Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Toţi cetãţenii tarii au dreptul şi obligaţia sa apere România.
ART. 2
Pregãtirea populaţiei pentru apãrarea patriei se realizeazã prin:
a) îndeplinirea serviciului militar;
b) participarea la alte forme de pregãtire.
CAP. 2
Îndeplinirea serviciului militar
Secţiunea 1
Dispoziţii comune
ART. 3
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bãrbaţii, cetãţeni romani, şi se îndeplineşte în urmãtoarele forme:
a) ca militari în termen;
b) ca militari cu termen redus;
c) ca rezervişti concentraţi sau mobilizati.
Sînt consideraţi în serviciul militar şi cetãţenii romani, bãrbaţi şi femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmînt şi militarii angajaţi pe baza de contract.
Timpul cît o persoana îndeplineşte serviciul militar constituie vechime în munca.
ART. 4
Cetãţenii care, din motive religioase, refuza sa îndeplineascã serviciul militar sub arme executa serviciul utilitar alternativ, potrivit prezentei legi.
Modul de executare a serviciului utilitar alternativ se stabileşte prin hotãrîre a Guvernului.
ART. 5
Pe timpul îndeplinirii serviciului militar în una dintre formele prevãzute la art. 3 alin. 1 şi 2, cetãţenilor le este interzis sa desfãşoare activitãţi politice în unitãţile militare.
ART. 6
Nu îndeplinesc serviciul militar:
a) alienaţii şi debilii mintal;
b) cei clasati inapti pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta, pentru invaliditati sau boli permanente, altele decît cele prevãzute la lit. a);
c) personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege;
d) cei condamnaţi la închisoare, pe timpul executãrii pedepsei, precum şi cei arestaţi preventiv sau trimişi în judecata pînã la data rãmînerii definitive a hotãrîrii prin care s-a soluţionat cauza penalã;
e) cei care au suferit condamnãri cu închisoare peste 5 ani pentru infracţiuni comise cu intenţie.
ART. 7
Cetãţenii cu domiciliul stabil în România, care au dobîndit sau au redobindit cetãţenia romana, îndeplinesc obligaţiile militare dupã o perioada de cel mult 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în ţara.
Cetãţenii care au îndeplinit serviciul militar în alte tari sînt exceptaţi de la obligaţiile prevãzute la art. 3 lit. a) şi b).
ART. 8
Cetãţenii care îndeplinesc serviciul militar depun urmãtorul jurãmînt:
"Eu, ....., jur credinţa patriei mele România. Jur sa-mi apar ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur sa respect legile tarii şi regulamentele militare.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Secţiunea a 2-a
Serviciul militar în termen
ART. 9
Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, organele militare teritoriale efectueazã, anual, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea tinerilor şi încorporarea recrutilor.
Perioadele cînd se efectueazã recrutarea şi încorporarea vor fi anunţate prin mijloace de informare în masa.
ART. 10
Ţinerii luati în evidenta militarã se numesc recruti.
Totalitatea cetãţenilor romani nãscuţi în acelaşi an formeazã un contingent care este indicat de anul naşterii.
Sînt recrutati ţinerii care, în anul cînd se face recrutarea, îndeplinesc virsta de 19 ani.
Elevii liceelor sau ai altor şcoli echivalente sînt recrutati în ultimul an de studiu, chiar dacã nu au împlinit virsta prevãzutã la alineatul precedent.
În timp de rãzboi, ţinerii sînt recrutati în anul cînd împlinesc virsta de 18 ani.
ART. 11
Sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bãrbaţii, cetãţeni romani, care au împlinit virsta de 20 de ani.
În timp de rãzboi, precum şi la cererea acestora în timp de pace, ţinerii pot fi încorporaţi dupã împlinirea virstei de 18 ani.
Limita maxima de virsta pînã la care cetãţenii romani pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen este de 35 de ani.
ART. 12
Durata serviciului militar în termen este de 12 luni pentru militarii de toate armele. Durata serviciului militar în termen se socoteşte începînd cu prima zi a lunii urmãtoare incorporarii.
Prelungirea serviciului militar se face conform legii.
ART. 13
Durata serviciului utilitar alternativ este de 24 de luni. La cerere, cetãţenii care efectueazã serviciul utilitar alternativ pot fi trecuţi, la prima încorporare, sa execute integral serviciul militar în termen.
ART. 14
Pentru a fi recrutati sau încorporaţi, cetãţenii sînt obligaţi sa se prezinte la data, ora şi locul prevãzute în ordinul de chemare.
Ţinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare, sînt obligaţi sa se prezinte la centrele militare judeţene, municipale, de sector, pe a cãror raza teritorialã îşi au domiciliul ori resedinta, pînã cel mai tirziu la sfîrşitul anului în care împlinesc virsta pentru a fi recrutati sau încorporaţi.
ART. 15
Recrutarea şi încorporarea se efectueazã de cãtre comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lîngã centrele militare judeţene, municipale şi de sector, dupã caz.
Pe lîngã un centru militar pot funcţiona una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare ce îşi vor desfasura activitãţile în localitatea de resedinta, cît şi în alte localitãţi din judeţ.
Fiecare comisie localã de recrutare-încorporare se compune din:
a) preşedinte:
- un ofiţer din centrul militar judeţean, municipal sau de sector;
b) membri:
- un delegat al consiliului local;
- un delegat al poliţiei din localitatea respectiva, ofiţer sau subofiţer;
- un medic desemnat de direcţia sanitarã judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) secretar:
- un ofiţer sau subofiţer din centrul militar respectiv.
