Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele starii civile
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori sãnãtate: Adunãrile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã:
Lege privitoare la Actele stãrii civile
Dispoziţiuni generale ART. 1 Starea civilã se dovedeşte prin actele întocmite în registrele pãstrate de ofiţerul stãrii civile. ART. 2 Actele stãrii civile ale Membrilor Familiei Domnitoare se întocmesc potrivit legilor speciale. ART. 3 Competinţa ofiţerului stãrii civile este teritorialã. Ofiţerul stãrii civile va primi declaraţiuni de naştere şi moarte şi le va inscri în registrele stãrii civile; va primi declaraţiunile de cãsãtorie, va proceda la facerea publicatiunilor şi va celebra cãsãtoriile, înscriindu-le în registrele respective. El nu va putea instrumenta în actele în cari ar figura ca parte, declarant sau martor. ART. 4 Registrele de nãscuţi, casatoriti şi morţi vor fi ţinute anual, în dublu exemplar, şi vor fi numerotate, şnuruite, parafate şi sigilate de preşedintele tribunalului; registrele de buletine şi de publicaţiunile cãsãtoriilor vor fi ţinute într-un singur exemplar. ART. 5 Înregistrãrile se vor face de îndatã în ambele exemplare ale registrului, în şir şi în rubricile anume destinate. Rubricile în cari nu s-a fãcut vreo înregistrare se vor umplea prin linii. Ştersãturile, rasaturile, înscrierile prescurtate, scrierile peste randuri sau între rubrici sunt oprite. Indreptarile ce ar urma sa fie fãcute înainte de semnarea actului se vor trece în rubrica specialã. Menţiunile ulterioare se vor face în rubrica anume destinatã. ART. 6 Înscrierile în registre se vor face în limba romana şi se vor citi infatisatorilor, iar în cazul când nu ar cunoaşte-o se vor explica în limba ce cunosc. ART. 7 Actele stãrii civile vor fi semnate de ofiţerul stãrii civile şi de persoanele ce se înfãţişeazã. Cauza care a împiedicat pe infatisatori sa semneze se va mentiona. ART. 8 Actele stãrii civile cari nu sunt înregistrate pe temeiul unei declaraţiuni verbale, vor arata actul în baza cãruia s-a fãcut înscrierea. ART. 9 Ofiţerul stãrii civile va trece în actele ce întocmeşte numai ceea ce trebuie declarat. ART. 10 Orice menţiune facuta pe un act de stare civilã, anterior înscris, va fi datatã şi semnatã de ofiţerul stãrii civile şi va indica actul pe temeiul cãruia a fost facuta. ART. 11 Orice schimbare în starea civilã, intemeiata pe un act de stare civilã, pe o hotãrâre judecãtoreascã, sau pe un alt act admis de lege, se va trece pe actul de naştere al persoanelor la care aceasta schimbare se referã. Menţiune de moartea unuia din soţi se va face şi pe actul de naştere al soţului supravieţuitor. ART. 12 Ofiţerul stãrii civile, de câte ori persoana nu este nascuta în circumscriptiunea sa, va trimite o copie legalizatã ofiţerului stãrii civile unde se gãseşte înregistratã naşterea, pentru a face menţiunile prevãzute de articolul precedent. ART. 13 Orice rectificare a unui act de stare civilã se va mentiona pe actul rectificat. ART. 14 Grefierii instanţelor judecãtoreşti sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile dela rãmânerea definitiva a unei hotãrâri care aduce schimbãri în starea civilã sau rectifica un act de stare civilã, sa trimitã o copie ofiţerului stãrii civile care pãstreazã registrele în care este trecut actul de naştere al persoanei la care schimbarea se referã, sau unde actul rectificat este înregistrat. În caz de desfacerea cãsãtoriei, trimiterea se va face ofiţerului stãrii civile care a celebrat cãsãtoria. ART. 15 Ofiţerul stãrii civile va trimite, în termen de 30 zile, autoritãţii care pãstreazã cel de al doilea exemplar al registrelor, copii de pe menţiunile fãcute posterior pe exemplarul pãstrat la starea civilã pentru a se face menţiune identicã. ART. 16 Dosarele actelor stãrii civile vor fi şnuruite şi sigilate de ofiţerul stãrii civile şi se vor conserva în arhiva oficiului. ART. 17 Registrele se vor încheia de ofiţerul stãrii civile la sfârşitul fiecãrui an. La aceeaşi data, ofiţerul stãrii civile va alcãtui în dublu exemplar liste alfabetice de nãscuţi, casatoriti şi morţi. Unul din exemplare se va trimite spre pãstrare grefei tribunalului. ART. 18 Actul de stare civilã, înscris în registrele altui an decât acel în care faptul a avut loc, va fi trecut şi în listele alfabetice anuale corespunzãtoare anului când urma sa fie înscris. ART. 19 În comunele al cãrui teritoriu este împãrţit între mai mulţi ofiţeri de stare civilã, aceştia vor trimite oficiului central, la începutul fiecãrei luni, tabloul cuprinzând datele din registrul de nasterile, cãsãtoriile şi morţii înscrise în luna precedenta. ART. 20 Ministerul public şi judecãtorul judecãtoriei respective sau în cazul când sunt mai multe judecãtorii, a acelei indicate de preşedintele tribunalului, vor controla registrele stãrii civile. Aceeaşi îndatorire o au şi pretorii în comunele rurale. ART. 21 Unul din exemplarele registrelor de stare civilã va fi trimis tribunalului, cel mai târziu pana la finele lunei Ianuarie, iar celãlalt exemplar se va pãstra în arhiva primãriei. ART. 22 Actele stãrii civile trecute în registre sunt crezute pana la înscrierea în fals, pentru tot ce ofiţerul stãrii civile încredinţeazã ca a avut loc în prezenta sa. ART. 23 Înscrierea sau rectificarea actelor de stare civilã, în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti, va fi opozabilã şi terţilor; aceştia sunt însã în drept sa facã dovada contrarie. ART. 24 Actele stãrii civile încheiate de o persoana care exercita în mod public funcţiunea de ofiţer al stãrii civile, dar a carei calitate s-ar dovedi ulterior viciata, sunt valabile. ART. 25 Registrele stãrii civile sunt publice. Orice persoana va putea cere extracte din registre sau certificate constatând neînscrierea actului cerut. Extractul va cuprinde