcţionalã şi economicã a acestora; c) deficitul sau excedentul bugetar, dupã caz; d) reglementãri specifice exerciţiului bugetar. Anexele legilor bugetare ART. 27 Anexele legilor bugetare cuprind: a) sintezele bugetelor prevãzute la art. 16 alin. (1) lit. a); b) bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea; c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora; d) alte anexe specifice. Elaborarea bugetelor ART. 28 Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaboreazã de cãtre Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza: a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreazã proiectul de buget, precum şi pentru urmãtorii 3 ani; b) politicilor fiscale şi bugetare; c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate; d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; f) programelor întocmite de cãtre ordonatorii principali de credite în scopul finanţãrii unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cãrora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienta; programele sunt însoţite de estimarea anuala a performantelor fiecãrui program, care trebuie sa precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmãrite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii urmãtori, mãsurate prin indicatori precisi, a cãror alegere este justificatã; g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autoritãţile administraţiei publice locale; h) posibilitãţilor de finanţare a deficitului bugetar. Structura bugetelor ART. 29 (1) Veniturile şi cheltuielile se grupeazã în buget pe baza clasificatiei bugetare. (2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe pãrţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, dupã caz. (3) Cheltuielile prevãzute în capitole şi articole au destinaţie precisa şi limitatã. (4) Numãrul de salariaţi, permanenţi şi temporari, şi fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecãrui ordonator principal de credite. Numãrul de salariaţi aprobat fiecãrei instituţii publice nu poate fi depãşit. (5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. (6) Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. (7) Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aproba o data cu acestea. Fonduri la dispoziţia Guvernului ART. 30 (1) În bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului. (2) Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului se repartizeazã unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotãrâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute în timpul exerciţiului bugetar. (3) Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat cãtre bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, dupã caz. (4) Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizeazã unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. (5) În cursul exerciţiului bugetar Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului, în funcţie de necesitãţile privind asigurarea sumelor pentru înlãturarea efectelor calamitãţilor naturale.
SECŢIUNEA a 2-a Calendarul bugetar
Elaborarea indicatorilor macroeconomici ART. 31 Indicatorii macroeconomici şi sociali prevãzuţi la art. 28 lit. a), pentru anul bugetar pentru care se elaboreazã proiectul de buget, precum şi pentru urmãtorii 3 ani, vor fi elaborati de organele abilitate pana la data de 31 martie a anului curent. Aceşti indicatori vor fi actualizati pe parcursul desfãşurãrii procesului bugetar. Limitele de cheltuieli ART. 32 Ministerul Finanţelor Publice va inainta Guvernului, pana la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreazã proiectul de buget şi urmãtorii 3 ani, împreunã cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai şi sa informeze comisiile pentru buget, finanţe şi bãnci ale Parlamentului asupra principalelor orientãri ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice. Scrisoarea-cadru ART. 33 (1) Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1 iunie a fiecãrui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza cãruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. (2) În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de cãtre Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Pana la data de 15 iunie Ministerul Finanţelor Publice comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, în vederea definitivãrii proiectelor de buget. Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite ART. 34 1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca pana la data de 15 iulie a fiecãrui an sa depunã la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar urmãtor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, şi estimarile pentru urmãtorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate. (2) Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele proprii şi le înainteazã Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat. (3) Autoritãţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. (4) Ministerul Finanţelor Publice examineazã proiectele de buget şi poarta discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora. În caz de divergenta hotãrãşte Guvernul. (5) Proiectele de buget şi anexele la acesta, definitivate potrivit prevederilor alin. (4), se depun la Ministerul Finanţelor Publice pana la data de 1 august a fiecãrui an. Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament/Raportul anual la buget ART. 35 (1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecãrui an. (2) Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreazã proiectul de buget şi proiectia acesteia în urmãtorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cãrora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice. (3) Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetarã a Guvernului, precum şi alte informaţii relevante în domeniu. (4) Dupã însuşirea de cãtre Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevãzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu pana la data de 15 octombrie a fiecãrui an. Aprobarea bugetului de cãtre Parlament ART. 36 (1) Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe pãrţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, dupã caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale. (2) Estimarile pentru urmãtorii 3 ani reprezintã informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizãrii pentru anii bugetari respectivi. Procesul bugetar în cazul neaprobarii bugetului de cãtre Parlament ART. 37 (1) Dacã legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevãzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depãşi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de cãtre ordonatorii principali de credite, sau, dupã caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. (2) Instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmãtor, vor fi finanţate, pana la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