ART. 16
Comisiile locale de recrutare-încorporare au urmãtoarele atribuţii:
a) examineazã medical şi testeaza psihologic ţinerii la recrutare şi recrutii la încorporare, stabilind dacã sînt apţi sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aprobat de ministrul apãrãrii naţionale;
b) repartizeazã la recrutare ţinerii pe arme, iar la încorporare recrutii pe unitãţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;
c) acorda scutiri de serviciu militar şi aminari de la încorporare recrutilor, în condiţiile prezentei legi.
Hotãrîrile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunica tinerilor şi recrutilor.
ART. 17
Recrutii pot face contestaţie impotriva hotãrîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare, la comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, de analiza a contestaţiilor privind recrutarea-încorporarea, care se constituie din:
a) preşedinte:
- comandantul centrului militar;
b) membri:
- delegatul consiliului judeţean;
- delegatul inspectoratului de poliţie;
- medicul centrului militar.
Contestaţia se depune la comisia judeteana de analiza a contestaţiilor privind recrutarea-încorporarea, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 2 zile de la comunicarea hotãrîrii care se ataca. Contestaţia trebuie rezolvatã în termen de maximum 5 zile de la data înregistrãrii. Hotãrîrea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este definitiva.
ART. 18
Examinarile medicale de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare se efectueazã la sediile acestora sau în spitale şi dispensare-policlinici, de cãtre medici specialişti, stabiliţi de direcţia sanitarã judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, de comun acord cu medicul centrului militar, precum şi în spitalele militare teritoriale. Aceşti medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare.
ART. 19
Concluziile medicale ale comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de recrutare-încorporare pot fi revocate numai de cãtre Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militarã.
ART. 20
Direcţiile sanitare asigura personalul medico-sanitar auxiliar şi instrumentarul medical necesar efectuãrii examenului medical. De asemenea, organizeazã tratamentul medical şi asigura recrutilor asistenta şi tratament medical gratuit în spitale, dispensare-policlinici, pentru acele boli care îi fac, temporar, inapti pentru serviciul militar.
ART. 21
Recrutii care sînt unici intretinatori de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sînt scutiţi de serviciul militar, dacã:
a) sotia recrutului este bolnava, incadrata în gradul I sau II de invaliditate;
b) recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar sotia acestuia a decedat;
c) tatãl recrutului este în virsta de cel puţin 62 de ani şi mama 57 de ani;
d) ambii pãrinţi sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de virsta;
e) pãrintele în viata îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute la lit. c) sau d);
f) pãrintele despãrţit legal sau în fapt, aflat în întreţinerea recrutului, îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute la lit. c) sau d), dacã despãrţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
De asemenea, sînt scutiţi de serviciul militar şi recrutii care sînt unici sustinatori ai surorilor şi fraţilor invalizi de gradul I sau II, dacã contribuie efectiv la întreţinerea lor.
Recrutii înfiaţi beneficiazã de prevederile lit. c)-f) din prezentul articol, dacã înfierea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
ART. 22
Se considera unic sustinator al pãrinţilor ori al surorilor sau al fraţilor minori recrutul care:
a) nu mai are alte surori sau fraţi majori apţi de munca.
b) mai are surori sau fraţi, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea pãrinţilor, deoarece:
- sînt elevi sau studenţi în instituţiile militare de învãţãmînt;
- îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;
- sînt elevi în şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiteri activi;
- sînt invalizi de gradul I sau II.
Prin contribuţie efectivã se înţelege participarea permanenta a recrutului la întreţinerea pãrinţilor, surorilor şi fraţilor minori, cu o parte însemnatã din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora, în cazul cînd prezenta recrutului este absolut necesarã.
ART. 23
Amînarea de la încorporare se acorda:
a) recrutilor gasiti, la încorporare, bolnavi de una dintre bolile prevãzute în baremul medical aprobat de ministrul apãrãrii naţionale;
b) elevilor liceelor de la învãţãmîntul de zi şi seral, ai şcolilor postliceale ori echivalente acestora, pînã la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amînare de la încorporare elevii exmatriculati pe o durata mai mare de 1 an, precum şi cei care repeta anul sau clasa mai mult de 1 an, din motive imputabile acestora;
c) celor care au greutãţi familiale deosebite şi care se încadreazã în urmãtoarele situaţii:
- pãrinţii au mai mulţi copii, dintre care cel puţin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este incorporat;
- pãrinţii îndeplinesc condiţiile de virsta pentru ca fiul sa fie scutit de serviciul militar, dar mai un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel puţin 2 copii minori şi nu poate contribui la întreţinerea pãrinţilor;
- unul dintre pãrinţi a decedat, iar cel în viata are în întreţinere cel puţin 2 copii minori;
- recrutul nu are pãrinţi, a fost crescut de bunici sau de alta persoana, pînã la virsta de 14 ani, nu a fost înfiat, locuieşte cu cei care l-au crescut, aceştia sînt bolnavi şi se încadreazã în gradul I sau II de invaliditate ori au virsta prevãzutã în art. 21 lit. c);
- recrutul are cel puţin 2 copii minori în virsta de pînã la 7 ani.
Pentru cazurile prevãzute la alin. 1, 3 şi 4 ale lit. c), venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreţinere sa nu fie mai mare decît cuantumul minim stabilit la pensia integrala pentru limita de virsta, prevãzut de dispoziţiile legale;
d) recrutilor care sînt unici sustinatori ai surorilor sau fraţilor minori, pînã la majoratul unuia dintre ei.
ART. 24
Dacã pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen se produce una dintre situaţiile prevãzute la art. 21, 22 şi 23, cei în cauza vor fi lasati la vatra.
ART. 25
La constatarea încetãrii cauzelor de scutire sau de amînare de la încorporare, recrutii şi militarii lasati la vatra vor fi chemaţi pentru îndeplinirea sau completarea serviciului militar în termen la prima încorporare, dacã nu au împlinit virsta de 35 de ani.
