Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 *** Republicata privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
ART. 1 (1) Curtea Constituţionalã este unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã în România. (2) Curtea Constituţionalã este independenta fata de orice alta autoritate publica şi se supune numai Constituţiei şi prezentei legi. (3) Scopul Curţii Constituţionale este garantarea supremaţiei Constituţiei. ART. 2 (1) Curtea Constituţionalã asigura controlul constituţionalitãţii legilor, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului. (2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor normative prevãzute la alin. (1), care incalca dispoziţiile sau principiile Constituţiei. (3) În exercitarea controlului, Curtea Constituţionalã se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De asemenea, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei. ART. 3 (1) Competenta Curţii Constituţionale este cea stabilitã prin Constituţie. (2) Curtea Constituţionalã este singura în drept sa hotãrascã asupra competentei sale. Ea hotãrãşte în cazurile expres şi limitativ prevãzute în art. 144 din Constituţie. (3) Competenta Curţii Constituţionale, stabilitã potrivit alin. (2), nu poate fi contestatã de nici o autoritate publica. ART. 4 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi inamovibili pe durata mandatului. (2) Judecãtorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la rãspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor. ART. 5 Autoritãţile publice, instituţiile, regiile autonome, societãţile comerciale şi orice alte organizaţii sunt obligate sa comunice informaţiile, documentele şi actele pe care le deţin, cerute de Curtea Constituţionalã pentru realizarea atribuţiilor sale. ART. 6 Sediul Curţii Constituţionale este în municipiul Bucureşti.
CAP. 2 Organizarea Curţii Constituţionale
ART. 7 (1) Curtea Constituţionalã se compune din 9 judecãtori numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. (2) Trei judecãtori sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. (3) Curtea Constituţionalã se înnoieşte cu o treime din numãrul judecãtorilor din 3 în 3 ani. (4) Fiecare Camera a Parlamentului numeşte, cu votul majoritãţii membrilor sãi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandarii Comisiei juridice, în calitate de judecãtor, persoana care a întrunit numãrul cel mai mare de voturi. (5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridicã de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune "curriculum vitae" şi actele doveditoare ca îndeplineşte condiţiile prevãzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiati de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii. ART. 8 (1) Curtea Constituţionalã îşi desfãşoarã activitatea în plen, în condiţiile prezentei legi şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, iar actele Curţii se adopta cu votul majoritãţii judecãtorilor, dacã prin prezenta lege nu se prevede altfel. (2) Cvorumul pentru plenul Curţii Constituţionale este de doua treimi din numãrul judecãtorilor Curţii. ART. 9 (1) Curtea Constituţionalã are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioada de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecãtorilor, în termen de 5 zile de la innoirea Curţii. (2) Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupa de judecãtori numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singura candidatura. Dacã la primul tur de scrutin nici un candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasati sau traşi la sorţi, dacã toţi candidaţii obţin acelaşi numãr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecãtorul cel mai în varsta. (3) Preşedintele numeşte un judecãtor care îi va tine locul în timpul absentei. ART. 10 (1) În caz de vacanta a funcţiei, se alege un preşedinte pana la încheierea perioadei de 3 ani prevãzute la art. 9 alin. (1). (2) Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacantei, potrivit procedurii prevãzute la art. 9 alin. (2). ART. 11 (1) Preşedintele Curţii Constituţionale are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea Curţii Constituţionale şi repartizeazã cauzele spre rezolvare; b) convoacã şi prezideazã şedinţele în plen ale Curţii Constituţionale; c) reprezintã Curtea Constituţionalã în fata autoritãţilor publice şi a altor organizaţii, romane sau strãine; d) constata cazurile de încetare a mandatului judecãtorilor, prevãzute în prezenta lege, şi sesizeazã autoritãţile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant; e) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. (2) Preşedintele supravegheazã activitatea de ordonator de credite a secretarului general al Curţii Constituţionale.
