Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 49 din 7 iulie 1994 pentru ratificarea Statutului Institutului Unificat de Cercetari Nucleare
ARTICOL UNIC. Se ratifica Statutul Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare, aprobat de Consfatuirea reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 septembrie 1956, modificat de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 18 martie 1992 şi semnat de reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 iunie 1992.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 20 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE
S T A T U T U L *) Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare *) Traducere aprobat de Consfatuirea reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 septembrie 1956, modificat de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 18 martie 1992 şi semnat de reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 iunie 1992
Statele care sunt membre ale Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare la 18 martie 1992 şi care nu au întrerupt participarea efectivã în calitate de membre ale Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare, relevind ca Institutul Unificat de Cercetãri Nucleare, pe perioada existenţei sale, a îndeplinit cu succes sarcinile ce i-au fost încredinţate, recunoscind, totodatã, ca principiile de organizare şi activitate ale Institutului de Cercetãri Nucleare necesita perfecţionarea şi aducerea lor în concordanta cu cerinţele formulate pentru nivelul actual al colaborãrii internaţionale şi al efectuãrii cercetãrilor fundamentale, în baza articolului 42 al Statutului Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare, din 23 septembrie 1956, au hotãrît sa modifice statutul şi sa-l adopte în urmãtoarea redactare:
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Institutul Unificat de Cercetãri Nucleare, denumit în continuare Institut, este o organizaţie internationala interguvernamentalã de cercetãri ştiinţifice, creata în conformitate cu Acordul privind organizarea Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare din 26 martie 1956 şi care îşi realizeazã activitatea pe principiile deschiderii sale pentru participarea tuturor statelor interesate, ale colaborãrii lor cu drepturi egale şi reciproc avantajoase. ART. 2 Limbile oficiale ale Institutului sunt limbile statelor membre ale Institutului, limbi de lucru - rusa şi engleza. ART. 3 Sediul institutului: oraşul Dubna, regiunea Moscova, Federaţia Rusa. ART. 4 1. Institutul a fost creat în scopul unificãrii eforturilor, potenţialului ştiinţific şi material al statelor membre ale Institutului pentru studierea proprietãţilor fundamentale ale materiei. Principalele domenii de cercetãri ale Institutului sunt fizica particulelor elementare şi nucleului atomic şi fizica stãrii condensate a materiei folosind metode fizico-nucleare. 2. Pentru realizarea scopurilor sale, Institutul: - efectueazã cercetãri teoretice şi experimentale în direcţiile ştiinţifice adoptate ale activitãţii sale; - organizeazã schimb de experienta în efectuarea cercetãrilor ştiinţifice, precum şi de informaţii obţinute ca rezultat al acestor cercetãri, prin publicarea de lucrãri ştiinţifice, organizarea de conferinţe, simpozioane, stagii etc.; - sprijinã dezvoltarea sub toate aspectele a capacitãţilor creatoare ale colaboratorilor ştiinţifici ai Institutului prin crearea de condiţii favorabile pentru creşterea nivelului profesional al acestora; - stabileşte legãturi şi menţine contacte cu alte instituţii şi organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, în scopul coordonãrii activitãţii şi al organizãrii colaborãrii reciproc avantajoase; - foloseşte rezultatele cercetãrilor ştiinţifice cu caracter aplicativ, prin introducerea lor în studiile industriale, medicale şi în studii tehnice, pentru asigurarea de surse suplimentare de finanţare a cercetãrilor fundamentale. 3. Activitatea Institutului se realizeazã în conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Rezultatele cercetãrilor ştiinţifice obţinute în Institut pot fi folosite numai în scopuri paşnice, spre binele întregii omeniri. ART. 5 1. În conformitate cu statutul de organizaţie interguvernamentalã, Institutul este subiect de drept internaţional, în special are dreptul de a încheia convenţii internaţionale şi de a avea observatori pe lîngã alte organizaţii internaţionale a cãror activitate corespunde scopurilor statutare ale Institutului. 2. Institutul este persoana juridicã şi, pe teritoriul statelor membre, se bucura de capacitatea juridicã necesarã realizãrii funcţiilor sale. Pentru scopurile prezentului statut, la activitatea Institutului se aplica Convenţia privind statutul juridic, privilegiile şi imunitãţile organizaţiilor economice interstatale care funcţioneazã în anumite domenii ale colaborãrii, din 5 decembrie 1980, asa cum a fost acceptatã de pãrţile contractante. 3. Particularitãţile situaţiei juridice a Institutului pe teritoriul statului de resedinta a acestuia se reglementeazã, pe lîngã convenţia menţionatã pe pct. 2 al prezentului articol, şi prin unele convenţii ce se încheie de cãtre Institut cu acest stat. 4. Institutul stabileşte reguli proprii care reglementeazã activitatea sa. Aceste reguli au drept scop exclusiv asigurarea celor mai favorabile condiţii pentru activitatea Institutului şi au prioritate fata de legislaţia tarii de resedinta a Institutului.