Secţiunea a 3-a
Serviciul militar cu termen redus
ART. 26
Absolvenţii instituţiilor civile de învãţãmînt superior, recunoscute de stat, care nu au îndeplinit obligaţiile militare pînã la începerea studiilor, efectueazã serviciul militar cu termen redus cu durata de 6 luni, în primul an dupã absolvire, dacã nu au împlinit virsta de 35 de ani.
Absolvenţii instituţiilor civile de învãţãmînt superior nu beneficiazã de prevederile art. 21, 22 şi 23 lit. c) şi d) privind scutirea de serviciul militar sau amînarea de la încorporare.
Nu vor fi încorporaţi cei care frecventeazã cursurile unei alte facultãţi şi au absolvit cel puţin 1 an. Aceasta amînare se acorda numai pînã la absolvirea cursurilor celei de-a doua facultãţi.
ART. 27
Dupã îndeplinirea serviciului militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute în pregãtirea militarã, absolvenţilor instituţiilor civile de învãţãmînt superior li se pot acorda grade de ofiţer, subofiţer sau gradat în rezerva, în condiţiile stabilite de lege.
ART. 28
Absolvenţii instituţiilor civile de învãţãmînt superior pot opta pentru serviciul utilitar alternativ cu durata de 12 luni, în condiţiile prezentei legi.
Secţiunea a 4-a
Serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizati
ART. 29
Cetãţenii romani, dupã îndeplinirea serviciului militar activ, sînt luati în evidenta ca rezervişti instruiti.
Cetãţenii romani apţi pentru serviciul militar, care nu şi-au îndeplinit aceasta obligaţie pînã la împlinirea virstei de 35 de ani, precum şi cetãţenii care au executat serviciul utilitar alternativ sînt luati în evidenta ca rezervişti neinstruiti cu grad de soldat.
Gradatii şi soldatii se ţin în evidenta pînã la împlinirea virstei de 50 ani, astfel:
a) clasa I:
- rezerva armatei, pînã la 35 ani inclusiv;
b) clasa a II-a:
- rezerva teritorialã, de la 35 de ani pînã la 45 de ani inclusiv;
c) clasa a III-a:
- rezerva generalã, de la 45 de ani pînã la împlinirea virstei de 50 de ani.
Cadrele în rezerva se împart, dupã virsta, în 3 clase şi se ţin în evidenta pînã la împlinirea virstei prevãzute de lege.
ART. 30
Ofiţerii, maiştri militari, subofiterii, gradatii şi soldatii în rezerva sînt concentraţi pentru instrucţie sau pentru completarea efectivelor forţelor armate.
Rezervistii pot fi concentraţi pentru instrucţie la datele şi pe durata stabilite prin ordinul Statului Major General, astfel:
a) de 5 ori pe timpul cît se gãsesc în clasa I de evidenta;
b) de 3 ori pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a de evidenta;
c) o singura data pe timpul cît se gãsesc în clasa a III-a de evidenta.
Durata fiecãrei concentrari de instrucţie este de maximum 45 de zile şi poate fi prelungitã prin lege.
Perioadele în care se efectueazã concentrari de instrucţie pot fi anunţate şi prin mijloacele de informare în masa.
ART. 31
La declararea mobilizãrii, toţi militarii, precum şi rezervistii concentraţi se considera mobilizati şi rãmîn în continuare în marile unitãţi, în unitãţile şi formaţiunile militare.
ART. 32
Chemarea rezervistilor la concentrare şi la mobilizare se face prin ordine de chemare. Ordinele de chemare la mobilizare se inmineaza şi se pãstreazã asupra rezervistilor din timp de pace.
Secţiunea a 5-a
Cadrele militare în activitate; elevii şcolilor militare şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmînt superior; militarii angajaţi pe baza de contract
ART. 33
Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învãţãmînt se stabilesc de cãtre ministerele care le au în subordine sau de cãtre instituţiile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
ART. 34
Ţinerii admişi în instituţiile militare de învãţãmînt, cu excepţia celor din liceele militare, sînt consideraţi încorporaţi.
ART. 35
Elevii şcolilor militare şi studenţii care nu mai continua studiile sînt trimişi la unitãţi militare pentru completarea serviciului militar pînã la 12 luni. Dacã aceştia au îndeplinit serviciul militar înainte de a intra în instituţia militarã de învãţãmînt sau au terminat cel puţin anul I de studii, sînt trecuţi în rezerva.
ART. 36
Îndatoririle şi drepturile cadrelor militare în activitate, precum şi alte norme în legatura cu situaţia lor militarã se stabilesc prin lege.
ART. 37
Cetãţenii care au îndeplinit serviciul militar în termen pot fi angajaţi în unitãţi militare, pe baza de contract, pentru o perioada determinata, în funcţie de nevoile forţelor armate.
Modul de angajare, durata contractului, drepturile şi îndatoririle militarilor angajaţi pe baza de contract sînt reglementate prin ordine ale ministrului apãrãrii naţionale, respectiv ale ministrului de interne.
Secţiunea a 6-a
Evidenta militarã a recrutilor şi rezervistilor
ART. 38
Conducerea, îndrumarea şi controlul activitãţii de evidenta militarã, pe întreg teritoriul României, se executa de cãtre Statul Major General.
Organele specializate în ţinerea evidentei militare sînt centrele militare judeţene, municipale şi de sector, precum şi unitãţile de poliţie.
Evidenta militarã a recrutilor se tine dupã domiciliul sau resedinta acestora, iar a rezervistilor, numai dupã domiciliu.
ART. 39
Evidenta militarã a cetãţenilor romani, care se gãsesc în strãinãtate pe o durata mai mare de 45 de zile, se tine de care reprezentantele diplomatice ale României în ţãrile respective.