CAP. 3 Competenta Curţii Constituţionale
Secţiunea 1 Dispoziţii comune
ART. 12 (1) Curtea Constituţionalã poate fi sesizatã pentru cazurile expres şi limitativ prevãzute de art. 144 din Constituţie şi în condiţiile stabilite potrivit prezentei legi. (2) Sesizãrile trebuie fãcute în forma scrisã şi motivate. ART. 13 (1) Curtea Constituţionalã, potrivit competentei stabilite în art. 144 din Constituţie, pronunţa decizii, hotãrâri şi emite avize, dupã cum urmeazã:
A. Decizii, în cazurile în care: a) se pronunţa asupra constituţionalitãţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor doua Camere, a Guvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b) se pronunţa asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; c) hotãrãşte asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor; d) hotãrãşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. B. Hotãrâri, în cazurile în care: a) vegheazã la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirma rezultatele sufragiului; b) constata existenta împrejurãrilor care justifica interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunica cele constatate Parlamentului şi Guvernului; c) vegheazã la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirma rezultatele acestuia; d) verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni. C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.
(2) Deciziile şi hotãrârile se pronunţa în numele legii. ART. 14 (1) Şedinţele de judecata sunt publice, în afarã de cazul în care, din motive întemeiate, plenul hotãrãşte şedinţa secreta. (2) Pãrţile au acces la lucrãrile dosarului. (3) Actele şi lucrãrile Curţii Constituţionale, pe baza cãrora aceasta pronunţa deciziile şi hotãrârile ori emite avizele prevãzute la art. 13, nu sunt destinate publicitãţii. ART. 15 Cererile adresate Curţii Constituţionale sunt scutite de taxe de timbru. ART. 16 Procedura jurisdicţionalã prevãzutã de prezenta lege se completeazã cu regulile procedurii civile, în mãsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotãrãşte exclusiv de Curte.
Secţiunea a 2-a Procedura jurisdicţionalã
1. Controlul constituţionalitãţii legilor înainte de promulgare
ART. 17 (1) Curtea Constituţionalã se pronunţa asupra constituţionalitãţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor doua Camere, a Guvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. (2) În vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului şi Curţii Supreme de Justiţie şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptatã cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile. (3) Data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunostinta în plenul fiecãrei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucreazã în plen. (4) Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de cãtre secretarul general al Camerei respective. ART. 18 (1) În cazul sesizãrii Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern sau de Curtea Suprema de Justiţie, aceasta va comunica Preşedintelui României sesizarea primitã, în ziua înregistrãrii. (2) Dacã sesizarea s-a fãcut de Preşedintele României, de parlamentari sau de Curtea Suprema de Justiţie, Curtea Constituţionalã o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile. (3) Dacã sesizarea s-a fãcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţionalã o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, precum şi Guvernului, iar dacã sesizarea s-a fãcut de cãtre Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor. ART. 19 (1) Pana la data dezbaterilor, preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere. (2) Punctul de vedere al Guvernului se prezintã numai sub semnatura primului-ministru. ART. 20 (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare cat şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate. (2) Decizia se pronunţa, în urma deliberãrii, cu votul majoritãţii judecãtorilor şi se comunica Preşedintelui României. Decizia prin care se constata neconstituţionalitatea legii se comunica şi preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, în scopul deschiderii procedurii prevãzute de art. 145 alin. (1) din Constituţie. (3) Decizia se publica în Monitorul Oficial al României.
2. Controlul constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului
ART. 21 (1) Curtea Constituţionalã se pronunţa asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. (2) În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curţii Constituţionale de cãtre secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte, în ziua depunerii, iar Curtea Constituţionalã o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor doua Camere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea. (3) Pana la data dezbaterii, preşedinţii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente. ART. 22 (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizãrii şi a punctelor de vedere primite. (2) Decizia se pronunţa cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii şi se aduce la cunostinta Camerei al carei regulament a fost dezbãtut. (3) Decizia se publica în Monitorul Oficial al României. (4) Dacã prin decizie se constata neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale regulamentului, Camera sesizatã va reexamina aceste dispoziţii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei.
3. Soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate
ART. 23 (1) Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei. (2) Excepţia poate fi ridicatã la cererea uneia dintre pãrţi sau, din oficiu, de cãtre instanta de judecata. (3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a cãror constitutionalitate a fost stabilitã potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie sau prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale. (4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanta în fata cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra exceptiei, şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi. Dacã excepţia a fost ridicatã din oficiu, încheierea trebuie motivatã, cuprinzând şi susţinerile pãrţilor, precum şi dovezile necesare. (5) Pe perioada soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspenda. (6) Dacã excepţia este inadmisibila, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o încheiere motivatã, fãrã a mai sesiza Curtea Constituţionalã. ART. 24 (1) Primind încheierea prevãzutã la art. 23 alin. (4), preşedintele Curţii Constituţionale va desemna pe unul dintre judecãtori ca raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, indicandu-le data pana la care pot sa trimitã punctul lor de vedere. Prevederile art. 19 alineatul ultim se aplica în mod corespunzãtor. (2) Judecãtorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat sa ia mãsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecaţii. (3) Termenul de judecata se stabileşte de preşedintele Curţii, la data depunerii raportului. (4) Judecata are loc pe baza raportului prezentat de judecãtorul-raportor, a încheierii prin care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate, a susţinerilor pãrţilor, cu citarea acestora şi a Ministerului Public. (5) Pãrţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Curtea Suprema de Justiţie. ART. 25 (1) Decizia prin care se constata necostitutionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare este definitiva şi obligatorie. (2) În caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalitãţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare. (3) Deciziile sunt obligatorii de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României şi produc efecte numai pentru viitor. (4) Deciziile pronunţate în condiţiile alin. (1) se comunica celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
4. Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României
ART. 26 Curtea Constituţionalã vegheazã la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirma rezultatele sufragiului în condiţiile prevãzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României. ART. 27 Hotãrârile Curţii Constituţionale se adopta în plen, cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii.
5. Judecarea contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic
ART. 28 (1) Curtea Constituţionalã decide asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. (2) Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulatã de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotãrâri adoptate de Camera cu votul majoritãţii membrilor sãi. (3) Contestaţia trebuie motivatã şi va fi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. ART. 29 (1) Pentru soluţionarea contestaţiei, preşedintele Curţii Constituţionale va desemna un judecãtor ca raportor, care este obligat sa o comunice, împreunã cu actele doveditoare, partidului politic la care se referã contestaţia, precizându-i data pana la care poate depune un memoriu în apãrare, însoţit de dovezile corespunzãtoare. (2) Contestaţia se judeca de plenul Cutii Constituţionale, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cãrui constitutionalitate este contestatã şi a Ministerului Public, pe baza raportului prezentat de judecãtorul desemnat în acest scop şi a probelor administrate, iar decizia se pronunţa cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii. (3) Camera Parlamentului care a depus contestaţia poate fi reprezentatã de persoana desemnatã de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiţiei. Partidul politic poate fi reprezentat şi prin avocat cu drept de a pleda în fata Curţii Supreme de Justiţie. (4) Decizia Curţii nu este supusã nici unei cai de atac şi se publica în Monitorul oficial al României. ART. 30 (1) Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevãzute de art. 37 alin. (2) din Constituţie. (2) Decizia de admitere a contestaţiei se comunica Tribunalului Municipiului Bucureşti, pentru radierea partidului politic neconstitutional din evidenta partidelor politice legal constituite.
6. Emiterea avizului pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui României
ART. 31 (1) Curtea Constituţionalã da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. (2) Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României împreunã cu dovezile pe care se întemeiazã se trimit în copie Curţii Constituţionale, de preşedintele care a condus şedinţa comuna a celor doua Camere. (3) Preşedintele Curţii Constituţionale, primind cererea, va desemna 3 judecãtori ca raportori, câte unul dintre judecãtorii numiţi de Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, care vor efectua toate investigaţiile necesare. ART. 32 (1) Avizul cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României se emite de plenul Curţii Constituţionale, cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii, pe baza dezbaterii raportului prezentat de cei 3 judecãtori desemnaţi în acest scop, a propunerii de suspendare, a dovezilor şi a investigatiilor fãcute. (2) Preşedintele României va fi încunoştinţat asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se imputa. (3) Avizul Curţii Constituţionale se comunica preşedinţilor celor doua Camere şi Preşedintelui României.
7. Constatarea existenţei împrejurãrilor care justifica interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României
ART. 33 (1) Curtea Constituţionalã constata existenta împrejurãrilor care justifica interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunica cele constatate Parlamentului şi Guvernului. (2) Vacanta funcţiei de Preşedinte al României se constata la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercita atribuţiile Preşedintelui României în perioada cat acesta este suspendat din funcţie. (3) În cazul în care Preşedintele României a fost suspendatã din funcţie, cererea pentru constatarea existenţei împrejurãrilor care justifica interimatul se face de preşedintele care a condus lucrãrile şedinţei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza hotãrârii adoptate în şedinţa comuna. (4) Dacã interimatul funcţiei de Preşedinte al României se datoreazã imposibilitãţii temporare de a-şi exercita atribuţiile, cererea se face de Preşedintele României sau de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului. ART. 34 Cererea pentru constatarea existenţei împrejurãrilor care justifica interimatul funcţiei de Preşedinte al României va fi însoţitã de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurãri se face de plenul Curţii Constituţionale, cu votul majoritãţii judecãtorilor.
