Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (*republicata*) privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
___________ *) Republicatã în temeiul dispoziţiilor <>art. V din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedurã civilã şi a Codului de procedurã penalã al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, dându-se textelor o nouã numerotare. <>Legea nr. 47/1992 a mai fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, iar ulterior a mai fost modificatã prin <>Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009.
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Curtea Constituţionalã este garantul supremaţiei Constituţiei. (2) Curtea Constituţionalã este unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã în România. (3) Curtea Constituţionalã este independentã faţã de orice altã autoritate publicã şi se supune numai Constituţiei şi prezentei legi. ART. 2 (1) Curtea Constituţionalã asigurã controlul constituţionalitãţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului. (2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevãzute la alin. (1), care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei. (3) Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. ART. 3 (1) Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de Constituţie şi de prezenta lege. (2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin Curtea Constituţionalã este singura în drept sã hotãrascã asupra competenţei sale. (3) Competenţa Curţii Constituţionale, stabilitã potrivit alin. (2), nu poate fi contestatã de nicio autoritate publicã. ART. 4 Sediul Curţii Constituţionale este în municipiul Bucureşti.
CAP. II Organizarea Curţii Constituţionale
ART. 5 (1) Curtea Constituţionalã se compune din 9 judecãtori numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. (2) Trei judecãtori sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. (3) Curtea Constituţionalã se înnoieşte cu o treime din numãrul judecãtorilor din 3 în 3 ani. (4) Fiecare Camerã a Parlamentului numeşte, cu votul majoritãţii membrilor sãi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandãrii Comisiei juridice, în calitate de judecãtor, persoana care a întrunit numãrul cel mai mare de voturi. (5) Candidaturile se pot depune la Comisia juridicã de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune "curriculum vitae" şi actele doveditoare cã îndeplineşte condiţiile prevãzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii. ART. 6 Curtea Constituţionalã îşi desfãşoarã activitatea în plen, în condiţiile prezentei legi şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, iar actele Curţii se adoptã cu votul majoritãţii judecãtorilor, dacã prin prezenta lege nu se prevede altfel. ART. 7 (1) Curtea Constituţionalã are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadã de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecãtorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii. (2) Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit. (3) Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupã de judecãtori numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singurã candidaturã. Dacã la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacã toţi candidaţii obţin acelaşi numãr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecãtorul cel mai în vârstã. (4) Preşedintele numeşte un judecãtor care îi va ţine locul în timpul absenţei. ART. 8 (1) În caz de vacanţã a funcţiei, se alege un preşedinte pânã la încheierea perioadei de 3 ani prevãzute la art. 7 alin. (1). (2) Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacanţei, potrivit procedurii prevãzute la art. 7 alin. (3). ART. 9 (1) Preşedintele Curţii Constituţionale are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea Curţii Constituţionale; b) convoacã şi prezideazã şedinţele Curţii Constituţionale; c) desemneazã judecãtorul-raportor în cazurile prevãzute de lege şi stabileşte termenele de judecatã; d) reprezintã Curtea Constituţionalã în faţa autoritãţilor publice şi a altor organizaţii, române sau strãine; e) constatã cazurile de încetare a mandatului judecãtorilor, prevãzute în prezenta lege, şi sesizeazã autoritãţile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului devenit vacant; f) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. (2) Preşedintele supravegheazã activitatea de ordonator de credite a secretarului general al Curţii Constituţionale. (3) În exercitarea atribuţiilor de conducere administrativã, preşedintele emite ordine.