ART. 40
Centrele militare judeţene, municipale şi de sector pot chema recrutii şi rezervistii pentru precizarea unor date în legatura cu situaţia lor militarã de cel mult 3 ori pe an.
ART. 41
Chemarea cetãţenilor la centrele militare judeţene, municipale şi de sector se face pe baza ordinului de chemare.
ART. 42
Documentul de evidenta militarã aflat asupra recrutilor este adeverinta de recrutare, iar pentru rezervişti, livretul militar.
Livretul militar se vizeazã periodic, prin prezentarea rezervistilor la centrele militare judeţene, municipale sau de sector, la datele stabilite de Statul Major General.
Pierderea livretului militar se anunta la organul de evidenta militarã în termen de 5 zile şi se publica în Monitorul Oficial al României, în termen de 10 zile de la constatare.
CAP. 3
Alte forme de pregãtire a populaţiei pentru apãrare
Secţiunea 1
Dispoziţii comune
ART. 43
Prin alte forme de pregãtire a populaţiei pentru apãrare se înţelege participarea acesteia la pregãtirea premilitara a tineretului, în formaţiuni de protecţie civilã şi în formaţiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roşii.
ART. 44
Organizarea şi a altor forme de pregãtire a populaţiei pentru apãrare se face prin lege.
Secţiunea a 2-a
Pregãtirea premilitara a tineretului
ART. 45
Pregãtirea premilitara se organizeazã pe baza de voluntariat, cu ţinerii apţi din punct de vedere medical, care au împlinit virsta de 15 ani şi pînã la încorporare, în scopul însuşirii unor cunoştinţe şi formãrii de deprinderi militare şi tehnico-aplicative, dezvoltãrii sentimentelor patriotice şi morale, precum şi în scopul educãrii civice.
ART. 46
Pregãtirea premilitara a tineretului este organizatã şi realizatã de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale. În acest scop, Ministerul Apãrãrii Naţionale va colabora cu Ministerul de Interne, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Învãţãmîntului şi cu alte organe şi autoritãţi ale administraţiei publice.
ART. 47
Activitatea de pregãtire premilitara a tineretului se realizeazã în centre de pregãtire organizate pe lîngã unitãţile militare, unitãţile de învãţãmînt, agenţii economici şi instituţiile publice. În funcţiile de comandanti de centre şi formaţiuni de pregãtire premilitara a tineretului se încadreazã ofiţeri, maiştri militari, subofiteri şi gradati activi şi în rezerva.
ART. 48
Instruirea metodica a rezervistilor comandanti de centre şi formaţiuni de pregãtire premilitara a tineretului se executa anual, în limita a 18-20 de ore, în unitãţi militare, precum şi în unitãţi de învãţãmînt.
ART. 49
Ministerul Apãrãrii Naţionale elaboreazã programele de pregãtire în colaborare cu Ministerul de Interne, asigura armamentul, munitia, baza materialã şi documentara, precum şi fondurile bãneşti necesare instruirii militare generale şi de specialitate a tinerilor şi comandantilor de centre şi formaţiuni.
Pentru organizarea şi desfãşurarea pregãtirii de specialitate în cadrul unor cercuri tehnico-aplicative, altele decît cele stabilite de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne, fondurile bãneşti vor fi asigurate de cãtre Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Învãţãmîntului.
ART. 50
Ţinerii participanţi la pregãtirea premilitara beneficiazã gratuit de asistenta medicalã, medicamente, spitalizare şi pensii pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregãtirii şi în legatura cu activitatea de pregãtire militarã.
ART. 51
Ofiţerii, maistrii militari, subofiterii şi gradatii în rezerva, care îndeplinesc funcţiile de comandanti de centre şi formaţiuni de pregãtire premilitara a tineretului, pe timpul executãrii activitãţilor de pregãtire, au obligaţiile şi drepturile prevãzute pentru rezervişti şi beneficiazã de prioritate la înaintarea în gradul urmãtor.
ART. 52
Ţinerii care participa cu regularitate la pregãtirea premilitara pot sa-şi aleagã arma în care vor fi instruiti pe timpul îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.
Secţiunea a 3-a
Pregãtirea în formaţiuni de protecţie civilã
ART. 53
Cetãţenii romani au obligaţia de a participa la activitatea de pregãtire pentru protecţie civilã în vederea cunoaşterii şi aplicãrii regulilor şi mãsurilor de protecţie civilã. Programele, formele şi durata pregãtirii privind protecţia civilã pe categorii de participanţi se stabilesc prin lege.
ART. 54
Formaţiunile de protecţie civilã se constituie, conform legii, la autoritãţile administraţiei publice şi la instituţiile publice, precum şi la agenţii economici, indiferent de forma de proprietate.
Secţiunea a 4-a
Pregãtirea în formaţiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roşii
ART. 55
Organizarea, încadrarea şi funcţionarea formatiunilor sanitar-voluntare şi pregãtirea surorilor de Cruce Roşie se realizeazã de cãtre Societatea Nationala de Cruce Roşie din România.
ART. 56
Inzestrarea formatiunilor sanitar-voluntare ale Crucii Roşii cu materialele necesare instruirii şi acordãrii primului-ajutor se asigura de cãtre agenţii economici şi instituţiile publice, prefecturile şi primãriile pe lîngã care acestea funcţioneazã, potrivit legii.
CAP. 4
Atribuţiile autoritãţilor administraţiei publice şi ale instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici
ART. 57
Centrele militare judeţene, municipale şi de sector verifica şi indruma activitatea autoritãţilor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a agenţilor economici, pentru ţinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor.
De asemenea, sprijinã, indruma şi verifica activitatea unitãţilor de poliţie în ceea ce priveşte ţinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor.
