Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 47 din 30 mai 1995 privind participarea Romaniei la Comisia europeana pentru democratie prin drept
LEGE Nr. 47 din 30 mai 1995 privind participarea României la Comisia europeanã pentru democratie prin drept EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 111 din 2 iunie 1995 Parlamentul României adopta prezenta lege. ARTICOL UNIC Se aproba participarea României la Comisia europeanã pentru democratie prin drept, instituitã potrivit Rezoluţiei (90) 6 din 10 mai 1990 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, prevãzutã în anexa la prezenta lege, cu plata anuala a contribuţiei financiare aferente. Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 17 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN CONSILIUL EUROPEI COMITETUL MINISTRILOR REZOLUŢIA Nr. (90) 6 referitoare la un acord parţial privind crearea Comisiei europene pentru democratie prin drept *) *) Traducere. (adoptatã de Comitetul Ministrilor la 10 mai 1990, la a 86-a sesiune a sa) Reprezentanţii în Comitetul Ministrilor ai Austriei, Belgiei, Ciprului, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Greciei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Norvegiei, Portugaliei, San-Marino, Spaniei, Suediei, Elvetiei şi Turciei, avînd în vedere rezoluţia adoptatã de Conferinţa pentru constituirea Comisiei pentru democratie prin drept (Venetia, 19-20 ianuarie 1990), care a creat Comisia europeanã pentru democratie prin drept pentru o perioada tranzitorie de 2 ani, considerind ca participanţii la conferinţa au invitat organele competente ale Consiliului Europei sa studieze, în consultare cu comisia, propuneri vizind sa precizeze şi sa dezvolte legãturile instituţionale între aceasta şi Consiliul Europei, felicitindu-se ca un mare numãr de state membre şi-au exprimat deja intenţia de a participa la lucrãrile comisiei, considerind ca comisia va constitui un instrument fundamental pentru dezvoltarea democraţiei în Europa, avînd în vedere decizia din 23 aprilie 1990 prin care Comitetul Ministrilor a autorizat în unanimitate statele membre care doresc sa urmãreascã aceste obiective în cadrul Consiliului Europei prin intermediul unui acord parţial, hotãrãsc sa instituie Comisia europeanã pentru democratie prin drept, care va fi guvernata de statutul anexat la prezenta rezoluţie, convin sa examineze înainte de 31 decembrie 1992 legãturile instituţionale între Comisia europeanã pentru democratie prin drept şi Consiliul Europei în lumina experienţei dobîndite, în special pentru a le stringe şi mai mult, dacã este cazul, prin încorporarea activitãţilor comisiei în programul guvernamental de activitãţi al Consiliului Europei. ANEXA 1 la Rezoluţia nr. (90) 6 STATUTUL Comisiei europene pentru democratie prin drept ART. 1 Comisia europeanã pentru democratie prin drept este un organ consultativ care coopereazã cu statele membre ale Consiliului Europei, cît şi cu statele nemembre, în special cu cele din Europa Centrala şi de Est. Cimpul sau specific de acţiune este acela al garanţiilor oferite de drept în serviciul democraţiei. Ea urmãreşte urmãtoarele obiective: - cunoaşterea sistemelor lor juridice, mai ales în vederea apropierii acestor sisteme; - înţelegerea culturii lor juridice; - examinarea problemelor puse de funcţionarea, întãrirea şi dezvoltarea instituţiilor democratice. 2. Comisia da prioritate lucrãrilor referitoare la: a) principiile şi tehnica constituţionale, legislative şi administrative care sînt în serviciul eficacitatii instituţiilor democratice şi al intaririi lor, cît şi principiul primordialitatii dreptului; b) drepturile şi libertãţile publice mai ales acelea care privesc participarea cetãţenilor la viata instituţiilor; c) contribuţia colectivitãţilor locale şi regionale la dezvoltarea democraţiei. ART. 2 1. Fãrã a prejudicia competentele organelor Consiliului Europei, comisia poate sa efectueze, din proprie initiativa, cercetãri şi sa elaboreze, dacã este cazul, proiecte de legi, de recomandãri şi de acorduri internaţionale. Orice propunere a comisiei poate fi discutata şi adoptatã de organele statutare ale Consiliului Europei. 2. Comisia formuleazã avize la solicitarea Adunãrii Parlamentare, a secretarului general, cît şi a oricãrui stat membru al Consiliului Europei, adresatã prin intermediul Comitetului Ministrilor în componenta sa restrînsa la statele membre ale acordului parţial (în continuare, Comitetul Ministrilor). 3. Orice stat nemembru, cît şi orice organizaţie interguvernamentalã pot beneficia de activitatea comisiei, adresind solicitarea Comitetului Ministrilor în vederea obţinerii acordului acestuia. 4. În îndeplinirea sarcinilor sale, comisia coopereazã cu Institutul Internaţional al Democraţiei, creat sub egida Conferintei de la Strasbourg asupra democraţiei parlamentare. 