CAP. III Competenţa Curţii Constituţionale
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune
ART. 10 (1) Curtea Constituţionalã poate fi sesizatã în cazurile expres prevãzute de art. 146 din Constituţie, republicatã, sau de legea sa organicã. (2) Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate. ART. 11 (1) Curtea Constituţionalã pronunţã decizii, hotãrâri şi emite avize, dupã cum urmeazã: A. Decizii, în cazurile în care: a) se pronunţã asupra constituţionalitãţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b) se pronunţã asupra constituţionalitãţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; c) se pronunţã asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; d) hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi a celor ridicate direct de Avocatul Poporului; e) soluţioneazã conflictele juridice de naturã constituţionalã dintre autoritãţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; f) hotãrãşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. B. Hotãrâri, în cazurile în care: a) vegheazã la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmã rezultatele sufragiului; b) constatã existenţa împrejurãrilor care justificã interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunicã cele constatate Parlamentului şi Guvernului; c) vegheazã la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmã rezultatele acestuia; d) verificã îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni. C. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. (2) Deciziile şi hotãrârile se pronunţã în numele legii. (3) Deciziile, hotãrârile şi avizele Curţii Constituţionale se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi hotãrârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. ART. 12 (1) Şedinţele de judecatã sunt publice, în afarã de cazul în care, din motive întemeiate, Curtea hotãrãşte altfel. (2) Pãrţile au acces la lucrãrile dosarului. (3) Actele şi lucrãrile Curţii Constituţionale, pe baza cãrora aceasta pronunţã deciziile şi hotãrârile ori emite avizele prevãzute la art. 11, nu sunt destinate publicitãţii. ART. 13 Cererile adresate Curţii Constituţionale sunt scutite de taxe de timbru. ART. 14 Procedura jurisdicţionalã prevãzutã de prezenta lege se completeazã cu regulile procedurii civile, în mãsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotãrãşte exclusiv de Curte.
SECŢIUNEA a 2-a Procedura jurisdicţionalã
1. Controlul constituţionalitãţii legilor înainte de promulgare ART. 15 (1) Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. (2) În vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisã spre promulgare, legea se comunicã Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptatã cu procedurã de urgenţã, termenul este de douã zile. (3) Data la care legea a fost depusã la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţã în plenul fiecãrei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucreazã în plen. (4) Sesizarea fãcutã de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de cãtre secretarul general al Camerei respective. ART. 16 (1) În cazul sesizãrii Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României sesizarea primitã, în ziua înregistrãrii. (2) Dacã sesizarea s-a fãcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţionalã o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc dezbaterile. (3) Dacã sesizarea s-a fãcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţionalã o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, iar dacã sesizarea s-a fãcut de cãtre Guvern, Curtea o va comunica preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor. ART. 17 (1) Pânã la data dezbaterilor, preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere. (2) Punctul de vedere al Guvernului se prezintã numai sub semnãtura primului-ministru. ART. 18 (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate. (2) Decizia se pronunţã, în urma deliberãrii, cu votul majoritãţii judecãtorilor şi se comunicã Preşedintelui României. Decizia prin care se constatã neconstituţionalitatea legii se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi primului-ministru. (3) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sã reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. 2. Verificarea constituţionalitãţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei ART. 19 Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativã, însoţitã de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţionalã, care este obligatã ca, în termen de 10 zile, sã se pronunţe asupra respectãrii dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea. ART. 20 La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Curţii numeşte un judecãtor-raportor şi stabileşte termenul de judecatã. ART. 21 (1) Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a douã treimi din numãrul judecãtorilor. (2) Decizia Curţii se comunicã celor care au iniţiat proiectul de lege sau propunerea legislativã ori, dupã caz, reprezentantului acestora. ART. 22 Proiectul de lege sau propunerea legislativã se prezintã Parlamentului numai împreunã cu decizia Curţii Constituţionale, comunicatã potrivit art. 21 alin. (2). ART. 23 (1) În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţionalã se pronunţã, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 şi 21 aplicându-se în mod corespunzãtor. (2) Decizia prin care se constatã cã nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea reexaminãrii legii de revizuire a Constituţiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale. 3. Controlul constituţionalitãţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale ART. 24 (1) Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. (2) Dacã sesizarea s-a fãcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constituţionalã o va comunica Preşedintelui României, preşedintelui celeilalte Camere, precum şi Guvernului. (3) Sesizarea fãcutã de parlamentari se înregistreazã, dupã caz, la Senat sau la Camera Deputaţilor şi se trimite Curţii Constituţionale, în ziua primirii ei, de cãtre secretarul general al Camerei respective. (4) Curtea Constituţionalã comunicã sesizarea Preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului. ART. 25 Pânã la data dezbaterilor în plenul Curţii Constituţionale, Preşedintele României, preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul pot prezenta, în scris, punctele lor de vedere. ART. 26 (1) Dezbaterea asupra constituţionalitãţii tratatului sau a acordului internaţional are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizãrii, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, acestea nu pot fi disociate. (2) Decizia se pronunţã, în urma deliberãrii, cu votul majoritãţii judecãtorilor şi se comunicã Preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului. (3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau a acordului internaţional a fost constatatã potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, republicatã, acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat. 4. Controlul constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului ART. 27 (1) Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, a hotãrârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotãrârilor plenului Senatului şi a hotãrârilor plenului celor douã Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. (2) În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curţii Constituţionale de cãtre secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte, în ziua depunerii, iar Curtea Constituţionalã o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor douã Camere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea. (3) Pânã la data dezbaterii, preşedinţii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente. ART. 28 (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizãrii şi a punctelor de vedere primite. (2) Decizia se pronunţã cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii şi se aduce la cunoştinţã Camerei al cãrei regulament a fost dezbãtut. (3) Dacã prin decizie se constatã neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale regulamentului, Camera sesizatã va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispoziţii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile din regulament declarate neconstituţionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispoziţiile regulamentare declarate neconstituţionale îşi înceteazã efectele juridice. 5. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial ART. 29 (1) Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicatã la cererea uneia dintre pãrţi sau, din oficiu, de cãtre instanţa de judecatã ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicatã de procuror în faţa instanţei de judecatã, în cauzele la care participã. (3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale. (4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi. Dacã excepţia a fost ridicatã din oficiu, încheierea trebuie motivatã, cuprinzând şi susţinerile pãrţilor, precum şi dovezile necesare. Odatã cu încheierea de sesizare, instanţa de judecatã va trimite Curţii Constituţionale şi numele pãrţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile. ART. 30 (1) Primind încheierea prevãzutã la art. 29 alin. (4), preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecãtorul-raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-le data pânã la care pot sã trimitã punctul lor de vedere. Prevederile art. 17 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor. (2) Judecãtorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat sã ia mãsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecãţii. (3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea pãrţilor şi a Ministerului Public. (4) Participarea procurorului la judecatã este obligatorie. (5) Pãrţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 31 (1) Decizia prin care se constatã neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare este definitivã şi obligatorie. (2) În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalitãţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare. (3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi înceteazã efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacã, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupã caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. (4) Deciziile pronunţate în condiţiile alin. (1) se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţionalã. (5) În cazul în care la data comunicãrii deciziei Curţii Constituţionale potrivit alin. (4) cauza se aflã pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunicã acestuia decizia. 6. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului ART. 32 Curtea Constituţionalã hotãrãşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţã în vigoare. ART. 33 La soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 29-31 se aplicã în mod corespunzãtor. 7. Soluţionarea conflictelor juridice de naturã constituţionalã dintre autoritãţile publice ART. 34 (1) Curtea Constituţionalã soluţioneazã conflictele juridice de naturã constituţionalã dintre autoritãţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor douã Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autoritãţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cãrora poartã conflictul, prezentarea poziţiei pãrţilor şi opinia autorului cererii. ART. 35 (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica pãrţilor aflate în conflict, solicitându-le sã îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor cãi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecãtorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecatã şi citeazã pãrţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilitã de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacã vreuna dintre autoritãţile publice implicate nu respectã termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecãtorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate şi a susţinerilor pãrţilor. ART. 36 Decizia prin care se soluţioneazã conflictul juridic de naturã constituţionalã este definitivã şi se comunicã autorului sesizãrii, precum şi pãrţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. 8. Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României ART. 37 (1) Curtea Constituţionalã vegheazã la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmã rezultatele sufragiului. (2) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţionalã. ART. 38 Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfãşura campania electoralã în condiţiile legii se soluţioneazã de Curtea Constituţionalã, cu votul majoritãţii judecãtorilor, în termenele prevãzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României. 9. Judecarea contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic ART. 39 (1) Curtea Constituţionalã decide asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. (2) Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulatã de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotãrâri adoptate de Camerã cu votul majoritãţii membrilor sãi. (3) Contestaţia trebuie motivatã şi va fi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. ART. 40 (1) Pentru soluţionarea contestaţiei, preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecãtorul-raportor, care este obligat sã o comunice, împreunã cu actele doveditoare, partidului politic la care se referã contestaţia, precizându-i data pânã la care poate depune un memoriu în apãrare, însoţit de dovezile corespunzãtoare. (2) Contestaţia se judecã, pe baza raportului prezentat de judecãtorul desemnat în acest scop şi a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cãrui constituţionalitate este contestatã şi a Ministerului Public. (3) Camera Parlamentului care a depus contestaţia poate fi reprezentatã de persoana desemnatã de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiţiei. Partidul politic poate fi reprezentat şi prin avocat cu drept de a pleda în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (4) Decizia Curţii nu este supusã cãilor de atac. ART. 41 (1) Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevãzute de art. 40 alin. (2) din Constituţie, republicatã. (2) Decizia de admitere a contestaţiei se comunicã Tribunalului Bucureşti în vederea radierii partidului politic neconstituţional din Registrul partidelor politice. 10. Emiterea avizului pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui României ART. 42 (1) Curtea Constituţionalã dã aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. (2) Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României împreunã cu dovezile pe care se întemeiazã se trimit în copie Curţii Constituţionale, de preşedintele care a condus şedinţa comunã a celor douã Camere. (3) Preşedintele Curţii Constituţionale, primind cererea, va desemna judecãtorul-raportor. ART. 43 (1) Avizul cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României se emite de Curtea Constituţionalã în urma dezbaterii propunerii de suspendare şi a dovezilor prezentate. (2) Preşedintele României va fi încunoştinţat asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se imputã. (3) Avizul Curţii Constituţionale se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Preşedintelui României. 11. Constatarea existenţei împrejurãrilor care justificã interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României ART. 44 (1) Curtea Constituţionalã constatã existenţa împrejurãrilor care justificã interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunicã cele constatate Parlamentului şi Guvernului. (2) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României se constatã la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercitã atribuţiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcţie. (3) În cazul în care Preşedintele României a fost suspendat din funcţie, cererea pentru constatarea existenţei împrejurãrilor care justificã interimatul se face de preşedintele care a condus lucrãrile şedinţei comune a celor douã Camere ale Parlamentului, pe baza hotãrârii adoptate în şedinţa comunã. (4) Dacã interimatul funcţiei de Preşedinte al României se datoreazã imposibilitãţii temporare de a-şi exercita atribuţiile, cererea se face de Preşedintele României sau de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului. ART. 45 Cererea pentru constatarea existenţei împrejurãrilor care justificã interimatul funcţiei de Preşedinte al României va fi însoţitã de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurãri se face de Curtea Constituţionalã, cu votul majoritãţii judecãtorilor. 12. Exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia ART. 46 (1) Curtea Constituţionalã vegheazã la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmã rezultatele acestuia. (2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea Constituţionalã poate cere informaţii de la autoritãţile publice. (3) Biroul Electoral Central este obligat sã prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informãri asupra fazelor şi operaţiunilor de desfãşurare a referendumului. ART. 47 (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de douã treimi asupra valabilitãţii referendumului. (2) Hotãrârea Curţii Constituţionale stabileşte dacã a fost respectatã procedura pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmã rezultatele acestuia. (3) Înaintea publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotãrârea Curţii Constituţionale se prezintã Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţã comunã. 13. Verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni ART. 48 Curtea Constituţionalã, din oficiu sau pe baza sesizãrii preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativã a cetãţenilor, se pronunţã asupra: a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor; b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacã listele de susţinãtori sunt atestate de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale ori de cãtre împuterniciţii acestora; c) întrunirii numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei, prevãzut la art. 74 alin. (1) sau, dupã caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicatã, precum şi asupra respectãrii dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã de aceleaşi articole. ART. 49 La primirea sesizãrii, preşedintele Curţii Constituţionale desemneazã judecãtorul-raportor şi stabileşte termenul pentru întrunirea judecãtorilor, în vederea verificãrii iniţiativei.