ART. 58
Autoritãţile administraţiei publice şi instituţiile publice, precum şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate şi de mãrimea acestora, au urmãtoarele obligaţii privind evidenta militarã a salariaţilor proprii sau, dupã caz, a şomerilor:
a) sa ţinã la zi evidenta şi sa comunice lunar centrelor militare judeţene, municipale sau de sector incadrarile, plecarile din serviciu şi detasarile pentru o perioada mai mare de 45 de zile, precum şi schimbãrile în datele de evidenta a acestora.
Instituţiile civile de învãţãmînt superior, colegiile şi şcolile postliceale vor comunica, în scris, centrelor militare judeţene, municipale sau de sector, pe a cãror raza teritorialã funcţioneazã, în termen de 10 zile de la începerea studiilor, numele studenţilor şi ale elevilor care nu au îndeplinit serviciul militar şi urmeazã cursurile anului I de învãţãmînt, pe facultãţi şi specializãri.
Instituţiile civile de învãţãmînt sînt obligate sa comunice centrului militar, în termen de 30 de zile, numele elevilor şi studenţilor care au întrerupt studiile, au fost exmatriculati sau au rãmas a doua oara repetenti;
b) sa încadreze în serviciu recrutii şi rezervistii, numai dacã aceştia poseda adeverinta de recrutare ori livret militar, cu menţiunea ca au fost luati în evidenta de centrul militar judeţean, municipal sau de sector ori de unitatea de poliţie;
c) sa întocmeascã, anual, tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati şi sa le predea centrelor militare judeţene, municipale sau de sector, la termenele stabilite.
Instituţiile civile de învãţãmînt vor întocmi anual tabele nominale cu ţinerii din ultimul an de studiu şi le vor trimite, la cerere, centrelor militare;
d) sa verifice dacã recrutii şi rezervistii respecta regulile de evidenta militarã şi sa ia mãsuri ca aceştia sa se prezinte, în termen de 10 zile, la organul de evidenta pentru clarificarea situaţiei militare;
e) sa acorde, la solicitarea recrutilor chemaţi la încorporare, un concediu de 5 zile cu plata corespunzãtoare, în scopul rezolvarii problemelor personale şi familiale;
f) sa acorde tinerilor chemaţi la recrutare, recrutilor şi rezervistilor chemaţi la centrele militare judeţene, municipale şi de sector, pentru clarificarea situaţiei militare, un concediu de maximum 3 zile, cu plata corespunzãtoare.
ART. 59
Unitãţile de poliţie au urmãtoarele obligaţii privind evidenta militarã a recrutilor şi rezervistilor:
a) la comune, sa ţinã evidenta nominalã a cetãţenilor cu obligaţii militare;
b) sa efectueze, în documentele de evidenta a recrutilor şi rezervistilor, în localitãţile unde nu funcţioneazã centre militare judeţene, municipale sau de sector, luarea ori scoaterea din evidenta;
c) sa comunice lunar centrelor militare judeţene, municipale ori de sector recrutii sau rezervistii luati ori scoşi din evidenta;
d) la municipii şi oraşe, sa inmineze tinerilor şi recrutilor ordine de chemare la recrutare-încorporare ori pentru clarificarea situaţiei militare şi sa-i trimitã la data, ora şi locul prevãzute în acestea;
e) sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, la mobilizare ori pentru clarificarea situaţiei militare şi sa-i trimitã la data, ora şi locul prevãzute în acestea;
f) la municipii şi oraşe, sa verifice, la domiciliu ori la resedinta, toţi ţinerii care urmeazã a fi recrutati, sa întocmeascã tabele nominale cu aceştia şi sa le trimitã, la termenele stabilite, centrelor militare judeţene, municipale sau de sector;
g) sa efectueze în buletinele de identitate ale cetãţenilor cu obligaţii militare, în localitãţile unde sînt centre militare judeţene, municipale sau de sector, menţiunea de schimbare a domiciliului, iar în cele ale recrutilor, şi menţiunea de stabilire ori de schimbare a reşedinţei, numai dupã ce aceştia fac dovada ca au fost luati în evidenta de cãtre centrele militare respective;
h) sa ia imediat mãsuri pentru a identifica locul unde se afla ţinerii, recrutii şi rezervistii cãrora nu li s-a putut inmina ordinul de chemare;
i) sa urmãreascã, în baza mãsurilor ordonate de cãtre organele de urmãrire penalã, şi sa conducã la locul indicat de cãtre acestea, pe cetãţenii cu obligaţii militare neprezentati la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare, precum şi pe militarii dezertori ori absenţi nejustificat de la unitate sau de la serviciu;
j) sa retina adeverintele de recrutare, livretele militare şi ordinele de chemare la mobilizare de la cetãţenii cu obligaţii militare care se prezintã pentru a anunta ca pãrãsesc ţara şi sa comunice imediat centrelor militare judeţene, municipale sau de sector pe cei care au declarat ca pãrãsesc ţara pentru o perioada mai mare de 30 de zile.
ART. 60
Autoritãţile administraţiei publice locale ale comunelor au urmãtoarele obligaţii privind evidenta militarã a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor:
a) sa verifice, anual, ţinerii care urmeazã a fi recrutati, sa întocmeascã tabele nominale cu aceştia şi sa le trimitã, la termenele stabilite, centrelor militare respective;
b) sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Aceştia vor fi insotiti şi prezentaţi comisiei de recrutare-încorporare de cãtre secretarul unitãţii administrativ-teritoriale respective;
c) sa asigure inminarea ordinelor de chemare la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori pentru clarificarea situaţiei militare şi sa organizeze trimiterea acestora la data, ora şi locul prevãzute în ordinele de chemare;
d) sa comunice centrelor militare judeţene, municipale sau de sector, precum şi poliţiei, în termen de 10 zile, cazurile de deces al recrutilor şi rezervistilor.
