Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 5 din 12 noiembrie 1982 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor
Creşterea permanenta a producţiei agricole, precum şi ridicarea potenţialului productiv al pãdurilor, impun asigurarea unei protecţii corespunzãtoare a plantelor cultivate şi a pãdurilor impotriva dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, introducerea şi generalizarea unui sistem integrat de prevenire şi combatere a acestora, prin imbinarea mijloacelor chimice cu cele biologice, fizico-mecanice şi agrofitotehnice, precum şi prin crearea unor soiuri de plante rezistente la boli şi daunatori. Organizarea şi desfãşurarea pe baze ştiinţifice a întregii activitãţi de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor trebuie sa asigure, pe lîngã sporirea cantitãţii de produse agroalimentare, şi calitatea corespunzãtoare a acestora, evitarea pierderilor, apãrarea sãnãtãţii populaţiei, menţinerea calitãţii solului, protecţia mediului înconjurãtor. În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Asigurarea protecţiei plantelor cultivate şi a pãdurilor impotriva dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor constituie o problema de interes naţional, o obligaţie pentru organele de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, pentru toţi cetãţenii. Protecţia plantelor cultivate, a pãdurilor şi a celorlalte forme de vegetaţie folositoare omului se realizeazã atît prin activitatea de prevenire a rãspîndirii în ţara şi a introducerii din afarã a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, cît şi prin combaterea acestora prin metode agrotehnice, fizico-mecanice, chimice şi biologice. ART. 2 Activitatea de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor trebuie sa contribuie la sporirea producţiei agricole şi silvice, la asigurarea calitãţii corespunzãtoare a acesteia, precum şi la prevenirea şi eliminarea pierderilor provocate de daunatori, boli şi buruieni. Protecţia plantelor cultivate şi a pãdurilor trebuie sa se realizeze în condiţii şi cu mijloace care sa garanteze ocrotirea mediului înconjurãtor, pãstrarea calitãţilor fizice, chimice şi biologice ale solului, menţinerea echilibrului biologic şi apãrarea sãnãtãţii omului. ART. 3 În intreaga activitate de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor se va promova şi generaliza sistemul integrat de prevenire şi combatere a bolilor, dãunãtorilor şi buruienilor, prin imbinarea raţionalã a mijloacelor chimice cu cele biologice, folosirea metodelor fizico-mecanice şi aplicarea întregului complex de mãsuri agrofitotehnice. Sistemul integrat de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor trebuie sa cuprindã în principal urmãtoarele mãsuri: a) extinderea şi generalizarea cultivarii unor soiuri şi hibrizi rezistenti la atacul dãunãtorilor şi bolilor; b) generalizarea tratarii seminţelor şi a materialului sãditor pentru toate culturile; c) respectarea rotatiei culturilor, în cadrul organizãrii asolamentelor unice; d) administrarea uniforma şi în raport echilibrat a ingrasamintelor naturale şi chimice; e) executarea lucrãrilor agrotehnice în condiţii care sa asigure distrugerea resturilor vegetale din sol, diminuarea surselor de agenţi patogeni şi daunatori, crearea condiţiilor optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor cultivate; f) asigurarea densitatii optime a culturilor, în vederea obţinerii unei eficiente corespunzãtoare a tratamentelor de combatere; g) extinderea metodelor fizice şi biologice de combatere, prin folosirea iradierii, a produselor hormonale, a preparatelor microbiologice şi a altor asemenea mijloace; h) limitarea utilizãrii produselor chimice şi excluderea celor dãunãtoare pentru om sau care ar putea avea efecte negative asupra mediului înconjurãtor şi a echilibrului biologic în natura, prin acumularea de reziduuri în sol, în produsele agroalimentare şi în organismul uman; i) perfecţionarea şi generalizarea sistemelor de prognoza a atacurilor şi de avertizare a tratamentelor impotriva dãunãtorilor şi bolilor, precum şi a cartarii buruienilor, în vederea rationalizarii stricte şi diminuãrii maxime a numãrului de tratamente chimice, a creşterii eficientei acestora. În cadrul sistemului integrat de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, tratamentele chimice vor fi aplicate îndeosebi în perioadele anterioare apariţiei fructelor şi a altor pãrţi ale plantelor, folosite în alimentaţia omului sau în furajarea animalelor. Aplicarea tratamentelor cu insecticide în plantaţii şi culturi, în perioada infloririi, se va face în condiţii care sa asigure pe deplin protecţia albinelor, prin folosirea unor produse selective, inofensive pentru acestea, prevenirea din timp a apicultorilor asupra tratamentelor ce se vor aplica şi alte asemenea mãsuri. ART. 4 În scopul sporirii permanente a eficientei economice a acţiunilor de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor, în intreaga activitate de cercetare ştiinţificã, de producţie şi de utilizare a mijloacelor de combatere se va urmãri: a) dezvoltarea cercetãrilor privind biologia dãunãtorilor, agenţilor patogeni şi a buruienilor, în vederea creãrii unor preparate biologice eficiente, a perfecţionãrii tehnologiilor de producere şi utilizare a acestora, precum şi a reducerii numãrului de tratamente chimice în acţiunile de protecţie; b) realizarea unor sortimente de pesticide cu eficacitate ridicatã şi cu consumuri reduse de materii prime şi energie, care sa poatã fi transportate, manipulate şi aplicate în condiţii cît mai economice; c) extinderea pesticidelor concomitent cu semanatul, aplicarea ingrasamintelor, irigarea, întreţinerea culturilor şi cu alte lucrãri agrotehnice, în vederea reducerii tasarii solului şi calcarii culturilor, a diminuãrii consumului de carburanţi şi lubrifianţi, a economisirii forţei de munca; d) asigurarea de echipamente multifunctionale, care sa permitã efectuarea unei game cît mai largi de lucrãri agricole, inclusiv de protecţie a plantelor. ART. 5 Pentru aplicarea în cele mai bune condiţii a mijloacelor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii vor lua mãsuri pentru dezvoltarea sistemului integrat de prevenire şi combatere şi perfecţionarea tehnologiilor din domeniul protecţiei plantelor. De asemenea, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului cu Ministerul Sãnãtãţii şi cu alte organe centrale interesate, vor organiza studierea efectelor reţinerii, cedarii şi remanentei pesticidelor în sol, plante şi organismul uman şi animal, în vederea