CAP. 2 Participarea la activitatea Institutului
ART. 6 Participarea la activitatea Institutului se realizeazã în forme diferite : pe baza calitãţii de membru al Institutului, precum şi prin convenţii bilaterale şi multilaterale de participare la îndeplinirea anumitor programe ştiinţifice. ART. 7 1. Ca membre ale Institutului sunt recunoscute statele care sunt membre ale acestuia în conformitate cu Acordul privind organizarea Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare din 26 martie 1956 potrivit situaţiei la 18 martie 1992 şi care nu au întrerupt participarea efectivã în calitate de membre ale Institutului. 2. În rindul membrilor Institutului pot fi primite, de asemenea, orice alte state care au declarat în scris ca doresc sa participe la activitatea Institutului, sunt de acord cu prevederile statutului în vigoare al acestuia şi ca ele vor îndeplini toate obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Institutului. Cererea în numele guvernului se transmite directorului Institutului, care o trimite fãrã intirziere tuturor statelor membre. Preşedintele Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului o propune pentru ordinea de zi a celei mai apropiate sesiuni a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi, dacã pînã la începerea lucrãrilor acesteia rãmîn cel puţin 30 de zile din ziua primirii cererii de cãtre directorul Institutului. 3. Hotãrîrea privind primirea statului în rindul membrilor Institutului se adopta potrivit pct. 2 la art. 20 din prezentul statut. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi stabileşte, totodatã, cuantumul cotizatiei noului membru al Institutului. 4. Statele membre ale Institutului participa la finanţarea activitãţii Institutului şi au drepturi egale la conducerea Institutului. 5. Orice stat membru al Institutului se poate retrage din rindul membrilor sãi, dar nu înainte de trei ani de la primirea lui în rindul membrilor Institutului. Notificarea în scris asupra retragerii din Institut se transmite preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi ai Institutului cu cel puţin trei luni înainte de încheierea anului financiar curent. Retragerea oricãrui membru din Institut nu afecteazã obligaţiile sale financiare pe anul în care el se retrage din Institut. Retragerea din Institut intra în vigoare la încheierea anului financiar în care statul respectiv a declarat asupra retragerii sale. Cuantumul compensaţiilor bãneşti cãtre statul care a ieşit din rindul membrilor Institutului se stabileşte de cãtre comitetul financiar, în conformitate cu participarea lui la cheltuielile capitale pe Institut, dupã întocmirea dãrii de seama privind bugetul pe anul financiar în care statul a declarat asupra retragerii sale din rindul membrilor Institutului. 6. Valabilitatea drepturilor şi privilegiilor care decurg din calitatea de membru al Institutului se suspenda în privinta oricãrui membru al Institutului care are datorii în achitarea cotizaţiilor, dacã suma datoriei este egala cu suma cotizaţiilor datorate de el pe ultimii doi ani sau depãşesc aceasta suma. În acest caz, membrul Institutului care are datorii financiare este lipsit de dreptul de vot în Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi şi, de asemenea, se va pune problema participãrii acestui stat membru la activitatea Institutului. Valabilitatea drepturilor şi privilegiilor se reînnoieşte imediat dupã virarea de cãtre membrul Institutului a întregii sume datorate sau virarea, în termenele stabilite, a unei pãrţi a acesteia care, în acest caz, se stabileşte de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. 7. Membrul Institutului, ale cãrui drepturi şi privilegii au fost suspendate potrivit procedurii menţionate, în cazul neachitarii în decurs de doi ani a întregii datorii cãtre Institut pe perioada anterioarã suspendãrii drepturilor şi privilegiilor sale, poate fi exclus din rindul membrilor Institutului. ART. 8 Statele care nu sunt membre ale Institutului pot participa la unele direcţii ştiinţifice ale activitãţii Institutului sau la lucrãri privind anumite proiecte ştiinţifice, pe baza unei convenţii bilaterale care urmeazã a fi aprobatã de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 9 Pe baza convenţiilor ce se încheie cu Institutul, la proiectele ştiinţifice ale acestuia pot participa organizaţii şi Instituţii de cercetãri ştiinţifice internaţionale şi naţionale, precum şi oameni de ştiinţa din statele care nu sunt membre ale Institutului. În convenţiile pãrţilor cu privire la colaborare se stabilesc: caracterul activitãţii în comun, obligaţiile reciproce, volumul şi modul de compensare pentru folosirea utilajelor şi materialelor Institutului. ART. 10 În scopul schimbului de informaţii, al organizãrii colaborãrii şi al coordonãrii activitãţii, organizaţiilor internaţionale li se poate acorda statutul consultativ de observator pe lîngã Institut. Statutul consultativ da drept observatorului de a participa, în formele stabilite, la lucrãrile organului superior al Institutului.