ART. 61
Instanţele judecãtoreşti şi parchetele de pe lîngã instanţe sînt obligate sa comunice, în termen de 10 zile, centrelor militare judeţene, municipale şi de sector mãsura de privare de libertate sau revocarea acesteia, dispusã prin ordonanta procurorului ori prin hotãrîre judecãtoreascã impotriva recrutilor şi rezervistilor.
Organele specializate din Ministerul de Interne sînt obligate sa comunice, în condiţiile alin. 1, recrutii şi rezervistii care au plecat definitiv din ţara.
CAP. 5
Obligaţiile şi drepturile cetãţenilor care participa la pregãtirea pentru apãrarea tarii
ART. 62
Cetãţenii romani, pe timpul îndeplinirii obligaţiilor militare, trebuie sa respecte jurãmîntul militar.
ART. 63
Ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii şi rezervistii sînt obligaţi:
1. sa primeascã ordinele de chemare emise de centrele militare judeţene, municipale şi de sector şi sa se prezinte la data, ora şi locul prevãzute în acestea;
2. sa se prezinte la organul de evidenta militarã pentru:
a) scoaterea din evidenta înainte de plecarea la noul domiciliu;
b) luarea în evidenta, la schimbarea domiciliului, la trecerea în rezerva sau la lãsarea la vatra;
c) anunţarea schimbãrii domiciliului în raza teritorialã a aceluiaşi organ de evidenta militarã;
d) vizarea livretului militar;
e) anunţarea pierderii ori a deteriorarii adeverintei de recrutare, a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare;
f) predarea adeverintei de recrutare, a livretului militar şi a ordinului de chemare la mobilizare înainte de plecarea în strãinãtate, precum şi ridicarea documentelor respective la înapoierea în ţara;
3. sa anunţe centrul militar judeţean, municipal sau de sector despre:
a) absenta de la domiciliu, în timp de pace, pe o durata mai mare de 45 de zile, iar în timp de mobilizare ori de rãzboi, pe o durata mai mare de 15 zile;
b) schimbãrile survenite în situaţia lor cu privire la locul de munca, studii sau calificare, starea sãnãtãţii, starea civilã şi schimbarea numelui.
Prezentarea la organul de evidenta militarã şi anunţarea centrului militar judeţean, municipal sau de sector se face în termen de 5 zile, în timp de pace, şi de 2 zile, în timp de mobilizare ori de rãzboi, de la producerea uneia dintre situaţiile prevãzute la pct. 2 şi 3.
Obligaţiile respective revin şi în cazul schimbãrii reşedinţei recrutilor în timp de pace şi de rãzboi, iar rezervistilor, în timp de rãzboi. Recrutii şi rezervistii din localitãţile în care sînt centre militare judeţene, municipale sau de sector se prezintã la acestea, iar cei din celelalte localitãţi se prezintã la poliţia localã.
ART. 64
Neprezentarea la recrutare, la încorporare, la concentrare, la mobilizare sau pentru clarificarea situaţiei militare, la data fixatã prin ordinul de chemare, poate fi motivatã:
a) dacã este bolnav, în imposibilitatea de a se deplasa, situaţie doveditã cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente;
b) în cazul decesului unui membru al familiei - pãrinte, sotie, copil, unul dintre socri, frate sau sora - pe baza certificatului de deces;
c) în caz de forta majorã, pe baza dovezii eliberate de autoritãţile administraţiei publice locale.
Cei chemaţi la recrutare, la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori, dupã caz, membrii familiilor lor, precum şi agenţii economici, instituţiile publice la care aceştia sînt salariaţi şi autoritãţile administraţiei publice au obligaţia de a anunta imediat centrelor militare judeţene, municipale sau de sector motivele neprezentarii la locul, data şi ora prevãzute în ordinele de chemare, urmînd ca în termen de 3 zile sa prezinte acte justificative.
ART. 65
Recrutii chemaţi la centrele militare judeţene, municipale sau de sector în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporaţi, precum şi cei trecuţi în rezerva sau lasati la vatra sînt obligaţi sa se prezinte la locurile de munca în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat ca nu vor fi încorporaţi, respectiv în termen de 30 de zile de la data trecerii în rezerva sau a lasarii la vatra.
Data incorporarii şi trecerii în rezerva, pentru cei care au îndeplinit serviciul militar, este cea consemnatã în livretul militar.
ART. 66
Militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmînt, precum şi rezervistii au dreptul la hrana, echipament, medicamente, pensie pentru pierderea capacitãţii de munca, solda şi documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar şi pe timpul executãrii acestuia, la trecerea în rezerva sau la lãsarea la vatra, la concentrare, la mobilizare şi la demobilizare, în caz de concedii, permisii, internari şi iesiri din spitale şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au şi ţinerii chemaţi la recrutare şi recrutii chemaţi la încorporare.
Recrutii şi rezervistii care sînt internati în spitale pentru stabilirea situaţiei medico-militare au dreptul la asistenta medicalã, medicamente, întreţinere gratuita şi documente militare de transport, iar cei încadraţi în munca beneficiazã şi de ajutoare pentru incapacitate temporarã de munca.
Rezervistilor care, pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, s-au pregãtit prin cursuri în anumite meserii echivalente în viata civilã li se recunoaşte calificarea obţinutã, pe baza actelor de atestare eliberate de unitãţile militare.
Rezervistii care au executat concentrarea de instrucţie, iar la începerea acesteia erau încadraţi în munca, beneficiazã de concediu de odihna integral sau de compensaţia în bani a concediului de odihna neefectuat, indiferent de durata concentrarii.