cuvânt cu cuvânt textul actului trecut în registru cu toate menţiunile ulterior fãcute, va purta în litere data liberãrii şi va fi certificat de ofiţerul stãrii civile. Extractele fac aceeaşi dovada ca însãşi registrele. ART. 26 Extractele nu pot fi liberate decât de ofiţerul stãrii civile. Dacã însã un act pãstrat de acesta este pierdut sau nu se poate citi, atunci, pana la refacerea lui, autoritatea la care se gãseşte al doilea exemplar, va libera extractul din registrele sale. ART. 27 Actele de stare civilã se redacteazã pe temeiul declaratiunii facuta în termen de cei desemnaţi de lege. Ofiţerul stãrii civile va putea înştiinţa pe cei obligaţi sa facã declaraţiuni, sa se înfãţişeze în termen înaintea lui spre a-şi îndeplini îndatorirea legalã şi le va pune în acelaşi timp în vedere sancţiunile legii. Când pãrţile interesate nu sunt obligate a se infatisa în persoana, ele vor putea fi reprezentate prin împuterniciţi cu procura specialã şi autenticã. ART. 28 Îndatã dupã înscrierea unei naşteri, cãsãtorii sau morţi, ofiţerul stãrii civile va inmana fãrã alta cerere, declarantului sau pãrţilor un buletin din registrul respectiv. ART. 29 Ofiţerul stãrii civile are dreptul sa se asigure de adevãrul faptului declarat. ART. 30 Dacã naşterea este declarata dupã termenul legal, sau moartea dupã inmormantare, sau dacã aceste evenimente nu au fost deloc declarate, ele nu se vor înscrie în registre decât în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti. În aceste cazuri, ofiţerul stãrii civile sau delegatul sau va încheia un proces-verbal şi îl va inainta Ministerului public, care în urma cercetãrilor fãcute va trimite lucrãrile împreunã cu concluziunile sale tribunalului. ART. 31 Dacã de la data când actul trebuia sa fie înscris şi pana întocmirea procesului-verbal prevãzut de articolul precedent nu a trecut mai mult de şase luni, tribunalul se va pronunţa, fãrã citarea pãrţilor, prin ordonanta prezidentiala. Trecut acest termen, tribunalul va cerceta de urgenta cauza în camera de consiliu, cu citarea rudelor cele mai apropiate şi direct interesate ale celui neînscris, a celor obligaţi de lege a face declaraţiunea şi a ofiţerului stãrii civile, fata fiind şi Ministerul public. Citaţiile se vor emite din oficiu. Hotãrârea va indica datele necesare înscrierii. ART. 32 În termen de 15 zile dela pronunţare, copie de pe dispozitiv se va afişa prin îngrijirea grefierului la usa oficiului stãrii civile şi la usa tribunalului. În cazul alineatului II al articolului precedent, prin îngrijirea grefierului, dispozitivul va fi publicat fãrã plata în "Monitorul Comunal" sau "Judeţean" şi în lipsa în Monitorul Oficial. ART. 33 Oricine are interes va declara apel la tribunal. Termenul de apel în contra ordonanţei prezidenţiale sau a hotãrârii tribunalului va fi de 15 zile, socotit dela data ultimei afisari ori publicari. Apelul se va judeca de urgenta în camera de consiliu, cu citarea apelantilor, a rudelor celor mai apropiate şi direct interesate ale celui neînscris, a celor obligaţi de lege sa facã declaraţiunea şi a ofiţerului stãrii civile, fata fiind şi Ministerul public. Apelul, în cazul primului alineat al articolului 31, se judeca de completul tribunalului, iar în cazul alineatului al doilea al aceluias articol, de Curtea de apel. ART. 34 Recursul se declara, la instanta care a hotãrât în apel, în termen de 5 zile dela pronunţare şi se judeca dupã aceeaşi procedura ca şi apelul. Termenul de recurs suspenda executarea. ART. 35 Grefierul instanţei înaintea cãreia hotãrârea de înscriere a rãmas definitiva, va trimite în termen de 30 zile o copie de pe hotãrâre ofiţerului stãrii civile unde înscrierea urmeazã a fi facuta. ART. 36 Ofiţerul stãrii civile care refuza sa sãvârşeascã vreun act ce intra în atribuţiunile sale, îşi va motiva în scris refuzul şi la cererea partii va inainta de îndatã lucrãrile judecãtoriei, care va hotãrî de urgenta prin ordonanta cu drept de recurs în termen de 5 zile dela pronunţare. Hotãrârea rãmânând definitiva, grefa instanţei va restitui de îndatã lucrãrile ofiţerului stãrii civile, alãturând şi copia hotãrârii. ART. 37 Dispoziţiunile privitoare la actele stãrii civile sunt teritoriale. Actul de stare civilã are puterea doveditoare ce îi este recunoscuta de legea sub imperiul cãreia a fost încheiat. ART. 38 Actele stãrii civile referitoare la romani, încheiate în strãinãtate, se vor înscrie şi în ţara în registrele stãrii civile; cele de naştere, la oficiul stãrii civile al ultimului domiciliu al tatãlui şi în lipsa al mamei; cele de cãsãtorie, la oficiul stãrii civile al ultimului domiciliu al soţului; cele de moarte, la oficiul stãrii civile al ultimului domiciliu în ţara a defunctului. Dacã aceste domicilii sunt necunoscute, sau în strãinãtate, înscrierea se va face la ofiţerul stãrii civile a primului sector din Capitala. Agenţii diplomatici sau consulari, ofiţeri ai stãrii civile, vor trimite oficiilor de stare civilã mai sus arãtate extracte de pe actul înscris. ART. 39 Toate termenele prevãzute în legea de fata vor fi socotite pe zile libere. Rectificarea actelor stãrii civile ART. 40 Rectificarea sau completarea actelor stãrii civile, dacã n-are ca urmare schimbarea statutului civil, va putea fi cerutã de oricine are interes, precum şi de Ministerul public când ordinea publica este interesatã. ART. 41 Cererea de rectificare sau completare se va adresa preşedintelui tribunalului locului unde actul se gãseşte trecut în registru şi va fi însoţitã de extractul actului ce urmeazã a se rectifica. În cazul când cererea nu este facuta de Ministerul public, ea va trebui sa-i fie comunicatã. Cererea de rectificare se va cerceta în camera de consiliu, de urgenta, cu ascultarea partii ce cere rectificarea, a rudelor celor mai apropiate şi direct interesate, a ofiţerului stãrii civile, fata fiind