Cap. 3 Mijloacele şi bunurile Institutului
ART. 11 Pentru asigurarea îndeplinirii activitãţii sale statutare, Institutul are mijloace şi bunuri proprii şi atrase, care se reflecta în bilanţul sau, întocmit în valuta liber convertibilã. ART. 12 1. Mijloacele Institutului se constituie din urmãtoarele surse: a) cotizaţiile membrilor Institutului; b) finanţarea specialã a proiectelor ştiinţifice; c) mijloacele ce se primesc în cadrul acordurilor şi protocoalelor de colaborare tehnico-ştiinţificã; d) veniturile din activitatea economicã a Institutului; e) încasãrile din folosirea proprietãţii intelectuale; f) credite şi împrumuturi bancare; g) alte venituri. 2. Cotizaţiile membrilor Institutului se stabilesc pe baza unei scale speciale, care trebuie sa reflecte participarea realã a fiecãrui membru al Institutului la activitatea acestuia. La aderarea de doi membri la Institut sau la retragerea din acesta a oricãrui membru, scala cotizaţiilor se revizuieste. Cotizaţiile se schita în valuta liber convertibilã. În contul achitãrii cotizaţiilor se poate calcula costul livrãrilor de utilaje, aparate, materiale, servicii şi al anumitor lucrãri efectuate pe baza comenzilor Institutului. 3. Modul de finanţare a activitãţii Institutului şi întocmirea bugetului acestuia se reglementeazã printr-un protocol financiar care constituie parte integrantã a statutului. 4. Rãspunderea pentru cheltuirea mijloacelor Institutului în conformitate cu bugetul aprobat o poarta directorul Institutului. În procesul de execuţie a bugetului, directorul Institutului poate face modificãri parţiale în repartiţia mijloacelor pe articolele bugetului, în limitele stabilite de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 13 1. Institutul are dreptul sa aibã în proprietate clãdiri, construcţii, instalaţii, utilaje şi aparate ştiinţifice, precum şi alte bunuri, şi anume: a) cele transmise lui gratuit pentru folosire sau în contul achitãrii cotizaţiilor de cãtre membrii Institutului; b) cele achiziţionate sau produse de Institut prin mijloace proprii; c) cele primite de Institut ca moştenire, donaţie şi alte tranzacţii civile şi juridice. 2. Modul de a dispune de mijloacele şi bunurile aflate în proprietatea Institutului se stabileşte de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 14 În cazul excluderii din Institut a oricãrui membru al acestuia, mijloacele bãneşti şi bunurile aduse de acest membru se compenseazã numai la lichidarea Institutului.
CAP. 4 Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului
ART. 15 Organul superior al Institutului este Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului. ART. 16 Fiecare membru al Institutului are un reprezentant în Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. Reprezentantul împuternicit are dreptul de a desemna, în cazuri excepţionale, în scris, un loctiitor şi de a-i transmite acestuia împuternicirile sale. La desemnarea sau înlocuirea de cãtre orice stat a reprezentantului sau în Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi, cel desemnat trebuie sa prezinte împuternicirile sale, în scris, preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 17 1. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) primeşte în Institut noi membri, suspenda valabilitatea drepturilor şi privilegiilor membrilor Institutului care au datorii financiare şi, de asemenea, îi exclude din rindul membrilor Institutului în cazurile prevãzute în prezentul statut; b) decide în problema acordãrii statutului consultativ de observator pe lîngã Institut; c) aproba convenţia privind participarea la activitatea Institutului ce se încheie pe baza art. 6 şi 8 din statut; d) stabileşte perspectivele şi direcţiile de dezvoltare ale Institutului şi aproba planurile activitãţii ştiinţifice ale acestuia; e) stabileşte şi revizuieste scala cotizaţiilor membrilor Institutului şi, de asemenea, stabileşte cuantumul, termenele şi modul de achitare a cotizaţiilor pentru alte organizaţii şi instituţii care participa la anumite proiecte ale Institutului; f) stabileşte volumul minim şi maxim al cotelor de specialişti şi statelor membre ale Institutului, participanţi la activitatea acestuia; g) aproba Regulamentul privind directorul Institutului şi Regulamentul personalului Institutului; h) aproba bugetul anual al Institutului şi darea de seama asupra execuţiei acestuia, precum şi raportul asupra activitãţii ştiinţifice a Institutului; i) alege directorul şi aproba vicedirectorii Institutului, directorul administrativ, secretarul ştiinţific şef şi inginerul şef ai Institutului şi, în caz de necesitate, îi revoca; j) stabileşte nivelul salariului pentru categoriile de personal din Institut; k) îşi creazã organe de lucru permanente şi temporare, asculta rapoartele acestora şi conduce activitatea lor; l) aduce modificãri şi completãri la statutul Institutului în conformitate cu prevederile pct. 2 al art. 20 şi ale art. 38 din prezentul statut. 2. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi poate, de asemenea, sa ia spre examinare orice alta problema referitoare la activitatea Institutului. ART. 18 1. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi îşi realizeazã activitatea în sesiuni. Sesiunile ordinare ale Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi se convoacã anual la data şi locul stabilite la sesiunea anterioarã. 2. Sesiunea extraordinarã a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi poate fi convocatã la hotãrîrea acestuia sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii Institutului. 3. Şedinţa Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi se considera legal constituitã, dacã la ea participa cel puţin 2/3 din membrii sãi. 4. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi îşi adopta reguli proprii de procedura, alege preşedintele şi stabileşte perioada mandatului acestuia. ART. 19 La examinarea oricãrei probleme, fiecare membru al Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi are dreptul la un singur vot. ART. 20 1. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi adopta hotãrîri şi recomandãri cu privire la problemele examinate. 2. Hotãrîrile privind primirea şi excluderea membrilor Institutului se iau pe baza de consens. Celelalte hotãrîri se adopta cu majoritatea de 2/3 din cei prezenţi şi participanţi la vot. 3. Recomandãrile se adopta cu majoritatea simpla a celor prezenţi şi participanţi la vot. Dacã voturile se împart în pãrţi egale, hotaritor este votul preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi care, în acest caz, nu se poate abţine de la vot. 4. În timpul sesiunii Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi se întocmeşte protocolul şedinţei. ART. 21 Pe lîngã Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi se creazã şi funcţioneazã consiliul ştiinţific şi comitetul financiar. ART. 22 1. Membri ai consiliului ştiinţific sunt: a) cîte un om de ştiinţa din partea fiecãrui stat membru al Institutului, a cãrui desemnare, revocare şi înlocuire se fac de cãtre reprezentantul împuternicit; b) oameni de ştiinţa în principal din statele membre ale institutului, care se aleg de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi la recomandarea directorului Institutului şi a membrilor consiliului ştiinţific, desemnaţi potrivit lit. a) pct. 1 din prezentul articol, fãrã a se lua în considerare reprezentarea egala a statelor membre; c) directorul Institutului. 2. Consiliul ştiinţific: a) evalueaza rezultatele activitãţii ştiinţifice a Institutului; d) da avizul cu privire la planurile lucrãrilor de cercetãri ştiinţifice ale Institutului şi la rapoartele asupra îndeplinirii lor, care i se prezintã de cãtre directorul Institutului; c) face expertiza propunerilor directorului şi ale unor membri ai Institutului asupra dezvoltãrii de noi programe şi proiecte ştiinţifice; d) face recomandãri privind perfecţionarea activitãţii ştiinţifice a Institutului; e) stabileşte reguli proprii de procedura şi le prezintã spre aprobare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi; f) trimite preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi hotãrîrile şi recomandãrile sale asupra problemelor examinate. 3. Consiliul ştiinţific îşi tine sesiunile de cel puţin doua ori pe an. ART. 23 1. Comitetul financiar include în componenta sa cîte un specialist din partea fiecãrui stat membru al Institutului, a cãrui desemnare, revocare şi înlocuire se fac de cãtre reprezentantul împuternicit. 2. În activitatea sa, comitetul financiar, se conduce dupã prevederile protocolului financiar, îşi stabileşte reguli de procedura şi le prezintã spre aprobare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi. 3. Comitetul financiar: a) realizeazã controlul activitãţii financiare a Institutului, verifica corectitudinea execuţiei bugetului de cãtre directorul Institutului; b) da avizul asupra proiectului bugetului pe noul an financiar, prezentat de directorul Institutului, precum şi asupra dãrii de seama privind execuţia bugetului în anul financiar trecut; c) face recomandãri Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi cu privire la perfecţionarea activitãţii financiare a Institutului şi, de asemenea, acorda consultaţii în orice alta problema financiarã. 4. Comitetul financiar îşi tine şedinţele cel puţin o data pe an şi trimite protocoalele şedinţelor sale preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi.