SECŢIUNEA a 3-a Prevederi referitoare la investiţii publice
Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget ART. 38 Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice, care se prezintã ca anexa la bugetul fiecãrui ordonator principal de credite. Informaţii privind programele de investiţii publice ART. 39 (1) Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice, pe clasificatia funcţionalã. (2) Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare. (3) Informaţiile financiare vor include: a) valoarea totalã a proiectului; b) creditele de angajament; c) creditele bugetare; d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie; e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizatã şi în cazul obiectivelor în derulare; f) costurile de funcţionare şi de întreţinere dupã punerea în funcţiune. (4) Informaţiile nefinanciare vor include: a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu prioritãţile investitionale şi legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi în detrimentul celor în derulare; b) descrierea proiectului; c) stadiul fizic al obiectivelor. Informaţii stabilite la nivelul Guvernului ART. 40 Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va elabora strategia în domeniul investiţiilor publice, pe baza propunerilor de programe de investiţii elaborate de ordonatorii principali de credite. Rolul metodologic şi competentele Ministerului Finanţelor Publice ART. 41 (1) Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit sa stabileascã conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului. (2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice criteriile de evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice. (3) Ministerul Finanţelor Publice, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, va analiza programul de investiţii din punct de vedere al încadrãrii în limitele de cheltuieli stabilite, al respectãrii criteriilor de selecţie şi prioritizare şi a eşalonãrii creditelor bugetare în funcţie de durata de execuţie a obiectivelor. (4) Ministerul Finanţelor Publice coordoneazã monitorizarea întregului program de investiţii, scop în care va solicita ordonatorilor principali de credite toate informaţiile necesare. Aprobarea proiectelor de investiţii publice ART. 42 (1) Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi care se finanţeazã, potrivit legii, din fonduri publice se aproba de cãtre: a) Guvern, pentru valori mai mari de 130 miliarde lei; b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 18 miliarde lei şi 130 miliarde lei; c) ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori pana la 18 miliarde lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. (2) Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se realizeazã pe baza de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobãrii Guvernului. (3) Limitele valorice privind competentele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi se pot modifica prin hotãrâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Condiţii pentru includerea proiectelor de investiţii în proiectul de buget ART. 43 (1) Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacã, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuãrii cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. (2) Ordonatorii principali de credite, pe propria rãspundere, actualizeazã şi aproba valoarea fiecãrui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Aceasta operaţiune este supusã controlului financiar preventiv potrivit prevederilor art. 23 şi 25. Monitorizarea de cãtre ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiţii ART. 44 (1) Pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite vor urmãri derularea procesului investitional, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, şi vor întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare, pe care le vor transmite Ministerului Finanţelor Publice. (2) În cazul în care, pe parcursul derulãrii procesului investitional, apar probleme în implementarea unui obiectiv, ordonatorul principal de credite va consemna în raportul de monitorizare cauza şi mãsurile ce se impun pentru remedierea acestui lucru. (3) În situaţia în care, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului Finanţelor Publice, pana la data de 31 octombrie, redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii anexa la buget. (4) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii. Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice ART. 45 Toate angajamentele legale, din care rezulta o cheltuiala pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinantate de o instituţie internationala, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare. Structura programelor de investiţii publice ART. 46 (1) În programele de investiţii se nominalizeaza obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii în continuare şi investiţii noi, iar "alte cheltuieli de investiţii" pe categorii de investiţii. (2) Poziţia "alte cheltuieli de investiţii" cuprinde urmãtoarele categorii de investiţii: a) achiziţii de imobile; b) dotãri independente; c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii; d) cheltuielile de expertiza, proiectare şi de execuţie privind consolidãrile şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitati naturale - cutremure, inundatii, alunecãri, prabusiri şi tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii; e) lucrãri de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinãri seismologice, consultanţa, asistenta tehnica şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii. (3) Cheltuielile de investiţii cuprinse la lit. a)-e) ale alin. (2) se detaliazã şi se aproba prin liste separate de cãtre ordonatorul principal de credite.