prevenirii oricãror urmãri negative ce pot decurge din circuitul acestor substanţe în natura. ART. 6 Ministerul Industriei Chimice împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii vor stabili programe de cercetare în vederea realizãrii unor mijloace biologice şi produse chimice eficiente, lipsite de nocivitate şi cu remanenta redusã în sol, alimente şi furaje, care sa se încadreze în limitele maxime admisibile stabilite potrivit legii. Pentru introducerea în practica a noilor sortimente de pesticide, se va adinci colaborarea între cercetarea biologica şi tehnologicã, încã din faza de laborator a elaborãrii produselor, astfel încît sa se cunoascã din timp diversele fenomene secundare care se pot ivi la fabricarea şi aplicarea lor. Cercetarea biologica va acorda o importanta deosebita problemelor legate de reziduuri, prin organizarea sistematica a analizelor solului şi culturilor agricole şi stabilirea celor mai eficiente metode şi produse pentru reducerea lor în limitele nepericuloase. ART. 7 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii împreunã Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului vor lua mãsuri pentru pregãtirea cadrelor superioare şi medii necesare acţiunilor de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice va asigura informarea operativã a specialiştilor care lucreazã la protecţia plantelor cultivate şi a pãdurilor asupra rezultatelor cercetãrii ştiinţifice din acest domeniu, a noilor produse, metode, aparate, utilaje, maşini şi tehnologii de combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, introduse în producţia agricolã şi silvicã. CAP. 2 Protecţia plantelor cultivate, a pasunilor şi finetelor SECŢIUNEA I Protecţia plantelor cultivate ART. 8 În vederea sporirii permanente a producţiei agricole, a evitãrii pierderilor şi pentru asigurarea calitãţii corespunzãtoare a produselor agroalimentare, unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, alte persoane juridice, precum şi toţi cetãţenii deţinãtori de terenuri şi culturi, sînt obligaţi sa aplice mãsurile de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor pe terenuri şi culturi agricole, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi potrivit programelor de acţiune elaborate. Normele tehnice pentru asigurarea stãrii de igiena a culturilor de orice fel, precum şi a pasunilor şi a finetelor, obligatorii pentru unitãţile agricole socialiste, pentru toţi specialiştii şi ceilalţi lucrãtori din agricultura, precum şi pentru toţi deţinãtorii de terenuri şi culturi, sînt cele prevãzute în anexa nr. 1. ART. 9 Prevenirea şi combaterea dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor în unitãţile agricole de stat şi cooperatiste se executa în mod unitar, pentru toate culturile, potrivit programelor de acţiuni alcãtuite în cadrul fiecãrui consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist, pe baza avertizarilor transmise de organele judeţene de protecţie a plantelor. În fiecare unitate agricolã socialistã din cadrul consiliilor unice rãspunderea pentru aplicarea corespunzãtoare a tuturor tratamentelor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor revine inginerului şef al unitãţii. ART. 10 În scopul prevenirii pierderilor cauzate de daunatori, boli şi buruieni, specialiştii din fiecare unitate agricolã vor urmãri aplicarea la timp şi în condiţii corespunzãtoare a tuturor lucrãrilor agrofitotehnice prevãzute în tehnologii şi vor supraveghea în permanenta terenurile şi culturile, pentru depistarea atacurilor şi aplicarea tratamentelor necesare. Conducerile unitãţilor agricole de stat şi cooperatiste vor lua mãsuri de asigurare a unui numãr corespunzãtor de muncitori pentru lucrãrile de combatere, care vor fi instruiti, înainte de începerea acţiunilor, din punctul de vedere al respectãrii tehnologiilor de aplicare a tratamentelor şi al protecţiei muncii. ART. 11 Organele judeţene de protecţie a plantelor sînt obligate sa asigure executarea integrala şi unitarã a acţiunilor cuprinse în programele de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, urmãrind ca aceste acţiuni sa se realizeze în mod coordonat, pe zone geografice, atît în unitãţile de stat şi cooperatiste, cît şi în gospodãriile populaţiei; totodatã, vor acorda asistenta tehnica în aplicarea tratamentelor, vor urmãri şi controla realizarea şi eficienta mãsurilor de prevenire şi combatere. De asemenea, organele judeţene de protecţie a plantelor vor asigura, prin centrele şi formatiile proprii, asistenta tehnica şi sprijinirea producãtorilor cu gospodãrii individuale din localitãţile necooperativizate, precum şi a gospodariilor populaţiei, în aplicarea tratamentelor de prevenire şi combatere. În vederea efectuãrii la un nivel tehnic corespunzãtor a unor lucrãri speciale de combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor în gospodãriile individuale din localitãţile necooperativizate, precum şi în gospodãriile populaţiei, organele judeţene de protecţie a plantelor vor organiza echipe specializate; lucrãrile se vor executa pe baza contractelor încheiate cu deţinãtorii culturilor şi terenurilor. ART. 12 Mãsurile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor vor fi aplicate diferenţiat, în funcţie de structura culturilor şi de ponderea acestora în producţia fiecãrei unitãţi agricole. În acţiunile de protecţie a culturilor de cereale şi plante tehnice vor fi avute în vedere, cu precãdere, mãsurile de condiţionare, selecţionare şi tratare a seminţelor, de decuscutare a trifolienelor, de distrugere, pe cale fizica sau mecanicã, a focarelor buruienilor de carantina, precum şi de combatere, cu mijloace specifice a dãunãtorilor şi bolilor care prezintã cel mai mare pericol pentru fiecare cultura. În horticultura va fi folosit în exclusivitate material sãditor sanatos, provenit din pepiniere, sere şi rasadnite dezinfectate şi dezinsectizate; de asemenea, vor fi efectuate, la timpul optim, tratamentele şi mãsurile de igiena şi de combatere specifice - distrugerea cuiburilor de omizi, a lichenilor şi a muschilor, taierea uscaturilor, drajonilor, înlocuirea pomilor şi a plantelor de cultura uscate, culegerea fructelor mumificate sau atacate de boli ori de daunatori, combaterea manei la vita de vie, cartofi şi tomate şi alte asemenea lucrãri. ART. 13 Prevenirea şi combaterea dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor în perimetrele de protecţie sanitarã a surselor de apa şi instalaţiilor centrale de aprovizionare cu apa potabilã, pe terenurile rezerva de stat, în zonele amenajate pentru odihna şi