CAP. 5 Direcţia Institutului
ART. 24 1. Conducerea directa a activitãţii Institutului se realizeazã de cãtre direcţie, condusã de directorul Institutului. În componenta direcţiei intra, de asemenea, vicedirectorii Institutului, directorii de laboratoare, directorul administrativ, secretarul ştiinţific şef şi inginerul şef ai Institutului. 2. Directorul se alege pe o perioada de 5 ani de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi prin majoritatea simpla a voturilor membrilor sãi prezenţi şi participanţi la vot. Alegerea directorului se face la sesiunea ordinarã a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi, iar intrarea în funcţie se face de la 1 ianuarie din anul care urmeazã anului alegerii. 3. Reprezentind şi realizind interesele Institutului, direcţia acestuia, în activitatea sa, se conduce dupã hotãrîrile şi recomandãrile Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi, dupã acordurile în vigoare şi dupã obligaţiile asumate. Direcţia nu trebuie sa îndeplineascã instrucţiuni din partea unor state membre ale Institutului. 4. Directorii de laboratoare se aleg de cãtre consiliul ştiinţific al Institutului şi se numesc în funcţie de cãtre directorul acestuia. ART. 25 1. Principala persoana oficialã a Institutului este directorul. 2. Directorul Institutului: a) organizeazã activitatea Institutului în conformitate cu scopurile şi sarcinile acestuia, prevãzute în statut, precum şi cu planurile de activitate ale Institutului, aprobate de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi; b) organizeazã elaborarea planurilor de perspectiva ale dezvoltãrii Institutului şi a planurilor curente ale activitãţii acestuia; c) conduce întocmirea bugetului Institutului şi este rãspunzãtor pentru execuţia lui; d) reprezintã Institutul în relaţiile cu statele, alte organizaţii şi instituţii şi încheie acorduri în numele Institutului, inclusiv cu privire la participarea unor state nemembre la anumite proiecte ştiinţifice ale Institutului şi, de asemenea, acorduri corespunzãtoare cu Instituţii şi organizaţii de cercetãri ştiinţifice şi cu oameni de ştiinţa; e) aproba structura Institutului în conformitate cu prevederile lit. d) pct. 1 al art. 17 din prezentul statut şi aproba statul de funcţii al acestuia; stabileşte sistemul de plata a muncii pentru colaboratorii Institutului; f) propune candidaturi pentru funcţiile de vicedirectori, director administrativ, secretar ştiinţific şef şi inginer şef ai Institutului; g) prezintã spre examinare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi proiectele documentelor care, potrivit art. 17 din prezentul statut, urmeazã a fi aprobate de cãtre acesta; h) dispune de mijloacele materiale ale Institutului în conformitate cu bugetul şi, de asemenea, de bunurile acestuia, în limitele stabilite; i) angajeazã şi elibereazã din serviciu pe membrii personalului Institutului; stabileşte salariul personalului în conformitate cu Regulamentul personalului; j) aproba regulamentul de ordine interioarã; k) raporteazã Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi asupra activitãţii Institutului şi a persoanelor juridice constituite potrivit art. 31; l) realizeazã alte funcţii de conducere a Institutului pe baza Regulamentului privind directorul Institutului, care se aproba de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 26 Vicedirectorii Institutului conduc principalele direcţii ştiinţifice ale activitãţii Institutului. Repartizarea obligaţiilor între membrii direcţiei se face de cãtre directorul Institutului.
CAP. 6 Consiliul tehnico-ştiinţific al Institutului
ART. 27 1. Consiliul tehnico-ştiinţific al Institutului este organul consultativ pe lîngã direcţia Institutului şi este chemat sa asigure participarea colaboratorilor ştiinţifici ai Institutului la organizarea activitãţii de cercetare ştiinţificã a acestuia. 2. Modul de alegere, componenta şi problemele de procedura ale activitãţii consiliului tehnico-ştiinţific se stabilesc în Regulamentul consiliului tehnico-ştiinţific, care se aproba de cãtre directorul Institutului. ART. 28 Consiliul tehnico-ştiinţific este împuternicit sa discute probleme legate de activitatea ştiinţificã a Institutului şi sa dea recomandãrile sale cu privire la acestea.
CAP. 7 Structura Institutului
ART. 29 1. Structura Institutului o constituie laboratoarele ştiinţifice, subsectiile tehnico-inginereşti, de producţie, administrativ-economice şi alte subsectii auxiliare ale Institutului, a cãror activitate se reglementeazã prin regulamente speciale care se aproba de cãtre directorul Institutului. 2. Structura Institutului poate fi perfectionata pe baza experienţei acumulate în activitatea Institutului. ART. 30 Principala unitate stiintifico-organizatoricã este colectivul ştiinţific care efectueazã cercetãri în cadrul proiectului ştiinţific aprobat şi acceptat pentru finanţare. Modul de creare şi activitatea colectivului ştiinţific, drepturile şi obligaţiile conducatorului proiectului se stabilesc într-un regulament care se aproba de cãtre directorul Institutului. ART. 31 Prin punere de acord cu comitetul financiar şi Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi, Institutul poate fi fondator sau asociat de/la persoane juridice pentru folosirea practica a rezultatelor cercetãrilor sale şi asigurarea finanţãrii suplimentare a activitãţii ştiinţifice. Persoanele juridice create au capacitatea legalã acordatã de legile tarii de resedinta.