şi Ministerul public. Copie de pe ordonanta prezidentului se va afişa timp de 10 zile la usa tribunalului şi la oficiul stãrii civile respectiv. Apelul se va declara de oricine are interes la tribunal în termen de 15 zile dela ultima afişare şi se va judeca de urgenta, în camera de consiliu, cu chemarea pãrţilor ce au figurat la prima instanta. Recursul se declara în termen de 5 zile dela pronunţare. Reconstituirea registrului stãrii civile ART. 42 Dacã unul din exemplarele registrului s-a pierdut sau distrus în întregime, sau nu mai poate fi întrebuinţat, dupã cererea Ministerului public se înlocuieşte prin o copie de pe celãlalt exemplar, certificatã conform cu originalul de preşedintele tribunalului. ART. 43 Dacã ambele exemplare ale registrului s-au pierdut sau au ajuns de neintrebuintat, se vor reconstitui în elementele lor esenţiale, dupã cererea Ministerului public, de cãtre o comisiune alcãtuitã din doi membri dintre locuitorii comunei, sub preşedinţia unui judecãtor, desemnaţi de Ministerul Justiţiei. Unul din impiegatii instanţelor judecãtoreşti din circumscripţia tribunalului, desemnat de preşedintele tribunalului, va îndeplini funcţiune de secretar al comisiunii. ART. 44 Ministerul public va publica în Monitorul Oficial şi în ziarele ce apar în judeţ, lista registrelor de reconstiuit, cu invitarea ca orice autoritate sau particular va gãsi, deţine sau primi, cu orice titlu, cu extract legalizat sau livret de familie, referitor la un act ce urmeazã a fi reconstituit, sa le depunã în termen de şase luni dela publicarea în Monitorul Oficial sau în o luna dela data când actul a ajuns în mâinile sale, fie la primãrie, fie la grefa judecãtoriei sau tribunalului reşedinţei sale, iar în strãinãtate la cancelaria legatiunilor sau consulatelor. ART. 45 Aceasta depunere se va face în schimbul unei copii certificatã pentru conformitate, data pe hârtie libera, care va servi drept dovada de primire şi va avea aceeaşi putere doveditoare ca actul depus. Autoritãţile mai sus indicate, unde extractele sau actele au fost depuse, sunt datoare a le trimite comisiunii de reconstituirea registrelor, prin scrisoare recomandatã. ART. 46 Primãrii comunelor ale cãror registre urmeazã a fi reconstituite, vor întocmi şi trimite comisiunii lista persoanelor ce locuiau în comuna la epoca pentru care urmeazã a se reconstitui registrele şi cari ar fi fost în situaţiune de a determina încheierea unui act de stare civilã, arãtând şi resedinta lor actuala. ART. 47 Lista se va publica prin îngrijirea preşedintelui comisiunii în modul prescris de art. 44, cu invitatiunea ca persoanele trecute în lista sa se prezinte, în termen de un an dela publicare, la primãria locului reşedinţei lor, iar în strãinãtate la cancelaria legatiunilor sau consulatelor, şi sa arate cunoştinţele ce au privitor la starea lor civilã, sau a membrilor familiei lor. Cel ce face declaraţiunea va aduce orice acte justificative şi va indica registrele ce ar putea permite controlul celor afirmate. Declaraţiunea va fi transmisã împreunã cu actele ce o sprijinã, prin scrisoare recomandatã, comisiunii de reconstituire. ART. 48 Reconstituirea se va întemeia pe extractele legalizate ale actelor stãrii civile, pe registrele ţinute de reprezentanţii diferitelor culte şi pe orice acte şi registre ce ar putea conţine substanta actelor stãrii civile, pe declaraţiile celor interesaţi, precum şi pe marturiile terţelor persoane, ambele sprijinite pe actele invocate. ART. 49 Comisiunea se va pronunţa prin hotãrâri colective ce se vor afişa în termen de 3 zile dela pronunţare la oficiul stãrii civile. În cazul neinscrierii în registre, partea interesatã sau Ministerul Public se va adresa tribunalului care va judeca potrivit dispoziţiunilor aliniatului II al art. 31 şi urmãtoarele. ART. 50 Intreaga procedura de reconstituire, precum şi cea dinaintea instanţelor de drept comun, în cazul articolului precedent, este scutitã de timbru şi se face din oficiu. ART. 51 Modul întocmirii nouilor registre, în baza datelor adunate de comisiune, se va stabili printr-un regulament special. ART. 52 Actele reconstituite au puterea doveditoare ca legea recunoaşte actele stãrii civile. Rectificãrile se vor face potrivit art. 41. ART. 53 Când nu vor fi existat registre sau se vor fi pierdut ori distruse în totul sau în parte, când registrele nu sunt regulat ţinute sau actul invocat a fost omis, partea interesatã dovedind mai întâi, prin orice mijloace, ca din aceste împrejurãri se gãseşte în imposibilitate de a produce copia de pe actul ce invoaca, va putea apoi stabili faptele de stare civilã prin mijloacele dreptului comun. ART. 54 În cazurile prevãzute de articolul precedent, tribunalul, dupã cererea celor interesaţi sau a procurorului, va constata faptul stãrii civile şi va ordonã înscrierea în registre dupã datele stabilite. Cererea va fi judecata de urgenta cu citarea rudelor cele mai apropiate şi direct interesate şi a ofiţerului stãrii civile, fata fiind şi Ministerul Public. Dispoziţiunile art. 32 şi urmãtoarele se vor aplica şi în acest caz. ART. 55 Cererea se va judeca de tribunalul în circumscriptiunea cãruia se afla oficiul stãrii civile unde înregistrarea urma sa fi fost facuta. Despre actele de naştere ART. 56 Declaraţiunea de naşterea unui copil se va face verbal la ofiţerul stãrii civile al locului în termen de 3 zile dela uşurarea femeii. Declarantul sau va infatisa certificatul de verificarea naşterii liberat de medic, moasa sau agent sanitar, sau va prezenta doi martori cari sa confirme exactitatea faptului declarat. ART. 57 Sunt ţinuţi sa declare naşterea tatãl, iar în caz de împiedicare a acestuia moasa, medicul, oricine a fost de fata, persoana în locuinta cãruia a avut loc naşterea şi mama, de-i va fi cu putinta. ART. 58 Actul de naştere va cuprinde: data înregistrãrii, anul, luna, ziua