recreatie, în parcuri şi spaţii verzi, precum şi în aliniamentele de utilitate publica, se asigura de unitãţile specializate de protecţie a plantelor ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul prealabil al organelor sanitare judeţene şi dupã caz, al organelor locale de gospodãrire a apelor. ART. 14 În cazul cînd deţinãtorii terenurilor sau culturilor agricole nu executa în timp utile lucrãrile obligatorii, prevãzute în prezenta lege, pentru prevenirea şi combaterea dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, acestea vor putea fi executate prin grija organelor de protecţie a plantelor cultivate, iar deţinãtorii vor fi obligaţi la plata integrala a materialului folosit şi a prestaţiilor efectuate, deosebit de sancţiunile ce le vor fi aplicate potrivit legii. ART. 15 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin organele lor de specialitate, organizeazã şi rãspund de aplicarea tuturor mãsurilor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor în unitãţile agricole de stat şi cooperatiste şi în gospodãriile populaţiei, potrivit programelor stabilite. În vederea aplicãrii unitare şi în mod corespunzãtor, pe întregul teritoriu, a mãsurilor de protecţie, comitetele executive organizeazã, potrivit legii, unitãţi de protecţie a plantelor cultivate, în subordinea direcţiilor generale pentru agricultura şi industria alimentara. ART. 16 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare organizeazã, indruma, controleazã şi rãspunde de acţiunile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor la plantele cultivate. În acest scop: a) stabileşte programele de acţiuni pentru protecţia plantelor cultivate pe tot teritoriul tarii şi urmãreşte asigurarea cu pesticide, aparatura, utilaje, materiale şi mijloace financiare pentru realizarea lor; aproba programele unitare de acţiuni întocmite de organele judeţene de protecţie a plantelor; controleazã şi rãspunde de aplicarea mãsurilor din programele stabilite; b) asigura aplicarea unitarã a mãsurilor de carantina fitosanitara; c) tine evidenta aparitiilor de daunatori, boli şi buruieni la plantele cultivate; întocmeşte informaţiile şi prognozele şi emite avertizarile în legatura cu acestea; d) controleazã activitatea organelor de protecţie a plantelor cultivate; e) întocmeşte, împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, programe unitare de cercetare ştiinţificã în scopul realizãrii tuturor mãsurilor de prevenire al dezvoltãrii şi generalizarii sistemului integrat de combatere, inlaturarii paralelismelor şi coordonãrii corespunzãtoare a activitãţii de cercetare; f) stabileşte necesarul personalului de specialitate cu pregãtire superioarã de la unitãţile de protecţie a plantelor cultivate şi tine evidenta acestui personal; avizeazã asupra încadrãrii, transferului sau desfacerii contractelor de munca ale acestuia şi ia mãsuri pentru perfecţionarea pregãtirii profesionale în acest domeniu; g) rãspunde de avizarea pesticidelor şi de omologarea aparatelor, utilajelor şi maşinilor folosite în protecţia plantelor cultivate şi urmãreşte îmbunãtãţirea calitãţii acestora; h) stabileşte necesarul de pesticide, unelte, aparate şi maşini folosite în protecţia plantelor cultivate, urmãreşte creşterea operativitatii în aprovizionarea şi îmbunãtãţirea condiţiilor de depozitare, transport, conservare şi distribuire a acestora; aprovizionarea unitãţilor socialiste şi a persoanelor fizice cu aceste produse şi echipamente se face, dupã caz, de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mãrfurilor şi Ministerul Comerţului Interior; i) stabileşte norme tehnice privind utilizarea produselor pesticide şi a echipamentului pentru protecţia plantelor cultivate; j) organizeazã şi asigura, prin laboratoare de specialitate, controlul calitãţii pesticidelor, precum şi al reziduurilor acestora în sol, alimente şi furaje; analizeazã periodic rezultatele obţinute şi ia mãsuri corespunzãtoare de inlaturare a deficienţelor constatate; k) organizeazã împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, loturi experimentale pentru stabilirea eficientei economice a acţiunilor de prevenire şi combatere a principalilor daunatori, boli şi buruieni ale plantelor cultivate; l) organizeazã popularizarea acţiunilor de protecţie a plantelor cultivate, potrivit prevederilor legale. ART. 17 În scopul prevenirii atacului de daunatori şi a bolilor, al aplicãrii la timp a mãsurilor de combatere a acestora al realizãrii programelor de combatere, unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, unitãţile de protecţie a plantelor, unitãţile comerciale de stat şi cooperatiste care desfac pesticide şi utilaje pentru protecţia plantelor cultivate vor asigura cantitãţile de materiale necesare efectuãrii acestor acţiuni, inclusiv aparatura de capacitate mica, portabila şi carosabilã, precum şi pesticide în ambalaje mici pentru gospodãriile populaţiei. SECŢIUNEA a II-a Protecţia pasunilor şi finetelor ART. 18 În scopul prevenirii pierderilor cauzate de daunatori, boli şi buruieni, precum şi al evitãrii pericolului rãspîndirii, în culturile agricole, forestiere şi pãduri, a dãunãtorilor şi agenţilor patogeni care pot forma focare de acumulare şi permanetizare pe terenurile cu pãşuni şi fîneţe, deţinãtorii acestor terenuri vor executa la timp şi în condiţii corespunzãtoare toate lucrãrile agrotehnice şi de întreţinere prevãzute în tehnologii. De asemenea, deţinãtorii de pãşuni şi fîneţe sînt obligaţi sa asigure supravegherea permanenta a acestora pentru depistarea oricãror focare de daunatori şi agenţi patogeni şi sa execute lucrãrile de prevenire şi combatere conform indicaţiilor date de organele de protecţie a plantelor şi organele silvice. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare indruma, controleazã şi rãspunde de organizarea tuturor acţiunilor de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor pe pãşunile şi fîneţele aparţinînd consiliilor populare şi unitãţilor agricole socialiste. Ministerul Silviculturii indruma, controleazã şi rãspunde de organizarea acestor acţiuni pe pãşunile şi fîneţele din zonele montane şi perimetrul forestier din celelalte zone. ART. 19 Mãsurile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, precum şi de curãţire a pasunilor şi finetelor se vor executa cu pesticide şi alte mijloace care sa asigure protejarea florei şi faunei folositoare, precum şi a sãnãtãţii animalelor. Odatã cu executarea tratamentelor de combatere pe pãşuni şi fîneţe, terenurile vor fi marcate vizibil cu panouri de avertizare şi vor fi luate şi celelalte mãsuri necesare pentru oprirea pasunatului sau a consumului de fin pe întregul timp de pauza stabilit pentru fiecare pesticid. ART. 20 Rãspunderea pentru aplicarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor pe pãşuni şi fîneţe revine conducatorului unitãţii deţinãtoare a acestora. ART. 21 Organele judeţene de protecţie a plantelor cultivate şi organele silvice vor acorda sprijin deţinãtorilor de pãşuni şi fîneţe în asigurarea cu pesticide, mijloace de aplicare şi asistenta tehnica în executarea tratamentelor, vor urmãri şi controla realizarea şi eficienta mãsurilor de prevenire şi combatere. CAP. 3 Protecţia pãdurilor ART. 22 În vederea gospodãririi corespunzãtoare a fondului forestier, a asigurãrii stãrii de igiena a pãdurilor şi a protejãrii acestora impotriva dãunãtorilor şi a bolilor, unitãţile silvice şi ceilalţi deţinãtori de pãduri şi terenuri cu vegetaţie forestierã au obligaţia sa aplice în tocmai mãsurile de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi programelor de acţiuni stabilite. Normele tehnice pentru asigurarea stãrii de igiena a pãdurilor - inclusiv a culturilor forestiere -, obligatorii pentru unitãţile silvice, pentru toţi deţinãtorii de pãduri şi culturi forestiere, precum şi pentru toţi specialiştii şi lucrãtorii din silvicultura, sînt cele prevãzute în anexa nr. 2. ART. 23 Prevenirea şi combaterea dãunãtorilor şi bolilor din pãduri şi culturi forestiere se executa în mod unitar, potrivit programelor de acţiuni stabilite în cadrul fiecãrei unitãţi silvice, pe baza lucrãrilor de depistare şi prognoza. În vederea asigurãrii eficientei corespunzãtoare a mãsurilor de protecţie, prin programele de acţiuni se va asigura, în mod obligatoriu, corelarea tratamentelor ce se efectueazã în pãduri cu acelea ce se aplica la culturile agricole, precum şi pe pãşuni şi fîneţe. Pentru aplicarea corespunzãtoare a tratamentelor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor, rãspunderea revine conducatorului fiecãrei unitãţi silvice sau, dupã caz, al fiecãrei unitãţi deţinãtoare de terenuri cu vegetaţie forestierã. ART. 24 În cadrul mãsurilor de protecţie a pãdurilor se vor realiza, în principal, acţiunile de combatere în zonele puternic atacate de daunatori şi se va asigura executarea tuturor acţiunilor de igiena - înlãturarea arborilor uscati, în curs de uscare, doboriti sau care sînt atacati de boli şi daunatori, cojirea totalã a cioatelor şi arborilor taiati sau doboriti şi altele asemenea - atît în perimetrele silvice, cît şi în afarã fondului forestier. Mãsurile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor se aplica diferenţiat, în funcţie de natura şi intensitatea atacului şi de caracteristicile fiecãrei pãduri în parte. ART. 25 Acţiunile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor din culturile forestiere şi pãdurile administrate de inspectoratele silvice judeţene se executa prin unitãţile Ministerului Silviculturii. În cazul pãdurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestierã aflate în administrarea municipiilor, oraşelor şi comunelor ori deţinute de alte persoane juridice, acţiunile de prevenire şi combatere se executa de deţinãtori, cu mijloace proprii sau prin contracte încheiate cu inspectoratele silvice judeţene. ART. 26 În scopul prevenirii pagubelor produse de daunatori şi boli, precum şi a pericolului permanentizarii şi extinderii unor focare ale acestora, inspectoratele silvice judeţene vor executa tratamentele necesare pe terenurile cu vegetaţie forestierã aparţinînd altor deţinãtori, în cazul cînd aceştia nu le efectueazã la timp şi în condiţii corespunzãtoare; cheltuielile ocazionate de executarea lucrãrilor vor fi suportate integral de deţinãtorii terenurilor, deosebit de sancţiunile ce le vor fi aplicate potrivit legii. ART. 27 Ministerul Silviculturii indruma, controleazã şi rãspunde de organizarea tuturor acţiunilor de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor vegetatiei forestiere. În acest scop: a) controleazã starea fitosanitara a pãdurilor, întocmeşte informaţiile, prognozele şi emite avertizari în legatura cu apariţia dãunãtorilor şi bolilor vegetatiei forestiere; b) ia mãsuri pentru aplicarea de cãtre unitãţile silvice şi ceilalţi deţinãtori de terenuri cu vegetaţie forestierã a tehnologiilor stabilite pentru prevenirea şi combaterea dãunãtorilor şi bolilor; c) rãspunde de executarea în bune condiţii a lucrãrilor pentru asigurarea stãrii fitosanitare a tuturor pãdurilor şi culturilor din perimetrul forestier şi din afarã acestuia; d) analizeazã şi aproba documentaţiile tehnico-financiare întocmite de inspectoratele judeţene, în legatura cu protecţia pãdurilor. Pe baza acestora stabileşte anual planul lucrãrilor de protecţie a pãdurilor şi asigura mijloacele financiare, pesticidele, utilajele şi aparatura necesarã pentru realizarea acestor lucrãri de cãtre unitãţile silvice; e) asigura aplicarea mãsurilor de carantina fitosanitara în sectorul silvic; f) stabileşte necesarul personalului de specialitate pentru protecţia pãdurilor de la unitãţile silvice şi tine evidenta acestuia; avizeazã asupra încadrãrii, transferului sau desfacerii contractelor de munca ale acestui personal şi ia mãsuri pentru perfecţionarea pregãtirii profesionale în acest domeniu; g) întocmeşte, împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, programe de cercetare ştiinţificã, în scopul realizãrii tuturor mãsurilor de prevenire, al dezvoltãrii şi perfecţionãrii programelor de combatere integrata; h) asigura introducerea în producţie a rezultatelor cercetãrii în domeniul protecţiei pãdurilor şi culturilor forestiere; i) întocmeşte şi supune spre aprobare documentaţiile pentru avizarea pesticidelor şi omologarea aparatelor, utilajelor şi maşinilor folosite în protecţia pãdurilor şi culturilor forestiere şi urmãreşte îmbunãtãţirea calitãţii acestora; j) stabileşte norme tehnice pentru utilizarea produselor pesticide la lucrãrile de protecţie a pãdurilor şi culturilor forestiere; k) organizeazã popularizarea acţiunilor de protecţie a pãdurilor şi culturilor forestiere. CAP. 4 Carantina fitosanitara ART. 28 Pentru preintimpinarea rãspîndirii dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, care constituie un pericol pentru plantele cultivate şi pãduri, în scopul lichidãrii focarelor acestora, precum şi pentru a preveni sau opri introducerea în ţara a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor periculoase, se instituie regimul de carantina fitosanitara. Organizarea şi funcţionarea regimului de carantina fitosanitara se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii rãspund de aplicarea ferma a mãsurilor de carantina fitosanitara. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare şi organele Ministerului de Interne sînt obligate sa sprijine organele de carantina fitosanitara în îndeplinirea atribuţiilor lor. ART. 29 Înfiinţarea şi funcţionarea pepinierelor pomicole, viticole, dendrologice, silvice, a serelor legumicole, floricole, precum şi a cimpurilor experimentale şi colectiilor pomicole, dendrologice şi silvice, sînt permise numai pe baza autorizaţiei eliberate de organele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi, dupã caz, ale Ministerului Silviculturii. Circulaţia, desfacerea şi folosirea produselor din culturile de înmulţire supuse regimului de carantina fitosanitara sînt admise numai pe baza autorizaţiei eliberate deţinãtorului culturii de cãtre organele împuternicite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi, dupã caz, de Ministerul Silviculturii. ART. 30 Producãtorii sau deţinãtorii, sub orice forma, de material biologic de înmulţire a plantelor agricole şi forestiere sînt obligaţi sa aplice toate mãsurile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor de carantina, indicate de organele de carantina fitosanitara. În cazul cînd producãtorii sau deţinãtorii nu au aplicat mãsurile de prevenire şi combatere ori le-au aplicat necorespunzãtor şi se constata prezenta dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor de carantina, aceste mãsuri vor fi aplicate de cãtre organele de protecţie a plantelor, pe cheltuiala producãtorilor sau a deţinãtorilor. ART. 31 Plantele, pãrţile de plante, seminţele, fructele şi orice alte produse agricole şi forestiere, inclusiv cele tratate fizic sau chimic, care fac obiectul importului, exportului sau tranzitului pe teritoriul tarii, precum şi mijloacele de transport folosite, sînt supuse obligatoriu controlului fitosanitar. ART. 32 Organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice importatoare de produse de origine vegetala sînt obligate sa obţinã de la organele de carantina fitosanitara o autorizaţie de import, prin care se precizeazã condiţiile fitosanitare în care se admite importul. Întreprinderile de comerţ exterior vor asigura includerea în contractele de import a unor clauze prin care sa se prevadã ca produsele de origine vegetala ce urmeazã a fi importate vor corespunde normelor de carantina fitosanitara ce se aplica în Republica Socialistã România. ART. 33 Organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice sînt obligate sa declare la organele de control fitosanitar vamal produsele de origine vegetala neprelucrate, la intrarea în ţara a acestora. ART. 34 Organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice care exporta produse de origine vegetala sînt obligate sa obţinã de la organele de carantina fitosanitara certificate fitosanitare de tip internaţional, cu respectarea condiţiilor puse de ţãrile importatoare. ART. 35 Organizaţiile comerciale şi persoanele fizice care desfac produse de origine vegetala sînt obligate sa respecte mãsurile indicate de organele de carantina fitosanitara. CAP. 5 Regimul pesticidelor ART. 36 Pot fi produse, livrate, comercializate şi utilizate numai pesticidele autorizate de organele şi în condiţiile prevãzute de lege. Pesticidele care se folosesc în acţiunile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. În cazuri excepţionale se pot folosi şi alte pesticide, în condiţiile şi cu aprobarea organelor prevãzute de lege. ART. 37 Prin pesticide, în sensul prezentei legi, se înţelege orice substanta sau amestec de substanţe, inclusiv amestecurile acestora cu ingrediente, destinate utilizãrii în agricultura, silvicultura, în spaţiile de depozitare, precum şi în alte activitãţi, în scopul prevenirii, diminuãrii, indepartarii sau distrugerii dãunãtorilor, agenţilor fitopatogeni, buruienilor şi altor forme de viata animala sau vegetala, inclusiv a virusurilor, dãunãtoare plantelor şi animalelor domestice sau folositoare, a insectelor şi rozatoarelor purtãtoare de maladii transmisibile la om, precum şi produsele pentru reglarea creşterii plantelor defolierea sau desicarea acestora. ART. 38 Dupã gradul de toxicitate, pesticidele se clasifica în patru grupe, potrivit normelor aprobate prin decret al Consiliului de Stat. Încadrarea nominalã a pesticidelor în grupele prevãzute la alin. 1 se face de cãtre Ministerul Sãnãtãţii. SECŢIUNEA I Producerea pesticidelor ART. 39 Producerea pesticidelor se realizeazã în cadrul sistemului integrat de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor şi trebuie sa asigure produsele chimice şi biologice necesare pentru protecţia plantelor cultivate şi a pãdurilor. ART. 40 Ministerul Industriei Chimice va lua mãsuri pentru producerea unor sortimente de pesticide cu eficacitate ridicatã, cu consumuri reduse de materii prime şi energie, lipsite de nocivitate şi cu remanenta redusã în sol, alimente şi furaje, care sa se încadreze în limitele maxime admisibile stabilite potrivit legii. De asemenea, Ministerul Industriei Chimice va lua mãsuri pentru producerea unor pesticide cu spectru cît mai larg de acţiune şi va asigura, pe baza rezultatelor cercetãrii ştiinţifice şi a nevoilor producţiei agricole şi silvice, tipizarea pesticidelor. ART. 41 Unitãţile socialiste care produc pesticide rãspund, potrivit legii, de asigurarea parametrilor calitativi ai produselor prevãzuţi în autorizaţii. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare executa, prin laboratoare specializate, controlul calitãţii pesticidelor la unitãţile producãtoare şi la orice alte unitãţi deţinãtoare. Unitãţile producãtoare de pesticide sînt obligate sa acopere pagubele cauzate unitãţilor agricole şi silvice prin livrarea unor produse necorespunzãtoare calitativ. ART. 42 În scopul menţinerii calitãţii pesticidelor şi al evitãrii oricãror riscuri de accidente, intoxicatii şi îmbolnãviri, unitãţile socialiste care produc pesticide sînt obligate sa întocmeascã pentru fiecare produs, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii şi al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, norme tehnice caracteristice de transport, depozitare, manipulare şi utilizare. Unitãţile socialiste care produc, prepara sau conditioneaza pesticide sînt obligate sa livreze aceste produse în ambalaje tipizate, confectionate din materiale adecvate, în raport cu gradul de toxicitate şi inflamabilitate. De asemenea, unitãţile producãtoare de pesticide vor indica termenul de valabilitate