CAP. 8 Personalul Institutului
ART. 32 Toate persoanele cuprinse în statul de funcţii al Institutului sunt colaboratori ai unei organizaţii internaţionale interguvernamentale de cercetãri ştiinţifice. ART. 33 Personalul Institutului se constituie din cetãţeni ai statelor membre ale Institutului şi cetãţeni ai altor state. ART. 34 Situaţia juridicã a personalului Institutului se stabileşte prin prezentul statut, Regulamentul personalului, regulamentul de ordine interioarã, precum şi prin contractele de munca ce se încheie cu personalul. ART. 35 În scopul apãrãrii drepturilor sale, personalul Institutului poate crea o asociaţie, cãreia direcţia Institutului îi recunoaşte dreptul de a reprezenta interesele colaboratorilor Institutului cuprinşi în aceasta. În cadrul asociaţiei pot fi reprezentate interesele organizaţiilor sindicale şi ale grupelor naţionale. Statutul asociaţiei personalului trebuie sa corespundã scopurilor activitãţii Institutului şi caracterului internaţional al acestuia. Aceasta concordanta se stabileşte prin Regulamentul personalului Institutului. ART. 36 Întregul personal al Institutului, în realizarea activitãţii sale, trebuie sa respecte legile şi obiceiurile statului de resedinta a Institutului.
CAP. 9 Prevederi finale
ART. 37 1. Litigiile dintre membrii Institutului cu ocazia aplicãrii sau interpretãrii prevederilor statutului Institutului, apãrute în legatura cu participarea lor la activitatea Institutului, se rezolva prin consultãri între pãrţile în litigiu. 2. Dacã litigiul nu a fost rezolvat în decurs de o luna din momentul începerii consultãrilor, orice parte poate remite litigiul la comisia de conciliere. 3. Modul de constituire şi procedura activitãţii comisiei de conciliere se stabilesc în conformitate cu regulile aprobate de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 38 Ulterior, se admite modificarea totalã sau parţialã a statutului. Propuneri corespunzãtoare pot fi fãcute de orice membru al Institutului, precum şi de direcţia acestuia, preşedintele Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi trimite fiecãrui membru al Institutului propunerile fãcute. Ele se includ în ordinea de zi a sesiunii urmãtoare a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi. Modificãrile se adopta în conformitate cu prevederile lit. l) pct. 1 al art. 17 şi cu prevederile pct. 2 al art. 20 din statut. ART. 39 1. Activitatea Institutului înceteazã prin acordul membrilor sãi sau în cazul în care în acesta rãmîn mai puţin de trei state membre. 2. La lichidarea Institutului, mijloacele şi bunurile acestuia, dupã stingerea tuturor obligaţiilor Institutului, se împart între toţi membrii Institutului, inclusiv cei care s-au retras anterior, proporţional cu suma cotizaţiilor lor. Clãdirile, construcţiile şi alte obiective ale Institutului, care nu pot fi împãrţite în forma lor naturala în virtutea indisolubilitatii lor fata de teritoriul pe care se afla, se valorifica prin vînzarea lor, cu distribuirea ulterioara a mijloacelor obţinute prin valorificare, între membrii Institutului Drept preponderent la achiziţionarea acestor bunuri are statul pe al cãrui teritoriu se afla Institutul. 3. Modul de efectuare a lichidãrii Institutului se stabileşte de cãtre Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. ART. 40 Prezentul statut intra în vigoare în baza art. 42 al statutului Institutului din 23 septembrie 1956, din momentul semnãrii sale de cãtre reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului. Statutul a fost întocmit în doua exemplare, în limbile rusa şi engleza; text autentic este exemplarul în limba rusa. Exemplarele semnate ale statutului se vor pãstra la Institut. Copiile statutului, autentificate de direcţia Institutului, se transmit tuturor membrilor acestuia. ART. 41 Potrivit art. 102 al Statutului Organizaţiei Naţiunilor Unite, prezentul statut se înregistreazã la Secretariatul O.N.U. Pentru certificare, împuterniciţii, în mod corespunzãtor, au semnat prezentul statut *).