SECŢIUNEA a 4-a Execuţia bugetarã
Principii în execuţia bugetarã ART. 47 (1) Prin legile bugetare anuale se prevãd şi se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecãrui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţionalã şi economicã a acestora. (2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar. (3) Alocaţiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. (4) Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol. (5) Virãrile de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenta fiecãrui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate, şi se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeazã a se suplimenta, cu cel puţin o luna înainte de angajarea cheltuielilor. (6) Pe baza justificarilor corespunzãtoare virãrile de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite şi, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmeazã a se suplimenta, cu cel puţin o luna înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. (7) Virãrile de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (5) şi (6), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virari se efectueazã dacã nu contravin prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau legilor de rectificare. (8) Sunt interzise virãrile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetarã şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului. (9) Propunerile de virari de credite bugetare sunt însoţite de justificãri, detalieri şi necesitaţi privind execuţia, pana la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se disponibilizeaza şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificatiei bugetare la care se suplimenteaza prevederile bugetare. (10) Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situaţia virarilor de credite bugetare aprobate conform alin. (5), potrivit instrucţiunilor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare ART. 48 (1) Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile şi bugetele instituţiilor publice autonome se repartizeazã pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilitãţile de asigurare a surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de perioada în care este necesarã efectuarea cheltuielilor. (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor aprobate în bugetele prevãzute la alin. (1) se aproba de cãtre: a) Ministerul Finanţelor Publice: pe capitole de cheltuieli şi în cadrul acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pe capitole şi subcapitole la venituri şi pe capitole şi în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile din bugetul de stat cãtre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice ale Ministerului Finanţelor Publice; b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terţiari de credite, dupã caz; c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderea de credite bugetare ART. 49 (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupã deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. (2) Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, dupã caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilitãţile de finanţare a deficitului bugetar. (3) Deschiderile de credite pentru transferurile cãtre bugetele locale, în cadrul limitelor prevãzute în bugetul de stat, se efectueazã de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesitãţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei. (4) În vederea menţinerii echilibrului bugetar Guvernul poate aproba lunar, pana la finele lunii în curs pentru luna urmãtoare, limite lunare de cheltuieli, în funcţie de estimarea încasãrii veniturilor bugetare, în cadrul cãrora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizeazã credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. (5) Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri temeinic justificate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei de 25 a fiecãrei luni. Transferurile între ordonatorii principali de credite ART. 50 În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de unitãţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa introducã modificãrile corespunzãtoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, fãrã afectarea echilibrului bugetar şi a Fondului de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului. Fondurile externe nerambursabile ART. 51 (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se deruleazã conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. (2) Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate într-un cont distinct şi vor fi cheltuite numai în limita disponibilitãţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate. Execuţia bugetarã ART. 52 (1) În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmãtoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata. (2) Execuţia bugetarã se bazeazã pe principiul separarii atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil. (3) Operaţiunile specifice angajãrii, lichidãrii şi ordonanţãrii cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite şi se efectueazã pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice. (4) Plata cheltuielilor este asigurata de şeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile. (5) Instrumentele de plata trebuie sa fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plata se semneazã de contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil. (6) Efectuarea plãţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai dupã ce acestea au fost lichidate şi ordonanţate potrivit prevederilor art. 24 şi 25, dupã caz. (7) Guvernul poate stabili prin hotãrâre, la propunerea ministrului finanţelor publice, acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de pana la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile şi limitele care se vor folosi în acest scop. (8) Sumele reprezentând plati în avans, efectuate potrivit alin. (7) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrãri executate şi servicii prestate pana la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de cãtre instituţia publica care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrãrilor şi serviciilor angajate pentru care s-au plãtit avansuri, recuperarea sumelor de cãtre instituţia publica se face cu perceperea majorãrilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi pana s-au recuperat. Plata salariilor în sistemul bugetar ART. 53 (1) Salariile în sistemul bugetar se plãtesc o data pe luna, în perioada 5-15 a fiecãrei luni, pentru luna precedenta. (2) Eşalonarea plãţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice din subordine, se face prin ordin al ministrului finanţelor publice. (3) La ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice din subordinea acestora, la care salariile se plãtesc de doua ori pe luna, aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) se face începând cu luna ianuarie 2005. Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite ART. 54 (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate, şi de a propune Ministerului Finanţelor Publice anularea creditelor respective. (2) Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor principali de credite, prevãzute la alin. (1), este 10 decembrie. (3) Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat în condiţiile alin. (1), se majoreazã Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului prevãzut în bugetul de stat. Monitorizarea periodicã exercitatã de Ministerul Finanţelor Publice ART. 55 Ministerul Finanţelor Publice solicita ordonatorilor principali de credite, în cursul anului, rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice în vederea monitorizarii execuţiei bugetare. Contul general anual de execuţie ART. 56 (1) Pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuţia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina, şi în urma verificãrii şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor Publice elaboreazã contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi, respectiv, contul de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezintã Guvernului. (2) Ordonatorii principali de credite au obligaţia sa întocmeascã şi sa anexeze la situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, în care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale. (3) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, precum şi conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate şi au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. (4) Guvernul analizeazã şi prezintã spre adoptare Parlamentului contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie, pana la data de 1 iulie a anului urmãtor celui de execuţie. (5) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurãrilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aproba prin lege dupã verificarea acestora de cãtre Curtea de Conturi. Structura conturilor anuale de execuţie a bugetului ART. 57 Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde: a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive; încasãri realizate; b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plati efectuate. Contul general de execuţie a datoriei publice ART. 58 (1) Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual contul general al datoriei publice a statului. Contul general al datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Contul general al datoriei publice a statului cuprinde conturile datoriei publice interne şi datoriei publice externe directe a statului şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de cãtre alte persoane juridice. Excedentul/deficitul bugetar ART. 59 (1) Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurãrilor sociale de stat şi al bugetelor fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţa între veniturile încasate şi plãţile efectuate pana la încheierea exerciţiului bugetar. (2) Cu excedentele definitive rezultate dupã încheierea exerciţiului bugetar şi cu alte surse prevãzute de lege se diminueazã deficitele din anii precedenti, respectiv şi datoria publica în situaţia bugetului de stat. Execuţia de casa bugetarã ART. 60 (1) Execuţia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeazã prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice, care asigura: a) încasarea veniturilor bugetare; b) efectuarea plãţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale; c) efectuarea operaţiunilor de încasãri şi plati privind datoria publica interna şi externa rezultatã din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente; d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale. (2) Prin trezoreria statului se pot efectua şi urmãtoarele operaţiuni: a) pãstrarea disponibilitãţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe baza de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotãrâri ale Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şi economice, dupã caz; b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilitãţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Nationala a României; c) alte operaţiuni financiare prevãzute de lege. Principii ale încheierii execuţiei bugetare ART. 61 (1) Execuţia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an. (2) Orice venit neincasat şi orice cheltuiala angajata, lichidatã şi ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare, şi neplatita pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, dupã caz, în contul bugetului pe anul urmãtor. (3) Creditele bugetare neutilizate pana la închiderea anului sunt anulate de drept. (4) Disponibilitãţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţãrii contribuţiei financiare a Comunitãţii Europene, rãmase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reporteazã în anul urmãtor. (5) Fondurile prevãzute la alin. (4) se utilizeazã în condiţiile prevederilor prezentei legi şi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi. (6) În cazul bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuţia acestora se regularizeazã la sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor primite. (7) Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţioneazã numai pentru anul bugetar respectiv.
CAP. 4 Finanţele instituţiilor publice
Finanţarea instituţiilor publice ART. 62 (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupã caz; b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupã caz; c) integral, din veniturile proprii. (2) Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupã caz, vãrsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate. Bunuri materiale şi fonduri bãneşti primite de instituţiile publice ART. 63 (1) Instituţiile publice pot folosi, pentru desfãşurarea activitãţii lor, bunuri materiale şi fonduri bãneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizãri, cu respectarea dispoziţiilor legale. (2) Fondurile bãneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate integral de la buget, se vãrsa direct la bugetul din care se finanţeazã acestea. Cu aceste sume se majoreazã creditele bugetare ale bugetului respectiv şi se vor utiliza potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator. (3) Lunar, în termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite vor transmite Ministerului Finanţelor Publice situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate potrivit alin. (2), în vederea introducerii modificãrilor corespunzãtoare in volumul şi structura bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, dupã caz. (4) Cu fondurile bãneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majorã bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetarã trimestriala şi anuala, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli. (5) Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistreazã în contabilitatea acestora. Finanţarea unor instituţii publice ART. 64 Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul de stat, cat şi din bugetele locale, numai în cazurile în care, prin legea bugetarã anuala sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţeazã prin fiecare buget. Veniturile proprii ale instituţiilor publice ART. 65 (1) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), se încaseazã, se administreazã, se utilizeazã şi se contabilizeaza de cãtre acestea, potrivit dispoziţiilor legale. (2) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), provin din chirii, organizarea de manifestãri culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitãţi proprii sau anexe, prestãri de servicii şi altele asemenea. Excedentele bugetelor instituţiilor publice ART. 66 (1) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b), se regularizeazã la sfârşitul anului cu bugetul din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acesta. (2) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, se reporteazã în anul urmãtor. Regimul de finanţare a unor activitãţi sau instituţii publice ART. 67 Guvernul poate aproba înfiinţarea de activitãţi finanţate integral din venituri proprii pe lângã unele instituţii publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii publice, din finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) şi lit. b) în finanţate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), dupã caz, stabilind totodatã domeniul de activitate, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activitãţi, categoriile de venituri şi natura cheltuielilor. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale unor activitãţi ART. 68 (1) Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activitãţile finanţate integral din venituri proprii se întocmesc o data cu bugetul instituţiei publice de care aparţin şi se aproba o data cu bugetul acesteia, în condiţiile art. 16. (2) Veniturile şi cheltuielile activitãţilor finanţate integral din venituri proprii se grupeazã pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. (3) În situaţia nerealizarii veniturilor prevãzute în bugetele activitãţilor finanţate integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. (4) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activitãţilor finanţate integral din venituri proprii se reporteazã în anul urmãtor. Împrumut temporar pentru unele activitãţi sau instituţii publice ART. 69 (1) În cazul în care, la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii publice sau a unor activitãţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturi fãrã dobanda din bugetul propriu, pe baza de convenţie. (2) Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de 6 luni de la data acordãrii. Execuţia de casa a bugetelor instituţiilor publice ART. 70 (1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activitãţile de pe lângã unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectueazã operaţiunile de încasãri şi plati prin unitãţile teritoriale ale trezoreriei statului în a cãror raza îşi au sediul şi la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilitati. (2) Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin bãncile comerciale. (3) Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi unitãţii teritoriale a trezoreriei statului.
CAP. 5 Sancţiuni
Infracţiuni şi pedepse ART. 71 Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda de la 50 milioane lei la 100 milioane lei. Contravenţii şi sancţiuni ART. 72 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte: a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi (3), art. 16 alin. (2), art. 43, art. 47 alin. (10) şi ale art. 63 alin. (2)-(5); b) nerespectarea dispoziţiilor art. 24 alin. (2), art. 47 alin. (3), (5)-(8), art. 52 alin. (2)-(6) şi (8), art. 53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 56 alin. (2), art. 66 alin. (1) şi ale art. 69 alin. (2); c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 15 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 39 alin. (2), art. 61 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 68 alin. (3), art. 70 alin. (2) şi (3) şi ale art. 77. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) se sancţioneazã cu amenda de la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amenda de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amenda de la 20 milioane lei la 30 milioane lei. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii. Legislaţia aplicatã contravenţiei ART. 73 Contravenţiilor prevãzute la art. 72 li se aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu excepţia art. 28 şi 29.
CAP. 6 Dispoziţii finale
Contabilitatea publica ART. 74 (1) Contabilitatea publica va cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care sa reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului; c) contabilitatea generalã bazatã pe principiul constatãrii drepturilor şi obligaţiilor, care sa reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau deficitului patrimonial; d) contabilitatea destinatã analizarii costurilor programelor aprobate. (2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de raportare privind informaţiile furnizate de contabilitatea publica. Sume cuvenite statului ART. 75 Orice suma care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacã legea nu prevede altfel. Regimul veniturilor ART. 76 Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscalã se supun legislaţiei în domeniu. Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe şi a unor bunuri materiale ART. 77 (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condiţiile prevãzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale, care aparţin instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. a), constituie venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale, dupã caz, şi se vãrsa la acestea. (2) Sumele obţinute potrivit alin. (1) de cãtre celelalte instituţii publice se reţin de cãtre acestea în vederea realizãrii de investiţii. Fondurile speciale ART. 78 (1) Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie şi se administreazã în afarã bugetului de stat şi a bugetului asigurãrilor sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurãrile sociale de sãnãtate şi bugetul asigurãrilor de şomaj. Aceste bugete se aproba ca anexa la legea bugetului de stat şi, respectiv, la legea bugetului asigurãrilor sociale de stat. (2) Proiectele acestor bugete se elaboreazã de cãtre Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective. (3) Elaborarea, aprobarea şi execuţia acestor bugete se efectueazã potrivit legilor de constituire a acestora şi prevederilor prezentei legi. Norme metodologice şi instrucţiuni ART. 79 În aplicarea prevederilor prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa emita norme metodologice şi instrucţiuni. Intrarea în vigoare ART. 80 (1) Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. (2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinantarea unor activitãţi ale instituţiilor de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 130 din 12 decembrie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA
Bucureşti, 11 iulie 2002. Nr. 500.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