5. Comisia poate, în plus, sa stabileascã legãturi cu institute şi centre de documentare, de studiu şi de cercetare. ART. 3 1. Din comisie fac parte experţi independenţi de renume internaţional ca urmare a experienţei lor în cadrul instituţiilor democratice sau a contribuţiei lor la dezvoltarea dreptului şi a stiintelor politice. 2. Experţii, membri ai comisiei, sînt desemnaţi cîte unul din fiecare ţara de cãtre statele membre ale Consiliului Europei, membre ale acordului parţial. Ei rãmîn în funcţie pentru o durata de 4 ani; mandatul lor poate fi reînnoit. Preşedintele Adunãrii Parlamentare şi preşedintele Consiliului regional al regiunii Venetia sau reprezentantul lor pot asista la lucrãrile comisiei. 3. Comitetul Ministrilor poate decide, în unanimitate, admiterea participãrii oricãrui stat european nemembru al Consiliului Europei la lucrãrile comisiei. Dupã consultãri cu comisia, statul în cauza poate desemna fie un membru asociat, fie un observator, care va face parte din comisie. 4. Orice alt stat poate fi invitat, dupã aceleaşi modalitãţi, sa desemneze un observator. 5. Fiecare stat care a desemnat un membru sau un membru asociat poate desemna un supleant. Modalitãţile de participare a supleanţilor la lucrãrile comisiei sînt definite în regulamentul interior al acesteia. ART. 4 1. Comisia alege, dintre membrii sãi, un birou format din preşedinte, trei vicepreşedinţi şi alţi patru membri. Durata mandatului preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a celorlalţi membri ai biroului este de 2 ani; totuşi, mandatul unui vicepreşedinte şi al altor doi membri ai biroului, desemnaţi în timpul primei alegeri, aleşi prin tragere la sorţi, va lua sfîrşit dupã un an. Preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membri ai biroului pot fi realeşi. 2. Preşedintele conduce lucrãrile comisiei şi asigura reprezentarea sa externa. Vicepreşedinţii îl înlocuiesc pe preşedinte în cazul în care acesta se afla în imposibilitatea de a prezida. 3. Comisia se reuneste în sesiune plenara, ori de cîte ori este necesar, prin convocare de cãtre preşedinte, care stabileşte locul reuniunii. Comisia poate, de asemenea, sa creeze comitete restrînse pentru a se ocupa de chestiuni specifice. 4. Comisia defineste procedurile şi metodele sale de lucru în regulamentul sau interior şi decide cu privire la publicitatea care sa fie facuta activitãţilor sale. Limbile de lucru ale comisiei sînt engleza şi franceza. ART. 5 1. Comisia poate sa fie asistatã, atunci cînd considera necesar, de consultanţi, în mod deosebit competenţi în domeniul dreptului sau al practicii instituţionale a tarii sau a ţãrilor în cauza. 2. Comisia poate, de asemenea, sa procedeze la audieri sau sa invite sa participe la lucrãrile sale, de la caz la caz, orice persoana calificatã sau orice organizaţie neguvernamentala care acţioneazã în domeniile de competenta ale comisiei şi care este susceptibilã sa ajute comisia în îndeplinirea obiectivelor sale. ART. 6 1. Cheltuielile legate de punerea în aplicare a programului de activitãţi şi cheltuielile curente de secretariat fac obiectul unui buget de acord parţial care va fi finanţat de statele membre ale acordului parţial şi supuse aceloraşi dispoziţii regulamentare ca acelea prevãzute pentru celelalte bugete ale organizaţiei. 2. În plus, comisia poate accepta contribuţii voluntare care sînt vãrsate într-un cont special deschis în sensul art. 4 alin. 2 al Regulamentului financiar al Consiliului Europei. Alte contribuţii voluntare pot fi destinate unor cercetãri specifice. 3. Regiunea Venetia pune la dispoziţia comisiei un sediu în mod gratuit. Cheltuielile legate de secretariatul local şi de funcţionarea sediului comisiei sînt asumate de regiunea Venetia şi de Guvernul italian, potrivit unor modalitãţi care vor fi stabilite de autoritãţile menţionate. 4. Cheltuielile de cãlãtorie şi de şedere ale fiecãrui membru al comisiei sînt în sarcina tarii care l-a desemnat. ART. 7 O data pe an, comisia transmite Comitetului Ministrilor un raport de activitate cuprinzînd şi liniile generale ale activitãţilor sale viitoare. ART. 8 1. Comisia este asistatã de Secretariatul General al Consiliului Europei, care asigura, în plus, legatura cu personalul detaşat de autoritãţile italiene la sediul comisiei. 2. Personalul detaşat de autoritãţile italiene la sediul comisiei nu face parte din personalul Consiliului Europei. 3. Sediul comisiei este stabilit la Venetia. ART. 9 1. Comitetul Ministrilor poate adopta orice amendament la prezentul statut cu majoritatea prevãzutã la art. 20 d) al Statutului Consiliului Europei, dupã ce a primit avizul comisiei. 2. Comisia poate propune orice amendament la prezentul statut Comitetului Ministrilor, care va decide cu majoritatea menţionatã mai sus
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