ART. 67
Militarii în termen şi cei cu termen redus, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învãţãmînt au dreptul la ajutoare în caz de deces al sotiei, copiilor sau al altor persoane aflate în întreţinerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin acte normative. Ajutoarele se plãtesc de cãtre agenţii economici şi instituţiile publice pentru cei care, înainte de încorporare, au fost salariaţii acestora sau de cãtre primãrii, pentru cei neincadrati în munca, din fondurile destinate în acest scop.
ART. 68
Recrutii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la agenţii economici, de la instituţiile publice ori de la organele şi autoritãţile administraţiei publice la care sînt încadraţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihna neefectuat.
Ţinerii care urmeazã cursurile instituţiilor militare de învãţãmînt, militarii angajaţi pe baza de contract, precum şi cei chemaţi în rindul cadrelor în activitate ale forţelor armate, proveniţi dintre absolvenţii de liceu sau de şcoli profesionale şi de maiştri, şcolarizaţi pe baza de contracte încheiate cu agenţii economici, sînt scutiţi de obligaţia restituirii cheltuielilor de şcolarizare ce decurg din contractele respective.
ART. 69
Contractele de munca ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sau cu termen redus ori pentru concentrare se menţin în condiţiile prevãzute de lege.
Contractele de munca ale celor prevãzuţi la alineatul precedent nu pot fi desfãcute decît ca urmare a dizolvãrii agenţilor economici ori a desfiinţãrii instituţiilor publice. În aceste situaţii, cel care angajeazã sau oficiile forţelor de munca teritoriale vor asigura cu prioritate plasarea celor în cauza în alte locuri de munca echivalente în aceeaşi localitate, potrivit pregãtirii şi capacitãţii profesionale, sau, gratuit, reconversia profesionalã pentru profesiuni care, într-o anumitã perioada, sînt cerute de situaţia economicã pe piata forţei de munca.
Posturile în care sînt încadrate persoanele prevãzute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cît acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de munca pe durata determinata.
ART. 70
Pe toatã durata concentrarii, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva primesc solda şi alte drepturi bãneşti stabilite potrivit dispoziţiilor legale pentru cadrele militare în activitate, iar gradatii şi soldatii în rezerva, o indemnizaţie lunarã egala cu solda minima de funcţie a militarilor angajaţi pe baza de contract şi alte drepturi bãneşti prevãzute de dispoziţiile legale pentru militarii în termen de la unitãţile militare la care sînt concentraţi.
ART. 71
Ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii şi rezervistii care au calitatea de salariaţi şi sînt chemaţi la centrele militare judeţene, municipale sau de sector, pentru clarificarea situaţiei militare, au dreptul la concediu de maximum 3 zile, cu plata corespunzãtoare facuta de cãtre organele şi autoritãţile administraţiei publice, agenţii economici şi instituţiile publice unde sînt încadraţi.
CAP. 6
Asigurarea materialã şi financiarã
ART. 72
Consiliile locale judeţene, municipale şi de sector ale municipiului Bucureşti sînt obligate sa asigure centrelor militare, judeţene, municipale şi de sector terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, dotãrile şi fondurile necesare desfãşurãrii activitãţii acestora, potrivit normelor stabilite prin hotãrîre a Guvernului.
ART. 73
Cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi amenajare a localurilor centrelor militare judeţene, municipale şi de sector se suporta de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale. Reparaţiile pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naţionale se suporta de cãtre acest minister.
ART. 74
Autoritãţile administraţiei publice locale nu pot dispune mutarea centrelor militare judeţene, municipale şi de sector din localurile care le-au fost puse la dispoziţie, decît cu acordul Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 75
Întreţinerea şi reparaţiile curente ale autovehiculelor din dotarea centrelor militare judeţene, municipale şi de sector se asigura de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale. Reparaţiile capitale se asigura prin grija Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 76
Autoritãţile administraţiei publice locale asigura plata personalului din afarã centrelor militare judeţene, municipale şi de sector, care desfãşoarã activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.
CAP. 7
Sancţiuni
ART. 77
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni, comise de cãtre:
1. ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii, executantii serviciului utilitar alternativ sau rezervistii, pentru:
a) neprezentarea la comisia localã de recrutare-încorporare conform ordinului de chemare, iar în cazul cînd nu au primit ordin de chemare, cel mai tirziu pînã la sfîrşitul anului în care împlinesc virsta pentru a fi recrutati;
b) neprezentarea recrutului sau a rezervistului la organul de evidenta militarã pentru a fi luat sau scos din evidenta ori pentru a comunica schimbãrile survenite în situaţia personalã, în termenele prevãzute de lege;
c) neprezentarea rezervistului la data, ora şi locul prevãzute în ordinul de chemare pentru clarificarea situaţiei militare;
d) neanuntarea, la organul de evidenta militarã, de cãtre recrut sau rezervist, a absentarii de la domiciliu ori de la resedinta, în termenul şi perioada prevãzute în prezenta lege;
e) neprezentarea, înaintea plecãrii din ţara, la organul de evidenta militarã, pentru a preda livretul militar, adeverinta de recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;
f) pierderea adeverintei de recrutare, a livretului militar, a ordinului de chemare la mobilizare, precum şi a insemnului distructiv, din vina recrutului, rezervistului ori a executantului serviciului utilitar utilitar alternativ;
g) neprezentarea, în termenul legal, a rezervistului pentru primirea sau viza livretului militar;
h) încredinţarea unei alte persoane a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare, dacã aceasta nu s-a fãcut cu scopul ca documentele respective sa fie folosite fãrã drept;
2. conducãtorii sau angajaţii agenţilor economici, instituţiilor publice, organelor şi autoritãţilor administraţiei publice, desemnaţi pentru ţinerea evidentei militare, pentru:
a) neactualizarea evidentei militare a recrutilor şi a rezervistilor;
b) neintocmirea şi netrimiterea, în termenul stabilit, a tabelelor nominale cu ţinerii care urmeazã a fi recrutati sau omiterea unor tineri de pe aceste tabele;
c) neinminarea, în termen, a ordinelor de chemare a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor, precum şi netrimiterea la centrele militare judeţene, municipale sau de sector a dovezilor de primire a ordinelor;
d) necomunicarea, în termenul stabilit, a schimbãrilor survenite în datele de evidenta a recrutilor şi rezervistilor;
e) angajarea în serviciu a recrutilor şi a rezervistilor fãrã a fi luati în evidenta de cãtre organele de evidenta militarã în a cãror raza teritorialã domiciliazã sau îşi au resedinta;
f) necomunicarea, în termen, la centrele militare, a datelor personale ale tinerilor admişi în învãţãmîntul superior civil, precum şi ale elevilor şi studenţilor exmatriculati care au întrerupt studiile sau care au rãmas a doua oara repetenti;
g) neprezentarea persoanelor stabilite pentru încadrarea comisiilor locale de recrutare-încorporare;
h) necomunicarea, în termen de 3 zile, la centrul militar, ca executantii serviciului utilitar alternativ şi-au pierdut aptitudinile pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, ori ca întreprinderea respectiva nu mai poate respecta clauzele contractuale.