pentru fiecare produs; dupã expirarea acestui termen, pesticidele vor putea fi folosite numai cu avizul dat, pe baza analizelor de laborator, de organele de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. ART. 43 În vederea realizãrii şi introducerii în practica agricolã şi silvicã a unor noi sortimente de pesticide, unitãţile producãtoare vor colabora permanent cu institutele de cercetare de profil şi cu unitãţile agricole şi silvice, urmãrind eficacitatea, eficienta şi efectele noilor pesticide în condiţii de producţie. SECŢIUNEA a II-a Folosirea pesticidelor ART. 44 În vederea utilizãrii rationale şi eficiente a pesticidelor, a asigurãrii calitãţii corespunzãtoare a produselor agroalimentare, pãstrãrii calitãţii solului şi protejãrii mediului înconjurãtor, precum şi pentru eliminarea oricãror posibilitãţi de producere a accidentelor, intoxicatiilor şi imbolnavirilor, unitãţile agricole şi silvice, celelalte categorii de producãtori sau deţinãtori de terenuri şi culturi au obligaţia sa respecte cu stricteţe normele tehnice de folosire, depozitare, transport şi manipulare a pesticidelor, elaborate potrivit legii. Unitãţile agricole şi silvice care efectueazã tratamente cu pesticide sînt obligate sa înştiinţeze din timp unitãţile piscicole şi de gospodãrire a apelor, precum şi apicultorii, cu privire la perioadele de aplicare a tratamentelor în zonele respective şi la tipul pesticidelor folosite. ART. 45 În acţiunile de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor nu pot fi folosite decît pesticidele a cãror aplicare asigura încadrarea în limitele maxime admisibile de reziduuri în alimente şi furaje, stabilite potrivit legii. Este interzisã punerea în consumul public sau livrarea spre industrializare alimentara a produselor agroalimentare care conţin reziduuri de pesticide ce depãşesc limitele maxime admisibile. Organul de control care a constatat depãşirea limitelor maxime admisibile la un produs alimentar are obligaţia sa sesizeze unitatea producãtoare sau deţinãtoare, dupã caz, în vederea remedierii deficienţelor de aplicare a tratamentelor cu pesticide. ART. 46 Unitãţile socialiste pot desfasura activitãţi cu pesticide din grupele de toxicitate I şi II numai pe baza autorizaţiei sanitare eliberate în acest scop de centrul sanitar antiepidemic judeţean sau al municipiului Bucureşti. Pentru unitãţile Ministerului Apãrãrii Naţionale şi al Ministerului de Interne, autorizaţiile se elibereazã de organele sanitare antiepidemice din subordinea acestor ministere. Unitãţile autorizate sînt obligate sa se înregistreze potrivit legii. Unitãţile de protecţie a plantelor cultivate şi organizaţiile socialiste comerciale pot distribui, fãrã autorizaţie, persoanelor fizice, numai pesticide din grupele de toxicitate III şi IV. ART. 47 Unitãţile socialiste care efectueazã tratamente cu pesticide sînt obligate sa foloseascã în acest scop numai personal instruit, dotat cu echipamentul şi mijloacele de protecţie individualã normate. ART. 48 Unitãţile care desfãşoarã activitãţi cu pesticide rãspund de respectarea stricta a normelor privind depozitarea, conservarea şi distribuirea acestora, precum şi de protecţia muncii, prevenirea accidentelor în rindurile populaţiei şi la animale şi ocrotirea mediului înconjurãtor. Este interzisã încadrarea în munca sau folosirea, pentru activitatea cu pesticide din grupele I şi II de toxicitate, a tinerilor sub 18 ani, a femeilor gravide şi a celor care alapteaza, precum şi a persoanelor care prezintã afecţiuni stabilite de Ministerul Sãnãtãţii. ART. 49 Tratamentele cu pesticide în gospodãriile individuale şi în locuri publice se pot efectua numai cu produse autorizate, în acest scop, de Ministerul Sãnãtãţii. Tratamentele cu pesticide din grupele I şi II de toxicitate pot fi efectuate, în gospodãriile individuale, numai în afarã spaţiilor de locuit, de cãtre echipe speciale, aparţinînd organizaţiilor socialiste autorizate a desfasura activitãţi cu pesticide. ART. 50 Controlul respectãrii dispoziţiilor legale privind regimul pesticidelor se executa de cãtre Ministerul de Interne, Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii, Ministerul Industriei Chimice, Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurãtor şi Consiliul Naţional al Apelor, potrivit atribuţiilor ce revin fiecãruia. De asemenea, ministerele, celelalte organe şi organizaţii centrale, precum şi comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, sînt obligate sa execute controlul direct privind activitatea cu pesticide în unitãţile ce le sînt subordonate. În unitãţile subordonate Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne controlul se executa de cãtre organele de specialitate ale acestora. ART. 51 Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor propune, la fiecare doi ani, actualizarea listei cu limitele maxime admisibile de reziduuri de pesticide în alimente. În acelaşi termen, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va propune actualizarea listei cu limitele maxime admisibile de reziduuri de pesticide în furaje, tinindu-se seama de limitele maxime admisibile pentru alimentele de origine animala. Listele cuprinzînd limitele maxime admisibile de reziduuri de pesticide în alimente şi furaje se aproba în condiţiile prevãzute de lege. ART. 52 Modul de autorizare a pesticidelor şi de asigurare a calitãţii acestora, înregistrarea unitãţilor autorizate sa desfãşoare activitãţi cu pesticide şi sistemul de evidenta utilizat în aceste activitãţi, modul de ambalare, etichetare, depozitare, transport şi comercializare a pesticidelor, precum şi mãsurile de decontaminare, sînt reglementate prin decret al Consiliului de Stat. De asemenea, prin decret al Consiliului de Stat sînt reglementate rãspunderile şi sancţiunile pentru încãlcarea normelor legale privind protecţia plantelor cultivate, a pasunilor, finetelor şi pãdurilor, precum şi regimul pesticidelor. CAP. 6 Dispoziţii comune şi finale ART. 53 Ministerul Industriei Chimice va sigura cantitãţile de pesticide - inclusiv cele din categoria produselor biologice - pentru acţiunile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, potrivit necesarului stabilit împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale interesate şi înscris în plan. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va asigura producerea echipamentului de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor, precum şi a pieselor de schimb, conform nomenclatorului întocmit de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale interesate. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale cãrora, potrivit legii, le revin sarcini în activitatea de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor vor organiza revizia şi repararea aparatelor şi maşinilor ce se folosesc în aceste acţiuni, precum şi aprovizionarea cu piesele de schimb necesare, în scopul menţinerii lor în permanenta stare de funcţionare. ART. 54 Pentru prevenirea şi combaterea atacurilor de daunatori şi boli, accidentale şi cu caracter de calamitate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii şi celelalte ministere şi organe centrale interesate vor constitui stocuri tampon de materiale, pesticide şi echipamente, potrivit normelor legale în vigoare. ART. 55 Cheltuielile pentru acţiunile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor se suporta de unitãţile agricole şi silvice şi de celelalte categorii de producãtori sau deţinãtori de terenuri, în condiţiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat. ART. 56 Consiliile de conducere ale ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile oamenilor muncii din centrale, întreprinderi şi celelalte unitãţi socialiste, precum şi consiliile de conducere din unitãţile agricole cooperatiste, sînt obligate sa ia mãsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea stricta a prevederilor prezentei legi, pentru întãrirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de munca, prevenirea oricãror accidente de munca sau tehnice. Organele de conducere colectivã prevãzute la alin. 1 sînt obligate sa asigure: a) organizarea cunoaşterii temeinice a prevederilor legii de cãtre întregul personal în atribuţiile cãruia intra acţiuni de protecţie a plantelor cultivate şi a pãdurilor sau activitãţi privind producerea, transportul, depozitarea şi administrarea pesticidelor; b) dezbaterea prevederilor legii în adunãri ale oamenilor muncii organizate pe sectoare de producţie sau alte compartimente de munca; c) organizarea popularizarii prevederilor legii prin afişare la locul de munca sau alte mijloace de informare; d) instruirea temeinica a personalului muncitor în legatura cu atribuţiile, obligaţiile şi rãspunderile ce-i revin în scopul intaririi ordinii şi disciplinei, desfãşurãrii întregii activitãţi în condiţii de deplina siguranta şi cu respectarea regimului de lucru aprobat. Dupã studierea şi însuşirea prevederilor legii, muncitorii, maistrii, tehnicienii, inginerii, toţi cei care lucreazã sau conduc activitãţi de protecţie a plantelor cultivate şi pãdurilor, de producere, transport, depozitare şi administrare a pesticidelor sînt obligaţi sa semneze de luarea la cunostinta a reglementãrilor cuprinse în prezenta lege şi rãspund de îndeplinirea întocmai a obligaţiilor ce le revin. ART. 57 Consiliile de conducere ale ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile oamenilor muncii din centrale, întreprinderi şi celelalte unitãţi socialiste, precum şi consiliile de conducere din unitãţile agricole cooperatiste sînt obligate sa controleze modul în care au fost asigurate cunoaşterea prevederilor legii de cãtre întregul personal muncitor, instruirea periodicã a acestuia şi rãspund nemijlocit de luarea tuturor mãsurilor necesare în vederea aplicãrii întocmai a legii. Organele Ministerului de Interne, ale procuraturii şi justiţiei au obligaţia sa asigure, prin participare directa, sprijinul necesar unitãţilor socialiste în activitatea de cunoaştere şi popularizare a legii şi sa urmãreascã respectarea stricta a prevederilor acesteia, luind mãsuri pentru prevenirea şi combaterea ferma a oricãror încãlcãri ale dispoziţiilor prezentei legi. ART. 58 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Silviculturii vor lua mãsuri pentru popularizarea în rindurile cetãţenilor a cunoştinţelor asupra protecţiei plantelor cultivate şi a pãdurilor, iar împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii vor asigura realizarea de filme educative şi elaborarea altor materiale diversificate de educaţie, folosirea presei, emisiunilor de radio şi televiziune în scopul prevenirii riscurilor de intoxicare cu pesticide şi al însuşirii mãsurilor de prim-ajutor. Ministerele prevãzute la alin. 1 împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului vor organiza elaborarea de materiale didactice referitoare la pesticide şi vor lua mãsuri pentru cunoaşterea acestora de cãtre elevi şi studenţi. În organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor şi a acţiunilor de popularizare a cunoştinţelor asupra protecţiei plantelor cultivate şi a pãdurilor, organele agricole şi silvice cãrora le revin, potrivit legii, sarcini în acest domeniu vor colabora cu organizaţiile Asociaţiei Crescatorilor de Albine, ale Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, cu asociaţiile de ocrotire a naturii, precum şi cu organizaţiile de pionieri şi de tineret. ART. 59 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga orice dispoziţii contrare. ART. 60 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta lege. ANEXA 1 NORME TEHNICE
pentru asigurarea stãrii de igiena a culturilor, pasunilor şi finetelor 1. La insamintare vor fi folosite numai seminţe condiţionate şi tratate potrivit instrucţiunilor tehnice date de organele de protecţie a plantelor cultivate. 2. Vor fi efectuate lucrãri agrotehnice necesare pentru distrugerea buruienilor care servesc drept gazda pentru boli şi daunatori în culturi şi plantaţii - arat, discuit, prasit, erbicidat şi altele. 3. Va fi distrusa imediat dupã aparitie samulastra de cereale paioase, floarea - soarelui şi alte plante cultivate, folosindu-se în acest scop, mijloace agrotehnice economice. 4. Rotatia culturilor este obligatorie atunci cînd se stabileşte de organele de protecţie a plantelor cultivate în vederea prevenirii şi combaterii dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor. 5. Vor fi executate lucrãrile pentru distrugerea cuiburilor de omizi, a lichenilor şi muschilor, taierea uscaturilor şi drajonilor, culegerea fructelor mumificate şi alte lucrãri de igiena, îndeosebi prin metodele agrotehnice. 6. Focarele paduchelui din San-Jose vor fi distruse în jurul plantaţiilor de pomi fructiferi neinfestate de acest daunator al pepinierelor pomicole, prin mãsuri de combatere chimica sau prin scoaterea materialului nevaloros. 7. Vor fi distruse focarele de omida paroasa a dudului în livezi, parcuri, aliniamente şi pomi razleti, îndeosebi prin mijloace mecanice. 8. Cultivarea altor plante în plantaţiile de pomi se face cu respectarea normelor care asigura efectuarea la timp a tratamentelor chimice. 