şi ora naşterii, sexul copilului, prenumele ce i se va da şi confesiunea cãreia va aparţine; prenumele, numele, varsta, profesiunea şi domiciliul pãrinţilor; locul naşterii copilului când este deosebit de locuinta pãrinţilor; menţiunea şi verificarea naşterii. ART. 59 Nu vor putea fi întrebuinţate ca prenume, numele de familie precum şi cuvintele cari ar constitui o manifestare politica. ART. 60 Înregistrarea gemenilor se va face pentru fiecare copil separat în ordinea naşterii. ART. 61 Copiii nãscuţi morţi vor fi declaraţi în termen de 24 ore. Pe actul de naştere se va face menţiunea "nãscut mort". ART. 62 Numele tatãlui unui copil nelegitim va fi înscris în registrul de naşteri numai dacã declaraţiunea a fost facuta de însãşi tatãl sau împuternicitul sau cu procura specialã şi autenticã. Numele mamei va fi întotdeauna declarat şi înscris în registre. ART. 63 Cel ce gãseşte un copil nou nãscut este dator sa-l prezinte de îndatã autoritãţilor poliţieneşti locale, cu vestmintele şi efectele ce s-ar fi gãsit asupra lui şi sa arate circumstanţele de timp şi de loc în care a fost gãsit. Poliţia va încheia proces-verbal constatator a circumstanţelor mai sus arãtate şi va face menţiune de tot ce poate ajuta la stabilirea identitãţii, arãtând institutiunea sau persoana cãreia copilul i-a fost încredinţat. În termen de doua zile procesul-verbal va fi trimis ofiţerului stãrii civile, care va da nume şi prenume copilului, înscriindu-l în registre, iar un extract de pe actul de naştere va fi trimis din oficiu, în termen de trei zile, institutiunii sau persoanei cãreia copilul a fost încredinţat. Dacã ulterior se stabileşte ca naşterea copilului gãsit era anterior înscrisã, cea de a doua înscriere va fi anulatã prin ordonanta, prezidentiala. ART. 64 Când naşterea va avea loc într-un spital, casa de sãnãtate, penitenciar, azil sau alte instituţiuni similare, directorii sau administratorii vor incunostinta în scris pe ofiţerul stãrii civile, indicând datele necesare înregistrãrii. În baza acestei comunicãri se va face înscrierea actului de naştere în registre. ART. 65 În caz de naştere în timpul unei cãlãtorii maritime, actul de naştere se va încheia în 24 ore dela uşurarea femeii, pe vasele militare de comandant, iar pe celelalte vase, de cãpitan, patron sau cei ce îndeplinesc aceasta funcţiune. Dacã naşterea are loc în timpul opririi în port şi debarcarea este cu neputinţã, sau portul fiind strãin, nu se afla agent diplomatic ori consular, actul va fi încheiat în aceleaşi condiţiuni, fãcându-se menţiune de circumstanţele mai sus arãtate. Actul va fi înscris la sfârşitul listei echipajului. ART. 66 În cel dintâi port unde vasul se opreşte, dacã portul este în ţara, ofiţerul care a instrumentat este dator sa depunã doua copii de pe act cãpitãniei portului sau autoritãţii care o înlocuieşte, iar dacã portul este în strãinãtate, depunerea se face la consulatul roman din cel mai apropiat port. Unul din exemplarele actului depus va rãmâne în arhiva acestor autoritãţi, iar cel de al doilea va fi trimis spre înregistrare ofiţerului stãrii civile al ultimului domiciliu în ţara al tatãlui, sau al mamei când tatãl nu e cunoscut; iar în lipsa domiciliului lor la oficiul stãrii civile a primului sector al Capitalei. ART. 67 Dacã naşterea are loc pe un vas fluvial, aeronava sau în tren, declaraţiunea naşterii trebuie sa fie facuta de persoanele arãtate de art. 57 la ofiţerul stãrii civile al locului de debarcare. Despre actele de recunoaşterea copiilor naturali ART. 68 Actul de recunoaştere a copilului natural se va mentiona de ofiţerul stãrii civile, în rubrica de adnotari, a actului de naştere înscris în registru. ART. 69 În cazul prevãzut de art. 66, declaraţiunea de recunoaşterea unui copil va putea fi primitã de ofiţerii instrumentari arãtaţi în acel articol şi cu formele acolo indicate. Depunerea şi transmiterea copiilor se va îndeplini potrivit dispoziţiilor art. 66, cu deosebire ca trimiterea se va face ofiţerului stãrii civile al locului unde este înscris actul de naştere al celui recunoscut. Despre actele de cãsãtorie ART. 70 Declaraţiunea de cãsãtorie se va face de viitorii soţi în persoana sau prin act autentic ori legalizat, înaintea ofiţerului stãrii civile a domiciliului sau reşedinţei unuia din ei. ART. 71 Declaraţiunea de cãsãtorie a viitorilor soţi va cuprinde: numele, prenumele, varsta, profesiunea, confesiunea, domiciliul şi resedinta lor; naţionalitatea, locul naşterii, calitatea de necãsãtoriţi, vaduvi sau divortati; gradul de inrudire; numele, prenumele, profesiunea şi domiciliul pãrinţilor precum şi a persoanelor chemate sa dea consimţãmântul. Dacã viitorii soţi au copii care prin efectul cãsãtoriei ar deveni legitimi, declaraţiunea va mai cuprinde numele şi prenumele acestora, locul şi data naşterii lor, în cazul când o romanca se cãsãtoreşte cu un strãin şi declaraţiunea acestuia dacã îşi pãstreazã naţionalitatea de origina. ART. 72 Ofiţerul stãrii civile, primind cererea, va dispune facerea publicatiunilor în localitate, dacã viitorii soţi locuesc acolo de cel puţin trei luni, iar în caz contrariu, publicaţiunile se vor face şi în localitatea unde ei au avut ultimul domiciliu. Dacã unul din viitorii soţi este incapabil, publicaţiunea se va face şi la domiciliul celor chemaţi sa dea consimţãmântul. ART. 73 Actul de publicaţiunea cãsãtoriei va cuprinde data afişãrii, datele menţionate în declaraţie şi indicarea ca cei îndreptãţiţi, cari au cunostinta de lipsa oricãrei din condiţiunile de fond ale cãsãtoriei, sa facã opoziţie în termen de 10 zile dela data afişãrii. Actul de publicaţiune se afişeazã şi va rãmâne afişat la usa casei comunale timp de 8 zile. ART. 74 Pot face opoziţie la cãsãtorie: a) tatãl sau mama, bunii sau bunele, fraţii sau surorile, dacã sunt majori, în ordinea arãtatã, întemeindu-se pe