ANEXA 1
PROTOCOL FINANCIAR la Statutul Institutului Unificat de Cercetãri Nucleare
Statele membre ale organizaţiei internaţionale interguvernamentale de cercetãri ştiinţifice - Institutul Unificat de Cercetãri Nucleare (denumit în continuare Institut), dorind sa stabileascã condiţiile care privesc activitatea financiarã a Institutului, au convenit asupra celor ce urmeazã: ART. 1 Comitetul financiar 1. Comitetul financiar, ca organ al Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi (denumit în continuare C.R.I.), include în componenta sa cîte un specialist din partea fiecãrui stat membru al Institutului, a cãrui desemnare, revocare şi înlocuire se fac de cãtre reprezentantul împuternicit sau guvernul tarii. 2. În activitatea sa, comitetul financiar se conduce dupã prevederile protocolului financiar, stabileşte reguli proprii de procedura şi le prezintã spre aprobare C.R.I. 3. Şedinţa comitetului financiar se considera legal constituitã, dacã la ea participa cel puţin 2/3 din membrii sãi. Hotãrîrile se adopta cu 2/3 din participanţii la vot. Recomandãrile se adopta cu majoritatea simpla a participanţilor la vot. Dacã voturile se împart în mod egal, hotaritor este votul preşedintelui şedinţei care, în acest caz, nu se poate abţine de la vot. La vot participa numai membrii comitetului financiar desemnaţi în conformitate cu prevederile pct. 1. 4. Comitetul financiar, în special: a) realizeazã controlul asupra activitãţii financiare a Institutului, verifica corectitudinea execuţiei bugetului de cãtre directorul Institutului; b) face bilanţul pe marginea proiectului de buget pe noul an financiar, prezentat de directorul Institutului, precum şi pe marginea raportului privind execuţia bugetului în anul financiar expirat; c) stabileşte regulile financiare ale activitãţii Institutului, face recomandãri C.R.I. cu privire la perfecţionarea activitãţii financiare a Institutului şi, de asemenea, acorda consultaţii pentru orice alta problema financiarã. 5. Comitetul financiar se întruneşte în şedinţa, cel puţin o data pe an şi transmite protocoalele şedinţelor sale preşedintelui C.R.I. şi directorului Institutului. Din însãrcinarea C.R.I., la initiativa preşedintelui acestuia, la propunerea directorului, convenitã cu preşedintele C.R.I., au loc şedinţe extraordinare ale comitetului financiar. ART. 2 Bugetul 1. Anul financiar al organizaţiei se considera de la 1 ianuarie pînã la 31 decembrie. 2. Directorul prezintã cel mai tirziu la 1 octombrie reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului calculul detaliat al bugetului pe urmãtorul an financiar, pentru examinarea lui de cãtre comitetul financiar şi aprobarea ulterioara la consfatuirea C.R.I. O data cu bugetul, directorul prezintã lista materialelor şi utilajelor costisitoare, necesare Institutului, planificate pentru cumpãrare şi vînzare în anul respectiv. 3. Datele privind veniturile şi cheltuielile se grupeazã pe capitole şi articole de buget. Bugetul consta din capitolul "Cheltuieli pentru infrastructura Institutului" şi din capitole privind principalele direcţii ştiinţifice, în conformitate cu hotãrîrile consiliului ştiinţific al Institutului şi cu hotãrîrile C.R.I. În capitolele privind direcţiile ştiinţifice, cheltuielile se grupeazã pe articole în doua pãrţi: cheltuieli pentru ştiinţa şi cheltuieli pentru infrastructura de laborator. Forma de prezentare a bugetului se stabileşte de cãtre comitetul financiar. În procesul de execuţie a bugetului, directorul Institutului poate face modificãri parţiale în repartizarea mijloacelor pe articolele bugetului, în limitele stabilite de C.R.I., în afarã cheltuielilor pentru salarii şi colaborare internationala. ART. 3 Bugetul suplimentar C.R.I. poate insarcina pe directorul Institutului sa prezinte un buget suplimentar pentru finanţarea specialã a instalaţiilor şi obiectivelor de baza mari. De regula, bugetul suplimentar se prezintã o data cu bugetul anual de baza. ART. 4 Sursele de întocmire a bugetului 1. Bugetul Institutului se constituie din urmãtoarele surse: a) cotizaţiile membrilor Institutului; b) finanţarea specialã a proiectelor ştiinţifice; c) mijloace ce se primesc în cadrul acordurilor şi protocoalelor de colaborare tehnico-ştiinţificã; d) venituri din activitatea economicã a Institutului; e) încasãri din folosirea proprietãţii intelectuale; f) alte încasãri. 2. Cotizaţiile membrilor Institutului se stabilesc dupã o scala specialã, care trebuie sa reflecte participarea realã şi interesul ştiinţific al fiecãrui membru al Institutului la activitatea acestuia, pe baza principiului finanţãrii speciale şi avînd în vedere venitul naţional al fiecãrui membru. 3. La aderarea la Institut de noi membri sau la retragerea din acesta a oricãrui membru, scala cotizaţiilor se revizuieste. Comitetul financiar examineazã şi propune C.R.I. cuantumul cotizatiei noului membru al Institutului. 