CAP. IV Plenul Curţii Constituţionale
ART. 50 Plenul Curţii Constituţionale, alcãtuit din judecãtorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile acesteia, prevãzute de Constituţie şi de lege. Plenul poate lua orice mãsurã necesarã pentru buna desfãşurare a activitãţii Curţii. ART. 51 (1) Curtea Constituţionalã lucreazã legal în prezenţa a douã treimi din numãrul judecãtorilor. Plenul decide cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii, dacã prin lege nu se prevede altfel. (2) Soluţiile adoptate de Curtea Constituţionalã în exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale se înscriu în condica şedinţelor de judecatã, iar în materie administrativã se consemneazã, pentru fiecare şedinţã în parte, într-un proces-verbal pe baza cãruia se emite o hotãrâre, semnatã de preşedintele Curţii şi contrasemnatã de secretarul general. (3) Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, Plenul se convoacã de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie iniţiativã sau la cererea scrisã a unui judecãtor. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptã în plen, la începutul şedinţei.
CAP. V Reguli procedurale specifice activitãţii Curţii Constituţionale
ART. 52 (1) La şedinţele Plenului participã toţi judecãtorii Curţii Constituţionale, în afarã de situaţiile în care unii absenteazã în mod justificat. (2) Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii Constituţionale. În lipsa preşedintelui Curţii, şedinţele sunt prezidate de un judecãtor desemnat de acesta. La şedinţe participã în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângã judecãtorul-raportor, iar în cazurile prevãzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autoritãţi, înştiinţate în acest scop. (3) Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecãtorilor Curţii Constituţionale, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar şi, cu excepţia cazurilor prevãzute la <>art. 146 lit. d), e) şi k) din Constituţie, republicatã, fãrã înştiinţarea pãrţilor. Preşedintele Curţii poate invita, pentru relaţii, persoanele considerate necesare. ART. 53 (1) Accesul publicului este limitat la numãrul de locuri din sala de şedinţã. Secretarul general va lua mãsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţe. (2) În scopul asigurãrii solemnitãţii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţã a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii este admisã numai înaintea începerii dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilã a preşedintelui Curţii Constituţionale. (3) Este interzis ca în sala de şedinţã sã se facã propagandã de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuãrii din salã şi a sesizãrii organelor de poliţie, dacã preşedintele Curţii Constituţionale apreciazã cã fapta are caracter grav. (4) Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedurã civilã sunt aplicabile. (5) Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale se dispune atunci când obiectul excepţiei este identic. ART. 54 În timpul şedinţelor publice, judecãtorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poartã robã. ART. 55 Curtea Constituţionalã, legal sesizatã, procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecãtorilor. ART. 56 În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numãrul dosarului, susţinerile orale ale pãrţilor şi ale procurorului, mãsurile dispuse de Curtea Constituţionalã, precum şi toate celelalte aspecte rezultând din desfãşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se pãstreazã în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise. ART. 57 În cazul în care Curtea Constituţionalã rãmâne în pronunţare, preşedintele anunţã ziua stabilitã pentru aceasta. Amânarea pronunţãrii nu va depãşi, de regulã, 30 de zile. În condica de şedinţã se va trece în momentul pronunţãrii şi termenul la care au avut loc dezbaterile. ART. 58 (1) Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecãtorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregãtit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat. (2) Judecãtorul-raportor voteazã primul, cel mai tânãr judecãtor, al doilea, apoi ceilalţi judecãtori şi, la sfârşit, preşedintele Curţii Constituţionale. (3) În situaţia în care un judecãtor cere sã se întrerupã deliberarea pentru o mai bunã studiere a problemelor ce formeazã obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numãrul judecãtorilor Plenului considerã cererea justificatã, se va amâna pronunţarea pentru o altã datã, ţinându-se seama de urgenţa cauzei. (4) Dacã în cursul deliberãrii se constatã necesitatea lãmuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând mãsurile procesuale necesare. ART. 59 (1) Rezultatul deliberãrii se înscrie într-o minutã, care se semneazã de judecãtorii care au participat la şedinţã şi de magistratul-asistent. (2) Magistratul-asistent va consemna de îndatã în condica de şedinţã soluţiile date, care se semneazã de cãtre judecãtori. (3) Judecãtorul care a votat împotrivã poate formula opinie separatã. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentã. Opinia separatã şi, dupã caz, cea concurentã se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreunã cu decizia. ART. 60 (1) Deciziile, hotãrârile şi avizele se redacteazã în scris de cãtre magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecãtorului-raportor. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Deciziile, hotãrârile şi avizele se certificã de cãtre preşedintele Curţii Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc numãr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţã, separat pentru decizii, hotãrâri şi avize. (3) Curtea Constituţionalã editeazã culegeri de decizii şi hotãrâri şi organizeazã sistematizarea jurisprudenţei sale.
CAP. VI Statutul judecãtorilor Curţii Constituţionale
ART. 61 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi sunt inamovibili pe durata mandatului. (2) Judecãtorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor. (3) Judecãtorii Curţii Constituţionale trebuie sã aibã pregãtire juridicã superioarã, înaltã competenţã profesionalã şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridicã sau în învãţãmântul juridic superior. (4) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu oricare altã funcţie publicã sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul juridic superior. ART. 62 Numirea judecãtorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupã o funcţie incompatibilã cu aceea de judecãtor al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie sã cuprindã angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cãrui membru este. ART. 63 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale vor depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, urmãtorul jurãmânt: "Jur sã respect şi sã apãr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bunã-credinţã şi fãrã pãrtinire obligaţiile de judecãtor al Curţii Constituţionale. Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!" (2) Jurãmântul se depune individual. Judecãtorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurãmântului. ART. 64 Judecãtorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi: a) sã-şi îndeplineascã funcţia încredinţatã cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; b) sã pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor şi sã nu ia poziţie publicã sau sã dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale; c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale sã-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisã; d) sã comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercitã; e) sã nu permitã folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamã comercialã sau propagandã de orice fel; f) sã se abţinã de la orice activitate sau manifestãri contrare independenţei şi demnitãţii funcţiei lor. ART. 65 Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecãtorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivã a Plenului Curţii Constituţionale. ART. 66 (1) Judecãtorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecatã penalã decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, dupã caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Competenţa de judecatã pentru infracţiunile sãvârşite de judecãtorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) De la data trimiterii în judecatã penalã, judecãtorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivã, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea înceteazã. ART. 67 (1) Mandatul de judecãtor al Curţii Constituţionale înceteazã: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitãrii funcţiei de judecãtor mai mult de 6 luni; c) în caz de încãlcare a prevederilor <>art. 16 alin. (3) sau ale <>art. 40 alin. (3) din Constituţie, republicatã, sau pentru încãlcarea gravã a obligaţiilor prevãzute la art. 64. (2) Constatarea încetãrii mandatului, potrivit alin. (1) lit. a), se face de preşedintele Curţii Constituţionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotãrãşte în plen, cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii. ART. 68 (1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecãrui judecãtor, preşedintele Curţii sesizeazã pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecãtorul sau, dupã caz, pe Preşedintele României, solicitându-l sã numeascã un altul în locul lui; numirea trebuie efectuatã cu cel puţin o lunã înainte de încetarea mandatului judecãtorului predecesor. (2) În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care judecãtorul a fost numit, iar perioada rãmasã depãşeşte 6 luni, preşedintele va sesiza autoritatea publicã prevãzutã la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la data încetãrii mandatului, în vederea numirii unui nou judecãtor. Mandatul judecãtorului astfel numit înceteazã la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecãtorul înlocuit. (3) În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecãtor, potrivit alin. (2), este mai micã de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. ART. 69 (1) Dupã încetarea mandatului ca urmare a expirãrii perioadei pentru care el a fost acordat, judecãtorul are dreptul sã revinã în postul ocupat anterior, dacã numirea sa la Curtea Constituţionalã s-a fãcut cu condiţia rezervãrii acestuia. (2) În cazul în care judecãtorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului este obligatorie. (3) În perioada cât este rezervat, postul prevãzut la alin. (1) şi (2) poate fi ocupat numai prin contract de muncã pe duratã determinatã. ART. 70 Judecãtorii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti beneficiazã de cazare gratuitã, de transport sãptãmânal la şi de la localitatea de domiciliu, precum şi de diurnã pentru zilele în care participã la lucrãrile Curţii Constituţionale, în condiţiile prevãzute de lege pentru deputaţi şi senatori. ART. 71 (1) La încetarea mandatului, ca urmare a expirãrii termenului acestuia sau a imposibilitãţii exercitãrii sale din motive de sãnãtate, judecãtorii Curţii Constituţionale beneficiazã de o sumã egalã cu indemnizaţia netã pe 6 luni de activitate. (2) Judecãtorii Curţii Constituţionale, la data pensionãrii sau recalculãrii pensiilor anterior stabilite, beneficiazã de pensie de serviciu egalã cu 80% din indemnizaţia lor brutã lunarã. Pensia astfel stabilitã se actualizeazã în raport cu indemnizaţia judecãtorilor Curţii Constituţionale şi se impoziteazã potrivit legii. (3) Judecãtorii Curţii Constituţionale au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.
CAP. VII Personalul Curţii Constituţionale
ART. 72 (1) Personalul Curţii Constituţionale este constituit din corpul magistraţilor-asistenţi şi din personalul Secretariatului General, care este condus de un secretar general. (2) Secretarul general este asimilat magistraţilor, beneficiind în mod corespunzãtor de drepturile acestora. Perioada de îndeplinire a funcţiei de secretar general al Curţii Constituţionale constituie vechime în magistraturã. (3) Secretarul general este ordonator de credite, în condiţiile art. 9 alin. (2). ART. 73 Statutul personalului Curţii Constituţionale se reglementeazã prin lege specialã.
CAP. VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 74 (1) Curtea Constituţionalã are un buget propriu, care face parte integrantã din bugetul de stat. (2) Proiectul de buget se aprobã de cãtre Plenul Curţii Constituţionale şi se înainteazã Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferãrii. ART. 75 (1) Prima Curte Constituţionalã se constituie în cel mult 10 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României*). _________ *) <>Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992.
(2) În acest scop, fiecare Camerã a Parlamentului numeşte câte 3 judecãtori, pentru o perioadã de 3, 6 şi 9 ani, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (4). Judecãtorii vor fi numiţi în ordinea numãrului de voturi exprimate pentru fiecare candidat. De asemenea, Preşedintele României numeşte 3 judecãtori pentru aceleaşi perioade. (3) În termen de 3 zile de la constituire, Curtea îşi alege preşedintele, iar în termen de 10 zile adoptã regulamentul**) de organizare şi funcţionare. __________ **) A se vedea <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2/2005 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 76 Autoritãţile publice, instituţiile, regiile autonome, societãţile comerciale şi orice alte organizaţii sunt obligate sã comunice informaţiile, documentele şi actele pe care le deţin, cerute de Curtea Constituţionalã pentru realizarea atribuţiilor sale. ART. 77 Pentru anul 1992, sumele necesare funcţionãrii Curţii Constituţionale se asigurã de Guvern, din rezerva bugetarã aflatã la dispoziţia acestuia. ____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