neîndeplinirea ori cãreia din condiţiunile de fond ale cãsãtoriei; b) autoritãţile de protecţie ale incapabililor, numai pentru motive de incapacitate; c) persoana legatã prin cãsãtorie cu unul din viitorii soţi, dar numai pentru acest motiv; d) ministerul public, în toate cazurile în cari ordinea publica este interesatã. ART. 75 Opoziţiunea va fi facuta în patru exemplare şi prezentatã personal sau prin împuternicit ofiţerului stãrii civile care a efectuat publicaţiunea; va arata calitatea oponentului, motivele pe cari se întemeiazã, precum şi alegerea domiciliului la sediul judecãtoriei competinte sa judece opoziţia. ART. 76 Dupã expirarea termenelor prevãzute pentru facerea opoziţiilor, ofiţerii stãrii civile cari au fãcut afişãrile vor trimite, ofiţerului stãrii civile care le-a ordonat, procesul-verbal constatator al afişãrii împreunã cu opoziţiile ivite şi toate actele referitoare. ART. 77 Ofiţerul stãrii civile care a ordonat publicaţiunile va inlatura opoziţiile fãcute peste termen, sau fãrã calitate. În celelalte cazuri ofiţerul stãrii civile, pãstrând unul din exemplare, va trimite de îndatã un exemplar judecãtoriei circumscripţiei şi fiecãruia dintre viitorii soţi. ART. 78 Judecãtoria citând pãrţile va hotãrî în Camera de consiliu, cu drept de recurs la tribunal în termen de 3 zile dela pronunţare. Recursul se va judeca cu precãdere în termen de 5 zile. Citaţiile se vor emite din oficiu, scutite fiind de orice taxe sau timbre. Dispozitivul hotãrârii rãmase definitiva va fi trimis fãrã întârziere de grefierul instanţei, ofiţerului stãrii civile care a ordonat publicarea. ART. 79 Ofiţerul stãrii civile va încheia un proces-verbal în registrul de publicaţiuni care va cuprinde, pe lângã datele menţionate în declaraţie, data şi locul în care s-au fãcut publicaţiunile, constatarea ca termenele legale au fost respectate şi menţinute de opoziţiunile primite, de înlãturarea, respingerea sau retragerea lor. ART. 80 Ofiţerul stãrii civile la care s-a fãcut declaraţia de cãsãtorie sau cel competinte, potrivit art. 70, va primi declaraţiunile, va procede la celebrarea ei, dupã expirarea termenului prevãzut pentru facerea opoziţiilor, - dacã nu sunt opoziţii, sau dacã cele fãcute au fost inlaturate, retrase sau respinse. De nu se va fi celebrat cãsãtoria în termen de un an dela data declaratiunii prevãzutã de art. 70 declaraţiunea şi toate celelalte acte rãmân fãrã efect. ART. 81 Pentru motive grave, procurorul tribunalului locului unde se gãsesc viitorii soţi poate sa acorde dispense de publicaţiuni sau de orice termen. În strãinãtate aceste dispense vor fi acordate de agentul diplomatic sau consular ce urmeazã a celebra cãsãtoria. Dispensa este valabilã 15 zile. ART. 82 Romanul se va putea cãsãtori în strãinãtate, fie înaintea agenţilor diplomatici sau consulari, şi în acest caz forma cãsãtoriei va fi supusã legilor romane; fie la ofiţerul stãrii civile al locului, potrivit formelor prevãzute de legea strãinã. ART. 83 Cãsãtoriile celebrate în strãinãtate înaintea agenţilor diplomatici sau consulari vor fi precedate de publicaţiuni fãcute în conformitate cu art. 72-73 iar afişarea se va face la usa legatiei sau consulatului. Opoziţiile vor fi judecate de judecãtoria domiciliului soţului cãruia i se face opunere la cãsãtorie, iar dacã domiciliul acestuia este în strãinãtate, de judecãtoria 1 Bucureşti. ART. 84 Cãsãtoriile celebrate în strãinãtate înaintea autoritãţilor competinte a locului nu vor avea nevoie de alte publicaţiuni decât cele prevãzute de legea strãinã. Romanul însã va trebui sa îndeplineascã condiţiunile de fond ale cãsãtoriei prevãzute de legea lui nationala. ART. 85 Înaintea ofiţerului stãrii civile care celebreaza cãsãtoria, viitorii soţi trebuie sa prezinte actele de naştere şi de va fi cazul dispensele obţinute, actele de deces ale ascendenţilor, dovada desfacerii cãsãtoriei prin moarte sau judecata, sau desfiinţarea cãsãtoriei anterioare, convenţiile matrimoniale, precum şi orice acte prevãzute de legi speciale. Când actele arãtate mai sus se gãsesc înregistrate la ofiţerul stãrii civile care urmeazã a celebra cãsãtoria, ele vor fi alãturate din oficiu la dosarul cãsãtoriei. ART. 86 Strainul care se cãsãtoreşte în România, înaintea autoritãţilor tarii, este supus legii romane în tot ceea ce priveşte condiţiunile de forma ale cãsãtoriei El va prezenta ofiţerului stãrii civile un certificat liberat de legatiunea sau consulatul sau, conţinând dispoziţiunile legii sale naţionale cu privire la condiţiunile de fond ale cãsãtoriei. Acest certificat va putea fi eliberat şi de Ministerul Afacerilor Strãine roman. ART. 87 Când unul din viitorii soţi dovedeşte imposibilitatea de a-şi procura extracte, va putea dovedi data şi locul naşterii lui sau decesul ascendenţilor, prin declaraţiunea sub jurãmânt a doi martori, facuta la judecãtorie sau înaintea ofiţerului stãrii civile. Procesul-verbal constatând aceste declaraţiuni va fi semnat de martori sau va arata cauza pentru care ei nu au semnat şi va purta menţiunea ca el va servi numai la cãsãtorie. ART. 88 Ofiţerul stãrii civile, înaintea cãruia viitorii soţi vor sa se cãsãtoreascã, va refuza celebrarea cãsãtoriei dacã va constata ca nu sunt îndeplinite condiţiunile de fond sau de forma ale cãsãtoriei. În acest caz se va urma conform art. 36. ART. 89 Consimţãmântul persoanelor chemate sa dea autorizarea la cãsãtorie poate fi verbal sau în scris. În acest din urma caz el va fi dat în forma autenticã sau printr-o declaraţiune facuta înaintea ofiţerului stãrii civile care a ordonat publicarea, ori al domiciliului sau reşedinţei persoanei ce autoriza. El va cuprinde numele, prenumele, profesiunea şi domiciliul viitorilor soţi, al celor ce dau consimţãmântul, precum şi calitatea lor. Consimţãmântul dat nu mai poate fi retras. ART. 90 Cãsãtoria se va celebra în public la