4. Achitarea cotizaţiilor se face trimestrial, în cuantum de cel puţin 1/4 din suma anuala a limitei valutare minime menţionate la pct. 2 al art. 5 din prezentul protocol. Termenele de livrare a materialelor şi utilajelor se stabilesc prin contracte. ART. 5 Valuta pentru achitarea cotizaţiilor 1. Cotizaţiile se achitã în valuta liber convertibilã. 2. Pentru perioada de tranzitie, în contul achitãrii cotizaţiilor se poate lua în calcul valoarea livrãrilor de utilaje, aparate, materiale, servicii şi a unor lucrãri executate pe baza de comenzi ale Institutului. Cel puţin 20% se achitã în valuta liber convertibilã. 3. Pentru perioada de tranzitie, C.R.I. poate permite tarii de resedinta a Institutului şi ţãrilor care au fãcut parte anterior din U.R.S.S. sa achite o anumitã parte din cotizaţiile lor în valuta nationala a tarii de resedinta a Institutului, care se foloseşte pe parcursul desfãşurãrii activitãţii acestuia. ART. 6 Mijloace circulante proprii Institutului i se atribuie mijloace circulante proprii. Normativul mijloacelor circulante se aproba de C.R.I. la propunerea directorului Institutului, dupã examinare de cãtre comitetul financiar. ART. 7 Mijloacele şi bunurile institutului Pentru asigurarea îndeplinirii activitãţii sale statutare, Institutul are mijloace şi bunuri proprii şi atrase, care se reflecta în bilanţul sau întocmit în valuta liber convertibilã - dolari S.U.A. 1. Mijloacele Institutului se constituie din urmãtoarele surse: a) cotizaţiile membrilor Institutului; b) finanţarea specialã a proiectelor ştiinţifice; c) mijloacele ce se primesc în cadrul acordurilor şi protocoalelor de colaborare tehnico-ştiinţificã; d) venituri din activitatea economicã a Institutului; e) încasãri din folosirea proprietãţii intelectuale; f) credite şi împrumuturi bancare; g) alte încasãri. 2. Institutul are dreptul sa aibã în proprietate clãdiri, construcţii, instalaţii, utilaje şi aparate ştiinţifice, precum şi alte bunuri, şi anume: a) cele transmise gratuit pentru folosire sau în contul achitãrii cotizaţiilor de cãtre membrii Institutului; b) cele achiziţionate sau produse de Institut prin mijloace proprii; c) cele primite de Institut ca moştenire, donaţie sau alte tranzacţii civile şi juridice. 3. În scopul folosirii mai rationale a resurselor existente în Institut, al îmbunãtãţirii structurii şi accelerarii innoirii fondurilor de baza potrivit procedurii aprobate de C.R.I., directorului Institutului i se acorda dreptul de vînzare la preţul pieţei sau dreptul de închiriere a fondurilor de baza scoase din exploatare, inclusiv a instalaţiilor experimentale şi de baza, a clãdirilor şi construcţiilor. Mijloacele obţinute se folosesc ca sursa suplimentarã de acoperire a cheltuielilor Institutului şi de finanţare a obiectivelor şi instalaţiilor ce se construiesc din nou. 4. În cazul excluderii din Institut a oricãrui membru al acestuia, mijloacele bãneşti şi bunurile aduse de acest membru se recupereazã numai la lichidarea Institutului. 5. În cazul retragerii din Institut a oricãrui membru, cuantumul compensaţiilor bãneşti se stabileşte de comitetul financiar în conformitate cu participarea acestuia la cheltuielile capitale pe Institut, dupã raportul privind bugetul pe anul financiar în care statul a declarat asupra retragerii sale din rindul membrilor Institutului. Termenele de plata a compensaţiilor se stabilesc de cãtre C.R.I. prin convenire cu partea care se retrage din Institut. ART. 8 Raport şi revizie 1. În Institut se tine evidenta cheltuielilor şi veniturilor încasate. 2. C.R.I., la propunerea comitetului financiar, desemneazã revizori contabili împuterniciţi pentru doi ani. Revizorii contabili efectueazã revizia activitãţii Institutului, care trebuie, în particular, sa certifice concordanta cheltuielilor cu alocaţiile bugetare aprobate. Revizorii contabili efectueazã, de asemenea, revizia în alte probleme financiare, potrivit planului stabilit de comitetul financiar. 3. Directorul prezintã revizorilor contabili toate materialele şi le acorda asistenta pe care aceştia o pot solicita în cursul îndeplinirii obligaţiilor lor. 4. Conducãtorul grupului de revizori contabili raporteazã asupra concluziilor reviziei comitetului financiar. ART. 9 Protocolul financiar poate fi modificat sau precizat prin hotãrîre a C.R.I., pe mãsura necesitãţii, la initiativa reprezentanţilor împuterniciţi, a comitetului financiar sau a directorului Institutului. Pentru certificare, împuterniciţii, în mod corespunzãtor, au semnat prezentul statut.
*) Prezentul statut a fost semnat în numele urmãtoarelor state: Republica Azerbaidjan, Armenia, Republica Belarus, Bulgaria, Republica Federativã Ceha şi Slovaca, Republica Populara Democrata Coreeana, Republica Cuba, Republica Gruzia, Republica Kazahstan, Republica Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusa, Ucraina, Ungaria, Republica Uzbekistan, Republica Socialistã Vietnam.
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