9. Vor fi folosite numai mladite de altoi de la plante mama selecţionate în acest scop şi care nu sînt atacate de daunatori sau agenţi patogeni de carantina. 10. În pepinierele pomicole şi dendrologice, precum şi în solariile şi serele legumicole şi floricole, vor fi efectuate lucrãrile de combatere de iarna şi de vara indicate de organele de protecţie a plantelor cultivate. 11. Materialul sãditor va fi livrat din pepinierele pomicole numai dupã dezinfectare şi dezinsectizare, dacã organele de protecţie a plantelor cultivate indica aceste mãsuri. 12. Va fi ţinuta la zi evidenta lucrãrilor de protecţie a plantelor, executate în pepinierele pomicole, dendrologice, solariile şi serele legumicole sau floricole. 13. Solul, tocurile şi utilajele din rasadnite, din solariile şi serele legumicole şi floricole vor fi dezinfectate potrivit indicaţiilor date de organele de protecţie a plantelor cultivate. 14. Seminţele de trifoliene vor fi decuscutate în unitãţi specializate, înainte de punerea lor în vînzare sau de folosirea lor la semanat. 15. Deşeurile rezultate din decapsularea tulpinilor de în în topitorii ori cele existente în staţiile de decuscutare a seminţelor de trifoliene sau ierburi vor fi folosite la furajarea animalelor, unitãţile care livreaza şi preiau aceste produse fiind obligate sa asigure realizarea integrala a mãsurilor stabilite de organele de carantina şi a celor de protecţie a plantelor cultivate, în scopul furajarii în bune condiţii a animalelor şi prevenirii şi rãspîndirii cuscutei. 16. Lucrãrile de combatere pe cale chimica sau mecanicã a focarelor de cuscuta în culturi şi în alte locuri vor fi executate potrivit indicaţiilor date de organele de protecţie a plantelor cultivate. 17. Cartofii sensibili la riia neagra vor fi înlocuiţi cu soiuri rezistente în zonele carantinate şi se vor lua mãsuri pentru menţinerea puritatii biologice a acestor soiuri. 18. Spaţiile de depozitare a produselor vegetale vor fi dezinfectate şi dezinsectizate anual, atît înainte de introducerea produselor, cît şi în timpul depozitarii lor, folosindu-se pesticide care sa nu modifice calitatea acestora. 19. Executarea lucrãrilor de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor, bolilor şi buruienilor se va face în perioadele stabilite de organele de protecţie a plantelor cultivate, cu mijloacele şi în condiţiile indicate de aceste organe, în funcţie de specificul fiecãrei culturi şi de zona geograficã respectiva. 20. Lucrãrile de combatere vor fi executate cu aparatura şi utilaje corespunzãtoare parametrilor înscrişi în fişa tehnica de exploatare, spre a se evita diminuarea sau depãşirea dozelor de pesticide, risipirea acestora, poluarea mediului şi accidentarea lucrãtorilor manipulanti. ANEXA 2 NORME TEHNICE
pentru asigurarea stãrii de igiena a pãdurilor 1. La culturile din solarii şi pepiniere se vor folosi numai seminţe condiţionate şi tratate potrivit instrucţiunilor tehnice stabilite de Ministerul Silviculturii. 2. La culturile din pepiniere, la rãchitãrii şi la culturile de arbori şi arbuşti fructiferi se vor efectua la timp lucrãrile de întreţinere şi se vor distruge buruienile şi alte specii vegetale care sînt în gazda pentru boli şi daunatori. 3. Se va respecta rotatia culturilor în pepiniere, stabilitã prin planurile aprobate potrivit tehnologiilor. 4. Anual, în perioada septembrie - octombrie, se va efectua în toate pepinierele controlul fitosanitar al culturilor, pe baza cãruia se va elibera certificat fitosanitar pentru puietii fãrã atacuri de daunatori şi boli de carantina, ce pot fi folosiţi la împãduriri. 5. În solarii, pepiniere şi rãchitãrii se vor efectua la timp tratamente preventive şi curative impotriva dãunãtorilor şi bolilor, potrivit instrucţiunilor tehnice stabilite de Ministerul Silviculturii. 6. Conducãtorii pepinierelor silvice vor declara la organul de carantina fitosanitara în raza cãruia se afla pepiniera cazurile în care în pepinierele respective urmeazã sa se cultive şi material sãditor pomicol altoit - mar, par, dud şi nuc. 7. La înfiinţarea rachitariilor se vor folosi numai butaşi din culturile de plante mama care nu sînt atacate de daunatori sau agenţi patogeni. 8. În rãchitãrii se vor executa în perioadele mai - iunie şi august - septembrie controale fitosanitare, prin care sa se facã depistarea dãunãtorilor şi bolilor şi luarea la timp a mãsurilor eficiente de prevenire şi combatere a acestora. 9. Rezervaţiile de seminţe nu se vor infiinta în pãdurile în care sînt semnalati endemic daunatori care influenţeazã asupra calitãţii sau cantitãţii fructificatiei. 10. Executarea lucrãrilor de impadurire se va face numai dupã efectuarea controlului sanitar al solului, în vederea stabilirii infestarii cu larve de carabusi. 11. Arborii cãzuţi, rupti şi doboriti de vînt sau de zapada, uscati sau atacati de daunatori şi boli se vor scoate şi valorifica cu prioritate. 12. În arboretele de rasinoase unde s-a produs ruperea virfurilor arborilor se vor extrage, în prima urgenta, cei a cãror coroana este rupta peste o treime, iar cei cu coroana rupta sub o treime se vor extrage pe mãsura ce încep sa prezinte uscari sau atacuri de boli şi daunatori. 13. La exploatarea pãdurilor de rasinoase este obligatorie cojirea cioatelor - la pin şi molid în întregime, iar la brad şi celelalte rasinoase prin curelare; lemnul doborit nu poate fi menţinut necojit în padure şi în depozite în intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie. 14. Cojirea totalã a cioatelor şi arborilor de rasinoase situati în afarã fondului forestier se efectueazã odatã cu taierea, cînd aceasta lucrarea se executa în intervalul 1 aprilie - 1 octombrie, sau pînã la 1 aprilie, cînd taierea se executa în intervalul 1 octombrie - 1 aprilie. 15. Curãţirea completa a parchetelor exploatate de resturile de exploatare se executa pînã cel mai tirziu la expirarea termenului de scoatere a materialului lemnos. 16. Pe terenurile cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier se vor inlatura arborii de rasinoase în curs de uscare, rupti sau doboriti de vînt sau zapada, ori atacati de boli şi daunatori. 17. Secuirea arborilor - cojirea pe o porţiune de jur imprejurul arborilor, în scopul de a produce uscarea - este interzisã. 18. Pentru prevenirea daunelor produse de vinat puietilor din plantaţii şi regenerari naturale se vor lua mãsuri de protejare a acestora cu ajutorul substanţelor repelente şi al altor procedee prevãzute în normele tehnice ale Ministerului Silviculturii. ---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