casa comunalã, fata fiind viitorii soţi împreunã şi în persoana şi în prezenta a doi martori majori. Când unul dintre viitorii soţi este împiedicat, din cauza unei boli grave, sa se transporte la casa comunalã, ofiţerul stãrii civile, pe temeiul unui certificat medical, va putea oficia şi în alta casa, lãsând însã publicului libertatea de a asista. ART. 91 Ofiţerul stãrii civile examinând şi gãsind ca sunt îndeplinite formele legale, va lua declaraţiuni martorilor pentru stabilirea condiţiunilor ce nu sunt constatate prin acte, va lua consimţãmântul persoanelor chemate sa autorize cãsãtoria, dacã el n-a fost dat prin act scris; apoi va intreba pe rând pe viitorii soţi dacã voesc sa se cãsãtoreascã unul cu celãlalt şi la rãspunsul lor afirmativ, va pronunţa în numele legii unirea lor prin cãsãtorie. ART. 92 Actul de cãsãtorie se va redacta de îndatã şi va cuprinde: locul, anul, luna şi ziua cãsãtoriei; prenumele, numele, varsta, confesiunea, domiciliul, profesiunea nouilor casatoriti, precum şi locul naşterii lor; prenumele şi numele pãrinţilor, prenumele, numele şi domiciliul martorilor; declaraţiunile casatoritilor; consimţãmântul lor la cãsãtorie, precum şi a persoanelor chemate sa autorize cãsãtoria, cum şi constatarea ca ofiţerul stãrii civile a declarat în numele legii unirea lor prin cãsãtorie. ART. 93 În registrul de publicaţiuni se va face menţiune de celebrarea cãsãtoriei. Când cãsãtoria este celebratã de un alt ofiţer al stãrii civile decât cel care a ordonat publicaţiunile, un extract de pe actul de cãsãtorie va fi trimis în termen de 5 zile ofiţerului stãrii civile unde publicaţiunea este trecutã spre a face menţiunea prescrisã mai sus. ART. 94 Binecuvantarea religioasã nu va putea sa aibã loc decât dupã înfãţişarea actului constatator al sãvârşirii cãsãtoriei. ART. 95 Ofiţerul stãrii civile va libera la cererea soţului un livret, de familie, în care va înscrie cãsãtoria efectuatã. În acest livret se va face la cererea soţului menţiune de orice schimbare în starea civilã a persoanelor cari alcãtuiesc familia sa. Despre actele de moarte ART. 96 Încetarea din viata se va declara verbal ofiţerului stãrii civile al locului, in termen de 24 de ore dela moarte. ART. 97 Sunt deopotrivã îndatoraţi a declara moartea, membrii familiei, cei cari au fost fata la încetarea din viata şi vecinii. Dispoziţiunile art. 64 sunt aplicabile şi în acest caz. ART. 98 Persoana ce gãseşte un cadavru e obligatã sa anunţe de îndatã autoritatea politieneasca a locului, autoritatea politieneasca va încheia proces-verbal, cuprinzând pe cat cu putinta indicatiunile necesare înscrierii şi îl va trimite ofiţerului stãrii civile competente, în termen de maximum 24 ore; când identitatea cadavrului nu poate fi stabilitã, trimiterea procesului-verbal se va face tot în acelaşi termen, urmând ca ofiţerul stãrii civile sa înregistreze moartea indicând semnalmentele cadavrului şi menţiunile cele mai amanuntite ce i-au fost furnizate de autoritãţi. ART. 99 Certificatul de moarte încheiat de medic, sau de agentul însãrcinat cu verificarea, se va prezenta ofiţerului stãrii civile la declararea decesului. În caz când în comuna nu s-ar gãsi nici unul din aceşti funcţionari, ofiţerul stãrii civile se va asigura personal de adevãrul faptului declarat. ART. 100 Actul de moarte va cuprinde - data înregistrãrii, data morţii (anul, luna, ziua şi ora), prenumele, numele, varsta, confesiunea, profesiunea, locul naşterii şi domiciliul decedatului; prenumele şi numele pãrinţilor decedatului, precum şi ale soţului, cu menţiune dacã acesta trãieşte, a murit sau e divorţat; menţiune de verificarea morţii. ART. 101 În caz de deces în timpul unei cãlãtorii maritime şi în circumstanţele prevãzute de art. 65, se va întocmi actul în 24 ore de ofiţerii instrumentari desemnaţi în acel articol şi dupã formele acolo arãtate. Depunerea copiilor se va efectua potrivit art. 66. Actul se va trece în registrul stãrii civile al ultimului domiciliu al defunctului; iar dacã acest domiciliu este necunoscut sau în strãinãtate, la oficiul stãrii civile al primului sector al Capitalei. ART. 102 Dacã moartea are loc pe o aeronava, un vas fluvial sau în tren, declaraţiunea morţii se va face la ofiţerul stãrii civile al locului unde cadavrul va fi depus. ART. 103 Inmormantarea sau incinerarea se va putea face numai cu autorizarea ofiţerului stãrii civile şi dupã 36 ore dela încetarea din viata. Când moartea a fost însã provocatã de o boala infectioasa, autorizarea se va putea da şi înainte de expirarea acestui termen, dupã dispoziţiunea sau avizul serviciului sanitar. Când sunt banueli asupra cauzelor morţii, autorizaţiunea de inmormantare sau incinerare nu se va putea da decât cu prealabilã încuviinţare a parchetului. Despre actele stãrii civile întocmite în caz de mobilizare ART. 104 Actele stãrii civile privind pe militari, marinari, şi alte persoane urmând armata, vor fi încheiate în timp de mobilizare potrivit regulelor prescrise mai sus, cu exceptiunile din articolele urmãtoare. ART. 105 Ofiţerii stãrii civile militari, competenţi sa instrumenteze în cazul prevãzut de articolul precedent, vor fi determinati prin decret regal. ART. 106 Prin mijlocirea Ministerului de Rasboi, fiecare formaţiune mobilizata va avea registre pentru trecerea actelor de naştere, cãsãtorie şi moarte. Registrul va fi ţinut într-un singur exemplar şi va fi numerotat, snuruit, sigilat şi parafat de comandantul sau şeful unitãţii ori formatiunii mobilizate pe lângã care funcţioneazã ofiţerul stãrii civile. ART. 107 În afarã de menţiunile prescrise de art. 58, 92 şi 100, actele stãrii civile privitoare la militari vor mai face menţiune de contingentul, numãrul matricul şi unitatea cãreia aparţine tatãl noului nãscut la actele de naştere, al soţului la actele de cãsãtorie, al defunctului la actele de moarte. ART. 