ART. 78
Contravenţiile prevãzute la art. 77 pct. 1 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 50.000 lei la 400.000 lei, cele prevãzute la lit. e) şi f);
b) cu amenda de la 75.000 lei la 700.000 lei, cele prevãzute la lit. c), d), g) şi h);
c) cu amenda de la 500.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevãzute la lit. a) şi b).
Contravenţiile prevãzute la art. 77 pct. 2 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 200.000 lei la 700.000 lei, cele prevãzute la lit. f) şi g);
b) cu amenda de la 300.000 lei la 1.000.000 lei, cele prevãzute la lit. b) şi d);
c) cu amenda de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, cele prevãzute la lit. a), c), e) şi h).
ART. 79
Neaducerea la îndeplinire sau îndeplinirea defectuoasã a faptelor prevãzute la art. 77, de cãtre personalul centrelor militare şi al unitãţilor de poliţie, constituie abateri disciplinare şi se sancţioneazã disciplinar de cãtre şefii ierarhici ai acestora, la sesizarea comandantilor centrelor militare respective.
ART. 80
Contravenţiile se constata de cãtre persoanele împuternicite de Statul Major General, de centrele militare judeţene, municipale sau de sector sau de inspectoratele de poliţie. Agentul constatator aplica şi sancţiunile.
ART. 81
Dispoziţiile <>art. 77 şi 80 se completeazã cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27 din aceeaşi lege.
CAP. 8
Dispoziţii finale
ART. 82
Ministerul Apãrãrii Naţionale îşi organizeazã banca proprie de date privind evidenta pe plan local şi central a recrutilor şi a rezervistilor, pe baza datelor din Sistemul naţional informatic de evidenta a populaţiei.
ART. 83
Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi de cãtre agenţii economici, instituţiile publice, organele şi autoritãţile administraţiei publice se stabilesc prin hotãrîri ale Guvernului.
ART. 84
Modalitatea examinãrii medicale a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor, a tratamentului medical al recrutilor, asigurarea cu instrumentarul medical şi cu personalul sanitar se stabilesc prin ordin comun al ministrului apãrãrii naţionale şi al ministrului sãnãtãţii.
ART. 85
Modul de executare a dispoziţiilor prezentei legi privind obligaţiile ce revin poliţiei se stabilesc prin ordin comun al ministrului apãrãrii naţionale şi al ministrului de interne.
ART. 86
Organizarea centrelor de pregãtire, a cercurilor tehnico-aplicative, conţinutul programelor, numãrul de ore necesare, precum şi alte probleme privind participarea tinerilor la pregãtirea premilitara se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni elaborate în comun de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale şi organismele cu atribuţii în acest domeniu.
ART. 87
Ministerul Apãrãrii Naţionale informeazã sistematic populaţia, atît prin presa şi prin emisiuni proprii de radio şi de televiziune, transmise fãrã plata pe posturile naţionale, cît şi prin relaţiile cu mijloacele de informare în masa, asupra problemelor importante din domeniul apãrãrii şi modului în care armata îşi îndeplineşte misiunile ce-i sînt stabilite prin Constituţie şi legile tarii.
ART. 88
<>Legea nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apãrãrii naţionale a României, Decretul nr. 582 din 29 august 1978 , <>Decretul-lege nr. 99 din 14 martie 1990 privind modul de îndeplinire a serviciului militar în termen şi cu termen redus, <>Decretul-lege nr. 119 din 14 aprilie 1990 privind conţinutul jurãmîntului militar, Decretul nr. 79/1978 privind asigurarea unor drepturi financiare pentru rezervistii şi pensionãrii militari care îndeplinesc funcţii în garzile patriotice, Decretul nr. 486/1977 privind aprobarea normei de aprovizionare cu echipament, a regulamentului uniformelor şi a modului de suportare a cheltuielilor necesare asigurãrii cu echipament, mijloace materiale şi a altor cheltuieli determinate de organizarea, pregãtirea de lupta şi acţiune a garzilor patriotice, Decretul nr. 90/1977 privind instituirea drapelului de lupta al garzilor patriotice şi reglementarea acordãrii acestuia, <>Hotãrîrea Guvernului nr. 503/1993 privind autorizarea Ministerului Apãrãrii Naţionale de a angaja militari pe baza de contract, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 13 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
CONSTANTIN DAN VASILIU
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
RADU BERCEANU
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