Secţiunea a 3-a Alte dispoziţii
ART. 35 Procedura pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de exercitare a iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, pentru verificarea respectãrii regulilor de organizare şi desfãşurare a referendumului şi de confirmare a rezultatului acestuia se stabileşte prin legile privind reglementarea acestor activitãţi. ART. 36 (1) Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativã se depune la Curtea Constituţionalã, care este obligatã ca, în termen de 10 zile, sa se pronunţe asupra constituţionalitãţii sale. (2) Decizia Curţii Constituţionale se pronunţa în plen, cu votul a doua treimi din numãrul judecãtorilor Curţii, şi se comunica celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativã ori, dupã caz, reprezentantului acestora. Decizia se publica în Monitorul Oficial al României. (3) Proiectul de lege sau, dupã caz, propunerea legislativã se depune la Curte, însoţitã de avizul Consiliului Legislativ. (4) Proiectul de lege sau propunerea legislativã poate fi prezentatã Parlamentului numai împreunã cu decizia Curţii Constituţionale comunicatã potrivit alin. (2).
CAP. 4 Judecãtorii Curţii Constituţionale
ART. 37 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibã pregãtire juridicã superioarã, inalta competenta profesionalã şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridicã sau în învãţãmântul juridic superior. (2) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu oricare alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul juridic superior. ART. 38 Numirea judecãtorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupa o funcţie incompatibilã cu aceea de judecãtor al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie sa cuprindã angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cãrui membru este. ART. 39 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale vor depune, în fata Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, urmãtorul jurãmânt: "Jur sa respect şi sa apar Constituţia, indeplinindu-mi cu buna-credinţa şi fãrã partinire obligaţiile de judecãtor al Curţii Constituţionale. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurãmântul se depune individual. Judecãtorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurãmântului. ART. 40 Judecãtorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi: a) sa-şi îndeplineascã funcţia încredinţatã cu impartialitate şi în respectul Constituţiei; b) sa pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor şi sa nu ia poziţie publica sau sa dea consultaţii în probleme de competenta Curţii Constituţionale; c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale sa-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisã; d) sa comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercita; e) sa nu permitã folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclama comercialã sau propaganda de orice fel; f) sa se abţinã de la orice activitate sau manifestãri contrare independentei şi demnitãţii funcţiei lor. ART. 41 Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecãtorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenta exclusiva a plenului Curţii Constituţionale. ART. 42 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecata penalã ori contravenţionalã decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, dupã caz, şi la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. (2) Competenta de judecata, pentru infracţiunile sãvârşite de judecãtorii Curţii Constituţionale, aparţin Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penalã. (3) De la data trimiterii în judecata penalã, judecãtorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitiva, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea înceteazã. ART. 43 (1) Mandatul de judecãtor al Curţii Constituţionale înceteazã: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitãrii funcţiei de judecãtor mai mult de 6 luni; c) în caz de încãlcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 37 alin. (3) din Constituţie sau pentru încãlcarea grava a obligaţiilor prevãzute la art. 40. (2) Constatarea încetãrii mandatului, potrivit lit. a), se face de preşedintele Curţii Constituţionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotãrãşte în plen, cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii. ART. 44 (1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecãrui judecãtor, preşedintele Curţii sesizeazã pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecãtorul sau, dupã caz, pe Preşedintele României, solicitandu-l sa numeascã un altul în locul lui; numirea trebuie efectuatã cu cel puţin o luna înainte de încetarea mandatului judecãtorului predecesor. (2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecãtorul a fost numit, iar perioada rãmasã depãşeşte 6 luni, preşedintele va sesiza autoritatea publica prevãzutã la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetãrii mandatului, în vederea numirii unui nou judecãtor. Mandatul judecãtorului astfel numit înceteazã la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecãtorul înlocuit. (3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecãtor, potrivit alin. (2), este mai mica de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. ART. 45 (1) Dupã încetarea mandatului ca urmare a expirãrii perioadei pentru care el a fost acordat, judecãtorul are dreptul sa revinã în postul ocupat anterior, dacã numirea sa la Curtea Constituţionalã s-a fãcut cu condiţia rezervarii acestuia. (2) În cazul în care judecãtorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului este obligatorie. (3) În perioada cat este rezervat, postul prevãzut la alin. (1) şi (2) poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata. ART. 46 Preşedintele Curţii Constituţionale este asimilat cu preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, iar judecãtorii Curţii Constituţionale, cu vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
CAP. 5 Personalul de specialitate şi administrativ
ART. 47 (1) Curtea Constituţionalã are 10 magistraţi-asistenţi, subordonaţi preşedintelui Curţii, dintre care unul este magistrat-asistent şef. (2) Magistraţii-asistenţi trebuie sa aibã pregãtire juridicã superioarã şi o vechime de cel puţin 10 ani în activitatea juridicã sau în învãţãmântul juridic superior. Ei sunt încadraţi prin concurs. Comisia de examinare, formatã din 5 judecãtori ai Curţii, se numeşte de cãtre preşedintele Curţii Constituţionale. (3) Magistraţii-asistenţi sunt asimilaţi cu magistraţii-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie. (4) Magistraţii-asistenţi participa la pregãtirea lucrãrilor şi la redactarea actelor emise de Curte şi pot fi consultaţi la deliberãri. De asemenea, acestora le revin obligaţiile prevãzute la art. 40, care se aplica în mod corespunzãtor. ART. 48 (1) Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de un secretar general, asimilat funcţiei de secretar de stat, numit şi revocat de plenul Curţii dintre juristii cu o vechime în activitatea juridicã de cel puţin 10 ani şi activitate meritorie. (2) Nomenclatorul funcţiilor Secretariatului Curţii şi numãrul de personal de specialitate şi administrativ se aproba de plenul Curţii. În cadrul secretariatului funcţioneazã un compartiment de documentare, cercetare şi informatica şi alte compartimente necesare activitãţii Curţii. (3) Secretarul general îşi desfãşoarã activitatea sub supravegherea preşedintelui Curţii Constituţionale. El asigura pregãtirea, organizarea şi coordonarea lucrãrilor Curţii şi este ordonator de credite, în condiţiile art. 11 alin. (2). (4) Atribuţiile secretarului general şi cele ale personalului Secretariatului Curţii Constituţionale se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii. (5) Salarizarea personalului Secretariatului Curţii se face potrivit legii privitoare la salarizarea personalului Curţii Supreme de Justiţie.
CAP. 6 Sancţiuni, dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 49 (1) Curtea Constituţionalã are un buget propriu, care face parte integrantã din bugetul de stat. (2) Proiectul de buget se aproba, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, de plenul Curţii, şi se înainteazã Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferarii. Eventualele obiecţii ale Curţii Constituţionale la proiectul de buget al Guvernului se prezintã Parlamentului spre soluţionare. ART. 50 (1) Prima Curte Constituţionalã se constituie în cel mult 10 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României. (2) În acest scop, fiecare Camera a Parlamentului numeşte câte 3 judecãtori, pentru o perioada de 3, 6 şi 9 ani, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (4). Judecãtorii vor fi numiţi în ordinea numãrului de voturi exprimate pentru fiecare candidat. De asemenea, preşedintele României numeşte 3 judecãtori pentru aceleaşi perioade. (3) În termen de 3 zile de la constituire, Curtea îşi alege preşedintele, iar în termen de 10 zile adopta regulamentul de organizare şi funcţionare. ART. 51 Când Curtea Constituţionalã constata ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi ca a fost ridicat cu rea-credinţa pentru a întârzia rezolvarea procesului, ea poate sanctiona partea care a invocat excepţia cu o amenda de 10.000 - 100.000 lei. ART. 52 Refuzul unei autoritãţi publice sau al oricãrei organizaţii, de a comunica informaţiile, documentele şi actele pe care le deţine, cerute de Curtea Constituţionalã, se sancţioneazã cu o amenda de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. ART. 53 Amenzile prevãzute la art. 51 şi art. 52 se aplica de preşedintele Curţii Constituţionale sau de preşedintele completului de judecata, prin încheiere motivatã. (2) Impotriva încheierii se poate face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare şi se soluţioneazã de organul care a aplicat amenda. Încheierea este definitiva şi executorie. Sumele de bani se fac venit la bugetul de stat. ART. 54 Pentru anul 1992, sumele necesare functionarii Curţii Constituţionale se asigura de Guvern, din rezerva bugetarã aflatã la dispoziţia acestuia.
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