108 Declaraţiunea naşterii va fi facuta în zece zile dela uşurarea femeii. ART. 109 În caz de cãsãtorie, ofiţerul stãrii civile al unitãţii cãreia aparţine viitorul soţ este competinte sa primeascã declaraţia care se va aduce la cunostinta prin ordin de zi al unitãţii pe lângã care funcţioneazã ofiţerul stãrii civile. Cãsãtoria va putea fi celebratã numai dupã 25 zile dela trecerea în ordinul de zi. Dispensa prevãzutã de art. 81 va fi data de comandantul unitãţii imediat superioare celei pe lângã care funcţioneazã ofiţerul stãrii civile. ART. 110 În caz de moarte întâmplatã într-un spital, ambulanta sau alta formaţiune sanitarã militarã, administratorul sau şeful formatiunii va încheia proces-verbal constatând moartea; iar în caz de moarte în timpul luptei, sau înainte de a fi fost predat unei formaţiuni sanitare, comandantul cel mai apropiat al unitãţii, constatând moartea, va încheia proces-verbal. În ambele cazuri, procesele-verbale vor cuprinde toate menţiunile necesare înregistrãrii. Pe temeiul proceselor verbale mai sus arãtate, ofiţerul stãrii civile militare va face trecerea în registru. ART. 111 Din cinci în cinci zile, ofiţerul stãrii civile militare va trimite prin posta o copie a tuturor actelor înregistrate: a) cei dela alte formaţiuni decât cele sanitare, partii sedentare; b) cei dela formaţiunile sanitare, partii sedentare a corpului din care face parte tatãl noului nãscut, soţul sau defunctul. În caz când nu se va cunoaşte corpul de trupa cãruia aparţine persoana, trimiterea se face Ministerului de Rasboi, însoţitã de toate indicatiunile cari ar putea duce la stabilirea unitãţii cãreia aparţine. Ministerul stabilind unitatea va trimite copia partii sedentare. Menţiune de aceasta trimitere se va face pe fiecare act. ART. 112 În termen de 3 zile dela primirea copiilor, partea sedentara va completa datele rãmase necompletate în act, servindu-se de foaia matricola şi va trimite extracte ofiţerului stãrii civile al locului domiciliului tatãlui, iar de este necunoscut acest loc, al mamei pentru actele de naştere, al domiciliului soţului pentru actele de cãsãtorie, al ultimului domiciliu al defunctului pentru actele de moarte. Când domiciliul este în strãinãtate, trimiterea se va face oficiului stãrii civile a primului sector al Capitalei. Ofiţerul stãrii civile primind extractele, va inregistra actul în registrele sale. ART. 113 Ofiţerii stãrii civile prevãzuţi de art. 105 sunt competenţi sa instrumenteze şi în actele unde ar fi interesate persoane nemilitari, însã numai în cazul când funcţionarea autoritãţilor comunale nu ar mai putea fi asiguraţi, ca urmare a circumstanţelor provenind din starea de rasboi. În acest caz, trecerea atributiunilor stãrii civile asupra ofiţerilor stãrii civile militare, cat şi încetarea acestor atributiuni, se va face prin deciziune ministerialã a Ministerului Justiţiei, dupã intervenirea Ministerului de Interne, luându-se şi avizul Ministerului de Rasboi. Partea sedentara, de îndatã ce autoritãţile comunale şi-au reluat funcţiunile, va trimite extracte de pe actele stãrii civile ofiţerului stãrii civile pe care cel militar l-a înlocuit, spre a se conformã ultimului alineat al articolului precedent. ART. 114 Data încetãrii atributiunilor de ofiţeri ai stãrii civile militare, se va fixa prin deciziune ministerialã; în cazul când o atare deciziune nu a intervenit, atribuţiunile lor înceteazã de drept, în ziua trecerii armatei pe picior de pace. În ziua încetãrii atributiunilor, registrele vor fi încheiate şi dupã verificare ca s-au trimis extracte potrivit dispoziţiunilor art. 111 se vor inainta Ministerului de Rasboi pentru pãstrare. ART. 115 Abaterile dela dispoziţiunile art. 3, alin. III, 4-19 inclusiv, 21, 25, 26, 28, 30, 32, 35, 36, 45, 56, 58, 60, 62, 63, alin. III, 64, 77, 91, 92, 93, 95, 106, ale funcţionarilor acolo prevãzuţi, vor fi urmãrite înaintea judecãtoriei şi pedepsite cu amenda civilã dela 1.000 la 3.000 lei. ART. 116 Ofiţerul stãrii civile care va libera certificatul de efectuarea publicatiunilor înainte de respingerea opozitiunilor fãcute, sau va celebra fãrã dovada efectuãrii publicatiunilor sau respingerii opozitiunilor sau fãrã consimţãmântul celor chemaţi de lege pentru autorizarea cãsãtoriei, sau având cunostinta de vreo împiedicare la cãsãtorie sau de lipsa vreunei condiţiuni pentru validitatea ei, se va pedepsi dupã cererea ministerului public sau persoanelor interesate cu închisoarea corecţionalã dela 6 luni la 2 ani şi cu amenda penalã dela 2000 la 5000 lei. ART. 117 Orice persoana, obligatã sa facã declaraţiunile prescrise de art. 47, 57, 63, 64, 97 şi 98, care le va fi omis sau fãcut peste termen, se va pedepsi cu amenda penalã dela 500 la 1.500 lei. ART. 118 Când declaraţiunile referitoare la actele stãrii civile sunt fãcute cu buna ştiinţa ca nu corespund adevãrului, când faptul nu cade sub o invinuire mai grea, se va pedepsi cu amenda penalã dela 1.000 la 3.000 lei. ART. 119 Orice persoana particularã care cu ştiinţa a reţinut un extract în contra celor arãtate de art. 44 se va pedepsi cu amenda penalã de la 1.000 la 5.000 lei. ART. 120 Oricine va ascunde, tãinui, sustrage sau distruge vreun act de stare civilã arãtat în art. 44, în scopul de a schimba sau suprima starea civilã a unei persoane, va fi pedepsit cu închisoare corecţionalã dela 1 an la 3 ani şi cu amenda penalã de la 5.000 la 10.000 lei. Dacã actul ascuns, tãinuit, sustras sau distrus, fãrã sa modifice sau suprime starea civilã, are ca urmare sa schimbe ordinea de devolutiune a unei succesiuni, pedeapsa va fi închisoarea dela 2 luni pana la un an şi amenda penalã dela 1.000 la 5.000 lei. Cu aceleaşi pedepse şi dupã aceleaşi norme, se vor pedepsi şi cei care în scopul de a modifica sau suprima starea civilã a unei persoane vor fi fãcut declaraţiuni mincinoase, afarã numai dacã legea penalã nu prevede o pedeapsa mai mare. ART. 121 Când în urma unei hotãrâri penale, exceptând pe cea pronunţatã în materie de fals, va fi necesar a se face o rectificare, sau o înscriere în registrele stãrii civile, procurorul tribunalului va procede potrivit dispoziţiunilor alin. II al art. 31 şi urmãtoarele art. 41, 58 şi urmãtoarele, înaintea instanţelor civile. ART. 122 Preotul sau orice alta persoana indreptatita la sãvârşirea ceremoniei religioase, care va proceda la celebrarea actului religios fãrã sa fi prezentat buletinul sau extractul dela oficiul stãrii civile, se va pedepsi cu amenda dela 1.000 la 5.000 lei. ART. 123 Persoanele cãrora legea de fata le-a lãsat în pãstrare registrele actelor stãrii civile anterior încheiate, vor fi pedepsite, în cazul când vor refuza de a elibera extracte dupã aceste registre, sau face menţiunile prevãzute de art. 11, cu închisoare corecţionalã de la 2 luni pana la un an şi cu amenda penalã dela 5.000 la 10.000 lei. Dispoziţiuni tranzitorii ART. 124 Se abroga art. 21-86 inclusiv, art. 151-161 inclusiv, privitoare la starea civilã, publicaţiunea, celebrarea şi opoziţiunile la cãsãtorie, din codul civil în vigoare în Vechiul Regat, precum şi orice dispoziţiuni contrarii. Prin derogare dela art. 14 al prezentei legi, art. 246 şi 276 din codul civil din Vechiul Regat continua sa se aplice hotãrârilor pronunţând desfacerea cãsãtoriei; transcriptiunea însã prevãzutã de acest articol este înlocuitã prin menţiune pe actul de cãsãtorie. În Basarabia, transcrierea hotãrârilor de desfacerea cãsãtoriei se va face pentru cãsãtoriile încheiate anterior intrãrii în vigoare a acestei legi, în conformitate cu dispoziţiunile legii din 12 Noemvrie 1919, iar pentru cele încheiate posterior, potrivit art. 246 şi 276 din codul civil aplicabil în Vechiul Regat şi alin. precedent. ART. 125 Se abroga dispoziţiunile legilor XXXIII din anul 1894 afarã de art. 41 şi XXXVI din anul 1904, privitoare la actele stãrii civile; art. 28-37 inclusiv, 39, 40, 121-125 inclusiv al legii XXXI din 1894, asupra cãsãtoriilor, în vigoare în Ardeal, Banat, Crisana şi Maramures, precum şi orice legi, ordonanţe şi dispoziţiuni contrare legii de fata. ART. 126 Se abroga dispoziţiunile art. 69-82 inclusiv, art. 86, 87, 88, 126-131 inclusiv din codul civil general austriac, legea din 25 Mai 1868 F. L. I. No. 47, în privinta cãsãtoriei catolicilor; legea din 9 Aprilie 1870, F. L. I. No. 51, referitoare la actele stãrii civile a persoanelor cari nu aparţin unui cult sau bisericilor recunoscute de lege, ordonanta din 29 Mai 1876, F. L. I. No. 77, a Ministerului de Interne, Culte şi Justiţie, referitoare la cãsãtoria evreilor, precum şi orice alte patente, ordonanţe sau dispoziţiuni în vigoare în Bucovina, contrare legii de fata, cu privire la actele stãrii civile, publicarea şi celebrarea cãsãtoriilor. ART. 127 Se abroga de asemenea şi art. 25-31 inclusiv, 33-36 inclusiv, 61, 65, 66, 67, 72, 72^1, 73, 74, 74^1, 76, 78-83 inclusiv, 85, 87, 87^1, 90, 92, 93, 94, 97 şi 98 din codul civil, rus (colecţia legilor ruse, vol. XI, partea I); dispoziţiunile referitoare la naştere şi moarte cuprinse în statutul consistoriului duhovnicesc ortodox, cele conţinute în adunarea statutelor confesionale crestine şi necrestine relativ la aceste acte, precum şi art. 1469^49 - 1460^61 inclusiv din procedura civilã rusa, ce reguleazã starea civilã a persoanelor prevãzute în ucazul din 17 Aprilie 1905; art. 24 a, 38-58 inclusiv din inaltul ucaz din 17 Octomvrie 1906 (colecţia legilor art. 1728); art. 24 a, 35, 37-51 inclusiv din partea II a aceluiaşi ucaz de asemeni orice alte dispoziţiuni în vigoare în Basarabia, contrare legii de fata. ART. 128 Se abroga dispoziţiunile cuprinse în art. 22 al legii din 9 Martie 1880 şi art. 78, alin. ultim din legea pentru organizarea Dobrogei din 1 Aprilie 1914. ART. 129 Publicaţiunile de cãsãtorie fãcute conform legilor anterioare se vor reface dacã au trecut 3 luni dela ultima zi a publicaţiunii. ART. 130 Ofiţerii stãrii civile confesionali, cari în temeiul legii de fata au pierdut aceasta calitate, sunt autorizaţi şi obligaţi ca în formele întrebuinţate şi conform legilor atunci în vigoare sa elibereze extracte din registrele confesionale. Ofiţerii stãrii civile laici, cari au avut cãderea sa instrumenteze sau sa pãstreze actele stãrii civile conform legilor anterioare la încetarea atributiunilor vor încheia registrele stãrii civile şi le vor incredinta împreunã cu intreaga arhiva autoritãţii comunale de resedinta. ART. 131 Registrele ţinute înainte de punerea în aplicare a prezentei legi, precum şi extractele eliberate din aceste registre, vor purta şi pentru viitor valoarea lor probatorie. ART. 132 Dispoziţiunile art. 60 din codul penal al Vechiului Regat se extind în tot cuprinsul tarii în ce priveşte infracţiunile prevãzute în legea de fata. ART. 133 Un regulament de administraţie publica va desvolta dispoziţiunile legii, întocmind formulare pentru toate registrele şi actele stãrii civile, pentru extracte, etc., precum şi pentru orice alta chestiune în legatura cu buna aplicare a legii. ART. 134 Legea de fata va intra în vigoare la 1 Ianuarie 1929.
Aceasta lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 8 Fevruarie anul 1928 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta şapte voturi, contra unul.
Vice-preşedinte, Ştefan C. Ioan (L. A. S. D.)
Secretar, Misu Marinescu Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 16 Fevruarie anul 1928 şi s-a adoptat cu unanimitate de nouãzeci şi opt voturi.
Vice-preşedinte, D. Artareanu (L. S. S.)
Secretar, Al. Algiu Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã în Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 21 Fevruarie 1928. În numele Maiestatii Sale Regelui Mihai I:
MIRON, Patriarhul României. GHEORGHE BUZDUGAN (L. S. St.)
